CONTABILITATE DE GESTIUNE A ORGANIZATIILOR

AGROALIMENTARE
CAP. I. OBIECTIVELE, FUNCIILE I ROLUL CONTABILITII DE GESTIUNE
1.1. Definiia i obiectivele contabilitii de gestiune
1.2. Funciile i rolul contabilitii de gestiune
1.3. Legtura dintre contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiar:
Asemnri i deosebiri
CAP. II. COSTUL PRODUCTIEI - CONTINUT, ARHITECTURA , ANALIZA
2.1 Notiunea si continutul costului de roductie
2.2 Formarea si ar!itectura costului de roductie
2.3 "lasificarea c!eltuielilor de roductie
2.# $volutia de ansamblu a costurilor de roductie
2.% "osturi medii si costuri marginale
CAP. III. ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE
3.1. Factorii organi&rii contabilitii de gestiune
3.2. 'rinciiile de organi&are a contabilitii de gestiune
3.3. 'urttorii de costuri i sectoarele de c!eltuieli (centre de costuri)
3.#. *isteme de organi&are a contabilitii de gestiune
Cap IV PROCEDEELE CALCULATIEI COSTURILOR
#.1 'rocedee de calcul si colectarea a c!eltuielilor e urtatori si e sectoare
#.2 'rocedee de rearti&are a c!eltuielilor indirecte (comune)
#.3 'rocedee de searare a c!eltuielilor in variabile si fi+e,
#.# 'rocedee de calcul a costurilor roductiei de fabricatie interdeendenta
#.% 'rocedee de calcul a costului unitar
CAP. V. SISTEMUL METODELOR DE CALCULATIE A COSTURILOR
%.1. -etode de calculatie a costurilor: notiune. clasificari si trasaturi generale
%.2. -etoda de calculatie globala
%.3 -etoda de calculatie e comen&i
%.# -etoda de calculatie e fa&e
%./ -etoda standard cost
%.0 -etoda direct costing
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
CAPITOLUL I
OBIECTIVELE FUNCTIILE SI ROLUL
CONTABILITATII DE GESTIUNE
+.+ D'!n!-!a 1! o/!'0-!"'(' 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
'rimele definiii ale contabilitii se ba&au. 1n general. e funcia tradiional de inere a
registrelor adic evidena documentar e care o 1ndelinea contabilul te!nocrat. 2n 13#1.
4nstitutul American al "ontabililor 'ublici Autori&ai (A4"'A 5American 4nstitute of "ertified
'ublic Accountants) a definit contabilitatea ca fiind 6arta nregistrrii, clasificrii i
re!"#rii ntr$% #anier se#nificati& i n e'(ri#are )neasc a tran!ac*il%r,
%(era*i"nil%r, e&eni#entel%r, fa(tel%r care a", c+iar i (ar*ial, caracter financiar, (rec"# i
inter(retarea re!"ltatel%r acest%r ac*i"ni7.
2n 1308. A.4.".'.A. a statuat c rolul contabilitii const 1n a 9.#n!2a !no#3a4!!
0an-!-a-!"', p#'pon&'#'n- &' na-.#% !nan0!a#%, #''#!-oa#' (a 'n-!-%4! '0ono3!0'5. 4n acest
sens contabilitatea rere&int "n siste# inf%r#a*i%nal care c"antific, (rel"crea! i
trans#ite inf%r#a*ii financiare ,es(re % entitate ec%n%#ic- Aceste inf%r#a*ii (er#it
"tili!at%ril%r s %(te!e n #%, ra*i%nal ntre c%ns"#"rile alternati&e ale res"rsel%r rare n
(r%ces"l ,esf"rrii acti&it*il%r ,e (r%,"c*ie i c%#erciale7.
"onform acestei definiii. contabilitatea face legtura dintre activitile economice i
factorii deci&ionali. 2ntr:o rim eta. contabilitatea msoar activitile economice.
1nregistr;nd datele ce o rivesc entru o utili&are viitoare. 2n a doua eta. datele sunt stocate
c;t tim este necesar. iar aoi relucrate entru a deveni informaii utile. 2n a treia eta.
informaiile sunt comunicate. rin intermediul raortrilor. factorilor de deci&ie. *:ar utea
sune c datele brute ce rivesc activitile economice rere&int un inut 1n sistemul contabil.
iar informaia relucrat. util entru factorii de deci&ie. rere&int outut:ul.
2
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
F!$.#a +. F(.6.( &a-'(o# 1! !no#3a-!!(o# !n-#-.n 1!1-'3 0on-a/!( &' $'1-!.n'
Furni&area de informaii managementului se reali&ea& cu a<utorul contabilitii de
gestiune. "ontabilii de gestiune elaborea& 1!1-'3' &' 0on-#o( !n-'#n entru a mri eficiena i
a reveni fraudele. $i contribuie la lanificarea. bugetarea i controlul costurilor. "ontabilii de
gestiune 1i ot confirma cometena i regtirea rofesional rin obinerea titlului de
contabil de gestiune autori&at ("-A: "ertified -anagement Accountant). acordat de 4nstitutul
"ontabililor de =estiune Autori&ai din cadrul 4nstitutului "ontabililor de =estiune).
4nstitutul "ontabililor de =estiune (anterior Asociaia Naional a "ontabililor) a
adotat "odul de "onduit 'rofesional entru "ontabilii de =estiune. Acest cod etic moral
une accent e fatul c. un contabil de gestiune trebuie 1% !' 0o3p'-'n- 1n funcia e care o
deine. s resecte 0on!&'n4!a(!-a-'a !no#3a4!'!. cu e+ceia ca&urilor 1n care este autori&at
3
Date brute ce intra in
sistem: consumuri de
materii. materiale.
energie. forta de
munca. ta+e aferente
salariilor. alte
imo&ite si ta+e ale
afacerii.
Date relucrate ce ies din
sistem:
: informatii rivind
c!eltuielile de
roductie,
: informatii rivind
roductivitatea,
: informatii rivind
rofitabilitatea
*istemul
contabil de
gestiune
*istem de anali&a
economico:
financiara
"alcul de indicatori
Formularea de otiuni si
iote&e
're&entarea de solutii
manageriale otime
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
sau obligat rin lege s o de&vluie. s% #%37n% !n-'$#. adic s evite conflictele de interese i
s transmit informaiile o/!'0-!" i fr nuanri
1
.
"ontabilitatea de gestiune trebuie s:i a<ute e conductori i e cei crora li se deleag
uterea 1n toate fa&ele aciunii lor. Aceast evoluie a terminologiei trebuie legat de nuana
fcut de anumii autori anglo:sa+oni 1ntre cost accounting i management (managerial)
accounting. 'rof. >obert N. Ant!on? (@arvard Aniversit?) e+lic concetul de #anage#ent
acc%"nting reci&;nd c a fost inventat entru a marca o oo&iie 1ntre abordarea care susine
c 6oamenii utilizeaz cifrele7 i care caut s influene&e comortamentul decidenilor i cea
care 6nu se ocup dect de cifre, de mecanic, care are ca unic obiectiv s descopere costul
produselor industriale7. 'entru #anage#ent acc%"nting. 0#!-'#!.( '1-' 0on"'#$'n4a
o/!'0-!"'(o# deoarece. atunci c;nd decidenii 1i ating obiectivele. ei contribuie imlicit la
atingerea obiectivelor organi&aiei. 'entru c%st acc%"nting. criteriul este fiabilitatea resuus
de costuri.
