Efect.

Verif.
Zara Denis
Pa can A.
I Baza teoretica a evalurii terenurilor agricole in scop de schimb
. !ondul funciar si clasificarea terenurilor agricole
Din "# p. 41 - 53] putem deduce c cadastrul reprezint o realitate obiectiv n
dezvoltarea economiei rii, societii in ansamblu, care include in sine subieci condui de
un scop bine determinat asupra obiectului.
$on%inutul# forma &i consecutivitatea activit%ilor ntreprinse in cadrul acestei triple
integriti !subiect, scop, obiect" vor #ormula bazele teoretice, metodico-metodologice i
practice ale cadastrului.
'copul in sine reprezint o derivat a necesit%ii# un product al subiectului. $l este
%poate #i& partea vizibil in istoria %evoluia& dezvoltrii unui proces %#enomen&, in cazul dat al
cadastrului, care poate #i supus unei analize i, respectiv, adoptrii unor decizii.
'copul reprezint o reflectare adecvat a unei necesit%i. 'copul este materializat.
Aceast realitate obiectiv# in procesul de studiu# ne impune s cunoatem scopul
cadastrului, #actorii care au in#luenat apariia lui, rolul cadastrului in societate etc.
'entru aceasta este necesar de a cunoate cadastrul din punctul de vedere al istoriei sale.
Pe parcursul istoriei# cadastrul s(a aflat intr(o permanent dezvol tare, scopul #a
de societate pstrndu-se. (are este acel element stabil in cadrul cadastrului care a
#ormulat coninutul lui)
)e vom convinge c scopul principal al cadastrului este in#ormatizarea.
Pe parcursul istoriei# cile de dob*ndire# &i con%inutul informa%iei despre obiectul
cadastrului# au fost diferite. Ele se vor modifica &i pe viitor. Viitorul va solicita de la
cadastru o informa%ie tot mai profund &i detaliat. +ot mai performante vor fi metodele de
ob%inere &i analiz a informa%iei cadastrale. +ot mai *nalte vor fi cerin%ele fa% de cali tatea
i cantitatea in#ormaiei.
*n#ormaia cadastral de+a depete cerinele domeniului economic. ,vnd la baza sa
!terenul", in#ormaia cadastral capt un coninut social-economic. in cadrul in#ormaiei
cadastrale crete coninutul aspectului ecologic, mai ales in conte-tul modi#icrilor ecologice
globale.
'copul principal al cadastrului devine atingerea unui nivel inalt de informatizare a
societ%ii.
)o%iunea de ,cadastru- este rsp*ndit pe *ntreg globul pm*ntesc. Asupra originii &i
etimologiei cuv*ntului ,cadastru- e.ist mai multe preri. Dup unii autori# acest cuv*nt ar deriva
din cuv*ntul grecesc /atastihon# care *nseamn registru de impunere fiscal# iar dup al%i autori
0 ar deriva din cuv*ntul latin capitastrum# ce *nseamn ,impozit pe cap de locuitor-. $uv*ntul
capitastrum a trecut *n italian ca il cadastro# ceea ce *nseamn registru de pl%i. in limba rom*n
1od $oala
). docum 'emnat Data
$oala
LD-23-2554-2014
Efect.
Verif.
Zara Denis
Pa can A.
acest cuv*nt a trecut ca cadastru.
At*t la capitolul ,originea &i etimologia cuvintului-# cit &i la istoria activit%ilor in domeniul
cadastrului vor mai e.ista divergen%e# fapt ce va argumenta necesitatea desf&urrii unor studii
suplimentare.
Analiza dezvoltrii cadastrului# n calitate de fenomen 2proces3 pe un parcurs istoric
indelungat# incepind cu cele mai vechi timpuri# demonstreaz c obiectul activit%ilor# al
intereselor publice &i private a fost terenul. 1ai intii cel agricol# apoi intreg fondul funciar.
Interesul de a cunoa&te cit mai mult despre terenuri a formulat obiectul cadastrului.
