Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR


SPECIALIZARE: ADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT
DESCENTRALIZAREA
ADMINISTRATIEI PUBLICE SI
AUTONOMIA LOCALA IN ROMANIA

COORDONATOR: ELENA CIGU

ANUL I
GRUPA 3

IASI 2011

CUPRINS
CUPRINS.............................................................................................................................. 2
............................................................................................................................................... 2
Cap. I.Exigente stiintifice privind descentralizarea administratiei publice si autonomiei locale
in Romania.............................................................................................................................. 2
I.1. Procesul de descentralizare .........................................................................................3
I.1.1. Reguli ce trebuiesc urmate in cadrul procesului de descentralizare........................3
I.1.2. Etapele desfasurarii descentralizarii administrative ................................................4
I.1.3. Avantajele procesului de descentralizare................................................................5
I.1.4. Asteptarile cetateanului de rand de la aplicarea programului de descentralizare....5
I.2. Autonomia locala ..........................................................................................................6
Cap. II. Aspecte practice privind procesul de descentralizare.................................................7
CONCLUZII............................................................................................................................. 9
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................... 10

Cap. I.Exigente stiintifice privind descentralizarea administratiei


publice si autonomiei locale in Romania

I.1. Procesul de descentralizare


In opinia lui Iulian Romulus Gheorghiu, in cartea Stiinta administratiei, scopul
prioritar al reformei administratiei publice locale consta in crearea unei administratii capabile
sa-si indeplineasca functiile si rolul, in asa fel incat sa asigure dezvoltarea economica, sociala
si organizational intr-o anumita unitate administrative-teritoriala ( judet, oras, municipiu,
comuna ), intr-o anumita perioada de timp.1
Pentru a putea fi realizata reforma administratie publice, trebuie pus in practica
principiul politico-administrativ al descentralizarii conform art. 120 alin. 1 din Constitutie:
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile
descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. 2
Conform art.2 din Legea 195/2006, descentralizare reprezinta transferul de
competenta administrativ i financiar de la nivelul administraiei publice centrale la nivelul
administraiei publice locale sau ctre sectorul privat. 3 Ministerul Administratiei si Internelor
si Ministerul Finantelor Publice asigura coordonarea acestui proces.
Autoritatile administratiei publice locale exercita competente exclusive, precum
si competente partajate, anume competente exercitate impreuna cu alte niveluri ale
administratiei publice, cu o separare clara a finantarii si a puterii de decizie pentru fiecare
responsabil in parte.4
Sub aspect doctrinar, o serie de autori romani, cum sunt P. Negulescu, D.
Tarangul, Ion Deleanu, si altii, au considerat ca descentralizarea este o alternativa
administrative la centralizarea excesiva a administratiei si ca ea consta in posibilitatea,
recunoscuta de autoritatea centrala, autoritatilor locale, de a adopta la nivel teritorial anumite
decizii fara a se consulta in prealabil cu Guvernul5

I.1.1. Reguli ce trebuiesc urmate in cadrul procesului de descentralizare


Dintre cele mai importante cerine i reguli pe care factorii implicai n
procesul de descentralizare trebuie s le ndeplineasc amintim:

procesul de descentralizare trebuie s fie stabil, predictibil, bazat pe criterii i reguli


obiective, care s nu constrng activitatea autoritilor administraiei publice locale
sau s limiteze autonomia local financiar;
transferul de competen se face ctre nivelul administraiei publice locale cel mai
apropiat de cetean, cu condiia ca acesta s aib capacitatea administrativ necesar
furnizrii corespunztoare a serviciului public respectiv (principiul subsidiaritii);

