Suciu Alina

Clasa a.X-a A
Fie A, B dou mulimi nevide. Spunem c am definit o
funcie pe mulimea A cu valori n B fiecrui element x A i se
asociaz printr-un procedeu oarecare un singur element y B.
f: A A
f
B
x A y B
y = f(x)
A- domeniul de definiie al funciei
B- codomeniul funciei (domeniul valorilor)
x- variabila funciei
f(x) imaginea lui x
Faptul c unui element x A i corespunde un singur y B,
se traduce n limbaj geometric prin: orice paralel la Oy, dus
prin x de pe Ox, x A taie graficul ntr-un singur punct.
Exemple de corespondene care nu sunt funcii
Prin reper cartezian nelegem dou drepte perpendiculare

x,

y pe care s-au fixat: sensul pozitiv- dat de sensul sgeii pentru ax i o

unitate de msurat pe fiecare ax.
Cele dou axe mpart planul n patru cadrane. Primul cadran
este n colul din dreapta sus, iar celelalte trei sunt descrise n sens
antiorar n jurul originii O. Pe figur sunt marcate cu cifre romane .
De asemenea sunt precizate semnele coordonatelor unui punct
din fiecare cadran.
Funcia se poate definii sintetic :
B= {1,2,3}
f(a)= 2
f(b)= 1
f(c)= 3
Funcia definit analitic :
f: R R, f(x) =
2
+1
y=
2
+1
f(1) = 1
2
+1=2
f(-2)= (2)
2
+1=5
x a b c
F(x) 2 1 3
O funcie f: A B se numete funcie injectiv dac orice
element din B este imagine prin f a cel mult unui element din A.

f: A B este injectiv dac, pentru orice y B, ecuaia
f(x) = y are cel mult o soluie x A.
S se arate c este injectiv urmtoarea funcie:

f: (1, +) R , f(x) =
2
-2x +1

() x
1
, x
2
(1, +), f(x
1
) = f(x
2
) x
1
= x
2

f(x
1
) = f(x
2
) x
1
2
- 2x
1
+1 = x
2
2
- 2x
2
+ 1 x
1
2
- 2x
1
= x
2
2
- 2x
2


x
1
2
- 2x
1
- x
2
2
+ 2x
2
= 0 x
1
2
- x
2
2
- 2 ( x
1
- x
2
) = 0
( x
1
- x
2
) ( x
1
+ x
2
) - 2 ( x
1
- x
2
) = 0
( x
1
- x
2
) ( x
1
+ x
2
- 2) =0 x
1
-
x
2
= 0 x
1
= x
2

>0

* funcia este injectiv pe (1, +)



S se arate c funcia nu este injectiv:

f: R R, f(x) =
5
- 4
4
+3

f(x) =
4
( x-4) +3

4
(x-4) = 0

4
= 0 x=0
x-4= 0 x=4

Dac x=0 f(0) = 3
Dac x=4 f(4) = 3

0 4 dar f(0) = f(4)

* funcia nu este injectiv
O funcie f: A B se numete funcie surjectiv dac
orice element din B(codomeniu) este imaginea prin f a cel puin
unui element din A (domeniu).




f: A B este surjectiv dac, pentru orice y B, ecuaia f(x) =
y are cel puin o soluie x A.
f: R R , f(x) = 3x +5
() y R () x R a.. y = f(x)
y= 3x +5 y-5 = 3x x=
5
3
R
funcia este surjectiv
f: R r , f(x) =
2+3
5

() y R () x R a.. y = f(x)
y=
2+3
5
5y = 2x + 3 5y-3 = 2x
x =
53
2
R
funcia este surjectiv

O funcie f: A B se numete bijectiv dac este att injectiv ct i
surjectiv.
Funcia f este bijectiv, dac pentru orice y B, ecuaia f(x) = y are exact
o soluie n A.
Pe diagrama cu sgei, o funcie:
este bijectiv, dac la fiecare element din b ajunge exact o sgeat
nu este bijectiv, dac exist un element din B la care nu ajunge nici o
sgeat (funcie nesurjectiv) sau ajung cel puin dou sgei (funcie neinjectiv).


Funcie bijectiv
Funcie nebijectiv
f: RR, f(x) = x-3, x 4
2x-7, x > 4
1. Inj. : ()
1
,
2
[-; 4], f(
1
)= f (
2
)
1
- 3 =
2
- 3

1
=
2

()
1
,
2
(4; +), f(
1
)= f (
2
) 2
1
- 7= 2
2
-7
2
1
=2
2
/:2
1
=
2


1
4/-3
2
> 4/ 2

1
- 3 1 2
2
> 8/-7
f(
1
) 1 f(
2
) > 1

1

2
f(
1
)= f (
2
) f este injectiv
2. Surj. : () y ( -; 1 ], () x (-; 4] a.. y = f(x)
y = f(x) y=x-3 x=y+3 4

() y (1;+), () x (4;+) a.. y = f(x)
y= 2x-7 2x = y+7 x=
y+7
2
> 4

f este inversabil

f
1
: R R f
1
() =
f
surjecti
-v pe R
x+3, x 1
x+7
2
, x > 1