"!arles @orngren reia aceast idee. fc;nd din contabilitatea costurilor artea
contabilitii manageriale care interesea& contabilitatea financiar. entru c ea evaluea&
anumite osturi ale documentelor financiare de sinte&. 4deea trebuie afirmat cu convingere:
contabilitatea de gestiune nu este o siml te!nic de calcul care se alic obiectelor. ci un
mi<loc de orientare a comortamentului ersoanelor. *e remarc fatul c <aone&ii vorbesc de
cost accounting. iar anglo:sa+onii de management accounting. entru c 1n Baonia
contabilitatea nu servete la fel de mult ca 1n *AA orientrii comortamentelor membrilor unei
entiti.
2n lucrarea Contabilitatea n perspectiv, -ic!el "aron sublinia 9sub dublul efect al
presiunii concurenei i al multitudinii de produse i procese de producie, ntreprinderile au
simit nevoia s-i cunoasc mai bine costurile, pentru a determina cu cea mai mare precizie
posibil preurile de vnzare i marjele realizabile pentru fiecare produs !u era vorba numai
de previziune, dar trebuiau date mijloacele necesare pentru a putea urmri e"ecutarea
deciziilor# aa se e"plic dezvoltarea pe care au luat-o n prezent controlul de gestiune i
1
'entru mai multe informatii ve&i Celverd $. Needles. Br. . @enri >. Anderson. Bames ". "aldDell. P#!n0!p!!(' &'
/a2a a(' 0on-a/!(!-a-!!, $ditia a cincea. $ditura Arc. 2888. ag E00:E03.
#
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
instrumentul su privilegiat, contabilitatea analitic, de care nu s-ar putea lipsi, astzi, nici o
ntreprindere mai important7.
2n evoluia te!nic a acestei disciline. modalitile de imutare a costurilor asura
roduselor i serviciilor au fost eriodic contestate. 2nsi ideea otrivit creia cunoaterea
costurilor roduselor ar fi obiectivul rincial al contabilitii analitice. este. e bun dretate.
tgduit. *coul anali&ei costurilor nu mai este doar cunoaterea costului roduselor. ci i
$'1-!ona#'a #'1.#1'(o# '0ono3!0' a(' 8n-#'p#!n&'#!!. A gestiona resursele i costurile. nu
1nseamn numai a 1ncerca reducerea lor. ci obinerea celui mai bun ec!ilibru 1ntre c!eltuial i
utilitatea e care ea o creea&. Aceasta 1nseamn a lua deci&ii bune 1n toate domeniile care au
consecine asura resurselor i costurilor 1ntrerinderii.
Definiia contabilitii de gestiune dat de NAA (6National Association of
Accountants7 5 *.A.A.) 1n 13E1 este semnificativ: 6C%nta)ilitatea ,e gesti"ne este (r%ces"l
,e i,entificare, ,e #s"rare, ,e ac"#"lare, ,e anali!, ,e (regtire, ,e inter(retare i ,e
c%#"nicare a inf%r#a*iei financiare "tili!at ,e #anage#ent (entr" a (lanifica, e&al"a i
c%ntr%la n s.n"l "nei %rgani!a*ii res(%nsa)ilitatea "tili!rii res"rsel%r n )a!a criteriil%r ,e
(erf%r#an*- C%nta)ilitatea ,e gesti"ne (res"("ne, ,e ase#enea, (regtirea ra(%rtril%r
financiare (entr" gr"("ri e'teri%are #anage#ent"l"i, (rec"# ac*i%narii, crean*ierii
%rganis#el%r ,e reg"lari!are i a"t%rit*ile fiscale5.
Din definiia de mai sus re&ult c scoul contabilitii de gestiune este mai uin de a
face cunoscut costul roduselor. c.t ,e a ac*i%na as"(ra l%r. 2ntr:un mediu 1n care. rodusul
standard. obinuit. cedea& locul la ceea ce unii numesc rodus:serviciu. sunt necesare anali&e
de costuri mai rafinate. un;nd accent e caracteristicile de serviciu. de calitate asociate
roduselor. Noiunea de acti&itate. definit ca un ansamblu articulat de sarcini efectuate de
entitile 1ntrerinderii. a a<uns e rimul lan 1n ultimii ani. *:a a<uns la un consens asura
ideii c trebuie st;nit costul activitii entru a aciona asura costului roduselor i
serviciilor e care aceasta le fabric i le vinde. Aceast st;nire determin caacitatea de a
influena comortamentul ersoanelor. Astfel. contabilitatea de gestiune nu oate sca de
aceast ambivalen. care face ca ea s fie 1n acelai tim o te!nic raional de anali& 1n
serviciul conductorilor i o te!nic ce d osibilitatea diverilor resonsabili s tie costul
aciunii lor. determin;ndu:i s:i sc!imbe comortamentul.
%
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
2n oinia 'rof. @. F!omas Bo!nson. 6ntreprinderile cele mai performante din lume tiu
foarte bine c nu produsele sunt cele ce cauzeaz costuri ori produc venituri, ci persoanele
care prin consumul de resurse determin costuri, iar prin crearea valorii n cadrul activitii
lor produc venituri $n loc de a se focaliza asupra produsului, ntreprinderile performante se
concentreaz asupra procesului de modernizare % pentru a accelera viteza cu care acesta
permite ideilor noi s cucereasc piaa (&) 'entru a controla (cuplul) cost-valoare, n
economia mondial, organele de conducere trebuie s guverneze persoanele i s le
gestioneze activitile# acetia trebuie s cedeze tendinei de a ncerca s controleze costurile,
gestionnd producia7.
"ontabilitatea de gestiune furni&ea& o informaie e a crei ertinen i fiabilitate se
fundamentea& calitatea acesteia. Aceast informaie este ertinent dac este adatat deci&iei
i este fiabil dac colectea& toate datele utile i le modelea& fidel. $+ist dou cau&e datorit
crora se oate devia 1n folosirea informaiei contabile 1n gestiune: utili&area unei informaii
nefiabile sau utili&area unei informaii fiabile. dar neadatate deci&iei.
Dac ertinena contabilitii de gestiune deinde de diferii arametrii. condiiile
fiabilitii sale sunt generale. "ontabilitatea de gestiune caut s lege resursele economice ale
1ntrerinderii de finalitile entru care ele sunt reunite i consumate.
2n mod rioritar i tradiional. contabilitatea de gestiune tratea& consumul. leg;nd
costurile sau c!eltuielile 1ntrerinderii de scoul final al consumului. Aceast cunoatere
urmrete s ermit o mai bun gestiune a activitilor din care re&ult rodusele: conceere.
fabricaie. cumrare. arovi&ionare. distribuie. gestiune administrativ etc. $a vi&ea&. de
asemenea. o mai bun gestionare a mi<loacelor e care conductorii le consacr acestor
activiti. 'entru aceasta. trebuie reunite dou condiii comlementare. dar. 1n acelai tim.
distincte: cunoaterea costurilor i influenarea comortamentului celor care declanea&
costurile. Atunci c;nd mai multe activiti concur la roducia i la v;n&area roduselor sau
serviciilor. calculul costurilor acestor activiti ermite determinarea re&ultatului adus de aceste
roduse. "ontabilitatea de gestiune se dovedete un mi<loc de a lega c!eltuiala indirect de
roduse i servicii. 2n acest sco. ea rocedea& 1n doi timi: c!eltuielile indirecte se vor efecta
e activiti iar rin intermediul inductorilor de cost c!eltuielile se aloc roduselor.
