Sunteți pe pagina 1din 87

DESPRE REPTILIENI SI PLANETA PAMANT

P I -
Inuaki, reptilianul din mine
(Ed. Orfeu 2000)
P II -
Confesiunile unei fiinte reptiliene
(revista COSMOS - august, septembrie 2008)
1
ARYANA A!A
Inuaki, reptilianul din mine
De"#aluiri tul$uratoare despre tre%utul, pre"entul si #iitorul Pamantului
ORFE 2000 !CRES"#
C$perta% C$mp$&itie de '(!R#E) S"R(")("
Des%rierea CIP a &i$liote%ii Nationale a Romaniei
A!A, ARYANA
Inuaki, reptilianul din mine
De"#aluiri tul$uratoare despre tre%utul, pre"entul si #iitorul pamantului
(r*a+a ,ava- - !u.uresti% Orfeu 2000, 2008
#S!/ 018-012-1083-03-1
821.124.1-21
5 Editura 'rfeu ())), &u%uresii #S!/ 0 1 8 - 0 1 2 - 1 0 8 3 - 0 3 - 1
2
#+ai+te de $ri.e as d$ri sa va p$vestes. .ate .eva despre mi+e. /u su+t $ pers$a+a fa.i6a,
di+ .$+tra, su+t u+a di+ fii+te6e .are .auta, s.$rm$+es., .$+testa si isi ba&ea&a 6$gi.a +u
atat pe argume+te stii+tifi.e, .at pe trairi sau e7perie+te pr$prii. /u p$t spu+e .a su+t $
+$vi.e i+ d$me+iu6 para+$ma6u6ui, .a.i i+.a di+ .$pi6arie primes. mesa8e si .$mu+i.ari, i+sa
dat$rita pregatirii, ma uit i+tai 6a disfu+.tii6e i+ter6$.ut$ru6ui si abia ap$i 6a .apa.itati .
"rebuie sa va spu+, .a eu su+t psi-$6$g si 6u.re& prep$+dere+t .u .$piii. (m .$pii de
t$ate varste6e si de t$ate .ateg$rii6e s$.ia6e. (m .$pii a .ar$r pari+ti ar trebui .$+si6iati si
.$pii .are au rea6e pr$b6eme de adaptare. +ii su+t i+tr$verti , a6tii e7ubera+ti, dar t$ti 6a u+
6$. su+t suf6ete .are i+.ear.a sa se adapte&e 6a .$+ditia de $m, .are i+.ear.a sa se a8uste&e
6a fre.ve+ta a.estei p6a+ete, sa se i+tegre&e i+ s$.ietate si sa devi+a membri ai ei.
Spu+ t$t timpu6 .a ar trebui i+fii+tata $ s.$a6a a pari+ti6$r, .are sa fie $b6igat$rie i+ai+te
de a adu.e u+ suf6et pe 6ume. C$pii6$r +u 6e su+t de f$6$s daruri +e+umarate si bu+uri
peste masura, ei au +ev$ie de drag$ste, afe.tiu+e si ate+tie, i+sa +$i di+ 6ipsa de timp, sau
p$ate pe+tru .a su+tem prea stresati si $b$siti, ii respi+gem, ii trimitem i+ .amera 6$r sau afara
6a 8$a.a, sau mai rau 6asam pe a6tii sa se $.upe de ei, de +ev$i6e si pr$b6eme6e 6$r, de
edu.atia 6$r, iar ap$i +e i+trebam .u .i+e seama+a a.est .$pi6, agresiv sau timid, de 6a .i+e a
m$ste+it a.easta .ru&ime sau a.est 6imba8. Cautam i+ +eam t$t fe6u6 de asema+ari - si
i+t$tdeau+a gasim vi+$vatii situati de partea .ea mai s6aba a arb$re6ui ge+ea6$gi. - $ fa.em
di+ d$ri+ta de a +e as.u+de +$ua i+si+e ese.u6, di+ d$ri+ta de a brava, de a +e amagi, i+sa
ada+. i+ suf6etu6 +$stru sta as.u+sa ide+titatea vi+$vatu6ui, vi+$vat .e +u va fi +i.i$data
demas.at, aratat 6umii i+tregi, vi+$vat .e +u va fi adus +i.i ma.ar 6a +ive6u6 .$+sii+tei.
Cu asta ma 6upt eu i+ fie.are &i. +e$ri .astig bata6ia, a6te$ri $ pierd sau +u se i+tamp6a
+imi., dar .e p$t spu+e .u sigura+ta este faptu6 .a i+tre pari+ti si .$pii, i+ urma .$+si6ierii,
se i+firipa $ mi.a pu+te de 6egatura, .a u+ firi.e6 6umi+$s de ata, .are .reste si se i+gr$asa
.u fie.are ma+gaiere sau v$rba bu+a, .u fie.are p$veste .itita, .u fie.are sarut de +$apte
bu+a.
9ar sa reve+im 6a p$vestea +$astra. "i+ mi+te .a era $ dimi+eata de vara, .u .er
i++$rat. Era $ atm$sfera apasat$are, suf$.a+ta. (m de.is sa des.-id geamu6 i+ spera+ta
.a us$ru6 dis.$+f$rt pe .are i6 simteam va fi a6u+gat de aeru6 pr$aspat. /u ma simteam i+
ape6e me6e, aveam $ us$ara presiu+e i+ p6e7u6 s$6ar: stiam .a a.easta apasare este
a6arma mea i+teri$ara, .are imi da de stire .a a+umite eve+ime+te mai puti+ agreabi6e
mie,
2
urmea&a sa se pr$du.a. Speram di+ t$t suf6etu6 sa fie $ a6arma fa6sa, mai a6es .a stiam .a
trebuie sa vi+a u+ baiete6 +$u.
