Leonardo da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d. 2 mai 1519, C loux/Amboise, Fran?

a) a fost un pictor, sculptor, arhitect ?i om de ?tiin?a ital ian. Om de spirit universal, n acela?i timp artist, om de ?tiin?a ?i inventator, Leona rdo ncarneaza spiritul universalist al Rena?terii ?i ramne unul dintre oamenii cei mai importan?i din acea epoca. Aportul sau deschizator de drumuri n artele plast ice ?i for?a lui de anticipare, neegalata vreodata n ntreaga desfa?urare istorica a ?tiin?ei,[judecata de valoare] sunt caracteristice uria?ei sale personalita?i, de care a fost permanent con?tient. Leonardo a scris n nsemnarile sale, cu un an n aintea mor?ii, cuvintele cu vibra?ie de bronz: Io continuer ( Voi dainui ). Leonardo s-a nascut la 15 aprilie 1452, noaptea, la ora 22:00 ntr-o smbata, ntr-o c asa, nu departe de Floren?a, n mica localitate Vinci (Anchiano). Exista ndoieli re feritoare la originea ?i la profesia parin?ilor lui. Unele surse spun ca tatal s au, Don Ser Piero, era mo?ier,[2] altele ca era notar.[3] Iar despre mama lui, C aterina, unele surse spun ca era fie servitoare sau fata de ?arani saraci,[4] fi e sclava araba[5]. Din cauza faptului ca starea sociala a parin?ilor lui Leonardo era att de diferit a, ei nu s-au putut casatori unul cu celalalt. Ser Piero s-a casatorit cu o anum ita Albiera cnd Leonardo avea cam un an, iar Caterina la rndul ei s-a casatorit cu altcineva. Mama vitrega, Albiera, moare la 28 de ani, n 1464, fara sa aiba copii ?i a fost nmormntata la San Biaggio. Tatal lui Leonardo,Piero, se recasatore?te d e trei ori avnd ?ase fii de la cea de a treia so?ie ?i al?i ?ase de la a patra so ?ie. A?adar Leonardo a avut doisprezece fra?i ?i surori cu care nu a avut multe legaturi, dar care i-au creat probleme la moartea tatalui sau, n legatura cu mpar? irea mo?tenirii. Se crede ca Leonardo a ramas n casa bunicului sau, unde a primit o educa?ie mai degraba dezordonata, discontinua, neregulata, de educa?ia sa ocu pndu-se bunicul Antonio, unchiul Francesco ?i preotul Piero (cel care l botezase). A nva?at sa scrie cu mna stnga, de la dreapta la stnga, iar Vasari a spus ca baiatu l cnd studia, ncepea mai multe lucruri pe care la abandona pe parcurs. Neavnd posib ilitatea sa-l ajute sa nceapa o cariera juridica, tatal sau decide ca Leonardo sa nve?e sa foloseasca abacul. Leonardo a fost ngrijit se pare vreo doi-trei ani de mama sa, mai apoi fiind ngrij it de familia bunicului dinspre tata, Antonio. Fratele mai mic al lui Piero, Fra ncesco, se pare ca s-a ocupat de Leonardo, nva?ndu-l agricultura. Leonardo nva?ase acasa sa citeasca ?i sa scrie italiana ?i n oarecare masura latina, avea cuno?tin ?e de matematica ?i muzica (nva?ase sa cnte la lira), dar dat fiind faptul ca era copil nelegitim (ace?ti copii din flori purtau numele popular de bastard , fapt ce va influen?a via?a lui Leonardo), era mpotriva legii sa mearga la o universitate. Via?a intima[modificare | modificare sursa] n anul 1476 a fost denun?at anonim (mpreuna cu al?i trei) de rela?ii sodomice cu u n baiat de ?aptesprezece ani, Jacopo Saltarelli, un prostituat cunoscut.Chiar da ca la acea vreme la Floren?a homosexualitatea era destul de tolerata,pedeapsa er a grava:castrarea pentru adul?i ?i amputarea unei mini sau unui picior pentru tin eri. n pofida acuza?iilor, a fost achitat din lipsa de martori. Dar Leonardo ?i c eilal?i trei acuza?i au ramas supraveghea?i de "Ofi?erii Nop?ii" din Floren?a, u n fel de poli?ie a moravurilor din timpul Rena?terii. Nu exista nici o dovada sa fi avut rela?ii intime sau strnse prietenii cu femei. Toata via?a el s-a nconjura t cu baie?i frumo?i, fapt reflectat ?i n arta sa. Criticii de arta contemporani ct ?i cei moderni[cine?] au presupus ca era homosexual.