Sunteți pe pagina 1din 11

11/20/2013

DEMOGRAFIE cadru, concepte, tendinţe ale principalelor fenomene demografice

DEMOGRAFIE cadru, concepte, tendinţe ale principalelor fenomene demografice
 

Disciplina Sanatate Publica si Management Curs pentru studentii de anul V, Facultatea de Medicina

Catedra de Sanatate Publica si Management,

1
1

UMF "Carol Davla" Bucureşti

 

Demografia: importanta pentru SP

Obiectul SP =studiul starii de sanatate a populatiei

Starea de sanatate a populatiei = influentata de factori ca str pop pe MR, GV, genx etc

Indicatorii utilizati in masurarea starii de sanatate au la numitor populatia

Interventiile care vizeaza imbunatatirea starii de sanatate trebuie sa aiba in vedere caracteristicile populatiei

Sursa primara pentru consemnarea evenimentelor demografice este medicul

Catedra de Sanatate Publica si Management,

3
3

UMF "Carol Davla" Bucureşti

Componentele demografiei

Statica populaţiei (numărul, structura – GV, genuri, medii - şi densitatea populaţiei)

Dinamica (mişcarea) populaţiei:

a) naturală = reproducerea

b) mecanică = mişcarea generată de factori economici, sociali, politici (mobilitatea socio-profesional ă, migraţ ia)

5
5

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davla" Bucureşti

Demografia: definire

ştiinţa care are ca obiect de studiu populaţiile

umane şi evidenţierea legilor de dezvoltare ale acestora

Se refera la caracteristici precum: număr, repartiţie geografica, structura după caracteristici personale - gen, varsta, socio-economice, analiza evoluţiei lor.

Catedra de Sanatate Publica si Management,caracteristici personale - gen, varsta, socio- economice, analiza evoluţiei lor . UMF "Carol Davla" Bucureşti

UMF "Carol Davla" Bucureşti

Concepte in demografie

Evenimentul demografic = cazul singular purtător de informatie demografică

Fenomenul demografic = totalitatea evenimentelor demografice de un anumit tip, într-o populaţie şi într-o perioadă de timp; se măsoară cu ajutorul ratelor

Eveniment

Fenomenul

Născutul viu

Natalitatea

Născutul mort

Mortinatalitatea

Decesul

Mortalitatea

Căsătoria

Nupţialitatea

Divorţul

Divorţialitatea

Catedra de Sanatate Publica si Management,Mortalitatea Căsătoria Nupţialitatea Divorţul Divorţialitatea UMF "Carol Davla" Bucureşti

UMF "Carol Davla" Bucureşti

STATICA POPULATIEI Catedra de Sanatate Publica si Management, 6 UMF "Carol Davla" Bucureşti
STATICA POPULATIEI
Catedra de Sanatate Publica si Management,
6
UMF "Carol Davla" Bucureşti

11/20/2013

 

Statica populatiei - componente

 

Studiaza:

 

Numar

Densitate

Structura (ex: grupe de varsta, gen, mediu de rezidenta, etnie, stare civila, nivel de instruire)

 

Catedra de Sanatate Publica si Management,

 
7
7

UMF "Carol Davla" Bucureşti

 
 

Evoluţia numărului populaţiei în România, 1948 - 2010

 
 

24000000

23000000

23206720 22408392 21559910 21431298 19103163 17489450 15872624
23206720
22408392
21559910
21431298
19103163
17489450
15872624
 

22000000

21000000

?

20000000

19000000

18000000

17000000

16000000

15000000

14000000

 

1948

1956

1966

1977

1990

2001

2010

 

Anul 2050: mai putin de 16 milioane de locuitori?

 
9
9

Catedra de Sanatate Publica si

 

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011

 
 

Statica: densitatea populaţiei

 

gradul de împrăştiere a populaţiei în colectivităţi constituite (oraşe, sate) - nr locuitori/km 2

 

89,9 locuitori\Km2 ( 1 iulie 2010, Breviar statistic 2011, Romania in cifre , INSSE)

 

Importanţă

 
 

Epidemiologică

 

În proiectarea serviciilor de sănătate

 
 

Catedra de Sanatate Publica si

 
11
11

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

 

Statica: Numărul populaţiei

Surse de informatie:

Recensământul populaţiei - înregistrarea globală transversală a populaţiei la un moment dat.