Gheorghiu Iulian Romulus, Stiinta administratiei, Ed. Economica, Bucuresti, 2005, p.94
Art. 120 alin. 1, Constitutia Romaniei
3
http://www.dpfbl.mai.gov.ro/Legea_195_2006.html
4
Brezoianu Dumitru, Oprisan Mariana, Administratia publica in Romania, Ed. C.H.Beck, Bucuresti,
2008, p.27
5
Gheorghiu Iulian Romulus, Stiinta administratiei, Ed. Economica, Bucuresti, 2005, p.94
2

transferul de competen privind furnizarea unui serviciu public trebuie nsoit


obligatoriu de resursele umane, financiare, tehnice, patrimoniale i informaionale
necesare, precum i de dreptul de decizie al autoritii administraiei publice locale n
legtur cu alocarea acestora;
elaborarea standardelor minime de cost pentru finanarea serviciilor publice
descentralizate i a standardelor minime de calitate aferente asigurrii furnizrii
acestora.
cuantumul naional al resurselor financiare alocate bugetelor locale pentru exercitarea
competenelor descentralizate trebuie sa fie cel puin egal cu valoarea resurselor
utilizate pentru ndeplinirea acelorai competene anterior descentralizrii.

I.1.2. Etapele desfasurarii descentralizarii administrative


Din punct de vedere tehnic i procedural, procesul trebuie s parcurg urmtoarele
etape:

n prima etap ministerele i constituie grupuri de lucru pentru descentralizarea


competenelor, alctuite din specialiti din cadrul ministerului de resort, reprezentani ai
structurilor asociative ale administraiei publice locale (Uniunea Naional a Consiliilor
Judeene, Asociaia Municipiilor din Romnia, Asociaia Oraelor din Romnia, Asociaia
Comunelor din Romnia), reprezentani ai Ministerului Administraiei i Internelor i ai
Ministerului Finanelor Publice.
Etapa urmtoare const n elaborarea analizei stadiului procesului de descentralizare la
nivel sectorial i elaborarea strategiei sectoriale de descentralizare cu respectarea setului de
principii i reguli privind transferul de competene, inclusiv stabilirea nivelului
administraiei locale ctre care sunt transferate competenele cu respectarea criteriilor ariei
geografice a beneficiarilor i a economiilor de scar. Ministerele trebuie s identifice
resursele necesare i costurile integrale aferente competenelor care sunt transferate,
precum i sursele bugetare pe baza crora sunt finanate. Resursele astfel identificate vor fi
transferate autoritilor administraiei publice locale, n condiiile legii. Fiecare strategie
sectorial de descentralizare trebuie s fie nsoit de un plan de aciune care s clarifice
aspecte legate de resursele (financiare, umane, materiale etc.) necesare atingerii
obiectivelor specifice, termene concrete pn la care se implementeaz msurile de
descentralizare i rezultatele estimate ale acestui proces. Exist, de asemenea, posibilitatea
elaborrii criteriilor de selecie a centrelor pilot n vederea testrii strategiilor sectoriale de
descentralizare, dup caz. n funcie de rezultatele nregistrate n faza de testare n centrele
pilot, ministerele revizuiesc strategiile sectoriale sau generalizeaz transferul de competene
la nivel naional. Tot n cadrul acestei etape ministerele trebuie s-i dezvolte un sistem de
monitorizare a modului n care msurile de descentralizare vor fi implementate, rapoartele
ntocmite ca urmare a acestei monitorizri constituind un punct de plecare pentru etapa de
evaluare a strategiei sectoriale.
O alt etap care trebuie parcurs de ctre ministerele iniiatoare este aceea a
procesului de consultare i dezbatere public cu toi actorii implicai.
Dup finalizarea procesului mai sus amintit strategiile se adopt de ctre guvern,
planul de aciune al acestora urmnd s fie pus n aplicare.
O etap important n implementarea strategiilor sectoriale de descentralizare o
reprezint elaborarea cadrul legislativ primar i secundar n baza cruia are loc, practic,
transferul de competene.

Structurile asociative ale autoritilor administraiei publice locale trebuie s se


implice activ n tot acest proces. Reprezentanii lor trebuie s furnizeze informaii i date
statistice necesare fundamentrii acestor strategii i de asemenea s formuleze propuneri de
mbuntire a cadrului de reglementare a serviciilor publice descentralizate. Nu trebuie
ignorat nici capacitatea administrativ a autoritilor administraiei publice locale. Prin
descentralizare atribuiile i responsabilitatea autoritilor locale cresc. Ele trebuie s fie
capabile s preia aceste noi competene i s asigure o gestiune eficient a acestora. n acest
sens un instrumente de sprijin l constituie Programului Operaional pentru Dezvoltarea
Capacitii Administrative.