/
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
Con1-#.04!a .n'! 0on-a/!(!-%4! &' $'1-!.n' 1' /a2'a2% p' -#'! p#!n0!p!!: rinciii de
organi&are. rinciii economice ale evoluiei costurilor i rinciii de anali& i cunoatere a
costurilor.
"unoaterea costurilor rere&int unul dintre imerativele de ba& ale oricrei deci&ii
luate 1n cadrul organi&aiilor. indiferent dac se are 1n vedere o 1ntrerindere sau nu. 2ntr:
adevr. contabilitatea financiar. denumit i contabilitate general. furni&ea& o list a
c!eltuielilor. fr a indica i cau&a aariiei lor. indiferent de legile economice crora le sunt
suuse. resectiv finalitile crora ar trebui s le fie raortate.
De&voltarea industrial. marcat de o integrare vertical i de una ori&ontal. s:a tradus
1n cele din urm rintr:o internali&are (trecerea 1n sarcina 1ntrerinderii) a oeraiilor ce
anterior fceau obiectul tran&aciilor 1ntre clieni i furni&ori. Fran&aciile e+terne au fost
1nlocuite tretat de flu+urile interne ale cror costuri erau mult mai uor de cunoscut. 'entru a
diminua efectul lisei unei informaii anterior furni&at de ia i cderea flu+urilor interne
1ntr:un fel de cutie neagr care le:ar fi fcut invi&ibile. a fost necesar determinarea costurilor
de cesiune intern i. 1n consecin. integrarea acestui calcul. datorit comle+itii crescute a
flu+urilor. 1n cadrul sistemului contabil al artidei duble. 1n scoul asigurrii coerenei i
transarenei.
4ndustriali&area nu rere&int o condiie suficient entru aariia contabilitii
costurilor: 1n lus. trebuie s se manifeste i resiunea concurenial. 2ns nu e suficient doar
evocarea concurenei. ci trebuie secificat i domeniul 1n care aceasta acionea&. recum i
strategiile utili&ate de 1ntrerinderi 1n scoul contracarrii efectelor sale. Noiunea de strategie
e insearabil de cea de concuren. 1n msura 1n care aceast condiie de e+isten a
concurenei. demonstrea& relaia. 1ntre contabilitatea de gestiune i strategia 1ntrerinderii.
De reci&at c 1n satele raortului cerere:ofert al concurenei rin re se regsete 1n
mod indirect concurena rin cost. "unoaterea costurilor reci&ea& limitele ;n unde ot
merge negocierile generate de raortul cerere:ofert. Grice accetare de reuri de v;n&are sub
nivelul costurilor va genera ierderi. 'entru erioade scurte de tim. sau entru cantiti
limitate de roduse. ot fi accetate i reuri de v;n&are sub nivelul celor de roducie. 'entru
determinarea corect a costurilor de roducie se imune i un calcul corect al returilor de
cesiune intern.
0
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
'reurile de cesiune intern sunt reurile care evaluea& restaiile interne 1ntre
centrele de resonsabilitate 9v;n&tor7 i centrele de resonsabilitate 9cumrtor7. "entrele
de resonsabilitate ale unei 1ntrerinderi sunt rareori indeendente unele fa de altele. An
centru de rofit oate rimi o arte din arovi&ionri de la centrele aceleiai 1ntrerinderi. De
asemenea. el oate ceda. o arte din roducia sa. altor centre din 1ntrerindere. Determinarea
rofitului la nivelul centrelor resuune o evaluare a acestor restaii interne care mai sunt
cunoscute in literatura de secialitate i 9roduse de fabricaie interdeendent 7. 'reurile. fie
c sunt interne sau e+terne. sunt fi+ate du dou metode clasice: fie rin referin la ia fie
rin referin la costurile roduselor sau serviciilor la care se adaug o mar< .
'reocurile entru cunoaterea costurilor au determinat constituirea de asociaii
rofesionale. Astfel. 1n *AA. National Association of "ost Accountants (NA"A) a fost fondat
1n 1313 la Cuffalo. 1n <urul lui B. Lee Nic!olson. de ctre 30 de contabili. ca reacie la
dominaia 6comerciant7 a 6auditorilor7 asura contabilitii de gestiune. devenind 1n 13%0
National Association of Accountants (NAA). aoi. 1n iulie 1331 4nstitute of -anagement
Accountants (4-A). 2n -area Critanie e+ist o asociaie asemntoare. "4-A ("!artered
4nstitute of -anagement Accountants). iar 1n "anada e+ist *ociHtH des "omtables de
-anagement. Asociaia britanic. 1nfiinat 1n 1383. iniial sub denumirea de 4nstitute of "osts
and IorJs Accountants (4"IA). devenit ulterior 4nstitute of "osts and -anagement
Accountants (4"-A). i denumit 1n cele din urm "!artered 4nstitute of -anagement
Accountants ("4-A). Acest organism ublic dou reviste (-anagement Accounting i
-anagement Accounting >esearc!). 1ntrerinde anc!ete. lucrri de cercetare. face recomandri
rofesionale. Foate aceste organi&aii se ocu de accesul la rofesie. rin intermediul unui
ansamblu de formaliti finali&ate cu un e+amen.
2n <urul anilor 1328. noile structuri descentrali&ate ale gestiunii curente au fcut din
contabilitatea de gestiune un instrument esenial al conducerii marilor 1ntrerinderi. ermi;nd
organelor de conducere s cunoasc re&ultatele contabile ale entitilor descentrali&ate.
'e msura diversificrii roduciei i imlicit al de&voltrii 1ntrerinderilor. distana i
comle+itatea fceau necesar o anumit delegare a resonsabilitilor. Dominarea costurilor i
a erformanelor trebuiau s se reali&e&e rin st;nirea erformanelor ersoanelor crora li se
delega o arte din uterea economic. 2n lus. contabilitatea rea a fi instrumentul ideal
E
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
entru gestionarea la distan. 2n mod clar. calculul costurilor roduselor i serviciilor nu mai
este de acum 1nainte dec;t un obiectiv rintre altele ale contabilitii de gestiune. din ce 1n ce
mai mult 1ndretat ctre evaluarea centrelor de resonsabilitate. devenite uniti de ba& ale
sistemului de calculaie.