Actualizarea recensământului prin date înregistrate la oficiile de stare civilă.

Biroul de evidenţă a populaţiei.

Anchete demografice care aprofundează elemente de structură şi dinamică a populaţiei.

Estimarea numărului populaţiei prin interpretarea rezultatelor între două recensăminte.

8
8

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davla" Bucureşti

Evolutia numarului de locuitori in Romania, 1990-2012 23500000 23211395 23192274 23000000 22811392 22656145
Evolutia numarului de locuitori in
Romania, 1990-2012
23500000
23211395
23192274
23000000
22811392
22656145
22778533
22430457
22500000
22000000
21772774
21833483
21565119
21500000
21658528 21413815
21498616
21355849
21000000
20500000
20000000
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol
Sursa: INSP-CNSISP: Baza de date tempo, online, 2013
10
Davla" Bucureşti
numar locuitori

Statica populatiei: structura populaţiei

grupe de varsta

gen

medii de rezidenta

Depinde de:

Dezvoltarea economică şi de politicile de dezvoltare

Mediul de viaţă îşi pune amprenta asupra modelului de morbiditate şi mortalitate precum şi asupra organizarii serviciilor de sănătate

Importanţa:

pentru cunoaşterea riscurilor specifice

pentru descrierea tabloului morbidităţii şi mortalităţii

12
12

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

11/20/2013

13
13

Piramida virstelor

cel mai recomandat tip de

grafic pentru reprezentarea structurii populatiei pe grupe de varsta

histograma (reprezentare

grafica indicata pt. variabile cantitative continue, coloane

a caror suprafata este

proportionala cu frecventa)

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

suprafata este proportionala cu frecventa) Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
males 80- 70- 60- 50- 40- 30- 20- 10- 0- 0 0,0 200,0 400,0 600,0
males
80-
70-
60-
50-
40-
30-
20-
10-
0-
0
0,0
200,0
400,0
600,0
800,0
1000,0
1200,0
Catedra de Sanatate Publica si
15 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
no of m ales (thousands)
Structura populatiei din Romania pe grupe de varsta (0-14 ani, 15-64 ani, 65 si peste)
Structura populatiei din Romania pe grupe
de varsta (0-14 ani, 15-64 ani, 65 si peste)
100%
8.5
10.4
10.3
11.8
13.4
14.8
14.9 14.94 15.01
90%
80%
70%
60%
65.6
63
66.1
grv 65+
67.7
68.4
69.6
50%
70
69.91
69.95
grv 15-64 ani
40%
grv 0-14 ani
30%
20%
25.9
26.6
23.6
10%
20.5
18.2
15.6
15.1
15.15
15.04
0%
an 1970
an 1980
an 1990
an 1995
an 2000
an 2005
an 2009
an 2011
an 2012
Catedra de Sanatate Publica si
17
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Tipuri de piramida a varstelor

I.

Triunghi - cu baza largă şi un vârf ascuţit, caracteristică pentru populaţiile tinere;

II.

b) clopot/“stog” - populaţii cu o fertilitate ridicată şi un proces de îmbătrânire mediu;

III.

c) “urnă” - populaţiile cu fertilitate scăzută şi cu un proces de îmbătrânire accentuat;

IV.

d ) “treflă” - populaţie îmbătrânită care cunoaşte în ultima perioadă o puternică întinerire ca urmare a creşterii fertilităţii

14
14

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

12
12
16 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
16
16

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Structura populatiei Romaniei, in functie de gen, 1990 -1995-2000-

