Tipuri de studii pentru cercetarea clinica si epidemiologica

Carla J. Alvarado, MS, CIC

University of Wisconsin-Madison (608) 263-2177 carla.alvarado@mail.admin.wisc.edu

O prezentare generala a tipurilor de studiu

Majoritatea

cercetarilor medicale au ca scop identificarea cauzelor si modalitatilor de tratare sau prevenire a bolilor Unele studii sunt la fel de simple ca observarea cu pricepere a unei noi boli sau probleme prezentare de caz Altele sunt complexe si scumpe precum studiul clinic

Etapele premergatoare selectarii tipuluide studiu corespunzator pentru cercetare

Definiti

problema Mentionati intrebarile cercetarii Examinati literatura de specialitate Selectati un tip de studiu sau de proiect Elaborati protocolul

Etapele cercetarii (continuare)

Realizeaza

un test pilot al protocolului tau de

testare Colecteaza date Analizeaza date Scrie raportul si disemineaza rezultatele

Precizarea intrebarii cercetarii

Termeni

clari, specifici obiective specifice de parcurgere

ce cine unde cand

O prezentare generala a tipurilor de studii

Fiecare

tip de studiu are propriile puncte forte si

limite Fiecare tip de studiu are probleme asociate care pot denatura concluziile tale si sa te conduca pe cai gresite!

Studii Experimentale
Se

remarca prin faptul ca membrii populatiei din studiu sunt alocati fie grupului supus tratamentului fie grupului martor Grupurile tratat si netratat sunt urmarite prospectiv pentru a se observa daca ulterior cele doua grupe difera Tip de studiu foarte asemanator cu experimentele de laborator

Studii Experimentale
Nu

sunt suficienti bani pentru a permite obtinerea de raspunsuri la fiecare intrebare care intereseaza In cazul unui rezultat negativ, nu este etic sa se atribuie pacientii grupului martor Evenimentele rare necesita expunerea a mii de persoane Chiar si experimentele sunt supuse biasului

Studii Clinice Randomizate

Cel

mai bun tip de studiu pentru a privii relatia cauza efect Subiectii fara rezultat sunt:
Atribuiti

altor expuneri Primirii unor interventii diferite Urmariti in timp pentru determinarea aparitiei rezultatului

Studii Clinice Randomizate - 2

Avantaje
Acuratetea

Dezavantaje

informatiilor la

cost,

expunere Acuratetea informatiilor la la primirea rezultatului Confuzia este o problema minora Ofera cele mai puternice dovezi de cauzalitate

timp si complexitate Nici o persoana nu vrea sa fie in grupul martor persoanele vor tratamentul cel noul persoanele (inclusiv personalul medical) nu vor ca selectia sa se faca prin tragere la sorti Probleme etice

Studii Observationale
Studiu

in care tratamentul sau expunerea de interes nu este atribuita, dar apare prin alegere sau la intamplare Depinde de expunerea naturala sau voluntara a persoanelor la factori care de obicei nu au fost repartizati aleatoriu Intotdeauna exista posibilitatea ca expunerea si neexpunerea sa difere in feluri importante altele decat expunere

Studii Observationale: Raportul de caz

Descrie

un numar mic de persoane cu o boala neobisnuita sau cu o modificare in acea boala posibil asociata unei anumite cauze Prima mentiune a unei ipoteze clinice Cu toate ca rapoartele de caz pot duce la concluzii importante, ele insele nu pot fi concluzive deoarece observatia se poate datora intamplarii

Studii Observationale: Studiu Descriptiv

Utilizeaza

date care sunt colectate uzual pentru diferite scopuri pentru studiul evolutiei bolii si a cauzelor lor posibile printre grupele de grupuri Cel mai potrivit tip pentru studiile exploratorii preliminarii Deductiile desprinse din studierea grupurilor nu sunt neaparat adevarate persoane individuale

Studii Observationale: Studiu transversal

Un

studiu transversal (de prevalenta) arata o asociere intre un rezultat si cauze posibile prin studierea unui grup la un moment dat, in timp. Poate demonstra o asociere intre un factor si un rezultat, dar nu poate spune care a fost primul Poate furniza o explorare preliminara Relativ ieftina si usoara

Studii Observationale: Studiu transversal - 2

Avantaje
Relativ

Dezavantaje
Nu

ieftina Relativ mai simpla Poate reprezenta o populatie tinta (generalizare) Un punct bun de plecare pentru cercetare

poate determina cauza (oul sau gaina) Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite

Studii Observationale: Studiu Caz-Control

Incep

cu cazuri care au boala de interes si un grup de comparare (martor) care nu are boala Este investigata expunerea anterioara a ambelor grupuri In cazul in care expunerea anterioara este mai frecventa in randul cazurilor, aceasta este o dovada ca expunerea a cauzat boala.

Studii Observationale: Studiu Caz-Control 2

Difer

de alte studii observationale prin aceea ca ancheta ncepe cu "bolnavul" i se cerceteaza istoricul pentru identificarea posibilelor cauze ale bolii lui Aceast abordare este o perfectionare a raportului de caz - adaug grupul fr boal Problemele sunt date de modul cum sunt alese criteriile de comparare a grupurilor

Studii Observationale: Studiu Caz-Control 3

Avantaje
Relativ

Dezavantaje
Bias

rapida si ieftina Necesita putine cazuri Buna pentru bolile cu perioade de latenta lungi Buna in cazul rezultatelor rare Se poate privii la mai mult de o expunere

la selectie supra-potrivirea sub-potrivirea Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite

Studii Observationale: Studiul Cohorta

Incepe

cu un grup expus si un grup neexpus la un anumit factor care intereseaza Grupurile sunt apoi observate la o data ulterioar pentru a vedea daca acestea dezvolta diferente care ar putea fi atribuite expunerii Cel mai adesea prospectiv: cu toate acestea, poate fi retrospectiva prin utilizarea datelor din trecut.

Studii Observationale: Studiul Cohorta

Avantaje

Dezavantaje
Perioad

In general biasul de selectie nu este o problema Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite nu este o problema Pot privii mai mult decat un rezultat Confer putere relatiei de cauzalitate datorita secvenei tempporale

lung de monitorizare Poate necesita multi subiecti scumpa Expunerea se poate schimba n timpul cercetarii

Posibile probleme n cadrul unui tip de studiu

Confounderul
Ceea

(factorul de confuzie)

ce pare o relatie de cauzalitate se poate datora unui alt factor care nu a fost luat n considerare Factorul de confuzie este asociat cu factorul cercetat i cu boala ntr-o manier n care acel factor i boala par a fi legate Asocierea observat ntre dou condiii este n fapt secundar aciunii unui al treilea factor

Posibile probleme n cadrul unui tip de studiu-2

The

Matchmaker

Sub-potrivirea

este incapacitatea de a selecta cazuri si martori cu caracteristicile majore suficient de asemanatoare; poate demonstra in mod fals ca exita o asociere ntre o boala si o cauza presupusa. Supra-potrivirea este eroarea de selectie de martori ce seamana excesiv de mult cu cazurile; poti sa nu descoperi o asociere care este prezenta si reala

Posibile probleme n cadrul unui tip de studiu-3

Efectul

cohorta

Persoane

nascute in anumiti ani au tendinta de a avea un risc relativ mai mare (sau mai mic) fa de o anumit boal pe tot parcursul vieii lor n cadrul studiului, distributia pe grupe de varsta a bolii ar putea fi incorect afectat de diferentele aparute n experimentele anterioare n cadrul diferitelor loturi de nasteri din populaia de studiat