Acest sistem se ba&a e o delegare limitat a uterii de deci&ie asociat la ceea ce ast&i
numim destul de des 6contract de gestiune7. subordonatul anga<;ndu:se. 1n sc!imbul unei
anumite autonomii. s 1ndelineasc anumite obiective cu mi<loace secifice. 'roblema care se
une este de a ti cum s se calcule&e necesitile financiare e care le:ar imlica un rodus i
nu doar costul su. "ontabilitatea de gestiune se vede astfel confruntat cu o roblem central:
ar servi ea oare la influenarea comortamentelor subordonailor delegai de organele de
conducere. ori ar trebui s ermit organelor de conducere s verifice dac delegarea a fost
e+ercitat 1n conformitate cu atetrile lorK Asistm deci. 1nce;nd cu aceast eoc 1n care
managementul modern se construiete lent dar rogresiv. la o sc!imbare a naturii contabilitii
costurilor. ce devine astfel contabilitate de gestiune: se are 1n vedere obiectiv. dar mai ales
integrarea informaiei contabile 1ntr:un sistem de management 1n care s serveasc la
orientarea comortamentelor ersoanelor ce se bucur de o anumit autonomie. contabili ai
re&ultatelor. mai degrab dec;t ai fatelor i gesturilor. "unoaterea costurilor roduselor
rm;ne necesar entru msurarea cometitivitii. entru fi+area reurilor. atunci c;nd e+ist
o anumit latitudine. rm;ne totui crucial msurarea erformanelor resonsabililor ce ot
aciona asura costurilor. amelior;nd rocesele e care le conduc i. e termen lung. asigurarea
ertinenei marilor deci&ii.
Anii LE8 au v&ut afirm;ndu:se ideea unei contabiliti de gestiune. recum i rofilarea
unor metode noi. 'ornind de la cele de mai sus se vor re&enta. 1n continuare. unele asecte
rivitoare la contabilitatea analitic de e+loatare utili&at 1n Frana.
3
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
O/!'0-!"'(' 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n' 1' 0(a1!!0% 8n &o.% $#.p'9
e de o arte:
0.noa:-'#'a 0o1-.#!(o# &!'#!-'(o# .n04!.n! asumate de ctre 1ntrerindere,
1-a/!(!#'a /a2'(o# &' '"a(.a#' a anumitor elemente ale bilanului
1ntrerinderii,
'6p(!0a#'a #'2.(-a-'(o# rin calcularea costurilor roduselor (bunuri i servicii)
entru a le comara cu reurile de v;n&are. coresun&toare,
iar e de alt arte:
1-a/!(!#'a p#'"!2!.n!(o# 1n legtur cu c!eltuielile i rodusele curente (costuri
restabilite i bugetele de e+loatare),
1-a/!(!#'a $#a&.(.! &' #'a(!2a#' a p#'"!2!.n!(o# i e+licarea devierilor
1nregistrate (controlul costurilor i bugetelor de e+emlu),
2ntr:o manier general. aceasta trebuie s furni&e&e toate elementele de natur s
lmureasc modul de luare a deci&iilor. contribuind la alicarea unor metode matematice cum
ar fi. de e+emlu. cercetarea oeraional.
Astfel. contabilitatea de gestiune devine un instrument veritabil 1n m;inile unei
conduceri resonsabile a 1ntrerinderii. 1n 1ncercarea de a controla viitorul. Numai rin
1ndelinirea acestei condiii. 1n oinia noastr. este osibil s se vorbeasc de o contabilitate de
gestiune.
+.). F.n04!!(' :! #o(.( 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n'
Fe!nica determinari i costurilor indelineste in economia intrerinderilor
mai mul te functiuni care re&ida in cerintele conducerii moderne a activi tat ii
acestora.
'rima si cea mai imortanta dintre ele este functia de masurare a
consumurilor privind productia si desfacerea ei
'rinciiul fundament al al eficientei economice : cu minim de efort, ma"im de
randament 5 si necesitatea rote< arii mediului natural in care activea&a
intrerinderea ca organism. iml ica. in mod necesar. masurarea consumurilor
de factori ai rocesului de roductie. efectuate in scoul roducerii de bunuri
materi ale. lucrari si servicii.
18
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
4ndicatorul valoric cu caracter sintetic al acestor consumuri este costul
productiei . a carui marime trebuie dimensionata corect rin calculul economic.
4n scoul acestei di mensionari. calculul costurilor de roductie utili &ea&a
formul e secifice de e+ri mare avand cu deosebire caracter analit ic, cu
a< utorul lor consumuril e roductive se e+rima valoric. e feluri. e destinatii.
e sectoare de c!eltuiel i si e urtatori de costuri si se consemnea&a in
documente adecvate.
"omarabil itatea. care este un atribut calitativ al calculati ei costurilor
resuune o concordanta erfecta nu numai a formulelor folosite ci si a ariei
lor de curindere. in toate etaele de creare a informati ilor rivind modul de
formare a costurilor.
$+ri marea valorica a consumuri lor este recedeta de regula de
e+ri marea lor cantit ativa. -ari mile cantit ative rivind consumurile d factori
sunt determinat e e etae de functiile te!nice e care trebuie sa le
indelineasca un rodus sau altul. "ontabilitatea de gestiune si calculat ia
costurilor evaluea&a aceste consumuri in bani. asigurand rin aceasta legatura
dintre latura te!nica si latura economica a roductiei de bunuri. lucrari si
servicii.
-asurarea analiti ca a consumului de factori ai rocesului de roductie in
e+resie valoeica curinde si functiile intrerinderi i. Aceste functiuni se
desfasoara in cadrul unei structuri te!nico 5 organi&atorice date. care:si un
amrenta e mari mea. comortamentul si evolutia costurilor ca urmare a
cone+iunii inverse e+istente. intre gradul de organi&are a activit ati lor generate
de functiunile sistemului denumit intrerindere si costuri.
"unoasterea raortului 6 functiuneM cost7 este necesara in fundamentarea
deci&i ilor de natura organi&atorica care sunt conditionate de dictonul
6costMeficient a7 rin intermediul caruia este diri< ata in ti m evolutia
structurilor intrerinderii si functiunilor sale generatoare de costuri.
Dar functia de masurare aconsumurilor se infatuiest e nu numai analiti c. ci si
sintetic. folosind entru e+ri mare modele de calcul cu caracter geberal
(e+emlu: modelul de calcul al costului intregii roductii marfa. modelul de
calcul al costurilor la 1888 lei roductie marfa s. a)
"onducerea moderna a activitatii economice imune masurarea consumurilor
roductive. sub toate asectele relevat. atat inainte cat si concomit ent cu
desfasurarea rocesului de roducere a bunurilor care constituie urtatori de
costuri.
Functia de masurare a consumurilor de factori sta la ba&a altor functiuni
ale calculati ei costurilor si anume: f "nctia (re&i!i%nala, f"nctia ,e %(ti#i!are
si f"nctia ,e "r#arire, c%ntr%l si reglare-
Aceste functiuni au aarut si au fost introduse ca instrumente de
conducere a activitat ii intrerinderi lor in etae diferite, in conditii le actuale
ele actionea&a simul tan si coerent si nu searat si succesiv.
Fiecare dintre ele isi astrea&a insa secificitatea. a carui cunoastere
conditionea&a romovarea lor ca atare. in economia intrerinderii.
11
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
Functia previzionala sau de prevedere re&ida in caracterul dinamic al
indicatorului cost si se infatuieste sub doua forme: lanificarea sau bugetarea
costurilor si rogno&a lor.
'lanificarea costurilor se efectuea&a cu recadere la nivel
mi croeconomi c, ea se concreti&ea&a in rinciiu rin antecalcularea nivelului
si structurii cotului entru fiecare rodus in arte. recum si entru intreaga
rouctie rogramata a se fabrica de catre intrerindere. Fot o forma de
manifestare a acestei functiieste antecal culul indicatorilor derivati din costul
roductiei. (e+emlu: c!eltui eli materiale 1888 lei roductie marfa. costuri la
1888 lei roductie marfa etc. )
'rin lanificare. costurile devin arte integranta a sistemului general de
indicatori. e ba&a caruia este organi&ata si condusa activitat ea intrerinderii.
