Referat: Personalitati cu boli psihice Scoala Sanitara Ecaterina Teodoroiu

Regine cu suferinte:
-Elisabeta I a Angliei
-Christina- enigmatica regina a Suediei



























Eleva: Condor Catalina-Iuliana
An: III Sem: II



Referat: Personalitati cu boli psihice Scoala Sanitara Ecaterina Teodoroiu








Introducere
In lucrarea de fata am cutat sa arat cum au trit si cum au acionat in
anumite mprejurri diferite personalitati ale istoriei, cu scopul de a oferi o mai
buna cunoatere a acestora sub toate aspectele, ca si cauzelor care au justificat
unele atitudini sau evenimente istorice.
Viata este un mozaic de fiine, personaliti si moravuri diferite: nu
trebuie sa ne mire vecintatea unora cu a altora, chiar coexistenta in acelai
individ a unor trsturi contradictorii. Rezultanta este tocmai personajul ce ne
retine atenia. Daca nu ar fi aa, nu ar mai exista nici personajul!
Nu am intenionat sa judec nici un personaj expus in aceasta lucrare ci
doar sa fiu neprtinitoare, sa neleg si sa prezint adevrul aa cum ne-a fost lsat
noua de naintaii notii. Sa judeci, afirma Andre Malraux, nseamn sa nu
nelegi, pentru ca, daca ai nelege, n-ai mai putea judeca.


Elisabeta I a Angliei
Pe drept cuvnt se poate spune despre Elisabeta I ca a reprezentat o figura
singulara in istorie.
Sa nscut la Grenwich (1533), a fost regina a Angliei si a Irlandei intre
anii 1558-1603. Elisabeta era fiica lui Henric al VIII-lea si a Annei Boleyn, cea
de-a doua din cele sase soii avute de acesta. Ea nu a avut parte de o tineree
fericita: avea trei ani cnd tatl sau a ordonat sa-i fie decapitata mama nvinuind-
o de adulter si treisprezece ani cnd i-a murit tatl. De la printele sau a motenit
cruzimea si inteligenta, iar de la mama sa, o nevoie maladiva de adulare. Ajunsa
regina, s-a dovedit nu numai de o energie neobinuita, ci se extrem de autoritara,
restabilind anglicanismul ca religie oficiala. A ordonat execuia Mariei Stuart si
a contelui de Essex, manifestnd din plin cu acest prilej cruzimea tatlui sau.
Elisabeta I a rmas toata viata sa o celibatara indaratnica, dei constituia
la vremea aceea cea mai buna partida din Europa si a fost cerut in casatorie de
aproape toi prinii si regii domnitori ai apusului. Dar, dup cum prea bine se
tie, nu si-a pus niciodat inelul de logodna pe deget!
Era o erudita si s-a strduit neobosit sa se instruiasc, sa invete, sa tie cat
mai mult si din cat mai multe domenii.
Numeroi medici si istorici din toate timpurile au ncercat sa elucideze
misterul reginei supranumita femeia fara brbat. De altfel ea insasi si-a
compus un epitaf artnd ca a murit fecioara, aa cum a trit ntreaga-i viata.
Referat: Personalitati cu boli psihice Scoala Sanitara Ecaterina Teodoroiu

Aproape toate mrturiile contemporane atesta ca aproximativ dup
patruzeci de ani a manifestat o senzualitate exacerbata, motenita probabil de la
ambii prini: -frenezia de la Anna Boleyn si cruzimea de la Henric al VIII-lea.
A avut toata viata numeroi curtezani, dar nu se tie cai dintre acetia i-au fost
cu adevrat amani. Unul dintre acetia, despre care se spune ca i-ar fi fost si
partener, a fost contele de Essex, care avea douzeci de ani pe cnd ea trecuse de
aizeci!
Dup multe cercetri si dezbateri doctorii au ajuns la concluzia ca
Elisabeta a avut o personalitate ciclotimica si ca a suferit de o psihoza maniaco-
depresiva.