[necesita citare] Una din rela?iile sale de mai lunga durata a fost cu Gian Giacomo Caprotti da Or eno (poreclit Salai, Dracu?or). Gian a fost angajat de Leonardo n 1488 pe la vrsta de zece ani, devenind att servitor ct ?i asistent. Cealalta mare prietenie a lui a fost cea cu contele Francesco Melzi, baiat de cincisprezece ani la ntlnirea lor n 1506, fiul unui aristocrat lombard care l gazduia pe Leonardo n acele timpuri. Co ntele Melzi, nsu?i, ntr-o scrisoare, a descris sentimentele lui Leonardo catre el precum un "sviscerato et ardentissimo amore". (Louis Crompton, History of Homose xuality, p. 269) Melzi a devenit cel mai apropiat elev ?i asistent, ct ?i mo?teni torul sau, traind mpreuna cu Leonardo pna la moartea artistului. Anii la Milano (1482 1500)[modificare | modificare sursa] n 1482, Leonardo intra n slujba ducelui Lodovico Sforza, supranumit Il Moro ( Maurul )

, din Milano. Motivul hotartor l constituia atrac?ia deosebita pe care o prezentau pentru el marile lucrari de iriga?ie aflate n perspectiva. O alta varianta a dec iziei lui Leonardo de a se stabili la Milano este ca Lodovico Sforza era un fiu nelegitim (bastard), la fel ca Leonardo, un mare handicap din punct de vedere so cial n aceea perioada pentru to?i copiii nascu?i n afara casatoriei. Exemplul ambi ?ios al ducelui Il Moro era un atu in plus pentru Leonardo de a-l sluji pe ducele milanez. A?a se face ca n scrisoarea adresata lui Lodovico Sforza, n care ?i oferea serviciile, Leonardo sublinia, n primul rnd, aptitudinile sale tehnice ?i de-abia la urma men?iona ceva despre talentul sau artistic. La Milano s-a instalat n ace ea?i locuin?a cu pictorul Ambrogio de Predis, mpreuna cu care n aprilie 1483 a sem nat un contract pentru pictarea unor lucrari destinate bisericii San Francesco G rande din Milano. A?a s-a nascut lucrarea "Madona din grota cu stnci" (Vergine de lle rocce), pentru care exista doua versiuni, cea de la muzeul Luvru din Paris f iind socotita autentica. Leonardo da Vinci: Ilustratie pentru cartea De Divina Proportione a lui Luca Pac ioli, 1509 ntre anii 1490 ?i 1493 termina lucrarea "Cartea despre lumina ?i umbra", con?innd teoria perspectivei aeriene ?i a culorilor, lucreaza la probleme de hidraulica, de geometrie, de optica, contribuie la ntreprinderile militare ale ducelui Sforza n calitate de inginer ?i arhitect. n acela?i timp l sprijina pe matematicianul Fra Luca Bartolomeo de Pacioli (zis ?i Paciolo) (1446/7 1517) n redactarea lucrarii de teorie a artei, "De Divina Proportione", (scrisa la Milano n 1496 98, publicata la Vene?ia in 1509). n perioada 1495-1498 realizeaza o mare compozi?ie murala, "Cina cea de Taina". Ac easta a fost realizata n fosta sala de mese a manastirii dominicane "Santa Maria delle Grazie" din Milano, atingnd culmea maiestriei sale artistice. Spre deosebir e de al?i pictori care, n redarea acestui subiect, nfa?i?au clipa n care Iisus anun ?a