INTRODUCERE

Una dintre cele mai mari forte de presiune cu care se confrunta evolutia tarilor
si a uniunilor de comert international este reprezentata de puterea si influent
a firmelor multinationale (FMN) ca parte a raspunsului acestora la globalizare.
Combinarea cresterii investitiilor straine directe, schimbarilor tehnologice, pi
etelor financiare internationale si a unei game largi de masuri de dereglementar
e si privatizare au facut posibil pentru firmele multinationale sa fie printre c
onducatorii economiei globale.
Provocarea pentru evolutia tarilor si a uniunilor de comert international este s
a se asigure ca aceste companii respecta drepturile angajatilor n fiecare loc din
lume n care influenta lor se face simtita si sa se stabileasca un dialog global n
tre acestea si firmele multinationale.
Firmele multinationale joaca acum un rol important n economiile tuturor tarilor s
i n relatiile economice internationale, devenind un subiect din ce n ce mai import
ant pentru guverne. Prin investitiile straine directe, asemenea firme pot aduce
beneficii substantiale att tarilor de origine ct si tarilor gazda prin contributii
la utilizarea eficienta a capitalului, tehnologiei si resurselor umane ntre tari
si pot astfel sa ndeplineasca un rol important n promovarea bunastarii economice
si sociale.
Dar firmele multinationale, organizndu-si operatii dincolo de cadrul lor national
, pot conduce la abuzuri prin concentrarea puterii economice si la conflicte cu
obiectivele de politica nationala. Mai mult, complexitatea acestor firme multina
tionale si dificultatea unei perceptii clare privind structurile lor diverse, op
eratiile si politicile conduce uneori la ngrijorare.
Astfel, tinta comuna a tuturor statelor este de a ncuraja contributiile pozitive
prin care firmele multinationale pot realiza progresul economic si social si sa
minimizeze sau sa rezolve dificultatile care pot sa apara din derularea operatii
lor lor.
De cnd operatiile firmelor multinationale s-au extins n ntreaga lume, trebuie depus
e toate eforturile de a se coopera ntre toate statele, mai ales ntre tarile dezvol
tate si cele n dezvoltare, avnd ca obiectiv mbunatatirea standardelor de bunastare
si de viata, prin ncurajarea contributiilor pozitive ale FMN si prin minimizarea
sau rezolvarea problemelor ce sunt n legatura cu activitatile lor.
Firmele multinationale, si mai ales firmele globale foarte mari, au ca structuri
de rezistenta urmatoarele trei caracteristici: controlul activitatilor economic
e n mai multe tari, abilitatea de a obtine avantaje din diferentele geografice di
ntre tari si regiuni n dotarea cu factori si n politici guvernamentale, flexibilit
atea geografica, abilitatea de a dispune de resurse si operatii ntre localitati l
a scara globala.
Astfel, un procent majoritar din configuratia schimbarii a sistemului economic g
lobal este realizat de firmele multinationale prin deciziile lor de a investi sa
u nu n anumite zone geografice.
Firmele multinationale, prin rolul lor devin n aceste conditii cele mai puternice
forte de presiune pentru adncirea globalizarii activitatii lor economice care au
loc ntr-un cadru dinamic, turbulent chiar n anumite perioade sau zone, n economia
mondiala.
CAPITOLUL I. FIRMELE MULTINATIONALE FACTOR DETERMINANT AL DEZVOLTARII ECONOMICE
1.1. Principalele caracteristic ale corporatiilor multinationale
De-a lungul diferitelor perioade istorice, societatile multinationale s-au impus
, devenind n perioada postbelica un fenomen de amploare, cu pozitii de prim ordin
n economia mondiala. Ele sunt prezentate deseori drept institutia cea mai reprezen
tativa a civilizatiei post industriale.
Diversitatea si complexitatea acestui proces de multinationalizare a firmelor es
te reflectat si de multitudinea de denumiri si definitii prezente n literatura ec
onomica.
n functie de autorii si de lucrarile de specialitate aparute cu privire la acest
subiect, se vorbeste fie de firme, ntreprinderi, societati, corporatii etc., care
la rndul lor sunt calificate drept multi, pluri, trans, supra... nationale, fie
de mari unitati internationale. Aceste deosebiri ntre denumiri pot releva uneori
diferente de definire. nsa, cea mai des folosita este denumirea de societate mult
inationala ntruct reliefeaza cel mai direct caracteristica lor esentiala si anume,
faptul ca si desfasoara activitatea n cel putin doua tari . Dar ele sunt societat
i multinationale si nu societati internationale, ntruct reliefeaza cel mai direct
caracteristica lor esentiala si anume, faptul ca si desfasoara activitatea n cel p
utin doua tari, ci sunt deasupra acestora, devenind transnationale. Ele alcatuie
sc un vast ansamblu la scara mondoeconomica, fiind formate dintr-o societate pri
ncipala societatea mama si mai multe filiale implantate n diferite tari.