2005-2010-2011-2012

100% 90% 80% 51.2 50.9 50.7 50.67 50.94 51.10 51.24 51.30 51.32 51.33 70% 60%
100%
90%
80%
51.2
50.9
50.7
50.67 50.94 51.10 51.24 51.30 51.32 51.33
70%
60%
femei
50%
barbati
40%
30%
48.8 49.1
49.3 49.3349.0648.9048.7648.7048.6848.67
20%
10%
0%
Anul 1960
Anul 1970
Anul 1980
Anul 1990
Anul 1995
Anul 2000
Anul 2005
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Catedra de Sanatate Publica si
18
Sursa: INSP-CNSISP: baza de date tempo line
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

11/20/2013

Structura populatiei Romaniei pe medii, 1930 -1948 -1956-1970- 1990 -1995-2000-2005-2010-2011-2012 100% 90% 80% 46.78
Structura populatiei Romaniei pe medii, 1930 -1948 -1956-1970-
1990 -1995-2000-2005-2010-2011-2012
100%
90%
80%
46.78
45.10 45.24 45.05 44.93 45.00 45.04
70%
63.1
68.7
79.4
76.6
60%
50%
Rural
40%
Urban
30%
53.22
54.90 54.76 54.95 55.07 55.00 54.96
20%
36.9
31.3
23.4
10%
20.6
0%
anul
anul
anul
anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
1930
1948
1956
1970
1990
1995
2000
2005
2010
2011
2012
Catedra de Sanatate Publica si
Sursa: INSP-CNSISP: Baza de date tempo online
19
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Fenomenul de Îmbătrânire demografică - implicaţii pentru sănătatea publică

 

scăderea populaţiei active (Indice dependenta) creşterea sarcinilor care îi revin - întreţinerea unui număr mai mare de locuitori inactivi Asigurarile sociale de sănătate / de pensii

Catedra de Sanatate Publica si

21
21

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

 

Dinamica mecanica

Miscarea populatiei in context socio-economic

Capata din ce in ce mai multa amploare in contextul liberei circulatii in UE

Partial cunoscuta

Catedra de Sanatate Publica si

23
23

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Statica populatiei – sinteza pentru Romania,

2012

Numar populatie 1 iulie 2012: 21 355 849 locuitori

Densitatea populatiei: 89,9 locuitori\Km2

Structura populatiei:

Pe gen

89,9 locuitori\Km2  Structura populatiei:  Pe gen 48,67% gen masculin 54,96 urban 51,33% gen feminin

48,67% gen masculin

54,96 urban

populatiei:  Pe gen 48,67% gen masculin 54,96 urban 51,33% gen feminin  Pe medii: 45,4%

51,33% gen feminin

Pe medii:

45,4% rural

Pe grupe de varsta:

0-14 ani: 3 211 437 persoane , reprezentand15,4%

15-64 ani: 14 938 544 persoane , reprezentand 69.95%
65 +: 3 205 868 persoane reprezentand 15,01%

20
20

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

DINAMICA POPULATIEI Catedra de Sanatate Publica si 22 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
DINAMICA POPULATIEI
Catedra de Sanatate Publica si
22 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Dinamica naturala (reproducerea populaţiei)

Fenomenul de reînnoire permanentă, prin naşterea unei generaţii noi în fiecare an şi prin ieşirea, în medie, a unei generaţii, prin deces

In sens restrâns: componenta pozitiva = Natalitate + Fertilitate

In sens larg: componenta pozitiva (Natalitate) + componenta negativa (Mortalitate)

24
24

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

11/20/2013

Natalitatea si Fertilitatea

Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei

născuţilor vii

înregistraţi într-o populaţie definită, într-o perioadă dată de timp

Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei născuţilor vii înregistraţi în populaţia feminina fertila (15-49 de ani), într-o perioadă dată de timp

Unitatea statistică de observare este născutul viu

Intensitatea fenomenului de natalitate este măsurată cu rata brută de natalitate care exprimă frecvenţa născuţilor vii la

N 1000

P

n

1000 de locuitori pentru perioada calendaristică considerată (an, semestru, trimestru, lună). Rata generală de fertilitate (RGF) exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 de ani). Rata totală de fertilitate (RTF) = numărul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie, in viata ei fertila, potrivit modelului de fertilitate din populatia careia ii apartine