ca va muri n curnd, Leonardo reprezinta desfa?urarea dramatica ce urmeaza rosti rii cuvintelor "Unul dintre voi ma va vinde", moment n care Apostolii, ce ?i-au r evenit din surpriza primei clipe, ?i exprima n mod diferit revolta lor sufleteasca , iar Iuda cuprins de panica schi?eaza un gest de aparare. Leonardo da Vinci: Cina cea de taina, 1495-97, - Santa Maria delle Grazie, Milan o Pictura a suferit de-a lungul secolelor alterari nspaimntatoare. Nefolosind tehnic a de fresca, Leonardo utilizeaza un procedeu constnd dintr-un amestec de ulei ?i tempera, pentru a reda mai bine nuan?ele. Procedeul este nsa nerezistent, ?i cu t impul a nceput sa se desprinda de perete, din cauza umezelii provenite de la buca taria situata n imediata apropiere a salii de mese. Lucrarile ulterioare de resta urare, ultimele ncepute n 1977, au reu?it sa reduca ntr-o oarecare masura alteraril e suferite. Cu acest prilej a ie?it la iveala "albastrul leonardesc" (de ex. la mneca apostolului Bartolomeu), cu luminozitatea lui neegalata. Anii de peregrinari[modificare | modificare sursa] Din anul 1499, Leonardo ?i ncepe seria peregrinarilor n diferite ora?e ale Italiei. Trece prin Mantova (1499) unde se afla Isabella d'Este, careia i executa portret ul. La Vene?ia ramne cteva luni, apoi se ntoarce n 1501 la Floren?a, unde expune car tonul viitoarei compozi?ii "Sfnta Ana, Madonna, Pruncul ?i San Giovannino" (Sant' Anna, la Madonna, il Bambino e San Giovannino), trezind admira?ia tuturor. Leonardo da Vinci: Gioconda, 1503-06, Muzeul Luvru, Paris n martie 1503 Leonardo a nceput sa lucreze celebrul portret cunoscut sub numele de Gioconda sau Mona Lisa. Leonardo era foarte ata?at de acest tablou, purtndu-l me reu cu sine. Pictorul ?i istoricul de arta Lomazzo scrie ca "Leonardo nu l-a ter minat pentru ca nu ?tia niciodata daca nu mai avea ceva de spus... mereu se ntorc ea sa lucreze la el, niciodata nu i se parea ca l-a terminat". Trasaturile fine ale femeii reprezentate redau o mobilitate permanenta, o curgere nentrerupta a st

arilor suflete?ti de o mare diversitate, cu un zmbet misterios care oricnd te a?te p?i sa se accentueze, sa se atenueze sau poate chiar sa dispara. Se spune ca Leo nardo, pentru a ntre?ine n timpul lucrului fugitivul zmbet al modelului, punea sa i se cnte o muzica de o deosebita suavitate. Leonardo da Vinci: Batalia de la Anghiari, 1503-05 (copie a unui anonim) - Colec tie particulara, Mnchen n octombrie 1503, Senioria Floren?ei l nsarcineaza pe Leonardo sa picteze, pe peret ele salii Salone dei Cinquecento al Palazzo Vecchio , "Batalia de la Anghiari" ( Battaglia di Anghiari). Ea trebuia sa redea desfa?urarea luptei date la 29 iunie 1441, printr-o n?irare a episoadelor principale ?i anume, comandantul milanez cu calare?ii sai naintea bataliei, pregatirile florentinilor, apoi diferitele faze ale luptei ncoronate prin victoria florentinilor. Printr-o generalizare artistica geniala, Leonardo sintetizeaza ntr-un singur tablou tematica propusa. Pentru ace asta a realizat un mare numar de schi?e, pastrate n biblioteca castelului din Win dsor (Marea Britanie). Pictura murala propriu-zisa nu s-a pastrat, pentru ca Leo nardo a ncercat din nou un procedeu tehnic al fixarii culorilor care a dat gre?, ?i este cunoscuta astazi dupa cpii executate - printre al?ii de Rubens - pe baza schi?elor