Fe!nologia folosita entru e+ri marea mari mi lor restabilite in materie de
costuri este diferita: costuri si resectiv c!eltuiel i de roductie si de desfacere
lanificate (bugetare). costuri standard. costuri lanificate (bugetare) la 1888
lei roductie marfa etc. 4mortant este ca aceste marimi sa fie stabilit e corect.
nivelul lor trebuind sa reflecte influenta tuturor factorilor determinati si care
e+ri ma conditiil e reale in care se va desfasura roductia in intrerindere.
inclusiv desfacerea acesteia. 4n acest sco antecalculul costurilor se
fundamentea&a rin standarde cantitative sau norme de consum. rin norme sau
standarde de ti m. rin normative sau standarde financiare. recum si rin
returi si tarife stabilit e cat mai aroae de realitate. *e asigura astfel un
caracter realist indicatori lor de lan:costuri.
"resterea eficientei activitatii intrerinderii iml ica intre altele si
lanificarea unor costuri la un nivel mai redus fata de costurile anului
receden, unii factori cu actiune con< ugata. cum ar fi cresterea returilor la
materi i rime. la energie. etc. . ot imune insa si costuri lanificate mai mari
decat cele din ani recedent i.
"ea de a doua latura a functiei revi&ionale a calculatiei costurilor si
anume prognoza se manifesta mai ales la nivel macroeconomic e seama
subramuri lor si ramurilor roductiei mat eriale si de servicii din economie,
studiile de rogno&a se ot referi insa si la o singura intrerindere. sau numai
la anumi te roduse. ori activitati ale acesteia.
Astfel de studii se efectuea&a de catre institute de cercetari. recum si
de catre organe seciali&ate ce aartin structurilor coordonatoare si de sinte&a(
deartamente. ministere etc. ) din economie.
'rogno&a costurilor actionea&a cu necesitate datorita:
cone+iunii directe e+istente intre costuri si returi. resectiv calitatii lor de
instrumente de masura si dimensionare reciroca,
legali tat ii intercorelari iindicatori lor rivind de&voltarea in ersectiva a
economiei nationale si in rimul rand a ramurilor si subramurilor roductiei
materi ale.
Luand in considerare structura si comort amentul costurilor in raort cu
factorii lor determinanti. rin model ele matemat ice de rogno&a se stabileste
12
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
in ersectiva evolutia valorilor consumurilor roductive sub forma unor
marimi de atins. care trebuie sa fie oti me.
Functia revi&ionala a calculat iei costurilor nu oate fi searata de
functia de optimizare
Gtimi&area costurilor vi&ea&a alocarea unor resurse limitate,
distribuite in functie de prioritatil e cerintei si competitivi tatea e"ecutiei .
"ostul este factorul intern al rentabilit ati i. -odelele de oti mi&are a lui
se ba&ea&a in rincial e functii mat emat ice care evaluea&a re&ervele interne
ale intrerinderii , acestea odata indentificate si valorificate. determina tocmai
cresterea rofitului si a ratei rentabil itatii.
>educere costurilor in general. a c!eltui eli lor materiale in secial.
constituie o roblema esentiala a intrrinderilor romanesti in etaa actual a.
Functia de oti mi &are este legata in recadere de antecal cul. ca mod de a gandi
marimea costurilor si a re&ultat elor financiare: ea nu oate ignora totusi nici
urmarirea costurilor. deoarece e o asemenea ba&a se ot formula rationamente
in antecalcul.
*tabilirea anticiata a unui raort oti m intre c!eltuielil e de roductie si
de desfacere si volumul fi&ic al roductiei are la ba&a o mul titudine de factori
si efectel e acestora asura costurilor.
4ntr:o astfel de vi&iune este e+aminat fiecare rodus fabricat sub asectul
functiunilor sale. corelat e cu consumuri le roductive e care acestea le
determina.
Deosebit de imortanta mai este cunoasterea si anali&a te!nologiei de
fabricat ie a roduselor. stiind fiind ca arametrii acestia si in ri mul rand
consumuri le te!nologice au caract er dinamic ca mari me si valoare. daca
te!nologia se inbunatateste.
"osturile in forma lor ri mara. nefiind numai ale roduselor ce se
fabrica. evolutia acestora mai deinde si de alti factori cu re&onanta in
6 consumuri7 care se suun otimi&ari i si anume: functiunil e intrerinderii si
modul de infatuire a lor rin intermediul factorului organi&atoric. caacit atea
de roductie a unei unitati si gradul de utili&are a acesteia. marimea factorului
diso&itiv (aaratul de conducere. organi&are. lanificare. evidenta si control).
sarcinile actuale si de viitor ale intrerinderii. sistemul informat ional si de
deci&ie etc.
4n final costul unitar si cel al intregii roductii rogramate trebuie sa
aara dret mari me obiectiv stabilita. care nu oate fi deasita. fara riscul
afectari i re&ultatelor finale si a altor indicatori de eficient a.
*unctia de urmarire, control si reglare a contabili tat ii si calcul ati ei
costurilor se infatuieste concomitent cu acea latura a functiei de masurare a
costurilor care priveste urmarirea si inregistrarea analitica curenta a
c+eltui eli lor de productie si de desfacere pe perioade de gestiune . in raort de
cerintele metodel e de calculatie utili&ate.
'rin e+ercit area acestei functiuni se imrima in comort amentul
intregului sistem te!nic. economic si social. care este intrerinderea. efectele
13
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
functiei revi&ionale si ale celei de oti mi&are a costurilor. eliminandu:se e
arcurs cau&el e care e+ercita influente negative asura marimil or restabili te.
"ontrolul. ca functie a calculatiei costurilor. urmarest e reali&area obiectivelor
rouse intr:o serie de domenii !otaratoare entru intrerindere si anume:
raortul costuri:roductie fi&ica. roductie:rofit. rata rentabilitatii . etc.
>aortul stabilit rin control intre mari mea rousa si cea efectiva a acestor
indicatori ramane o ura constatare daca nu intervine reglarea ca roces ce se
desfasoara in cadrul 6centrali &arii 7 si autonomiei sistemelor de conducere.
'otrivit acestui rinciiu 6conducatorul sectorului de activitate. rin
actiuni le sale. trebuie sa asigure mentinerea arametrilor. resectiv a factorilor
de influenta rivind costurile la nivel dat7. Deci&iil e de reglare se reali&ea&a in
cadrul autonomiei conducerii: criteriil e de areciere in luarea deci&i ilor sunt
stabilit e insa de catre nivelul ierar!ic suerior de conducere.
4n sri< inul reglarii vin o serie de indicatori creati in decursul ti mului :
unctul critic. gradul de utili&are a caacitatii de roductie in unctul critic si
la alte nivele e+ri mat rocentual etc.
'rivita in ansamblu functia de urmarire. control si reglare a contabil itatii si
calculatiei costurilor. are dret sco mentinerea ec!ilibrului intre marimil e
restabili te si cele efectiveca urmare a miscari iconcrete diferite. a acestora din
urma.
+.,. L'$a-.#a &!n-#' 0on-a/!(!-a-'a &' $'1-!.n' 1! 0on-a/!(!-a-'a !nan0!a#a9 a1'3'na#! 1!
