Aceste deseuri expun mediul inconjurator la radioactivitatea uraniului, care

poate antrena o contaminare radioactiva a oamenilor, a faunei si florei, mai

mult, unele deseuri prezinta nu numai pericole legate de radioactivitate, dar
de asemenea un risc legat de toxicitatea produselor pentru tratarea
minereului de uranium. In sfarsit, trebuie sa fie luat in considerare si
ansamblul altor factori tehnici si sociali relativi la o mina cum ar fi:
- Suprafata de tern ocupata de mina, care este mai extinsa pentru
uranium decat pentru exploatarea altor minerale;
- Impactul social pentru populatia rezidenta in apropierea exploatarii
example in S!A, "anada, Africa, Australia#;

Extractia, macinarea si concentrarea menereului de uraniu
$ineralele de uranium sunt associate intotdeauna cu alte elemente cum ar fi
radiul si radonul in seriile de dezintegrare radioactive. %eaceea, desi uraniul
in sine este slab radioactive, minereul care este extras din subteran trebuie sa
fie vazut ca o sursa potentiala de pericol, in special daca avem de-a face cu
minereu de calitate ridicata. &iscurile de iradiere sunt, totusi, virtual cauzate
de elementele associate si sunt similare celor specifice operarii cu nisipuri
minerale.
'ehnici de extractie
$inereul de uranium este extras atat din minele adanci ()*#, cat si din
decopertari de suprafata +,*#, concentratia medie in scoarta terestra fiind
de - parti pe million. &ocile acide cu continut ridicat de silicate, cum ar fi
granitul, au o concentratie de uranium mai mare decat media, in timp ce
rocile sedimentare si bazice prezinta concentratii de uranium sub medie.
.ehblenda !)/,#, cel mai comun minereu de uranium, este un amestec al
oxizilor !/- basic# si !/) amfoter-)#. &oca, avand uranium in
concentratie sufficient de ridicata pentru a fi recuperate in mod economic,
este transportata la o statie speciala de concasare, unde este maruntita si
macinata pana la stadiul de pudra.
.entru dizolvarea uraniului impreuna cu alte metale#, pudra continand oxid
amfoteric este spalata, in mod usual, cu acid sulfuric, reactiile chimice
implicate fiind:
00000000000
000000000000
In cazul oxidului basic, pudra este spalata cu un carbonat pentru a forma
ionul solubil uranil-tricarbonat - 00000. Acesta poate fi precipitat cu o
baza cu ar fi, de exemplu, diuranatul de sodium sau magneziu.
Solutia de spalare trece apoi printr-un solvent de extragere sau printr-o
instalatie cu schimbatori de ioni, procesul fiind urmat de separarea uraniului
din solutie sub forma unui precipitat de culoare galbena 1ello2ca3e#.
.rtea solida ramasa dupa extractia uraniului este pompata ca noroi in bazine
de reziduuri, proiectate sa-l retina in conditii de siguranta. Aceste reziduuri
contin cea mai mare parte din materialul radioactive din minereul initial,
cum ar fi radiul.
4xista si mine +5*# unde operatia de spalare se face 6pe loc7 in situ
leaching, in limba engleza#, uraniul fiind recuperate din minereuri nisipoase
aflate la adancime S!A, Australia, 8azahstan#. / solutie saraca in acid dar
bogata in ox1gen este circulate prin sonde anume forate si uraniul este adus
la suprafata, direct in statie, prin recircularea acestei solutii lichide.
"oncentrarea in 1ello2ca3e
In cazul metodei bazate pe solventi se pot folosi amine tertiare diluate in
3erosene, fazele miscandu-se in contracurent:
00000000000..
00000000000..
!nde 6&7 reprezinta o grupare alchil hidrocarbura# cu o singura legatura
covalenta.
Solventii folositi pot fi tratati pentru indepartarea impuritatilor; mai intai
sunt indepartati cationii la p9:+,5 folosind acid sulfuric si apoi anionii cu
ajutorul amoniacului gazos.
!rmeaza desprinderea de solvent, intr-un process de curgere in contracurent,
folosind o solutie de sulfat de amoniu:
00000000000000
.recipitarea diuranatului de amoniu este obtinuta adaugand ammoniac gazos
pentru neutralizarea solutiei tehnologiile mai vecji utilizau soda caustica si
magneziu#:
000000000000000
In final, diuranatul este uscat;calcinat pentru a obtine !)/,.
%intr-o tona de minereu se extrage, in mod normal, in jur de 5<< g de
1ello2ca3e, substanta insolubila in apa si care contine aproximativ ,<*
oxid de uranium !)/,m ce se topeste la -,=, grade ". "ele mai multe
fabrici moderne produc 1ello2ca3e brun sau chiar negru si nu galben;
numele sau vine de la culoarea si de la textura concentratului obtinut prin
metode mai vechi.
.rincipalele tari producatoare sunt "anada si Australia. In -<<>, productia
mondiala anuala a fost de ordinal a (<<<< tone de uraniu.
Rafinarea concentratului U3O8
?ara a intra in detalii privind tehnologia in sine, mentionam ca rafinarea
amestecului concentrate de oxizi de uraniu, !)/,, se face parcuragandu-se
urmatoarele etape:
-%izolvarea in acid azotic:
00000000000000.
-.urificarea solutiei de azotat de uranil, !/-@/)#-, folosind ca solvent
selective pentru uranium, tributilfosfatul, "(9A#)./(, diluat )<* in
3erosene:
0000000000000000
-&e-extractia, adica trecerea uraniului din faza organica inapoi in faza
apoasa:
000000000000.