I.1.3. Avantajele procesului de descentralizare


Descentralizarea urmrete s ofere colectivitilor locale o anumit autonomie,
permindu-le s-i defineasc singure normele de aciune i s-i aleag modalitile de
intervenie. Descentralizarea reprezint principiul care confer administraiei publice locale
posibilitatea de manifestare a unui grad de originalitate n desfurarea activitilor sale.
Procesul de descentralizare se desfoar n beneficiul ceteanului prin ntrirea puterii i
rolului administraiei publice locale n scopul dezvoltrii economico-sociale durabile a
unitilor administrativ-teritoriale.
Descentralizarea pleac de la premisa c autoritile administraiei publice locale
sunt cele mai n msur s rspund nevoilor cetenilor, cunoscnd n profunzime problemele
lor, precum i cele mai bune ci pentru rezolvarea acestora. Descentralizarea nseamn
apropierea deciziei de cetean i creeaz premise pentru ntrirea capacitii administrative a
autoritilor administraiei publice locale prin:

soluionarea rapid, n funcie de specificul i resursele locale, a problemelor


respectivei uniti administrativ-teritoriale,

organizarea i coordonarea de ctre autoritile locale a serviciilor publice n


concordan cu nevoile locale,

creterea gradului de operativitate al deciziei, care nu mai necesit aprobri de la nivel


central,

utilizarea cu mai mare eficien a resurselor materiale, financiare i umane, capabile s


rspund unor nevoi prioritare ale colectivitilor locale, pe care autoritile locale le
cunosc i le simt mai bine dect autoritile centrale,

responsabilizarea autoritilor administraiei publice locale n faa alegtorilor lor,

promovarea managementului participativ n gestionarea intereselor fiecrei


colectiviti locale.

I.1.4. Asteptarile cetateanului de rand de la aplicarea programului de descentralizare


Descentralizarea are ca scop principal mbuntirea vieii ceteanului. Dei
pare o afirmaie comun, cu care toat lumea este de acord, acest aspect este esenial n
construcia oricrei politici de descentralizare. Ceteanul trebuie s tie cine este responsabil
pentru furnizarea diferitelor servicii de care, potrivit reglementrilor legale, trebuie s
5

beneficieze. El trebuie s se atepte, n primul rnd, la o mbuntire a calitii serviciilor


publice. n al doilea rnd, ca urmare a procesului de descentralizare i se permite un control
mai bun asupra activitii autoritilor administraiei publice locale alese (primar, consiliul
local, preedintele consiliului judeean, consiliul judeean). De asemenea, i se faciliteaz
ceteanului participarea la procesele decizionale ale autoritilor locale.

I.2. Autonomia locala


Conform art. 3 alin. 1 din legea 215/2001, prin autonomie locala se intelege
dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a
gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile
publice, in conditiile legii.6
Art. 4 din legea 215/2001 arata ca autonomia locala este numai administrativa si
financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege, priveste organizarea,
functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii,
apartin comunei,orasului, municipiului sau judetului dupa caz.
Exercitiul responsabilitatii publice trebuie, de maniera generala, sa fie atribuit
acelor autoritati publice situate cel mai aproape de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati
catre o alta autoritate trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de
cerintele de eficienta si economie.
Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie in
mod normal deplinde si exlcusive. Ele nu pot fi puse in discutie sau limitate de catre alte
autoritati, centrale sau regionale, decat in cazuri expres prevazute de lege. In cazul delegarii
competentelor de catre o autoritate publica regionala sau central, autoritatile administratiei
publice locale trebuie sa aiba libertatea de a adapta actiunea lor la conditiile locale.7
Autonomia locala isi propune sa ofere organelor administratiei publice
suficienta libertate de actiune pentru adaptarea lor imediata la specificul local, la schimbarile
pe plan local, dara a se renunta la o anumita centralizare.
Largirea autonomiei locale stimuleaza initiative locala, eliberand, totodata,
organele central de un numar de probleme care privesc indeaproape colectivitatile locale,
lasand rezolvarea acestora in sarcina organelor locale.8
Art. 5 din legea 215/2001 arata ca autoritatile administratiei publice locale
exercita, in conditiile legii, competente exclusive, competente partajate si competente
delegate. Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in
limitele legii sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod
expres in comeptenta altor autoritati publice.