&'o1'/!#!
>eali&area obiectivelor fi+ate de organi&area economica necesita atat cunoasterea si
urmarirea situatiei atrimoniului si a re&ultatului financiar global:ca sinte&a a activitatii rorii
desfasurate si a relatiilor lor e+terne cu alte unitati atrimoniale. cu diferite institutii ublice:cat
si cunoasterea. controlul si anali&a activitatii interne. a activitatii de e+loatare ca urmare a
numeroaselor oeratii de miscare si transformare la care sunt suuse elementele atrimoniale
in interiorul unitatii resective. "oresun&ator acestor doua comonente ale activitatii
economico:financiare ale intrerinderii s:au conturat si de&voltat si in cadrul contabilitatii doua
categorii de reocuari: contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si calculatia
costurilor
Contabilitatea financiara (contabilitatea generala) curinde in camul sau de actiune
cunoasterea si re&entarea situatiei atrimoniale si a re&ultatului obtinut. atat fata de
rorietarii unitatii economice resective. cat si fata de autoritatile ublice. fata de terte
ersoane cu care a<unge in contact unitatea atrimoniala. ersoane interesate in activitatea
acesteia.
"ontabilitatea financiara inregistrea&a e ba&a de reglementari oficiale oeratiile
economico:financiare de ma<orare sau diminuare a atrimoniului generate de relatiile e+tern
si oeratiile interne entru stabilirea re&ultatului financiar si entru intocmirea lucrarilor
contabile de sinte&a. care. de regula. se ublica.
1#
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor (contabilitatea e+loatarii)
inregistrea&a informatiile necesare arecierii mersului activitatii interne de e+loatare.
controlului riguros si sistematic asura modului de utili&are a factorilor de roductie in diverse
comartimente: sectii. ateliere. sectoare ale unitatii in cau&a. furni&ea&a oerativ ondicerii
informatiile informatiile necesare entru adotarea deci&iilor e linia conducerii laturii valorice
a rocesului de roductie.
"ontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se organi&ea&a diferit de la o unitate
atrimoniala la alta in functie de articularitatile te!nologice si organi&arii roductiei si de
interesul informational al organelor de conducere.
Din comararea obiectivelor rinciale si a limitelor celor doua contabilitati reies
asemenarile si deosebirile dintre ele. Astfel. in ceea ce riveste contabilitatea financiara
rincialele ei obiective sunt:
: stabilirea situatiei atrimoniale a intrerinderii la un moment dat. de obicei inc!iderea
e+ercitiului financiar dar si e arcursul acestuia daca necesitatile o imun astfel incat
contabilitatea financiara devine un instrument indisensabil de marturie si dovada in <ustitie
determinarea abaterilor cantitative si valorice din cursul unei anumite erioade a elementelor
constitutive ale atrimoniului. resectiv a cresterilor si reducerilor acestora si daca este osibil
e+licarea abaterilor resective. "ontabilitatea financiara rere&inta un instrument retios de
gestiune financiara si de a<utor in adotarea deci&iilor.
: de a calcula re&ultatul erioadei si a diferitelor sale comonente semnificative.
'e langa aceste obiective. contabilitatea financiara re&inta si o serie de limite. care constau in
urmatoarele:
: este foarte formalista in sensul ca se ba&ea&a e documente si e legi astfel ca ea nu re&inta
oerativitate in informare. ceea ce nu ermite adotarea unor deci&ii oortune.
: da osibilitatea sa se arecie&e cu rioritate asectele <uridice ale fenomenelor. ale oeratiilor
in detrimentul celui economic N atac la neresectarea rinciiului intangibilitatii
anali&a dua natura a c!eltuielilor care interesea&a fiscalitatea nu aduce decat o vi&iune
suerficiala asura fenomenelor. negli<andu:se evolutia lor
'rincialele obiective ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor sunt:
: datorita suletei sale de utili&are. oerativitatea informatiilor oate sa diminue&e reci&ia
calculelor fara rea mare ericol rin autonomia sa aroae totala din unct de vedere <uridic.
in sensul ca ea nu este reglementata oficial rintr:un cadru legal obligatoriu <uridic si datorita
autonomiei sale e linie fiscala este favori&at asectul economic in detrimentul celui <uridic
: contabilitatea de gestiune ermite. e ba&a costurilor de roductie. anali&a activitatii interne a
intrerinderii e sectii. sectoare. ateliere. locuri de c!eltuieli. centre de resonsabilitate
: ermite sa se arecie&e roductivitatea te!nica a diferitilor factori de roductie. ea ermite sa
se determine contributia la re&ultatul total al diferitelor roduse sau grue de roduse fabricate
de unitate. ermite calculul rentabilitatii e rodusele fabricate de unitate. ermite arecierea
rentabilitatii caitalurilor anga<ate sau de anga<at. ermite fi+area returilor de van&are ale
roduselor fabricate
: 4nformatiile furni&ate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor stau la ba&a
adotarii deci&iilor e termen scurt si mediu. facilitand calculul costurilor restabilite. a
bugetului de costuri. comararea efectivului cu revederile. determinarea si anali&area
1%
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
abaterilor costurilor efective de la cele restabilite e sectii. ateliere. centre de resonsabilitate
si e cau&e.
: "ontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este un instrument indisensabil in definirea
unor strategii de de&voltare si a unei olitici comerciale. "ontabilitatea financiara furni&ea&a
informatii desre intrerindere in afara ei.
Deosebirile dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara constau in
urmatoarele:
- din punctul de vedere al necesitatii % in tim ce contabilitatea financiara este obligatorie din
unctul de vedere al legislatiei <uridice si financiare. entru a re&enta eriodic situatia
atrimoniuluio intrerinderii. necesitand un volum mare de munca entru culegerea si
relucrarea informatiilor intr:o forma accetabila si cu un mare grad de acuratete. sre
deosebire contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este oerationala din unctul de
vedere al organi&arii. ceea ce imune un volum mai mic de munca oca&ionat de culegerea si
relucrarea informatiilor. acestea reducandu:se doar la cele strict necesare managerilor. iar
costul culegerii si relucrarii lor nu trebuie sa deaseasca valoarea informatiilor resective
-din punctul de vedere al scopului % in tim ce scoul contabilitatii finaciare este elaborarea
documentelor financiar contabile entru utili&atorii e+terni. scoul contabilitatii de gestiuni si
calculatiei costurilor este de a furni&a inofrmatii necesare reali&arii functiilor managerilor
(revi&iune. deci&ie. control)
-din punctul de vedere al utilizatorilor % in tim ce utili&atorii informatiilor furni&ate de
contabilitatea financiara nu se vad. in sensul ca managerii intrerinderilor nu ii cunosc ersonal
e creditorii. debitorii. actionarii si alte ersoane e+terne ce tuili&ea&a informatiile financiar:
contabile. utili&atorii informatiilor furni&ate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor
sunt managerii unitatilor resective imreuna cu colaboratorii care articia la anali&a
informatiilor in cau&a.
