I.

Organizarea de evenimente - fundamentare teoretic

Organizarea de evenimente nu se face doar cu scopul de a ntreine ntr-un mod plcut
angajaii un firme/corporaii, ci are fundamentri mult mai solide. Evenimentele se
organizeaz cu scopul de a crea o anumit coeziune n rndul angajailor; se poate spune c
seamn cu un eerciiu de team!uilding, ns mult mai lejer, fr date "te#nice$ %i fr vreo
etap de evaluare la sfr%it. &e lng faptul c orice organizare a unui eveniment are la !az un
concept creativ, mai mult sau mai puin original, aceast activitate are %i o fundamentare
teoretic, !azat pe teoria identitii sociale.
'eoria identitii sociale, formulat n ()*) de ctre +enri 'ajfel %i ,o#n 'urner, are la
!az principiul de identitate social. -cesta reprezint o poriune din imaginea de sine a unui
individ, ce deriv din apartenena la un grup social important.
Comportamentul de grup are anumite aspecte specifice, care-l
deosebesc de comportamentul interpersonal. Aceste aspecte includ:
etnocentrismul, bias-ul de favorizare a ingroup-ului, competiia intergrupuri,
discriminarea, stereotipizarea, prejudecata, uniformitatea comportamental,
coeziunea ingroup-ului, conformismul etc. Teoria identitii sociale susine c
acele categorii care includ eul ( categorii de apartenena: naionalitatea,
religia, afilierea politic, ecipa sportiv, grupul de munc, familia! ofer
indivizilor definiii de sine congruente cu categoria, definiii care se integreaz
ca elemente "n conceptul de sine al fiecruia.
#
-ceast teorie a fost formulat pentru a eplica relaiile din interiorul unui grup social.
-numite comportamente din interiorul unui grup pot avea, conform acestei teorii, un grad mare de
predicti!ilitate datorit statutului perceput de individ n cadrul grupului.
Ei !ine, ce legtur eist ntre aceast teorie %i organizarea de evenimente. /in
perspectiv o!iectiv, se poate o!serva cu u%urin c un om este mai degajat %i este cu adevrat el
atunci cnd nu se afl ntr-un cadru formal. 0n eveniment i poate ajuta pe angajaii unei corporaii
s descopere care este, de fapt, imaginea lor de sine %i ce statut au n cadrul grupului. 1e poate face
o paralel ntre cum se percepe n cadru informal %i care este imaginea sa n cadru formal.
(
2oncu, 1tefan, Curs psihologie sociala, pag. 3
&unnd laolalt aceste dou imagini, se poate ajunge la adevarata imagine de sine a unui
individ. 4u alte cuvinte, este nevoie %i de un cadru informal pentru ca un om s se poat cunoa%te,
nu numai unul formal 5locul de munc6.