Administratia publica locala- legislatie , Ed. Lumina Lex, Bcuresti, 2007, p. 4


Gheorghiu Iulian Romulus, Stiinta administratiei, Ed. Economica, Bucuresti, 2005, p. 93
8
Brezoianu Dumitru, Oprisan Mariana, Administratia publica in Romania, Ed. C.H.Beck, Bucuresti,
2008, p.19
7

Conform art. 6 din cadrul aceleiasi legi, raporturile dintre autoritatile


administartiei publice locale din commune, orase si municipiisi autoritatile administratiei
publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii,
cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In relatiile dintre
autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre
consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Cap. II. Aspecte practice privind procesul de descentralizare


n vederea creterii autonomiei colectivitilor locale prin transferul de noi
responsabiliti decizionale, precum i de resurse financiare i patrimoniale, cu respectarea
principiului subsidiaritii, reducerea cheltuielilor curente i creterea transparenei n relaia
cu cetenii i creterea calitii i accesului la servicii publice, Guvernul a stabilit ca

principale direcii de aciune descentralizarea administrativ,


administraiei publice locale i descentralizarea financiar.

creterea

eficienei

Continuarea procesului de descentralizare n special n domeniile educaie, tineret


i sport, sntate, agricultur i cultur este necesar, att n vederea consolidrii autonomiei
administrative i financiare, ct i n vederea perfecionrii cadrului general legislativ i al
armonizrii cu reglementrile Consiliului Europei i ale Uniunii Europene.
Principiul descentralizarii presupune existent unor persoane publice locale,
desemnate de comunitatea teritoriului, care au atributii proprii, intervenind direct in
gestionarea si administrarea afacerilor colectivitatii.9
Conform site-ului oficial al Guvernului Romaniei, in urma reuniunii Comitetului Tehnic
Interministerial pentru Descentralizare, prezidat de premierul Emil Boc, ce a avut lo in data
de 13 aprilie 2010, a fost avizat Memorandumul cu tema: Asumarea de ctre Guvern a
calendarului de activiti privind derularea procesului de descentralizare.
Msurile stabilite sunt urmtoarele:
n domeniul culturii:
descentralizarea unor centre de cultur aflate n subordinea Ministerului Culturii i
Patrimoniului Naional (Centrul de cultur "Arcu" din Covasna i Centrul de cultur
"George Apostu" din Bacu)
descentralizarea slilor i grdinilor de spectacol cinematografic.
n domeniul sntii:
transferul competenelor privind administrarea unitilor sanitare cu paturi i
managementul asistenei medicale ctre autoritile administraiei publice locale sau
judeene, dup cum urmeaz:
nfiinarea la nivelul autoritilor administraiei publice locale/judeene de structuri
proprii de management al unitilor de asisten medical preluate,
transferul unitilor sanitare cu paturi de interes judeean/local,
evaluarea unitilor sanitare cu paturi conform Ordinului ministrului sntii
nr.100/2010 n vederea identificrii unitilor sanitare ineficiente sau transformarea n
uniti de ngrijire sau medico-social,
reducerea numrului de paturi pentru eficientizarea furnizrii serviciilor de sntate,
nfiinarea consiliilor de administraie la nivelul spitalelor,
elaborarea unui sistem clar de clasificare a spitalelor, pe baza competenelor,
dezvoltarea cadrului de monitorizare a calitii managementului unitilor aflate n
subordine i adoptarea msurilor necesare pentru corectarea deficienelor,
evaluarea gradului de satisfacie a pacienilor privind calitatea serviciilor medicale
oferite de unitile medicale transferate.
n domeniul agriculturii:
reglementarea cadrului administrativ pentru realizarea procesului de descentralizare,
analiza cadrului juridic i identificarea soluiilor optime de transfer a atribuiilor pentru
urmtoarele instituii propuse a fi descentralizate:
o Agenia Naional de Consultan Agricol
o Direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene (descentralizare parial)
9