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Evoluţia natalităţii în România pe medii de rezidenţă, 1990 - 2008 16.0 14.0 12.0 Urban
Evoluţia natalităţii în România pe medii de rezidenţă,
1990 - 2008
16.0
14.0
12.0
Urban
10.0
8.0
Rural
6.0
4.0
2.0
0.0
Anul
Sursa: INS – Anuar statistic 2009
Catedra de Sanatate Publica si
27
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Născuţi vii ‰ de locuitori
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Evolutia ratei generale de fertilitate,1965-2007 120.00 105.5( 1967) 102.9 (1968) 100.00 89.90(1956) 79.3 (1975)
Evolutia ratei generale de fertilitate,1965-2007
120.00
105.5( 1967)
102.9 (1968)
100.00
89.90(1956)
79.3
(1975)
80.00
70.4
46.6
60.00
(1973)
55.7
59.5 (1992)
(1983=
(1966)
40.00
38,9
(2007)
20.00
0.00
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
1956 1957 1957 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Catedra de Sanatate Publica si
29
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
n vii/1000 femei v fertila

n vii la 1000 de locuitori

Evolutia ratelor de natalitate, Romania si UE

26
26
25 2004, 1970-2010 21.09 Romania 20.34 EU members before May 2004 20 19.68 19.06 18.18
25 2004, 1970-2010
21.09
Romania
20.34
EU members before May 2004
20
19.68 19.06
18.18
17.05 16.7 15.96
15.79
15
14.26
13.56
11.87
10
10.23
10.43
9.66
9.9
5
0
Catedra de Sanatate Publica si
an 1970an 1971an 1972an 1973an 1974an 1975an 1976an 1977an 1978an 1979an 1980an 1981an 1982an 1983an 1984an 1985an 1986an 1987an 1988an 1989an 1990an 1991an 1992an 1993an 1994an 1995an 1996an 1997an 1998an 1999an 2000an 2001an 2002an 2003an 2004an 2005an 2006an 2007an 2008an 2009an 2010

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Factorii care influenţează natalitatea:

Cauze medicale:

afecţiuni endocrine

afecţiuni ginecologice

Cauze fiziologice:

sterilitatea masculină şi feminină

– avortul spontan

Rolul nupţialităţii, al uniunilor consensuale juvenile şi al divorţialităţii:

numărul căsătoriilor scade de la an la an, la fel şi indicele de nupţialitate

Influenţa mediului socio-cultural: diferenţa de nivel socio-cultural determină diferenţă de fertilitate între mediul rural şi zonele puternic

industrializate.

Rolul mijloacelor pentru limitarea naşterilor: avortul şi contracepţia

28
28

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Schimbarea modelului de fertilitate: curba fertilităţii specifice pe grupe de vârstă în România, în 1997, 2002 şi 2008

110.0 100.7 100.0 90.0 81.5 83.1 80.0 77.6 70.0 72.6 67.9 60.0 57.4 50.0 40.8
110.0
100.7
100.0
90.0
81.5
83.1
80.0
77.6
70.0
72.6
67.9
60.0
57.4
50.0
40.8
40.0
38.5
38.3
30.0
33.9
32.7
20.5
20.0
15.0
4.4
10.0
11.2
3.0
0.0
2.9
0.2
0.2
0.2
15 - 19
20 - 24
25 - 29
30 - 34
35 - 39
40 - 44
45 - 49
Născuţi vii la 1000 femei