-din punctul de vedere al continutului, al structurii informatiilor % in tim ce informatiile
furni&ate de contabilitatea financiara se onstruieste in <urul ecuatiei active N obligatii O caital
roriu. in contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor e+ista trei feluri de subcontabilitati.
fiecare cu obiectivele ei:
-contabilitatea costurilor totale % care inregistrea&a resursele utili&ate in reali&area unei
activitati. roducerii de lucrari si servicii care constau din c!eltuieli directe si indirecte. recum
si costurile totale ale oricarei activitati din sfera mangementului
-contabilitatea previzionala 5 care estimea&aMrevi&ionea&a modul cum c!eltuielile. veniturile
sau activele difera in raort de modul de organi&are si conducere a unei intrerinderi. motiv
entru care aceste informatiile se folosesc entru adotarea deci&iilor e termen scurt rin
alegerea din mai multe variante si mai ales in raort de c!eltuieli
-contabilitatea centrelor de responsabilitate % care furni&ea&a informatii desre c!eltuielile.
veniturile si activele fiecarui centru. tata cele normateMbugetate cat si cele efective ca rin
comarartie sa se determine gradul de erformanta al managerului.
1/
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
-din punctul de vedere al principiilor de respectat % in tim ce informatiile furni&ate de
contabilitatea financiara trebuie sa fie in concordanta cu reglementarile financiar:contabile in
viguare entru ca utili&atorii e+terni sa fie siguri de realitatea si e+actitatea informatiilor
resective. informatiile furni&ate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor ot sa
difere de la o intrerindere la alta atat din unctul de vedere al continutului cat si din unctul
de vedere al formei de re&entare. intrucat contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se
oate organi&a in raort de cerintele fiecarui manager. avand caracter ragmatic.
-din punctul de vedere al perioadei de timp la care se refera % in tim ce contabilitatea
financiara inregistrea&a fenomene care au avut loc (contabilitate istorica). contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor este atat revi&ionara cat si istorica. furni&and informatii in
legatura cu indicatori care rere&inta estimari enrtu viitor dar si informatii legate de trecut.
Gbiectul contabilitatii financiare este de a sune desre ce a fost. nu desre ce va fi.
-din punctul de vedere al frecventei raportarii % in tim ce raortarile din contabilitatea
financiara se fac la erioade mai indelungate de tim (anual). cele din contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor se fac la erioade mai scurte (luna. decada. satamana sau c!iar
&ilnic).
-din punctul de vedere al sferei de cuprindere a raportarilor % in tim ce raortarile
contabilitatii financiare se refera la intreaga intrerindere in ansamblul ei. raortarile
contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor se refera la artile comonente ale
intrerinderii: sectii. centre de resonsabilitate. activitati. roduse etc.
-din punctul de vedere al raportului juridic % in tim ce informatiile gresite furni&ate de
contabilitatea financiara ot fi atatcate din unct de vedere <uridic. intrucat sunt ublice. cele
ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor nu trebuie sa fie concordante cu legile
contabile si nu sunt ublice. deci ele nu ot fi taatcate <uridic.
4ndiferent insa de deosebirile dintre cele doua contabilitati. ele au si elemente comune din cel
utin doua uncte de vedere:
ambele folosesc aceleasi rocedee si rinciii ale metodei contabilitatii
informatiile furni&ate de ambele contabilitati stau la ba&a adotarii deci&iilor de catre organele
de conducere
10
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
Legat"ra ,intre c%nta)ilitatea ,e gesti"ne si calc"latia c%st"ril%r c" celelalte ,isci(line
stiintifice
,ectur suplimentar
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor face parte din grupa disciplinelor
care promoveaza cercetarea relatiilor cantitative ca o conditie inseparabila a analizei
cantitative a fenomenelor si proceselor economice -isciplina contabilitatii de gestiune si
calculatiei costurilor are legaturi organice cu o serie de alte discipline, legaturi care sunt
determinate de obiectul si metoda de cercetare, de particularitatile ei in calitate de disciplina
concret aplicativa si de trasaturile sale ca parte integranta a sistemului informational atat la
nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este legata in primul rand de
economia politica *undamentand stiintific esenta costului in calitatea sa de categorie
economica legata de productia de marfuri, ajunsa intr-un anumit stadiu de dezvoltare, de
valoare si preturi, economia politica constituie baza teoretica de plecare pentru edificarea si
dezvoltarea teoriei privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor
.eoretic, dar mai ales aplicativ, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor are
legaturi cu te+nologia de ramura care ii asigura cunoasterea bazei te+nice pe care se bazeaza
ea in cadrul intreprinderilor productive,a randul lor, diferitii indicatori si in primul rand
costul determinat potrivit principiilor si metodelor preconizate de contabilitatea de gestiune si
calculatia costurilor arata gradul de eficienta a diferitelor procede economice, inclusiv al
perfectionarilor aduse acestora in una sau alta din ramurile de activitate
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se afla in raporturi de
interdependenta cu disciplinele din cadrul carora s-a desprins/ economia intreprinderii si
contabilitate
0stfel, in alegerea metodei de contabilitate de gestiune si calculatia costurilor, intr-o
intreprindere sau alta, este necesar sa se tina seama de principiile organizarii activitatii
intreprinderii
1n ceea ce priveste legaturile contabilitatii de gestiune si calculatiei custurilor cu
contabilitatea, acestea deriva atat din obiectul de studiu al disciplinelor in cauza cat si din
metoda utilizata in acest scop -upa cum se stie, c+eltuielile efectuate de intreprindere pentru
obtinerea si desfacerea productiei sale si cantitatea de bunuri materiale, e produse finite,
lucrarin si servicii din care este formata productia respectiva, constituie obiective ale
contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor, dar ele fac parte si din obiectul contabilitatii
in general 1n intrepinderile productive contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor nu
trebuie sa se identifice in intreaga sa parte cu contabilitatea Contabilitatea, si in primul rand
contabilitatea financiara, se orienteaza spre stabilirea periodica a rezultatelor financiare
globale obtinute de intreprindere, pe cata vreme unul dintre scopurile principale ale
contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor este determinarea costurilor ce revin pe
unitate de produs (costul unitar)
1n cazul metodei de cercetare, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor isi
disputa cu contabilitatea in general problema proceselor de delimitare a c+eltuielilor pe
purtatori si pe sectoare 1n practica economica, aceasta delimitare este infaptuita in actualul
1E
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
stadiu de dezvoltare de contabilitatea de gestiune iar in contabilitatea financiara se
delimiteaza dupa natura lor
Cele mai stranse legaturi in ceea ce priveste metoda de cercetare folosita,
contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor le are cu matematica, atat cu cea clasica
(calcule aritmetice elementare, calcule algebrice, calcule matriciale) cat si cu cea moderna de
la care a preluat programarea si modelarea matematica, teoria graficelor, algebra logicii etc
-eosebit de importante sunt legaturile, atat sub aspect stiintific, organizational si
functional cu o serie de stiinte moderne ca informatica, cibernetica economica, iar pe un plan
mai larg cu teorie generala a sistemelor
0stfel pentru partea sa aplicativa, studiul contabilitatii de gestiune si calculatiei
costurilor trebuie sa tinde consecvent spre teoretizarea folosirii calculatoarelor electronice,
care devin o conditie incontestabila pentru prelucrarea datelor furnizate de contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor, ceea ce impune acesteia luarea in considerare a principiilor
informatice in calitatea sa de stiinta a culegerii informatiilor, prelucrarii, stocarii si regasirii
acestora
0vand ca obiect de studiu costurile de productie in corelatie cu factorii lor
determinanti si propunandu-si stabilirea parametrilor de reglare a procesului de productie
sub aspect economic, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se interconditioneaza
cu teoria generala a conducerii sistemelor economice, adica cu cibernetica economica -eci
contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este o disciplina cibernetica
'rin metodele sale si prin instrumentarul de te+nici folosite in cercetare, contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor este un comple" de elemente in interactiune, care luand forma
unui ansamblu organizat, pe bza caruia se asigura constant obtinerea unor parametrii cu
valori de comanda in conditiile unui mediu cu influente variabile 1n acest mod contabilitatea
de gestiune si calculatia costurilor intre in interactiune cu teoria generala a sistemelor
Fermenul de 6contabilitate7 nu trebuie s masc!e&e secificul contabilitii de gestiune
1n raort cu contabilitatea financiar sau general. Aceast originalitate reiese mai ales. din
comararea obiectivelor rorii fiecreia din aceste contabiliti.