Pe parcursul timpului# con%inutul informa%iei despre terenuri a suferit modificri esen%iale.
Au evoluat &i metodele de acumulare a informa%iei. 4biectul cadastrului a devenit mai integru#
incluzind in sine informa%ii diverse despre obiectele amplasate pe un teren concret.
Astfel# obiectul cadastrului sunt terenurile pe care sunt amplasate constructii# instalatii#
antena5 ri# obiecte acuatice# plantatii multianuale# inclusiu portiuni de subsol ale acestor
terenuri.
+oate terenurile in ansamblu vor forma fondul funciar al 6epublicii 1oldova.
!ondul funciar al 6epublicii 1oldova include spa%iul terestru limitat de .otarele
rii. ,nume acest spaiu terestru care include terenuri agricole, ape, pduri etc., prin
comple-itatea sa va #i studiat in calitate de obiect al cadastrului.
$unoa&terea detaliat a con%inutului fondului funciar este o probl em de stat.
'ri n i mportan a sa, #ondul #unci ar reprezi nt obiectul unui cadru legislativ al rii
legislaia #unciar.
'uprafa%a total a fondului funciar al 6epublicii 1oldova este de 73/4,0 mii .a.
'entru o cunoatere mai pro#und a #ondului #unciar, a obiectului cadastrului, el este
divizat in1 uniti cadastrale, categorii sociale %intravilan, e-travilan&, categorii
%subcategorii& de destinaie, categorii %subcategorii, moduri& de #olosin, bunuri imobile etc.
$adastrele de specialitate divizeaz fondul funciar al %rii in dimensiuni &i mai mici
2parcele etc.3
)i te generalit i despre pm*nt i clasificarea lui o lum din 213, p. 44 - /0] pmntul,
produs al naturii, rezervor de energie acumulat, constituie att o condi ie material a oricrui
proces de produc ie, ct i obiect general al muncii omeneti, #iind deosebit de toate celelalte
mi+loace i prin #aptul c este limitat ca ntindere i nu poate #i nlocuit aa cum pot #i *nlocuite
celelalte mi+loace de productie i nici nu poate #i #olosit, dect la locul siturii sale. 'mntul
este un mi+loc de productie permanent ntr-o serie de ramuri de baz ale economiei, cum sunt1
agricultura, silvicultura, industria e-tractiv etc., care trebuie #olosit ra ional i integral,
potrivit legii.
!ondul funciar al 5epublicii 6oldova cuprinde totalitatea terenurilor de orice #el, indi#erent
1od $oala
). docum 'emnat Data
$oala
LD-23-2554-2014
Efect.
Verif.
Zara Denis
Pa can A.
de destinaie, de titlul pe baza cruia sunt de inute sau de domeniul public si privat din care #ac
parte.
Din punct de vedere economic# terenurile pot avea diferite destinaii, ins n ceea ce privete
destinapa econornic general, pot #i terenuri cu destinape agricol sau neagricol si terenuri cu
destinape #orestier.
+erenurile cu destinaie agricol #ormeaz #ondul #unciar agncol, iar terenurile cu destinaie
#orestier #ormeaz #ondul #orestier naional, care, n raport cu destinaia economic concret, cu
#elul produciei agricole, se imparte in mai multe categorii de #olosin.
