STUDIUL VEGETAIEI FORESTIERE INSTALATE PE HALDELE DE STERIL I DE CENU DE LA ROVINARI

ndrumtor, Conf. dr. Cornelia Hernea Prep. drd. Petru Ioan Dragomir

Student, Botioca Trifu

1. Introducere 2. Scopul i obiectivele cercetrilor 3. Locul cercetrilor 4. Material i metoda de cercetare 5. Rezultate obinute 6. Concluzii Bibliografie

In bazinul Jiului una dintre activitile de baz a fost mineritul, haldele de steril si de cenu fiind rezultatul activitilor miniere din zon. Depozitele de materiale fine si foarte fine cum sunt haldele de steril i cenu sunt uor spulberate de vnt putnd ajunge pe terenuri fertile, in apropierea aezrilor omeneti.

2. SCOPUL I OBIECTIVELE CERCETRII

comportarea unor specii in

culturi forestiere instalate in conditii dificile

pe halde de steril pe halde de cenusa.

Obiectivele lucrrii sunt urmtoarele:

O documentare asupra caracterelor morfologice si ecologice ale speciilor salcam, stejar, frasin, mar, par, plop euramerican, salcie alba si rachita; O analiza a comportarii in cultura a speciilor luate in studiu prin stabilirea procentului de prindere si supravietuire in primul an de vegetatie; Studiul variabilitatii caracterelor cantitative ale puietilor diametrul la colet si inaltimea in cazul speciei Robinia pseudoacacia var. oltenica

3. LOCUL CERCETRILOR
Cercetrile s-au efectuat pe haldele de steril i cenu de la Rovinari, judeul Gorj. Teritoriul luat n studiu este situat n partea de sud-vest a Romniei, pe cursul mijlociu al rului Jiu. nainte de nceperea exploatrii miniere vegetaia era constituit din vegetaie forestier i ierboas.

Materialul biologic:

Salcmul ( Robinia pseudacacia L.)

Stejarul( Quercus robur L. )

 Materialul biologic:

Frasinul ( Fraxinus excelsior L. )

Mrul (Malus sylvestris Mill.) Prul Pyrus pyraster (L) Burgsd.)

Materialul biologic:

Salcia alba (Salix alba L.)

Plopul euramerican (Populus x canadensis Monch)

Rachita (Salix viminalis L.)

Metode de lucru Instalarea culturilor experimentale

prin plantatii
n gropi efectuate cu motoburghiul puiei cu rdcina nud.

Sc Sc Sc 16P 16P 16P 16P 16P 16P 1C 1C

Sc Sc Sc 5N 5N 5N 5N 5N 5N 1C 1C

Sc Sc Sc 9N 9N 9N 9N 9N 9N 23C 23C

Sc Sc Sc 23C 23C 23C 23C 23C 23C 23C 23C

Sc Sc Sc 23C 23C 23C 23C 23C 23C 3C 3C

Sc Sc Sc 23C 23C 23C 23C 23C 23C 3C 3C

Sc Sc Sc 23C 23C 3C 3C 5N 5N 22C 22C

Sc Sc Sc 23C 23C 3C 3C 5N 5N 22C 22C

Sc Sc Sc 1C 1C 2C 2C 9N 9N 25C 25C

Sc Sc Sc 1C 1C 2C 2C 9N 9N 25C 25C

Sc Sc Sc 25C 25C 24C 24C 22C 22C 2C 2C

Sc Sc Sc 25C 25C 24C 24C 22C 22C 2C 2C

Suprafaa experimental 1. Formula de mpdurire: 100% Sc Specia:Robinia pseudoacacia var Oltenica precum si un martor Robinia pseudoacacia

5N
5N 24C 24C

5N
5N 24C 24C

9N
9N 22C 22C

9N
9N 22C 22C

2C
2C 25C 25C

2C
2C 25C 25C

1C
1C 23C 23C

1C
1C 23C 23C

3C
3C 24C 24C

3C
3C 24C 24C

9N
9N 5N 5N

9N
9N 5N 5N

Legenda

1C 2C 3C 22C 23C

1 Ciurumela 2 Ciurumela 3 Ciurumela 22 Ciurumela 23 Ciurumela

25C 5N 9N 16P M

25 Ciurumela 5 Nisipeni 9 Nisipeni 16 Piscu Salcam comun

Suprafaa experimental 2 Formula de mpdurire: 100% Sc Specia:Robinia pseudoacacia var Oltenica

9N

5N

25C

1C

23C

18C

16P

24C

16N

13N

Legenda

1C 18C 23C 24C 25C

1 Ciurumela 18 Ciurumela 23 Ciurumela 24 Ciurumela 25 Ciurumela

5N 9N 13 16 16P

5 Nisipeni 9 Nisipeni 13 Nisipeni 16 Nisipeni 16 Piscu

St

St

St

St

Suprafaa experimental 3. Formula de mpdurire: 50%ST 25% FR 25% Arb (M, P) Specii: St- stejar pedunculat, Fr frasin, A arbusti: mr si pr

St

Fr

St

Fr

St

Fr

St

St

St

St

St

St

Fr

St

Fr

St

Fr

St

St

St

St

St

St

Fr

St

Fr

St

Fr

St

 Suprafaa experimental 4. Formula de mpdurire: 67%ST 33% FR Specii: : St- stejar pedunculat, Fr frasin.