2n sens larg. contabilitatea financiar trebuie s:
: furni&e&e dimensiuni ale atrimoniului 1ntrerinderii la anumite erioade de tim. devenind
astfel un instrument indisensabil 1n relaiile <uridice,
: s evidenie&e variaiile de natur i valoare e arcursul unei erioade date a elementelor
constitutive de atrimoniu i. dac este osibil. s facilite&e gsirea e+licaiilor i
comensurarea acestora entru a:i reci&a amloarea. 2n aceast direcie. contabilitatea
financiar este un instrument reios de gestiune i anali& financiar.
: s aib dret finalitate obinerea unui re&ultat eriodic 1mreun cu diferitele sale comonente
semnificative (solduri intermediare de gestiune),
"ontabilitatea financiar este. deci. indisensabil. dar este foarte formali&at i
detaliile de interretare a informaiilor sunt rea lungi i. deci. inadatate la constr;ngerile ce
aas de regul. asura unor !otr;ri referitoare la gestiune. "ontabilitatea financiar nu
surrinde dec;t asectele monetare. ignor;nd rolul arametrilor fi&ici (de e+emlu. creterea
volumului ac!i&iiilor este oare datorat creterii cantitilor cumrate sau a unei creteri a
reurilor de ac!i&iie, i aceast cretere a reurilor este ea datorat unei 1mbuntiri a
calitii sau unei simle !otr;ri din artea furni&orului).
13
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
U-!(!-a-'a 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n' se regsete e de o arte 1n suleea 1n utili&are
(raiditatea relucrrii informaiilor ) iar e de alt arte 1n o autonomie aroae total 1n
raort cu legislaia. mai ales 1n raort cu legislaia fiscal. autonomie care favori&ea&
rinciiul vi&iunii economice asura vi&iunii <uridice.
Aceste caracteristici rsund e+igenelor misiunilor e care trebuie s le 1ndelineasc
contabilitatea de gestiune. i anume:
: s ermit evaluarea funcionrii diferitelor servicii i centre de activitate ale
1ntrerinderii datorit. de e+emlu. calculului costurilor e funciuni sau e activitate de
e+loatare. sau e centru de resonsabilitate. formularea unei arecieri a roductivitii te!nice
a diferiilor factori de roducie (caital te!nic sau uman. consum material),
s ermit formularea unei arecieri a rentabilitii caitalurilor anga<ate sau care urmea& s
fie anga<ate, ea trebuie s ermit. de altfel. formularea unei arecieri la olitica fi+rii
reurilor de v;n&are,
:s ermit calculul costurilor restabilite. la fundamentarea bugetelor de c!eltuieli i
de roducie, comararea sistematic a cifrelor de lan i a celor reali&ate. i interretarea
abaterilor constante constituie caracteristicile unei gestiuni voluntariste moderne.
"ontabilitatea de gestiune este deci. un a<utor indisensabil 1n definirea unei strategii de
de&voltare a oliticii comerciale.
're&entm mai <os sinteti&at 1n tabelul 1.1 diferenele semnificative dintre contabilitatea de
gestiune i contabilitatea financiar.

Ta/'(.( +.+
C#!-'#!! &' 0o3pa#a#' Con-a/!(!-a-'a !nan0!a#% Con-a/!(!-a-'a &' $'1-!.n'
2 3tilizatorii primari
ai informailor
'ersoane fi&ice i <uridice
din mediul e+tern al entitii
economice.
'ersoane autori&ate e diferite
niveluri de management intern
4.ipurile de sisteme
contabile
*istemul artidei duble. Nu este limitat la sistemul artidei
duble, se alic oricrui sistem util.
5 !orme contabile
restrictive
>esect rinciiile
contabile general accetate.
Nu e+ist restricii sau reguli
obligatorii, singurul criteriu este cel
al utilitii informaiei.
6 3nitile de msur -oned la valoare istoric. Grice unitate de msur monetar
(la valoarea istoric sau la valoare
actuali&at) sau fi&ic (ore: main
sau ore:munc)
7 'unctul central al
analizei
$ntitatea economic 1n
ansamblul su.
Diferite segmente ale unitii
economice (ateliere. secii.
maga&ine. deartamente.
28
Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+,
Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'
8 *recvena raportrii 'eriodic. 1n mod regulat. Gri de c;te ori este nevoie, nu are
caracter regulat.
9 :radul de obiectivitate 4mune obiectivitate de
natur istoric.
Foarte subiectiv 1n scoul
lanificrii.
B!/(!o$#a!' 1'('0-!"%9
Grea "lin.
"!irata "araiani
..E('3'n-' &' 0on-a/!(!-a-' &' $'1-!.n' 1! 0a(0.(a-!a 0o1-.#!(o#,
$d. Gmia Ani sast Crasov 1333
=!eorg!e ";rstea. Grea
"Plin
Q"ontabilitatea de gestiune si calculatia
Ca(0.(a-!a 0o1-.#!(o# 9. $ditura =$N4"GD. Cucuresti. 2882
"onstanta 4acob QCon-a/!(!-a-'a $'1-!.n!! !n-'#n' a .n!-;-!(o# '0ono3!0'Q.
"raiova. 133#.
Didier L$"L$> QL<'11'n-!'( &' (a 0o3p-a/!(!-' ana(a-!=.'Q. les $ditions DLorgani&ation.
'aris. 1330.
'. Lau&el. @. CouRuin QCo3p-a/!(!-> ana(?-!=.' '- $'1-!onQ. $ditura *ire?. 'aris. 1338.
=eorges Langlois 9 Con-#@(' &' $'1-!on 9$ditions Fouc!er. 'aris . 133/
'. -?Jita. B. Fus&?nsJi ACo3p-a/!(!-> ana(!-!=.'5. $ditions Fouc!er. 'aris . 133%
Slaus $bbeJen
Ladislau 'osller
-i!ai >istea
Ca(0.(a-!a 1! 3ana$'3'n-.( 0o1-.#!(o#Q.
$ditura Feora. Cucuresti. 2888
Florin *grdea Con-a/!(!-a-' 1! 0on-#o( &' $'1-!.n' , B.0.#'1-!, E&!-.#a ASE )**B
Florin *grdea Con-a/!(!-a-' 3ana$'#!a(% ap#o.n&a-%, B.0.#'1-!, E&. ASE, )*++
TTT P#'0!2a#! a(' MF p#!"!n& o#$an!2a#'a 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n'
MO ), &!n +) !an )**B
21