lui Leonardo ?i a unei descrieri amanun?ite facute de Giorgio Vasari. Din aceasta epoca dateaza opera "Neptun - zeul apelor", de la care nu s-a pastra t dect o schi?a n creta. n anii 1506-1507, apoi ?i ntre 1508-1513, Leonardo se afla din nou la Milano, unde locuie?te la familia Melzi, dnd lec?ii de arta tnarului Francesco, un baiat de ci ncisprezece ani. Cei doi se ndragostesc reciproc, ?i vor ramne mpreuna pna la moarte a maestrului. ncepe n acest timp sa-?i puna n ordine noti?ele ?tiin?ifice. Cunoa?te pe Piero di Baccio Martelli, un celebru erudit, vestit prin lucrarile sale de m atematica, cu ajutorul caruia ?i dezvolta cuno?tin?ele de matematica. Se crede ca tot n aceasta perioada ar fi lucrat la portretul lui "Ioan Botezatorul", aflat a stazi la muzeul Louvre din Paris. Din 1514 pna n 1516, Leonardo se gase?te n Roma, chemat de Papa Leon al X-lea. Aici locuie?te n palatul Belvedere, participa la organizarea gradinii botanice din pa rcul palatului, ntocme?te planuri pentru asanarea mla?tinilor pontice, noteaza en tuziast ziua ?i ora cnd a rezolvat o problema de geometrie, plngndu-se totodata ca papa i-a interzis disecarea cadavrelor, astfel ca s-a vazut nevoit sa-?i ntrerupa cercetarile de anatomie. Ultimii ani ai vie?ii n Fran?a[modificare | modificare sursa] n octombrie 1515, regele Francisc I al Fran?ei a intrat n Milano ?i, atras de pute rnica personalitate a lui Leonardo, l-a invitat n Fran?a, astfel ca artistul, nso? it de Francesco Melzi, parase?te n toamna anului 1516 Italia ?i se stabile?te n Fr an?a, la Castelul Amboise, n micul conac Clos-Luc. n acel timp, n arta franceza se dezvolta un puternic curent italienizant, luptnd mpo triva influen?ei artei din Flandra. Leonardo a ntarit, prin prezen?a sa, prestigi ul artei ?i culturii Rena?terii italiene n Fran?a. n timpul ?ederii sale la Amboise, Leonardo a realizat o serie de desene de un put ernic dramatism, rednd fenomene de dezlan?uire a for?elor naturii, furtuni, ruper i de nori, cataclisme. Totu?i, n primele luni ale anului 1519, sanatatea i s-a de teriorat n urma unui atac vascular cerebral. Cu partea dreapta a corpului paraliz ata, este ?intuit la pat, iar n ziua de 2 mai 1519 inima sa a ncetat sa mai bata. Preocuparile ?tiin?ifice[modificare | modificare sursa] O prezentare a crea?iei lui Leonardo da Vinci nu poate face abstrac?ie de preocu parile ?tiin?ifice ale genialului florentin. Leonardo avea dorin?a ambi?ioasa de a nu lasa sa-i scape nimic din cele ce se petrec n universul accesibil omului. nt repatrunderea atitudinii ?tiin?ifice cu cea artistica este un rezultat al concep ?iei care s-a maturizat de-a lungul anilor, despre rolul pe care trebuie sa-l ai ba arta, culme a activita?ii spirituale creatoare, n cunoa?terea lumii ?i n?eleger ii sufletului omenesc. Leonardo da Vinci: Proiect pentru o masina de excavat - Biblioteca Ambrosiana, M