Sursa: INS – Anuar statistic 2009

Grupa de vârstă

30
30

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

19972009 Grupa de vârstă 30 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 2002

20022009 Grupa de vârstă 30 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 1997

20082009 Grupa de vârstă 30 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 1997

11/20/2013

Total fertility rate 3 2.5 Romania 2 EU 1.5 1 1970 1980 1990 2000 2010
Total fertility rate
3
2.5
Romania
2
EU
1.5
1
1970
1980
1990
2000
2010
2020
Sursa: Health for all
Catedra de Sanatate Publica si
31
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Factori care influenţează fertilitatea I
 Factori demografici:
- Structura populaţiei, în special a populaţiei feminine
Distribuţia: pe gen, pe grupe de vârstă
- Nupţialitatea şi divorţialitatea
 • Factori medico-biologici:
- Sterilitatea feminină/masculină
- Patologia genitală
- Igiena sexuală
 • Factori sociali:
- Prelungirea şcolarizării
- Gradul de angajare al femeilor în activităţile socio-
economice
- Apartenenţa la o anumită categorie socială
Catedra de Sanatate Publica si
33
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Factori principali ai scăderii fertilităţii

Emanciparea femeii

Creşterea duratei şi a nivelului educaţional

Scăderea influenţelor normelor culturale

Costul copilului

Reducerea funcţiei economice a copilului

Apariţia mijloacelor contraceptive moderne

Factori economici: degradarea nivelului de trai, şomajul, stresul.

35
35

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Total fertility rate <= 4 <= 3.4 <= 2.8 <= 2.2 Last <= 1.6 European
Total fertility rate
<= 4
<= 3.4
<= 2.8
<= 2.2
Last
<= 1.6
European Region
available
1.66
No data
Min = 1

Sursa: Health for all

32
32

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Factori care influenţează fertilitatea II

Migraţia populaţiei

Factori legislativi

- Prevederile Codului muncii şi Codului familiei

- Sistemul de alocaţii pentru copii

- Programe de protecţie materno-infantilă

- Politica de planificare familială

Factori subiectivi: incluşi în noţiunea de planificare familială (atitudinea conştientă a cuplului faţă de reproducerea sa)

- Nr. de copii doriţi, realizaţi

- Metode şi mijloace contraceptive

Factori locali-tradiţionali: obiceiuri locale, religie

34
34

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Mortalitatea

Eveniment-fenomen

Mortalitatea, componenta negativă a mişcării naturale a populaţiei, reprezintă fenomenul demografic al deceselor înregistrate într-o populaţie definită, într-o perioadă dată de timp.

Decesul este evenimentul demografic al disparitiei definitive a oricărui semn de viaţă în orice moment după înregistrarea stării de născut viu

36
36

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

11/20/2013

Importanta fenomenului de mortalitate pentru SP

Implicatii in cresterea numerica a populatiei si in structura pe grupe de varsta a populatiei,

Utilizare pentru masurarea starii de sanatate a unei populatii,

Identificarea, ierarhizarea problemelor de sanatate si stabilirea prioritătilor in actiunile de sanatate,

Stabilirea de obiective in cadrul programelor de sanatate,

Planificare sanitara,

Evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de servicii sanitare.

Catedra de Sanatate Publica si

37 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Analiza transversală

indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecventa deceselor in populatie (rate)

Rate brute

Rate specifice

Rate standardizate

indicatori extensivi/de structură

Ponderi =letalităţi = mortalităţi proportionale

Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese x 100

Catedra de Sanatate Publica si

39 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Evoluţia Ratei brute de mortalitate, in total si pe medii,România 1990-2008 18.0 16.0 14.0 12.0
Evoluţia Ratei brute de mortalitate, in total si pe
medii,România 1990-2008
18.0
16.0
14.0
12.0
Urban
Rural
10.0
Total
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
1990199119921993199419951996199719981999200020012002200320042005200620072008
Catedra de Sanatate Publica si
41
Sursa: INS – Anuar statistic 2009
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Nr. decese %o locuitori
Metode de măsurare, descriere si analiză a fenomenului de mortalitate ABORDARE  Transversală ( de
Metode de măsurare, descriere si analiză a
fenomenului de mortalitate
ABORDARE
 Transversală ( de moment) – constă în măsurarea,
descrierea şi analiza mortalităţii într-o perioadă determinată
de timp, de obicei un an calendaristic
 Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) - analiza
mortalităţii pe o cohortă sau pe o generaţie
Catedra de Sanatate Publica si
38
Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Evolutia Ratei Generale de Mortalitate in
Romania, 1990-2011
(INS, Anuar statistic, 2011)
13
12.7
12.5
12.4
12.1
12
11.7
11.5
11.8
11.4
11
10.6
10.5
10
9.5
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Catedra de Sanatate Publica si
40
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Rate de mortalitate pe regiuni, Romania, anul
2011
14.00
13.10
12.70
12.20
11.80
12.00
11.50
11.10
11.10
10.90
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea BUCURESTI - Regiunea NORD-VEST
ILFOV
Regiunea SUD-EST
Regiunea VEST
Regiunea SUD-VEST
Regiunea SUD-
OLTENIA
MUNTENIA
Catedra de Sanatate Publica si
42
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
nr decese/1000 locuitori
decese/1000 locuitori