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

Fr

St

St

St

St

St

St

St

St

 Suprafaa experimental 5. Formula de mpdurire: 58%PLXs 33% PlXb 8%Sas

Suprafaa experimental 6. Formula de mpdurire: 72%Sv 16% Pl.x 12%Sa

Sa Sa B B Sa Sa B B Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sa Sa B B Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sa Sa B B Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sa Sa B B B Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sa Sa B B B Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sa Sa B B B Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sa Sa B B B Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

S S X X

S S S X

Sv Sv Sv Sv Sv Sv Sv

X
X X B B B

X
X X B B B

X
X X B B B

X
X X B B B

X
X X B B B

X
X B B B B

X
X B B B B

X
X B B B B

X
X B B B B

X
X B B B B

Sv Sv Sv Sv Sv

Legenda:

S X B

sade de salcie alb sade de plop euramerican butasi de plop euramerican

Legenda:

Sa
Sv B

Butasi de salcie alba

Butasi de rachita butasi de plop euramerican

ntreinerea culturilor
Lucrrile de ntreinere a culturilor s-au realizat mecanizat, folosind motosapa, ntre rndurile de puiei i manual pe rnd.

Metoda de cercetare

Msurarea diametrului la colet cu ajutorul unui ubler electronic, cu o precizie de 0,01mm;

Metoda de cercetare

Msurarea nlimii

(cm) cu ruleta, cu o precizie de 1cm

Prelucrarea datelor Analiza variabilitii caracterelor dimenisonale

Media aritmetic

x x n

Mediana (Me).

N Sn M e xe h 2 ne

Analiza variabilitii caracterelor dimenisonale

Variana (s2).

SP s Gl
2

x x n
2

n 1

Abaterea standard (s).

x x
n 1

Analiza variabilitii caracterelor dimenisonale

Coeficientul de corelaie

N x

N xy x y
2 2 2

x N y y
2

Elemente statistice pentru caracterul diametrul la colet (mm)

Elemente statistice pentru caracterul diametrul la colet (mm) suprafata experimentala 1
Provenineta Media aritmetica 10,46500 Valorea minima 9,680000 Valoarea maxima 11,25000 Abaterea standard 1,110158 Variana Mediana

16P

1,23245

10,46500

1C
22C 23C 24C 25C 2C 3C 5N 9N General

8,74750
8,91000 9,50286 9,21444 7,52800 9,68300 9,99200 9,44429 10,89813 9,48280

6,030000
7,340000 4,880000 5,590000 3,860000 5,320000 4,080000 4,660000 4,960000 3,860000

11,15000
11,81000 14,59000 16,84000 10,76000 17,48000 15,58000 14,77000 16,20000 17,48000

1,814574
1,446605 2,774196 3,401471 2,486277 3,522739 3,431151 3,481019 3,522170 3,011530

3,29268
2,09267 7,69616 11,57000 6,18157 12,40969 11,77280 12,11750 12,40568 9,06931

8,68500
8,43000 9,49000 8,76000 6,70000 9,13000 9,26500 8,98000 11,25000 9,26500

Se constata valorile ale diametrului la colet mai strans grupate in jurul medianei pentru suprafata exeprimentala 1 pe steril comparativ cu suprafata experimentala 2 pe cenusa, desi valorile medianelor sunt apropiate.

Elemente statistice pentru caracterul diametrul la colet (mm)

Elemente statistice pentru caracterul diametrul la colet (mm) suprafata experimentala 2
Provenienta Media aritmetica 9,04333 Valorea minima 5,80000 Valoarea maxima 12,73000 Abaterea standard 3,486206 Variana Mediana

16P

12,15363

8,60000

23C
24C 25C 5N 9N 18C 16N

9,36667
11,02667 6,56000 6,30000 6,33000 11,80500 16,67000

6,09000
8,47000 4,00000 6,01000 5,45000 5,75000 12,40000

12,85000
12,43000 9,12000 6,59000 7,21000 19,61000 21,61000

3,384735
2,217664 3,620387 0,410122 1,244508 5,758533 4,641411

11,45643
4,91803 13,10720 0,16820 1,54880 33,16070 21,54270

9,16000
12,18000 6,56000 6,30000 6,33000 10,93000 16,00000

13N
General

10,61667
10,34577

7,57000
4,00000

14,62000
21,61000

3,621054
4,384827

13,11203
19,22671

9,66000
9,41000

Elemente statistice pentru caracterul nlime puiei(cm)