ilano S-au scris volume ntregi despre Leonardo, nainta? de seama n astronomia moderna, n g eometrie ?i mai ales n mecanica. Construirea geometrica a diferitelor forme ornam entale l atragea mai mult dect rezolvarea empirica a problemei. Aici intervenea im pulsul de constructor de instrumente: elaboreaza tot felul de unelte, ndeosebi co mpasuri bazate pe folosirea paralelogramului articulat, compasuri parabolice, el iptice, propor?ionale. Se sus?ine ca Leonardo a ini?iat metoda dubla n cinematica ?i ar fi constatat ca, n mi?carea hipocicloida, un punct de pe arcul mobil ar de scrie o elipsa. Aceasta este metoda pe care se bazeaza strungul eliptic, al caru i desen se gase?te n manuscrisele lui Leonardo. nainte de Copernic ?i Galilei, Leonardo nsemna n jurnalul sau: "Pamntul este un astr u asemanator Lunii...el nu este situat n mijlocul cercului pe care l descrie Soare le, nici n mijlocul lumii. Cuiva care s-ar afla n Luna, Pamntul nostru i-ar aparea ca ndepline?te acela?i rol ca ?i Luna pentru noi". (Ms.D., fol.41). Oricare din a ceste afirma?ii ar fi fost suficienta pentru a-l duce pe rugul inchizi?iei, a?a cum s-a ntmplat cu Giordano Bruno, a?a cum era sa se ntmple cu Galilei. Leonardo da Vinci: Proiect pentru o nava zburatoare - Biblioteca Ambrosiana, Mil ano Mai mult ca orice ?tiin?a, avea sa-l atraga pe Leonardo mecanica. Pe aceasta baz a a proiectat diferite dispozitive complicate pentru construc?ii tehnice, ?i-a i maginat posibilitatea unor ma?ini de zburat n urma studiilor sale asupra zborului pasarilor. n domeniul biologiei, este de men?ionat interesul lui deosebit pentru formele pla ntelor, rednd n desene organele ?i structurile lor interne. Pentru redarea imagini i corpului omenesc, a studiat n amanun?ime anatomia umana n compara?ie cu cea anim ala, n special a cailor. Leonardo da Vinci: Anatomia umarului - Royal Library, Windsor Castle n condi?ii vitrege, Leonardo desfa?oara o munca titanica, disecnd peste 30 de cada vre, studiind cu migala fiecare organ ?i ?esut, redndu-le n desene de o mare puter e de sugestie, alaturi de o deplina fidelitate ?tiin?ifica, aflate n cea mai mare parte n Royal Gallery a castelului din Windsor. n 1498 elaboreaza un proiect deta liat al unui "Tratat de Anatomie", care nu va fi nsa realizat. n istoria Urbanism-ului, Leonardo se situeaza printre primii care construiesc sch ema ora?ului modern deschis, total diferit de cetatea feudala limitata de ziduri -fortare?e. Edificatoare pentru n?elegerea lui Leonardo sunt scrierile, "Tratatul despre pict ura" (Trattato della Pittura), aparut mai trziu, dupa moartea sa, n 1651, sau "De Ludo geometrico" (1514). Concluzii[modificare | modificare sursa] Moartea lui Leonardo da Vinci de Jean Auguste Dominique Ingres Fiind la confluen?a attor curente care se nfruntau, era firesc ca personalitatea l ui Leonardo, chintesen?a a epocii sale, sa con?ina n ea contradic?ii, compromisur i uneori. S-a scris mult despre tendin?ele homoerotice ?i nclina?iile spre magie ale lui Leonardo da Vinci (de exemplu n cartea Codul lui da Vinci (2003) de Dan B rown, care a facut multa vlva, de?i este considerat de unii ca fiind un roman de calitate submediocra). Nu exista nicio eviden?a sa fi avut rela?ii intime sau pr ietenii strnse cu femei, s-a nconjurat cu tineri frumo?i, care l-au nso?it n peregri narile sale, cum a fost contele Francesco Melzi, care a devenit att cel mai aprop iat discipol ?i asistent, ct ?i mo?tenitorul sau. Amanuntele adeseori colportate nu sunt de cel mai bun gust. Toate acestea nu pot arunca vreo umbra asupra figur ii marelui florentin. n timp ce uitarea a acoperit patimile marunte ?i faima lips ita de fundament a potenta?ilor contemporani lui, a ramas neatinsa gloria crea?i ei lui Leonardo n slujba vie?ii ?i a concep?iilor sale de larg orizont.