11/20/2013

Structura deceselor pe cauze, România 2010 0.99% 1.24% 1.05% 1.39% Boli ale aparatului circulator 4.68%
Structura deceselor pe cauze, România 2010
0.99%
1.24% 1.05%
1.39%
Boli ale aparatului circulator
4.68%
Tumori
4.95%
Boli ale aparatului digestiv
6.45%
Boli ale aparatului respirator
Traumatisme, otrăviri
Tulburări mentale
18.47%
60.78%
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism
Boli ale organelor genito-urinare
Altele
Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011
Catedra de Sanatate Publica si
43 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Evoluţia ratei de mortalitate standardizate în România şi UE SDR all causes, all ages, per
Evoluţia ratei de mortalitate standardizate în România şi UE
SDR all causes, all ages, per 100000
1300
1200
1100
1000
Romania
EU
900
800
700
600
1970
1980
1990
2000
2010
2020
Sursa: Health for all
Catedra de Sanatate Publica si
45
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Speranţa de viaţă la naştere
 Durata medie a vieţii - e 0
 Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de sănătate
 Nr.mediu de ani pe care o persoană speră să-l trăiască
în condiţiile caracteristicilor modelului de mortalitate
pe grupe de vârstă a populaţiei din care provine
persoana, pentru un anumit an pentru care s-a făcut tabela de
mortalitate.
Catedra de Sanatate Publica si
47
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Alţi indicatori de măsurare a mortalităţii

Rata standardizată a mortalităţii

Raportul standardizat al mortalităţii

Funcţiile biometrice din tabela de mortalitate

44
44

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Former Yugoslav Republic of Macedonia, the Bulgaria Lithuania Romania Latvia Hungary Slovakia Estonia Croatia Poland Czech Republic Denmark Belgium Slovenia Portugal European Union (27 countries) Ireland Finland Greece Germany (including former GDR from 1991) Malta United Kingdom Austria Netherlands Luxembourg European Union (15 countries) Norway Cyprus Sweden France Iceland Spain Italy Switzerland

965.2 965.1 964.0 959.4 951.3 914.7 864.9 839.8 816.5 809.2 744.6 643.8 635.3 625.5 611.6
965.2
965.1
964.0
959.4
951.3
914.7
864.9
839.8
816.5
809.2
744.6
643.8
635.3
625.5
611.6
SMR, 2009
600.6
587.4
580.0
577.4
575.6
572.0
563.0
562.7
549.1
544.8
540.1
537.0
531.6
520.4
517.5
507.3
504.3
502.9
489.7
0.0
200.0
400.0
600.0
800.0
1,000.0
1,200.0

Catedra de Sanatate Publica si

46 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Speranta de viata in mai multe tari europene, 2010

Speranta de viata in mai multe tari, an 2010

Kazakhstan Republic of Moldova Bulgaria Romania Turkey Hungary EU members since May 2004 Estonia European
Kazakhstan
Republic of Moldova
Bulgaria
Romania
Turkey
Hungary
EU members since May 2004
Estonia
European Region
Poland
Croatia
Portugal
EU
Finland
Germany
Greece
United Kingdom
Ireland
Austria
Netherlands
EU members before May 2004
Norway
Luxembourg
Sweden
Israel
Spain
Italy
Switzerland
68.59
69.13
73.82
73.83
74.3
74.78
75.73
76.03
76.58
76.58
76.86
80.06
80.13
80.34
80.64
80.69
80.78
80.8
80.91
81.15
81.34
81.34
81.49
81.77
82.24
82.32
82.5
82.83
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Catedra de Sanatate Publica si
48
Sursa datelor European Health for All Database
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