terenuri cu destinape agricol# i anume1 terenurile agricole productive arabile, viile,
livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaiile de .amei i duzi, punile, #neele, serele,
solariile, rsadniele i altele asemenea cele cu vegetaie #orestier, dac nu #ac parte din
amena+amentele silvice, punile impdurite, cele ocupate cu construcii i instalaii
agrozoote.nice, amena+rile piscicole i de 7nbuntiri #unciare, drumurile te.nologice i de
e-ploatare agricol, plat#ormele i spaiile de depozitare care servesc nevoilor produciei
agricole i terenurile neproductive care pot #i amena+ate i #olosite pentru produc ia agricol8
terenuri cu destina%ie forestier# i anume1 terenurile 7npdurite sau cele care servesc
nevoilor de cultur, producie ori administrare silvic# terenurile destinate impduririlor &i
cele neproductive 0 st*ncrii# abrupturi# bolovni&uri# r*pe# ravene# toren%i 0 dac sunt
cuprinse *n amena5amentele silvice8
terenuri aflate permanent sub ape, i anume1 albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele
lacurilor la nivelurile ma-ime de retenie, #undul apelor maritime interioare i ale mrii
teritoriale8
terenuri din intravilan# a#erente localitilor urbane i rurale, pe care sunt amplasate
construciile, alte amena+ri ale localitilor, inclusiv terenurile agricole i #orestiere8
terenuri cu destinapi speciale# cum sunt cele #olosite pentru transporturile rutiere,
#eroviare, navale i aeriene, cu construciile i instalaiile a#erente, construcii i instalaii
.idrote.nice, termice, de transport al energiei electrice i gazelor naturale, de telecomu-
nicaii, pentru e-ploatrile miniere i petroliere, cariere i .alde de orice #el, pentru
nevoile de aprare, pla+ele, rezervaiile, monumentele naturii, ansamblurile i siturile
ar.eologice i istorice i altele asemenea.
6egimul 5uridic al terenurilor este stabilit in func%ie de destinaie i bene#iciar, de un comple-
de acte normative de natur deosebit, apartinnd mai multor ramuri de drept, cum sunt1
dreptul constituional, dreptul administrativ, dreptul civil, dreptul #unciar, dreptul agrar.
4pinm c# tratarea critenilor de clasificare &i identificare a terenurilor i construciilor este
oportun, c.iar dac ele apar ca #iind probleme te.nice, deoarece problematica #unciar este
comple- i impune cunoaterea de o manier complet a acestora. 9otodat, este util unor
practicieni in materie.
1od $oala

). docum 'emnat Data
$oala
LD-23-2554-2014
Efect.
Verif.
Zara Denis
Pa can A.
$ategoria de folosin% a terenului # individualizat printr(un cod, este unul dintre atributele
parcelei. $videnierea la partea te.nic a cadastrului general, a categoriei de #olosin, alturi de
celelalte atribute este necesar att pentru intocmirea crii #unciare, ct i pentru stabilirea
sarcinilor #iscale care greveaz bunurile imobile.
!iecare dintre cele cinci destina%ii ale terenurilor# prezentate, pot avea categorii de #olosin
predominante, care ocup supra#aa ma+oritar i categorii de #olosin care ocup un procent
mai mic. :e e-emplu, categoriile de #olosin predominante sunt arabilul, viile, livezile, #neele i
punile, iar un procent mai mic l ocup i construciile, apele etc. 9ot ast#el, in intravilan, in
a#ar de categoria de #olosin curi construcii, care este predominant in cadrul destinaiei, se
includ i alte categorii de #olosin care ocup supra#ee rnai rnici, ca arabil, livezi, ape etc.
Terenuri arabile cu denumirea sau codul (A) ncadreaz acele terenuri care se ar %se
lucreaz& in #iecare an sau la mai muli ani %;-0 ani& i sunt cultivate cu plante anuale sau
perene ca1 cereale, leguminoase pentru boabe, plante te.nice i industriale, plante medicinale i
aromate, plante #ura+ere, legume etc.
9n categoria

de #olosin arabile se includ1 arabil propriu-zis, pa+iti cultivate, grdini de
legume, orezrii, sere, solarii i rsadnie, cp unarii, alte culturi perene.
'e *nregistreaz ca terenuri arabile:
terenurile destinate culturilor #ura+ere perene % lucerniere sau alte terenuri nsmnate cu
di#erite amestecuri de plante leguminoase i graminee perene& care se ar odat la cel
mult 0 ani8
terenurile rmase temporar ne*nsm*n%ate datorit inunda%iilor# colmatrilor# degradrilor
sau altor cauze8
terenurile cu sere &i rsadni%e sistematizate# cu men%iunea ,sere- sau ,rsadni%e-.