Elemente statistice pentru caracterul nlime (cm) - suprafata experimentala 1
Clona Media aritmetica 91,30000
71,35000 63,38571 72,49524 71,31111 55,43000 64,99000 80,45000 76,22857 92,02500 73,76000

Valorea minima 86,30000

28,20000 42,30000 22,90000 35,30000 37,60000 15,50000 37,00000 23,50000 40,30000 15,50000

Valoarea maxima 96,3000

91,8000 89,1000 109,5000 108,5000 93,8000 148,5000 122,5000 148,2000 146,6000 148,5000

Abaterea standard 7,07107

21,29051 21,07403 24,84791 26,19993 18,39807 38,99377 25,74560 46,24337 32,46669 29,56346

Variana

Mediana

16P
1C 22C 23C 24C 25C 2C 3C 5N 9N General

50,000
453,286 444,115 617,418 686,436 338,489 1520,514 662,836 2138,449 1054,086 873,998

91,30000
79,10000 49,50000 74,50000 79,10000 51,90000 56,20000 73,80000 80,50000 89,85000 74,95000

Elemente statistice pentru caracterul nlime puiei(cm

Elemente statistice pentru caracterul nlime(cm) suprafata experimentala 2
Clona Media aritmetica
86,8000 90,1000 101,6333 64,3500 46,9500 58,7000 111,8250 161,7333 79,0333 94,9923

Valorea minima
50,5000 49,2000 79,2000 31,2000 45,3000 50,8000 44,3000 157,3000 23,2000 23,2000

Valoarea maxima
135,3000 134,3000 117,9000 97,5000 48,6000 66,6000 204,2000 164,2000 157,3000 204,2000

Abaterea standard
43,69657 42,64587 20,07345 46,88118 2,33345 11,17229 68,13322 3,84751 69,80790 48,97481

Variana

Mediana

16P 23C 24C 25C 5N 9N 18C 16N 13N General

1909,390 1818,670 402,943 2197,845 5,445 124,820 4642,136 14,803 4873,143 2398,532

74,6000 86,8000 107,8000 64,3500 46,9500 58,7000 99,4000 163,7000 56,6000 85,0000

In ceea ce privete caracterul nalime acesta urmeaza o linie asemanatoare cu celalalt caracter analizat diametrul la colet

Coeficientul de corelatie
Coeficientul de corelaie stabilit ntre caracterele diametrul la colet i nlime puiei

Populaia SE 1 SE 2

Coeficientul de corelaie d (mm) h (cm) 0,749874 0,902299

Analiza corelaiilor caracterelor analizate a scos in eviden o corelaie foarte puternic ntre cele dou caractere.

8. CONCLUZII:
Cercetrile s-au desfurat n Bazinul Mijlociu al Jiului, pe haldele de steril i cenu de la Rovinari, judeul Gorj.
La baza determinrii procentului de prindere al puieilor i al studiului variabilitii au stat

observaiile i msurtorile efectuate pe teren (msurarea diametrului la colet i a nltimii)

 Procentul de prindere al puieilor:

Salcamul se comport diferit pe steril fa de cenu.
In cazul suprafeei exeprimentale 1 cele mai slabe rezultate au fost nregistrate la

salcamul comun, variantele oltenica comportndu-se mai bine.

Stejar si frasin s-au comportant diferit pe cele dou substraturi.

Pe cenu, procentul de prindere a puieilor a fost mic, mai ales pentru stejar (60%), iar pentru frasin

procentul de prindere a puieilor n sezonul de vegetaie a sczut de la 90% la 25%.

Arbuti au reacionat negativ inregistrndu-se nc de la plantare pierderi foarte mari.

Culturi de plopi si salcii instalate pe cenu, n variantele teren pregtit i nepregtit au evideniat sensibilitatea mai mare a plopilor comparativ cu cele dou specii ale genului Salix.

 Variabilitatea caracterelor puieilor de salcam

S-a constatat c valorile caracterelor sunt mai strans grupate in jurul medianei pentru suprafata exeprimentala 1 pe steril comparativ cu suprafata experimentala 2 pe cenusa, desi valorile medianelor sunt apropiate. Analiza corelaiilor caracterelor analizate a scos in eviden o corelaie foarte puternic ntre cele dou caractere

V mulumesc pentru atenie!