Christina- enigmatica regina a Suediei

In irul lung de capete ncoronate care s-au perindat din cele mai vechi
timpuri in istorie se detaeaz o figura insolita: este vorba de regina Christina a
Suediei.
Atitudinea ei de regina, investita cu rspunderi mari, care apsau greu pe
umerii si fragili de tnra femeie, se remarca printr-o serie de fapte, de
contradicii si enigme, unele reale, altele probabil nscocite.
De mica, se anunase ca un copil precoce, mai apoi s-a dovedit nsetata de
cunoatere, detandu-se net de cei din jurul sau; a refuzat cu ndrjire sa se
mrite si in final a abdicat de la putere.
Christina a fost fiica lui Gustav al II-lea Adolf care a fost o figura
reprezentativa in istoria Suediei si chiar a Europei. Si-a petrecut mai aproape
toata viata in tabere militare purtnd o serie de rzboaie lungi ce urmreau
centralizarea statului.
Firul vieii lui Gustav Adolf s-a curmat brusc la vrsta de numai treizeci si
opt de ani, fiind ucis in lupta de la Lutzen. A lsat in urma sa amintirea unui
genial comandant militar, o tara sraca din cauza rzboaielor si ca succesor la
tron o fata: Christina-Augusta. mplinise abia sase ani cnd si-a nceput
meteorica-i domnie. Aa cum se obinuia, pana la majorat, rspunderea
conducerii a fost ncredinata unui consiliu de regenta desemnat de cinci mari
demnitari, printre care se numra si Axel Oxenstiern, un brbat capabil si viteaz,
ce se va face remarcat prin calitile sale cu totul ieite din comun.
Presimindu-si parca sfritul care se apropia, Gustav Adolf a declarat-o
motenitoare pe Christina inca de pe vremea de cnd avea un an. Pentru a las un
demn urma la tron, regele a inut sa nu precupeeasc nici un efort ca sa-i ofere
o educaie pe msura. Contient de faptul ca nu se putea ocupa direct de
instruirea fiicei sale, regele a lsat-o in grija sorei sale Caterina. Alegerea nu s-a
dovedit a fi greita, iar cunotinele i-au fost predate de erudii ai timpului.
Referat: Personalitati cu boli psihice Scoala Sanitara Ecaterina Teodoroiu

Astfel, teologul Johannes Matthiae a iniiat-o in teologie, greaca, latina, limbi
moderne si literatura clasica. Eleva s-a dovedit la inaltimea maestrului, prinznd
repede gustul cititului; in plus a invatat singura italiana si spaniola.
Cnd grijile domniei au nceput s-o mpovreze, pregtirea politica si-a
aflat-o de la Axel Oxenstiern, care intre timp fusese inaltat la funcia de
cancelar. Despre capacitatea ei intelectuala se dusese vestea in tot regatul. Inca
din 1640, tnra regina Christina se interesa in mod constant de treburile
politice, de mersul rzboiului dus de armata tarii sale, aflate sub conducerea
destoinicului cancelar Axel Oxenstiern. Ii plcea ndeosebi sa primeasc
ambasadori, conversa cu ei si ii uimea prin erudiia sa si spiritul sau ptrunztor.
La vrsta de 16 ani asista la edinele Consiliului de regenta avnd o participare
tot mai activa prin interveniile sale si chiar implicndu-se in efectuarea unor
sarcini. Nu a fost o surpriza pentru nimeni ca la 17 decembrie 1644, Christina
proclamndu-se majora, a luat in propriile sale mini friele conducerii.
Regina Christina, dei crescuta in spiritul si atmosfera sobra si modesta a
prinilor si, a fcut o ntoarcere de o suta optzeci de grade: si-a propus sa duca
o viata intr-o bogatie ostentativa! A fost o mare amatoare de opere de arta, si le-
a procurat pe orice cale. Regina, nconjurata de favoriii si, a dus o viata
libertina, intr-un lux ostentativ, necunoscut si fara egal in viata severilor nordici,
obinuii sa nfrunte vicisitudinile unei naturi aspre si neprietenoase.
Intr-o vreme cnd starea de rzboi era privita ca normala, o femeie nu
putea conduce totui cu aceeai eficienta ca si un brbat, si deci regina era
nevoita sa se cstoreasca. Mandra, bnuitoare si irascibila a refuzat sa se
cstoreasca in ciuda faptului ca la mana sa au existat pretendeni care ar fi fcut
sa pleasc de invidie orice prinesa din Europa.
Abdica de la tron in anul 1654 si pleac spre sud ducnd cu ea un numr
foarte mare de obiecte si avnd o suita numeroasa. Primul popas a fost la
Bruxelles unde se convertete la catolicism. De aici a plecat la Roma unde a fost
att de impresionata de papa Alexandru ca i-a adugat numele la al sau devenind
Christina-Alexandra. De aici pleac in Frana unde este primita cu mare fast.
Dorul de meleagurile natale o va duce de doua ori in Suedia. Moare la vrsta de
63 de ani si corpul ii este aezat in Catedrala Sfntul Petru din Roma.
Dup expunerea vieii sale, se poate spune ca regina a fost o personalitate
isterica atinsa de dromomanie. Boala i s-a declanat in perioada imediat
urmtoare pubertii, accentundu-se cu vrsta, motiv pentru care a fost probabil
nevoita sa abdice. Se regsesc la Christina trsturile ce alctuiesc psihologia
unui actor care interpreteaz in viata de toate zilele un anumit rol, urmrind sa
conving, sa uimeasc, sa strneasc admiraia. Regina, nconjurata de favoriii
si, a desfurat o viata de lux ostentativ, necunoscut si fara egal in viata
popoarelor nordice, urmrind sa rivalizeze cu Curile europene.
Realitatea este ca, dornica de libertate si repugnndu-i responsabilitatea
conducerii, nu a pregetat sa abdice si sa peregrineze prin Europa.