+erenurile arabile amena5ate sau ameliorate prin lucrri de desecare# terasare# irigare etc.
se delimiteaz i se nscriu ca arabil cu ntreaga lor supra#a, incluznd i supra#eele ocupate de
canale, diguri, talazuri, debuee, benzi <nierbate etc. care nu se pot reprezenta la scara
planului analogic.
P unile , avnd codul (P) sunt terenuri nierbate sau n elenite in mod natural sau arti#icial,
prin nsmn ri la ma-imum 15-;3 ani i care se #olosesc pentru punatul animalelor. n
cadrul acestei categorii de #olosin se nregistreaz1
p&uni curate 0 p&unile acoperite numai cu vegeta%ie ierboas8
p&uni cu pomi 0 p&unile plantate cu pomi fructiferi# in scopul combaterii eroziunii sau
a alunecrilor de teren, precum i punile care provin din livezi abandonate. =a
ncadrarea acestora se va ine seama de #aptul c producia principal este masa verde
care se puneaz, iar #ructele pomilor reprezint un produs secundar8
1od $oala
). docum 'emnat Data
$oala
LD-23-2554-2014
Efect.
Verif.
Zara Denis
Pa can A.
p&uni *mpdurite 0 acele p&uni care# n afar de vegeta%ie ierboas, sunt acoperite i cu
vegetaie #orestier, cu di#erite grade de consisten8
puni cu tu#riuri i mrciniuri.
Fne e , avnd codul (F). =a categoria #nee se ncadreaz terenurile nierbate sau
n elenite in mod natural sau arti#icial prin *nsm*n ri la ma.imum ;(<= ani# iar iarba se
cose&te pentru f*n. 'e 9nregistreaz la f*ne%e: f*ne%e curate# f*ne%e cu pomi# f*ne%e *mpdurite#
f*ne%e cu tufri&uri &i mrcini&uri.
Vii av*nd codul (V). 9n aceast categorie se *ncadreaz terenurile plantate cu vi% de

vie &i
anume:
vii altoite &i indigene8 viile altoite sunt acelea care au la baza lor un portaltoi, n timp ce
viile indigene sunt nealtoite, dezvoltnduse pe rdcini proprii8 *mpreun mai sunt
denumite i vii nobile8
vii hibride 0 sunt acelea care poart &i denumirea de productori direcr;
hamei 0 deoarece au o agrotehnic asemntoare cu a vi%ei de vie, plantaille de .amei se
includ in aceast categorie de #olosin8
pepiniere viticole 0 terenuri pentru producerea materialului sditor viticol1 plantaiile
portaltoi i pepinierele propriu-zise sau colile de vie.
Livezi, avnd codul (L). =ivezile sunt terenuri plantate cu pomi i arbuti #ructi#eri8 se
nregistreaz ca livezi1
livezi clasice 0 terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultur
tradiionale i anume1 livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-
pomicol, livezi pure 8
livezi intensive &i superintensive 0 livezi amena5ate avnd o mare densitate de pomi pe
.ectar, cu conducerea diri+at a coroanelor i mecanizarea lucrrilor de intreinere i
recoltare1 plantaii de arbuti #ructi#eri terenuri plantate cu zmeur, agrie, coacze,
tranda#iri de dulcea etc.8
pepiniere pomicole 0 terenuri destinate pentru producerea materialului sditor pomicol8
planta%ii de duzi.
Pduri i alte terenuri din fondul forestier naional, av*nd codul 2PD3. in aceast categorie
de folosin% intr toate terenurile din fondul forestier na%ional# dac sunt cuprinse *n amena5amente
silvice# indiferent de proprietar. 'e *nregistreaz la aceast categorie de folosin%:
pduri 0 terenuri acoperite cu vegeta%ie forestier# cu o suprafa% mai mare de =#<; ha8
1od $oala
). docum 'emnat Data
$oala
LD-23-2554-2014
82 8 3
Efect.
Verif.