11/20/2013

Evolutia sperantei de viata la nastere, Romania, UE2004, 1970-2010

UE2004: 81,4 ani ROMANIA: 73,83 ani
UE2004: 81,4 ani
ROMANIA: 73,83 ani

Catedra de Sanatate Publica siUE 2004 , 1970-2010 UE2004: 81,4 ani ROMANIA: 73,83 ani Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti Sursa

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Sursa datelor European Health for All Database

Evolutia sperantei de viata la nastere barbati, Romania, UE2004, 1970-2010

UE2004: 78,69 ani ROMANIA: 70,15 ani
UE2004: 78,69 ani
ROMANIA: 70,15 ani

Catedra de Sanatate Publica siUE2004, 1970-2010 UE2004: 78,69 ani ROMANIA: 70,15 ani Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti Sursa

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Sursa datelor European Health for All Database

Factori care influenţează mortalitatea

Factori economici

Venitul naţional brut

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei

Calitatea mediului

Stocul de cunoştinţe şi tehnologii

Catedra de Sanatate Publica si

53 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Evolutia sperantei de viata la nastere femei, Romania, UE2004, 1970-2010

UE2004: 84 ani ROMANIA: 77,62 ani
UE2004: 84 ani
ROMANIA: 77,62 ani

Catedra de Sanatate Publica siUE 2004 , 1970-2010 UE2004: 84 ani ROMANIA: 77,62 ani Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti Sursa

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Sursa datelor European Health for All Database

Speranta de viata, Regiunea europeana OMS, 2010 (76,58 ani)

<84 <80.8 <77.6 <74.4 <71.2 no data
<84
<80.8
<77.6
<74.4
<71.2
no data

Catedra de Sanatate Publica si(76,58 ani) <84 <80.8 <77.6 <74.4 <71.2 no data Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Caracteristicile generale ale mortalitatii in Romania

Trend

in scadere fata de valorile postbelice,

o scadere marcata, ajungand la nivelul de 10‰ in anul 1956.

evolutie stationara pana in anul 1975,

tendinta de crestere usoara,

In ultimii 10 ani, evolutia sa este relativ stationara, in jurul valorii de 12

%0

In 2011, valoare de 11,8 decese%0 locuitori

Se inregistreaza o supramortalitate masculina

Catedra de Sanatate Publica si

54 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

11/20/2013

Caracteristicile generale ale mortalitatii pe plan mondial

Dezvoltarea economico-sociala a determinat scaderea mortalitatii si cresterea longevitatii si a calitatii vietii.

Corelatie directa intre:

PIB pe cap de locuitor si LE %PIB alocat pentru sanatate si speranta de viata la nastere.

In ultimii 10 ani s-a observat:

scaderea mortalitatii prin boli cardio-vasculare, scadere care nu a fost anticipata;

scaderea mortalitatii infantile sub nivelul asteptat in tarile dezvoltate (niveluri sub 8‰);

cresterea riscului de deces la barbati, datorita unui stil de viata specific;

inechitati in distributia mortalitatii pe zone geografice sau pe categorii socio-profesionale.

Catedra de Sanatate Publica si

55 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Teoria tranzitiei demografice Catedra de Sanatate Publica si 57 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Teoria tranzitiei demografice
Catedra de Sanatate Publica si
57 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Teorii despre tranzitia demografica

1940 Frank Notenstein a elaborat teoria “Tranziţiei demografice” demonstrează că principalul factor ce determină dinamica populaţiei este mortalitatea , prin scăderea ei la începutul procesului (tranziţiei), influenţează în timp şi accelerează declinul fertilităţii. – “există o relaţie între modificările demografice si schimbările social economice”

1971 Rudolf Omran Specialistii de sănătate publică, epidemiologii teoria Tranziţiei epidemiologice“ATheory of the Epidemiology of Population Change” : “Paralel cu tranziţia demografică apar modificări în starea de sănătate a populaţiei, în raportul dintre diferitele boli cauzatoare de moarte, între evoluţia epidemiologică şi între factorii favorizanţi economici şi sociologici.