-.recipitarea uraniului din solutia pura de azotat de uraniu cu ajutorul
amoniacului, @9(/9 )<*:
0000000000000
-?iltrarea, uscarea si calcinarea diuranatului de amoniu:
0000000000
Conversia oxidului de uranium UO3
%upa purificare, oxidul de uranium !/) este redus, in cuptor, cu ajutorul
hidrogenului:
00000000
%upa care urmeaza o reactivare, in al doilea cuptor, cu acid fluorhidric
gazos:
000000000000
'rebuie mentionat faptul ca tetrafluorura de uranium, !?(, se poate obtine si
prin procese 6umede7, ce folosesc 9? sub forma lichida.
In final, sub actiunea fluorului pur, tetrafluorura este transformata in
hexaflorura de uranium:
0000000000000
Bazul -, !?> este condensate si stocat in vederea alimentarii ulterioare a
instalatiilor de imbogatire.
Imbogatirea uraniului in izotopul 23U
!raniul natural contine doar <,=-<5* izotop fisil, adica -)5!. $ai exista o
cantitate infima <,<<55*# de -)(!, restul de masa AA,-=(*# revenind
izotopului -),!. "hiar daca izotopul -),! nu contribuie la fisiunea
neutroilor termici, el reactioneaza totusi cu neutronii si formeaza izotopul
fisil al plutoniului, -)A.u.
%esi sunt identici din punct de vedere chimic, izotopii -)5! si -),!
prezinta o mica diferenta de masa, fapt ce face posibila cresterea
concentratiei de -)5! in combustibilul de uranium, operatie cunoscuta si
sub numele de 6imbogatirea uraniului7.
"lasificarea uraniului dupa gradul de imbogatire -A
-!raniul natural
!raniul natural in limba engleza: Natural uranium NU# contine izotopul
-)5! intr-un procent masic de cel mult <,=*.
-!raniul usor imbogatit
!raniul usor imbogatit in limba engleza: Slightly Enriched Uranium
SEU# are o concentratie de izotop -)5! cuprinsa intre <,A* si -*. Acest
nou# grad de imbogatire este destinat sa inlocuiasca uraniul natural in unele
tipuri de reactoare cu apa grea cum ar fi, de exemplu, cele de tip "A@%!. /
imbogatire usoara permite optimizarea costurilor deoarece incarcatura din
zona active cere, cantitativ, mai putin uranium. ?apt ce conduce, pe de-o
parte, la reducerea cantitatii consummate de combustibil sip e de alta parte,
la scaderea costului ulterior al gestiunii deseurilor radioactive.
Uraniul reprocesat se obtine prin tratarea combustibilului !/C iradiat.
Bradul sau de imbogatire este de +* si compozitia sa izotopica este mai
complexa, semnaland aici prezenta notabila a izotopului -)(!.
Uraniul recuperat in limba engleza: Recovered Uraniu D&!# este un alt tip
de uranium usor imbogatit. 4l este produs in ciclul reactorului cu apa usoara:
combustibilul nuclear folosit in aceasta filiera contine in final o proportie de
izotop -)5! superioara continutului natural si poate fi utilizat in reactoare
care consuma uranium natural sau usor imbogatit.
-!raniul slab imbogatit
%in punct de vedere al reglementarilor internationale, uraniul al carui grad
de imbogatire in izotopul -)5! este inferior procentului de -<*, se numeste
slab imbogatit in limba engleza: Low Enriched Uranium D LEU#.
4ste cazul particular al uraniului destinat combustibilului centralelor
nuclearo-electrice.
!raniul slab imbogatit este utilizat, in mod tipic, la un grad de imbogatire de
)* pana la 5*, in reactoarele avand drept moderator apa usoara,
actualmente cel mai raspandit tip de reactor de pe mapamond.
Uraiul reimbogatit este uranium reprocesat care a fost supus unei noi etape
de imbogatire, crescandu-i-se continutul -)5! cu cateva procente.
&eactoarele de cercetare folosesc grade de imbogatire cuprinse intre +-* si
+A,=5*, aceasta ultima concentratie aflata la limita reglementarilor fiind
utilizata ca produs de substitutie pentru functionarea reactoarelor construite
initial pentru uranium inalt-imbogatit.
-!raniul inalt-imbogatir
.este gradul de imbogatire de -<* in izotop -)5!, uraniul este considerat ca
inalt-imbogatit in limba engleza: Highly Enriched Uranium HEU# prin
conventii internatonale. Aceasta calitate de uranium este utilizata in unele
tipuri de reactoare cu neutroni rapizi si pentru propulsia navala nucleara,
avand gradul de imbogatire intre 5<* si A<*.
&eactorul ?ermi-l, de exemplu, functioneaza cu uraniu imbogatit ->,5*.
In anul -<<<, stocul mondial de uranium inalt-imbogatit era de ordinal a
-<<< tone.
-!raniul de calitate militara
Bradul de imbogatire necesar utilizarii uraniului in aplicatii militare
depaseste ,5*. .entru valori de ordinul A<*, uraniul inalt-imbogatit se
numeste, de calitate militara, fiind utilizat la fabricarea armelor nucleare.
$asa critica necesara pentru uranium imbogatit ,5* este de ordinal a 5< 3g.
'eoretic, o bomba atomica se poate fabrica si cu uraniu mai putin imbogatit,
de exemplu -<*, dar cu cat gradul de imbogatire este mai mic, cu atat mai
mare va fi masa de uraniu necesar a fi utilizat. In plus, la grade mici de
imbogatire prezenta izotopului -),! inhiba reactia in lant, acest dezavantaj
adaugandu-se existentei deja dilutii in izotopul -)5!.
%iminuarea masei critice se mai poate face utilizand reflectoare de neutroni,
tehnologie accesibila doar tarilor cu suficienta experienta in domeniul
armelor atomice.