Zara Denis
Pa can A.
terenuri destinate *mpduririi 0 terenuri in curs de regenerare# terenuri degradate &i
poieni prevzute a fi *mpdurite prin amena5amente silvice8
terenuri care servesc nevoilor de cultur# produc ie &i administra ie silvic 0 terenuri
ocupate de pepiniere# solarii# planta ii# cul turi de rchit# arbu&ti ornamentali &i fructiferi#
cele destinate hranei v*natului &i animalelor din unit%ile silvice# cele date *n folosin% tem(
porar personalului silvic8
perdele de protec%ie 0 benzi ordonate din planta ii silvice &i uneori silvo(pomicole# care
au diferite roluri de protec%ie ca: perdele pentru protec%ia culturilor agricole# perdele pentru
protec%ia cilor de comunicaie, pentru protecia aezrilor umane, perdele pentru pro-
tecia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.,
tu#riuri i mrciniuri terenuri acoperite masiv cu vegetaie arborescent de mic
nlime, ctiniuri, ienuperiuri, salcmi, mrciniuri etc.
Intravilan 0 teritoriu %spa iu& ocupat de amena+ ri i construcii, %uatra satului& ce
constituie localitatea, inclusiv terenurile care, con#orm vigoare sunt determinate pentru
dezvoltarea ulterioar a acestei localit i. >imita intravilanului este stabilit# prin planul urba (
nistic general 2art. din >egea nr. ?7; din @.=;.AAB privind princi piile urbanismului &i
a#menct5rii teritoriului3.
E.travilan 0 teritoriul din a#ara, intravilanului localitii cuprins n limita teritoriu,lui
administrativ, care nglobeaz activit i depen dente sau independente de #unc iile localit ii
con#orm planurilor urbanistice i planurilor de amena+are a teritoriului.
Plan urbanistic 2amena5are a teritoriului3 0 totalitate a, documentelor scrise i desenate
re#eritoare la un teritoriu de#init, prin care se analizeaz situaia e-istent i se stabilesc
obiectivele i msurile ,n domeniul urbanismului %intravilan& i amena+rii teritoriului
%intravilan& pe o perioad determinat.
Dup cum de5a am constatat# prima divizare a fondului funciar este intravilanul &i
e.travilanul.
In sistemul informa%ional al cadastrului# intravilanul &i e.travi lanul cuprind un
volum esenial.
Intravilanul &i e.travilanul sunt dou pr%i componente ale spaiului
%teritoriului& unei localiti. <n lipsa localitii nu vor #i utili zate noiunile de intravilan i
e-travilan.
9n ma5oritatea cazurilor# mai ales in spa%iul rural# no%iunile de intravilan &i
e.travilan sunt aplicate ctre o unitate administrativ 0 teritorial %primrie&.
6a+oritatea unitilor administrativ-teritoriale de nivelul unu sunt compuse din intravilan i
e-travilan.
1od $oala
). docum 'emnat Data
$oala
LD-23-2554-2014
Efect.
Verif.
Zara Denis
Pa can A.
9ntre intravilan &i e.travilan nu e.ist hotare# dar e.ist o ,limit-.
9ntre dou e.travilane e.ist hotarul a dou localit%i concrete.
9n concluzie# constatm c at*t intravilanul# cit &i e.travilanul# calitate de categorii ale
fondului funciar al republicii au func%ii sociale# concrete# argumentate de modul de trai al
popula%iei.
+otodat# aceasta nu este o condi%ie obligatorie. 1ai ales *n cadrul ora&elor 2or&elelor#
centrelor raionale& vom depista multe cazuri cnd unitatea administrativ-teritorial este compus
numai din intravilan.
,Intravilanul- &i ,e.travilanul- sunt no%iuni noi pentru cadrul legislativ, normativ i
instrutiv din 6oldova. 9otodat, aplicarea acestor noiuni necesit i activiti suplimentare.
211, p.54]
1od $oala
). docum 'emnat Data
$oala
LD-23-2554-2014