ntre societatea internationala si cea multinationala, exista nu numai o diferenta
de nivel, ci si de natura. Societatea internationala are drept obiectiv produce
rea n strainatate n loc de a exporta. Motivele implantarii n alte tari tin de avant
ajele diferitelor piete locale, fiecare filiala avnd un rol productiv complet, de
buseul principal fiind tara n care functioneaza, unitatea reprezentnd mai multe fi
liale pe care le coordoneaza. Societatea multinationala realizeaza o organizare
internationala a productiei, motivele de implantare sunt, n principal conditiile
avantajoase de productie; fiecare filiala este specializata n cadrul acesteia, ce
reprezinta un ansamblu integrat, iar debuseul principal al fiecarei unitati est
e dat de celelalte filiale n cazul produselor semifabricate sau piata mondiala n c
azul produselor finite.
Dupa cum accentul este pus, n primul rnd, pe caracterul supranational al lor sau p
e baza lor nationala, se pot identifica doua mari curente:
a) Un prim grup de autori, ce pun accentul pe caracterul supranational al societ
atilor multinationale, ele fiind considerate autonome fata de tarile lor de orig
ine si fata de cele implantate, depasind, ntr-o anumita masura, granitele nationa
le. Caracterul supranational le este atribuit n functie de diferite criterii: cap
italul lor social este detinut de actionari dispersati n mai multe tari, conducat
orii sunt de diferite nationalitati, dar mai ales, elaborarea unei strategii pen
tru un spatiu mult mai larg dect cel al economiei nationale.
b) Un al doilea grup de autori se raporteaza pe baza lor nationala. Astfel, C.A.
Michalet definea societatea multinationala drept o ntreprindere (sau un grup), c
el mai adesea de mari dimensiuni, care, pornind de la o baza nationala a implant
at mai multe filiale n diverse tari, potrivit unei strategii concepute la scara m
ondiala. Din domeniul de analiza, el exclude ntreprinderile care se limiteaza doa
r la comercializare (desi crearea de filiale comerciale n afara tarii a reprezent
at o etapa n procesul de multifunctionalizare). Stabileste drept conditie esentia
la crearea unor filiale de productie n diferite tari. nsa, aceasta definire n sens
restrns a societatii multinationale nu exclude integrarea n cadrul ei a activitati
i de comercializare n completarea celei de productie. n plus, tot mai multi autori
folosesc notiunea de productie n sensul sau larg, integrnd nu numai firmele multina
tionale producatoare de bunuri corporale, ci si pe cele ce au ca obiect de activ
itate serviciile (bancare de asigurari etc.) cu un rol tot mai important n activi
tatea acestora.
O definitie mai completa va trebui sa ia n consideratie si alte caracteristici al
e mediului economic, institutional, juridic, social-cultural etc., n care ele act
ioneaza. n acest sens, societatile multinationale apar ca ntreprinderi sau mai bin
e zis ca grupuri de ntreprinderi care si desfasoara activitatea de productie, de d
istributie si de comercializare n mai multe tari, sub jurisdictia mai multor guve
rne, n conditiile unei diversitati de piete, de regimuri financiare, de limba si
cultura, fiind concepute, organizate si conduse pe baza unei strategii comune, e
laborate la scara internationala, regionala, interregionala sau mondiala . Prin
aceasta definitie, sunt puse n evidenta mai multe criterii esentiale:
a) extinderea unui ansamblu de activitati (nu numai de productie, ci si de comer
cializare, cercetare, servicii financiar bancare etc.) si n alte tari dect cea de
origine;
b) firmele si desfasoara activitatea n conditiile unei diversitati de piete, de si
steme institutionale, financiare, de regimuri concurentiale, de limba si cultura
etc., pe care trebuie sa le ia n consideratie n stabilirea strategiei lor;
c) organizarea si conducerea acestora pe baza unei strategii globale care ia n co
nsideratie conditiile si perspectivele mondiale ale activitatii si nu pe cele al
e unei singure tari.