Onofrei Mihaela, Administratie publica.Fundamente stiintifice si bune practice, Ed. Univ. Al. I. Cuza,
Iasi, 2007

Oficiile de studii pedologice i agrochimice judeene


Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminelor i a materialului sditor,
elaborarea standardelor minime de cost i calitate pentru serviciile descentralizate,
elaborarea proiectelor de acte normative necesare continurii procesului de
descentralizare,
o analizarea proiectelor de acte normative n cadrul Comitetului tehnic interministerial
pentru descentralizare,
o organizarea de dezbateri publice cu privire la proiectele de acte normative analizate n
Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare,
o definitivarea proiectelor de acte normative,
o adoptarea actelor normative privind:
o Oficiile de studii pedologice i agrochimice judeene
o Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminelor i a materialului sditor
o Agenia Naional de Consultan Agricol
o Direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene (descentralizare parial)
n domeniul nvmntului preuniversitar:
analizarea documentelor existente i trasarea de linii directoare conform prevederilor
proiectului legii educaiei naionale,
organizarea de dezbateri publice cu privire la continuarea procesului de descentralizare
n domeniul educaiei,
definitivarea legislaiei secundare, necesar transferului de competene conform
prevederilor legii educaiei naionale,
adoptarea proiectelor de acte normative (legislaia secundar).
n domeniul tineretului i sportului:
centralizarea situaiei juridice i patrimoniale existente i a activitilor propuse spre
descentralizare n domeniul activitilor de sport i de tineret,
elaborarea strategiei naionale n domeniul activitilor de sport i de tineret, a actelor
normative de adaptare a legislaiei n vigoare i a strategiei privind transferul
competenelor n domeniul activitilor de sport i de tineret,
adoptarea actelor normative care pun n aplicare procesul de descentralizare n
domeniul tineretului i sportului.
Monitorizarea implementrii msurilor stabilite prin Memorandumul cu tema: Asumarea de
ctre Guvern a calendarului de activiti privind derularea procesului de descentralizare este
coordonat de ctre Ministerul Administraiei i Internelor.10
o
o
o
o

CONCLUZII

o Scopul prioritar al reformei administratiei publice locale consta in crearea unei


administratii capabile sa-si indeplineasca functiile si rolul, in asa fel incat sa
10

http://www.gov.ro/content/descentralizare/l/1

asigure dezvoltarea economica, sociala si organizational intr-o anumita unitate


administrative-teritoriala ( judet, oras, municipiu, comuna ), intr-o anumita
perioada de timp.
o Descentralizare reprezinta transferul de competenta administrativ i financiar
de la nivelul administraiei publice centrale la nivelul administraiei publice
locale sau ctre sectorul privat
o Procesul de descentralizare trebuie s fie stabil, predictibil, bazat pe criterii i
reguli obiective, care s nu constrng activitatea autoritilor administraiei
publice locale sau s limiteze autonomia local financiar
o

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor


administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in
interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in
conditiile legii

Autonomia locala isi propune sa ofere organelor administratiei publice


suficienta libertate de actiune pentru adaptarea lor imediata la specificul local,
la schimbarile pe plan local, dara a se renunta la o anumita centralizare.

BIBLIOGRAFIE
10

Brezoianu Dumitru, Oprisan Mariana, Administratia publica in


Romania, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2008
Gheorghiu Iulian Romulus, Stiinta administratiei, Ed. Economica,
Bucuresti, 2005
Onofrei Mihaela, Administratie publica.Fundamente stiintifice si bune
practice, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi, 2007
Administratia publica locala- legislatie , Ed. Lumina Lex, Bcuresti,
2007
Art. 120 alin. 1, Constitutia Romaniei
http://www.gov.ro/content/descentralizare/l/1

http://www.dpfbl.mai.gov.ro/Legea_195_2006.html

11

S-ar putea să vă placă și