Contextul economic care a condus la AUE

n 1985 , CE avea n dezbatere un plan foarte ambiios, Programul

Pietei Unice definitivarea pieei unice europene; S-a semnat AUE la Luxemburg, n februarie 1986, ratificat de cele 12 ri membre n perioada 1986-1987, i intrat n vigoare la 1 iulie 1987; Un economist francez avertiza c rzboiul declanat de SUA i apoi Japonia contra Europei nu se d cu dolari, cu petrol, cu tone de oel sau cu maini moderne, ci cu imaginaie creatoare i cu talent managerial; Dei se realizase uniunea vamal, construcia integrativ pierdea din dinamism, iar obiectivele privind realizarea UEM se aflau departe; Integrarea industrial, cea economic n general i nu doar cea comercial se mpiedica de barierele fizice , tehnice i fiscale;

Cont.
Actul Unic introduce noiunea de spaiu fr frontiere

concept mai larg dect cel de pia comun;

Se preconiza realizarea pn n anul 1992, a unei mari piee

interne ca element central al unei strategii de relansare a construciei europene;

Obiectivul crerii PUI depea limitele economicului viznd

i dezvoltarea unui sentiment al europenilor c aparin aceluiai ansamblu n interiorul cruia vor putea circula liber, fr formaliti, vor putea studia i munci acolo unde i doresc;

Obiectivele PUI
Trecerea la majoritatea calificata n procesul de adoptare a

deciziilor n cadrul Consiliului Ministerial;

Coeziunea economica crearea conditiilor ca fiecare membru sa

depuna eforturi de a-si conduce politica economica ntr-un mod convergent cu cele ale partenerilor, contnd pe sprijin din partea organismelor comunitare;
Armonizarea politicilor sociale posibilitatea organelor

comunitare de a adopta si implementa reglementari n domeniul social, viznd armonizarea conditiilor de munca si de viata ale cetatenilor din tarile membre;

Obiectivele PUI
Coordonarea eforturilor de cercetare si

dezvoltare tehnologica ale statelor membre cu sprijin multilateral comunitar, inclusiv financiar; Cooperarea monetara; Sporirea competentelor Parlamentului European; - ales prin vot universal direct (din 1979) care primeste puterea de a amenda deciziile adoptate cu majoritate calificata; Consolidarea rolului executiv al Comisiei;

Piata Unica presupune:

Libera circulatie a capitalurilor, fortei de munca, bunurilor si

serviciilor, nlaturarea controalelor la frontierele interne ale comunitatilor; Armonizarea ratelor TVA; Recunoasterea reciproca a standardelor si a procedurilor de certificare a calitatii, Dreptul de resedinta fara detinerea obligatorie a unui loc de munca. Politica comerciala autentic comuna (nu doat tarif vamal comun); Control comunitar asupra politicii in domeniul concurentei; Fonduri structurale sporite; Majoritate calificata n Consiliu.

Libera circulatie a bunurilor

A presupus n primul rnd suprimarea frontierelor vamale

interne; acest proces s-a realizat n doua etape:

- Introducerea DAU (Documentului Administrativ Unic)care simplifica semnificativ procedurile vamale si presupunea adoptarea unui sistem unic de clasificare a marfurilor n cadrul gruparii; - Eliminarea formalitatilor si a controlului vamal la frontierele intracomunitare; controlul sanitar-veterinar a fost mentinut o vreme,cu titlu de exceptie, fiind nlocuit cu controlul la locul de productie si la cel de comercializare;
n 1979, CEJ a generalizat principiul recunoasterii reciproce

Libera circulatie a bunurilor

- CE a dezvoltat un proces de uniformizarea normelor tehnice bazat pe 3 piloni: Armonizarea reglementarilor nationale care consta n stabilirea unor standarde minime privind protectia sanatatii si a mediului; Elaborarea unor norme si standarde unice europene de catre organismele europene de standardizare; Aplicarea generalizata a principiului recunoasterii reciproce pentru produsele pentru care nu s-au adoptat standarde comune sau nu s-a produs armonizarea normelor nationale.

Libera circulatie a bunurilor

n ce privete adoptarea unui sistem unitar de impozite indirecte s-a decis:
Aplicarea generalizat a TVA la toate tipurile de vnzri. Conform recomandrii Comisiei, pentru toate operaiunile, TVA trebuia facturat la productor, respectiv n

ara de origine; erau evideniate dou situaii particulare: Situatia in care cumprtorul unui produs este i consumatorul final atunci plata TVA se va face n ara n care a fost achiziionat produsul; Situatia in care cumprtorul este o entitate supus impozitului pe cifra de afaceri, atunci acesta va plti TVA existent n ara n care produsul a fost achiziionat, la cumprare, iar cnd produsul este revndut, entitatea respectiv va factura TVA, la nivelul existent n ara sa; Limitarea nivelurilor de TVA la maxim dou n fiecare ar (una normal i una redus);Comisia a recomandat rate normale ntre 14-20% i rate reduse ntre 4-9%

Libera circulatie a bunurilor

Dupa 1989 a devenit operationala scutirea de la plata

TVA la vama fiecarui stat prin care trecea produsul, regula fiind cea a platii TVA o singura data catre statul care importa bunul; n 1993, Consiliul Ministerial a decis aplicarea generalizata a principiului aplicarii TVA la locul de origine proces care urma sa se realizeze n doua etape n perioada 1993-1997; Din 1997, se aplica generalizat principiul facturarii la locul de origine al produsului.

Libera circulatie a persoanelor

Art.48 al Tratatului de la Roma prevedea

crearea conditiilor pentru realizarea liberei circulatii a persoanelor pe teritoriul Comunitatii. Aceasta nsemna abolirea oricarei discriminari bazate pe nationalitate n privinta angajarii, stabilirii salariilor si conditiilor de munca

Libera circulatie a persoanelor

Primele masuri de asigurare a libertatii de miscare a lucratorilor au

fost adoptate n 1964, cnd detinatorii asa-numitelor profesii liberale dobndeau dreptul de practicare a meseriei n oricare dintre tarile membre pe baza armonizarii calificarii profesionale; reciproce a calificarii;

Din 1985 s-a renuntat la armonizare n favoarea recunoasterii Principiul consacrat este ca odata ce o persoana este calificata sa

exercite o profesie n tara sa, se o poate exercita n orice alta tara membra; libera circulatie a fortei de munca.

Carta Sociala adoptata n 1989, a cuprins si prevederi referitoare la

Principiile Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale

Dreptul de a munci n oricare tara membra a UE; Libertatea de a alege o profesie si dreptul la un

salariu corespunzator; Dreptul la conditii de munca si de viata mbunatatite; Dreptul la protectie sociala n conformitate cu prevederile legislatiei nationale; Dreptul la libera asociere si la negocieri colective; Dreptul la pregatire profesionala;

Principiile Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale

Dreptul barbatilor si femeilor la tratament egal; Dreptul lucratorilor la informare, consultare si

participare; Dreptul la protectia sanatatii si securitatii muncii; Protectia copiilor si a adolescentilor; Un standard de viata decent pentru persoanele vrstnice; Integrarea sociala si profesionala mbunatatite pentru persoanele cu diverse disabilitati.

Libera circulatie a serviciilor

Desi sectorul serviciilor ocupa peste 60% din forta de munca,

liberalizarea acestuia s-a produs mai lent; Tratatul cu privire la Uniunea Europeana reglementeaza principiul liberalizarii serviciilor sub doua forme:
Dreptul de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul

altui stat n scopul prestarii unui serviciu; Prestarea de servicii, transfrontalier, fara a fi necesara deplasarea prestatorului. Libertatea de prestare a serviciilor este valabila pentru cetatenii statelor membre care sunt domiciliati pe teritoriul altui stat membru. Aceste doua conditii sunt cumulative.

n cadrul notiunii de servicii sunt incluse:

Acele activitati independente, exercitate temporar ntr-un alt

stat, recompensate cu o anumita suma de bani. n aceasta categorie se includ: Activitati cu caracter industrial; Activitati cu caracter comercial; Activitati mestesugaresti; Profesiunile liberale;

Sistemele de educatie nationala nu sunt considerate servicii; Dreptul comunitar clasifica serviciile n: Servicii active; Servicii pasive; Servicii de corespondenta.

Sectorul serviciilor financiare

A fost permanent un sector puternic reglementat; Justificarea masurilor protectioniste nationale s-a bazat pe

urmatoarele argumente:

Mentinerea lichiditatii si credibilitatii bancilor; mpiedicarea institutiilor financiare sa-si asume riscuri prea

mari; Rolul institutiilor financiar-bancare n crearea de masa monetara si n finantarea deficitelor bugetare;

Caracteristica principala a sectorului de asigurari n cadrul UE o reprezinta eterogenitatea serviciilor furnizate de diferiti operatori comunitari.

Efecte ale PUI

Intensificarea concurentei ntre companiile care activeaza n toate

sectoarele; Accelerarea ritmului restructurarii n industrie, ceea ce conduce la cresterea competitivitatii la nivel international; Diversificarea gamei de produse si sericii si oferirea lor la preturi mai reduse; Rapiditate mai mare si costuri mai reduse pentru livrarile transfrontaliere; Mobilitate n crestere pentru forta de munca; Crearea de noi locuri de munca n tarile membre, Cresterea suplimentara a veniturilor; Intensificarea convergentei si coeziunii economice ntre diversele regiuni ale UE;

Provocari la adresa PUI

Globalizarea presiuni concurentiale tot mai puternice

asupra companiilor din Europa Schimbarile structurale necesare pentru instituirea unei economii a cunoasterii Dependenta energetica in crestere Schimbarile climatice si imbatranirea populatiei Extinderea UE Ajustarile structurale necoordonate in contextul actualei crize economice si financiare Aportul efectiv al PUI la obiectivele Strategiei Europa 2020

Directii de dezvoltare a PUI

Accentuarea beneficiilor PUI pentru consumatori si

cetateni Dezvoltarea unei economii europene integrate Orientarea catre o societate a cunoasterii (economie creativa) Imbunatatirea reglementarii prin cresterea calitatii legislatiei comunitare din sfera PUI Promovarea dezvoltarii durabile Deschiderea PUI catre mediul international

Piete cu cele mai mici scoruri IPP

IPPS (I n d i c a t o r u l d e p e r f o r m a n a a p i e e i , i n c l u s i v schimbarea)

Avantaje PUI