Raportul dintre mortalitate şi fertilitate influenţează structura populaţiei cu toate implicaţiile ce decurg din această evoluţie.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

ev/1000 locuitori

Evolutia fenomenelor de natalitate si mortalitate in Romania, 1990- 2008 14.0 12.9 13.0 12.0 11.0
Evolutia fenomenelor de natalitate si mortalitate in Romania, 1990-
2008
14.0
12.9
13.0
12.0
11.0
10.3
11.0
10.2
10.0
9.8 9.9
9.8
9.1 9
9.0
9.7
8.8 8.9
8.4
8.2
8.0
8.2
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
an
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

rata de natalitate

rata de mortalitate

Teoria tranzitiei demografice:

Initial – concept privind dezechilibrul dintre populatie si resurse

Ilustreaza evolutia populatiei, tinand cont de schimbarile intervenite in fenomenele de mortalitate si fertilitate.

58
58

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

de mortalitate si fertilitate. 58 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Etapele tranzitiei demografice

Etapele tranzitiei demografice Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction. Third edition. Population

Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction. Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39

60
60

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Stadiul 1: RN mare, scadere rapida a populatiei in trecerea de la o grupa de varsta la alta, SV redusa.

Stadiul 2: RN mare, scaderi ale RM ( generala + specifice pt varsta adulta, usoara cresterea a SV.

Stadiul 3: scadere RN, scaderea RM, cresterea SV.

Stadiul 4: RN , RM mica, indice de dependenta mare, SV mare.

Stadiul 5: ?

11/20/2013

Catedra de Sanatate Publica si 61 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Catedra de Sanatate Publica si
61 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
 

ÎMBĂTRÂNIREA ACTIVĂ

= Procesul de optimizare a oportunităţilor pentru sănătate, a participarii şi securitatii în scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor ce înaintează în vârstă. (Second World Assembly on Ageing, Madrid

2002)

Conceptul de îmbătrânire activă consideră drept ţintă menţinerea autonomiei şi independenţei persoanelor vârstnice.

Catedra de Sanatate Publica si

63

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

 

Politica din Romania

Marcata de pensionarile precoce, ca alternativa pentru concediere

Rezultat = un numar foarte mare de persoane care trebuie sustinute social

Aprox. 7 milioane de pensionari, din care circa 6 milioane cu venit < venitul mediu/ec

Piata saraca de locuri de munca, in care varstnicii nu isi gasesc locul

Nu exista facilitati pentru varstnici (institutii rezidentiale, camine de zi)

Nu exista institutii care sa mijloceasca integrarea sociala a varstnicului

Catedra de Sanatate Publica si

65

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Fenomenul de imbatranire a populatiei Catedra de Sanatate Publica si 62 Management, UMF "Carol Davla"
Fenomenul de imbatranire a
populatiei
Catedra de Sanatate Publica si
62 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

ÎMBĂTRÂNIREA ACTIVĂ pilonii cadrului politic

Acţiunile trebuie

fie multisectoriale şi să urmeze cei trei piloni ai

conceptului de îmbătrănire activă:

Participarea la viata sociala

Sănătatea:

Prevenirea şi reducerea excesului de incapacitate, a bolilor cronice şi a morţii premature.

Reducerea factorilor de risc asociaţi bolilor majore, creşterea factorilor de protecţie a sănătăţii, pe tot parcursul vieţii.

Dezvoltarea continuă de servicii sociale şi de sănătate accesibile, permisive, de înaltă calitate.

Asigurarea educaţiei şi învăţământului continuu pentru personalul implicat în îngrijirile sociale şi de sănătate

Securitatea

Catedra de Sanatate Publica si

64 Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti