Sunteți pe pagina 1din 4

Murul

Nume in latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure,


Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati.Tulpina este
anguloasa, dreapta sau curbata, cu frunze palmat-compuse, paroase pe fata interioara.
Florile albe sau roze, dispuse corimbifer, se deschid in iunie-iulie. Fructele carnoase,
compuse, negre, sunt placute la gust, dulci, acrisoare. Raspandire: Planta este comuna prin
paduri, tufisuri, locuri necultivate etc. Produs vegetal:: Frunzele si fructele. Recoltare:
Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. Fructele se culeg coapte. Principii
active: Vitamina C, tanin, flavone, acizi organici. Actiune farmaceutica: Astringent,
antiseptic, antidiareic, hemostatic, diuretic, vulnerar, antiinflamator. Indicii terapeutice:
Diaree, colite, gingivite, gastroenterite, fistule anale, leucoree, afectiuni renale si ale vezicii
urinare. Mod de utilizare: Intern: Infuzie, 1 lingurita la 250ml apa. Extern: Gargarisme - se
face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa), de 2-3 ori pe zi. Sub
forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. In leucoree, se recomanda
irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur. Fructele sunt consumate ca
atare, fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale.

Descrierea plantei
Nume:
Musetelul

Nume in latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita,
Matricea, Moruna, Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa, anuala, spontana, cu tulpina
ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-
compuse (bipenat-partite), foliolele (segmentele) lineare. Florile mici, grupate in capitule
mici de 1,5-2 cm la varful ramurilor. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate
(petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule), iar cele din mijloc sunt galbene si
tubulare (petalele sunt reunite intr-un tub cinci-dintat la partea superioara). Musetelul bun
are un miros caracteristic si penetrant, deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea
ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului, pe care sunt situate
florile) bombat, conic, gol in interior (fistulos), iar printre flori, care se desfac usor de pe
receptacul, nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). Fructele sunt achene,
nearipate. Raspandire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate.Infloreste in lunile
mai pana in septembrie. Produs vegetal: Florile, fara peduncul, recoltate in lunile mai-
august. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce se ridica roua. Florile ofilite nu
se culeg. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana, adunand capitulele florale.
Florile se intind la umbra, pentru a se racori, apoi sunt date la vanturatoare, pentru a se
indeparta corpurile straine si praful. Dupa aceasta, florile se dau prin ciur, pentru
selectionarea si uniformizarea lor. Astfel, se indeparteaza florile mici si cele care au fost
recoltate cu peduncul. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o
miscare speciala a ciurului de jos in sus. In felul acesta , florile cu peduncul ies la suprafata,
se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri
bine aerisite, intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. Daca se usuca in poduri, ele trebuie
intoarse ca sa nu se mucegaiasca. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie,
pentru ca florile sa nu se faramiteze. Principii active: Ulei volatil, azulen, chemazulen,
flavonozide, colina, matricina, epigenina, umbeliferona, acid salicilic, rezine, fitosterine,
substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. Actiune farmaceutica: Anestezic,
dezinfectant, antiinflamator, antiseptic, bacteriostatic, bactericid, sedativ, carminativ,
antispastic, gastric si intestinal, cicatrizant, sudorific, antidiareic. Nu este nici o exagerare
cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala", in special pentru copii. Indicii
terapeutice: Gastrite, enterocolite, diaree, balonari, colici intestinale, dismenoree (tulburari
menstruale), amenoree, insomnii, orhite, nefrite, conjunctivite, gingivite, abscese. Mod de
utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare, pentru efectul
sedativ. Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal, fara a provoca purgatie si de aceea
este indicat in hemoroizi, atat intern sub forma de ceai, cat si extern - alifia de musetel. In
sinuzite, se fac inhalatii cu abur de musetel, iar in nevralgii, se fac frectii cu ulei de musetel.
Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor, iar florile fierte aplicate pe o vezica
bolnava, sub forma de terci, diminueaza durerea. Se poate aplica ulei cald in ureche, 2-3
picaturi, de 2 ori pe zi. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor
paralizate.

Descrierea plantei
Nume:
Nalba

Nume in latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii, Cas,
Nalba-marunta, Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici, nalba mica (casul popii),
creste pe zidurile vechi pe langa drumuri, pe terenurile parasite, pe langa garduri. Este o
planta anuala, cu tulpina partial taratoare. Frunzele sunt aproape rotunde, dintate, iar florile,
de culoare roz, asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. Fructul este o
capsula de forma unui cas.Se recolteaza frunzele, florile, tijele, din iunie pana-n septembrie.
Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde, cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai
proaspata. Are valoare si planta uscata. Nalba-mare (nalba-alba), Althae officinalis, este o
planta ierboasa, vivace, inalta de 80-150 cm, ramificata si acoperita cu peri moi. Radacina
este groasa, fuziforma, galbuie la exterior si alba in interior, cu striuri longitudinale. Frunzele
sunt alterne, ovale, intregi sau lobate. Cele superioare au trei lobi, iar cele inferioare, 5 lobi.
Sunt moi, carnoase si lung petiolate. Atat tulpina, cat si frunzele sunt alb catifelate, datorita
perilor fini, scurti. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor, se gasesc florile mari,
lung pedunculate, de culoare alba sau usor roz (2,5-3 cm in diametru), cu petale slab
stirbite la varf. Caliciul dublu, cel extern cu 6-9 lobi. Florile sunt regulate, pentamere. Fructul
- capsula - turtit; atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust
mucilaginos. Infloreste din iulie pana in septembrie. Creste prin locuri umede, uneori slab
saruturoase, in luncile apelor, pe marginea raurilor, mai ales in regiunea Dunarii.
Raspandire: vezi Descriere Produs vegetal:: vezi Descriere Recoltare: Se recolteaza florile,
frunzele si radacinile decorticate.Florile si frunzele se recolteaza fara codite, in lunile iulie-
august. Se ususca la umbra in incaperi aerisite, intinse in straturi subtiri. Dupa uscare, florile
se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie, iar frunzele in sacu de panza.
Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime, adica de la plante care au cel
putin 2 ani. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. Dupa
recoltare, radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb, taiate in
fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite, la 40 grade C).Inainte de uscare,
nu se spala. Dupa uscare, radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie, in incaperi
uscate. Principii active: Radacina: mucilagii, acizi uronici, amidon, zaharuri, asparagina,
pectine, betaina, tanin, substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin si
mucilagii. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie sa fie de
culoare verde, sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de tulpina.
Radacina trebuie sa fie de culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si avand aceleasi
principii active, se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. Actiune
farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului respirator,
renal si gastro-intestinal. Indicii terapeutice: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite,
infectii renale, rani, ulcere, amigdalite. In caz de rani deschise, baile de nalba impreuna cu
frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. In cancer de laringe, chair atunci cand prezinta
afonie (lipsa vocii), nalba este eficienta. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul
zilei, iar resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz, se pun ca prisnita peste noapte in
regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Planta se marunteste, se tine peste
noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). Dimineata
se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intr-un termos.
Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de uscaciune a
cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. Mod de
utilizare: Infuzie, macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte
in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). Baia de maini si de picioare: un
pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat, intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. In
ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Baia dureaza 20 de minute. Prisnita:
Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa, se amesteca cu faina de orz,
se pune peste o bucata de panza si se aplica calda.

Descrierea plantei
Nume:
Nucul

Nume in latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se
recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Raspandire: Arbore
fructifer cultivat, dar creste si salbatic. Produs vegetal:: Frunzele, cojile verzi ale fructelor.
Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi
subtiri. Frunzele trebuie ferite de lumina, deoarece se innegresc. Cojile fructelor se
recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. Frunzele uscate
trebuie sa-si pastreze culoarea, sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. Cojile nu trebuie sa
fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). Principii active: Taninuri,
cantitati mici de ulei volatil, un principiu amar, jugladina si o oxinaftochinona, juglona,
vitamina C, caroten, tirozina, tanin, alcool galic, acod elagic, substante minerale. Actiune
farmaceutica: Depurativ, astringent, antileucoreic, hipoglicemiant, antieczematos,
antiinflamator, antiseptic urinar. Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta, hepatita, diabet,
diaree, infectii renale, eczeme, furunculoza, amigdalita, osteomielita, panaritiu. In diaree: 1
lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta, se infuzeaza jumatate de minut si
se strecoara. Extern: Decoct - 15 g frunze la 200 ml apa, se utilizeaza pentru gargara in
stomatite. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea
soarelui, la temperatura camerei. Dupa 7 zile, vasul in care se afla acest amestec se pune
pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. Se strecoara lichidul prin tifon sau
panza, i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30
minute. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. Sub forma de comprese, frunzele se
folosesc si in tenuri grase. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi.
Ca apa de gura, se foloseste in stomatite, gingii inflamate, infectii ale gatului si laringelui.
Un decoct concentrat de frunze, adaugat la apa de baie, se utilizeaza pentru degeraturi. In
caderea parului, se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. Mod de
utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate,
se infuzeaza 1/2 minut. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi, 1
lingurita cu varf de frunze taiate, la o cana de apa clocotita. Pentru un decoct puternic, se
utilizeaza o cantitate dubla. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in
sferturi, se pun intr-o sticla cu gatul larg, apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade, astfel
incat sa fie acoperite. Bine astupate, sticla se tine la soare 2-4 saptamani, sau la soba.
Lichidul se strecoara si se imbuteliaza.

S-ar putea să vă placă și