)a $ra stabi6ita a.esta i+tra i+ .abi+et impreu+a .u mama sa.
;ustiu6, u+ .$pi6 superb, .u $.-ii a6bastri pre.um .eru6 de vara, .u paru6 sate+, .iufu6it, era
imbra.at i+tr-$ pere.-e de b6ugi +u f$arte +$i si u+ tri.$u ga6be+ pe .are s.ria Lo#e me*
Ma ga+des. .e bi+e ar fi sa s.riem pe -ai+e6e tutur$r .$pii6$r lu$iti-ma* #+ fe6u6 a.esta +u
am mai uita. Se uita 6u+g 6a mi+e, dupa .are se ase&a -$tarat pe f$t$6iu. (f6u, desi stiam
di+ fisa, .a se +umeste 9avid (ai.i +u este +ume6e 6ui rea6) si .a are 1 a+i.
9e $bi.ei, dupa $ s.urta peri$ada de a.$m$dare, .a+d simt .a p$t .$mu+i.a .u .$pi6u6,
r$g pari+te6e i+s$tit$r sa astepte i+ sa6a de asteptare, i+sa spre surpri+derea mea, 9avid ii
spu+e mamei 6ui sa p6e.e.
Su+t i+trigata de rea.tia 6ui, mai a6es .a +u adusesem v$rba despre asa .eva si i+.er.
sa ma 6amures.. (f6u de 6a e6 .a a f$st adus ai.i de .atre mama 6ui .a urmare a faptu6ui
.a e6 aude <$ v$.e i+ .ap, .a si .um ar fi 6a te6ef$+<, .are ii v$rbeste si pe .are $ i+treaba
vrute si +evrute, i+.6usiv .um sa trea.a 6a a+umite +ive6uri pe .a6.u6at$r, v$.e .are
i+t$tdeau+a ii da raspu+suri .$re.te.
66 #+treb da.a stie .um se +umeste a.ea v$.e si imi spu+e .a e6 i# .-eama .u +ume6e de
(gt-$+, .a a.esta vi+e di+tr-$ a6ta .$+ste6ate, di+ .are a s$sit si e6 6a rei+.ar+are, si .a au
stabi6it sa rama+a i+ .$+ta.t pe t$ata durata sederii 6ui ai.i, pe a.est pama+t. ## i+treb .at va
sta pe 6a +$i si imi raspu+de .a da.a ar fi sa +umaram i+ a+ii a.tua6i ar fi .am 200, i+sa .ura+d
v$m s$.$ti a6tfe6 timpui si de a.eea +u imi p$ate spu+e.
(m .$+ti+uat dis.utia apr$ape $ $ra si am ramas uimita de maturitatea si
pr$fu+&imea raspu+suri 6$r sa6e. (m af6at pe par.ursu6 dis.utiei .a u+e6e di+tre raspu+suri
erau date de ,,v$.ea de 6a te6ef$+u6 di+ .ap<.
#+ai+te sa iasa pe usa .amerei, s-a i+t$rs .atre mi+e si mi-a spus .a aseara dupa .e
af6ase de 6a mama 6ui .a trebuie sa vi+a 6a mi+e, (g-t$+ i-a spus sa-i tra+smita psi-$6$agei
.a $ r$aga sa s.rie t$t .eea .e va dis.uta .u e6 i+tr-$ .arte, .-iar da.a +u ii este pe p6a. si
t$t$data, .a e6 sa fie .re&ut .a .eea .e spu+e este rea6, sa +u ii para rau dupa va&a pe .are
=
a spart-$ a.asa, de dimi+eata, .a+d a i+.er.at sa i+.-ida geamu6.
>a i+.-ipuiti .e se+&atie de pa+i.a am trait i+ a.e6 m$me+t, mai a6es .a eram si+gura
.are stiam a.est 6u.ru?
#+ a.ea .6ipa am avut .$+firmarea .a t$ate trairi6e si e7perie+te6e 6ui erau rea6e. Era .a si
.um de$data u+ va6 gr$s mi se ridi.ase de pe $.-i. (tu+.i mi-am dat seama .a idei6e de
6a .are p6e.am, .-iar da.a se p$t +umi def$rmatie pr$fesi$+a6a si a+ume .a .eea .e
aude este r$du6 u+ei imagi+atii b$gate, a u+$r trairi e&$teri.e de +atura s.-i&$fre+i.a, sau a
u+$r .$mu+i.ari i&v$rate di+ d$ri+ta de a avea .eva i+ p6us fata de .ei6a6ti, de a fi
diferit fata de medie, su+t +ef$+date.
(sa am a8u+s asta&i ai.i, i+ p$stura de s.riit$r. (m i+.er.at, bi+ea+te6es sub i+drumarea
6ui, sa adu+ .e6e mai imp$rta+te mesa8e primite. >i 6e redau e7a.t asa .um au ve+it, fara a
fa.e .$re.turi, spre a pastra aute+ti.itatea si a.uratetea 6$r.
>a mu6tumes. a+ti.ipat pe+tru timpu6 a6$.at .itirii a.estei .arii. +ii $ v$r .$+sidera $
+ebu+ie, a6tii $ v$r i+te6ege. ;rimi6$r 6e .er iertare, .e6$r6a6ti 6e d$res. sa isi gaseas.a drumu6 si
sa-si .$+stie+ti&e&e misiu+ea.
4
I
)a a d$ua i+ta6+ire m-am simtit .umva apr$piata de a.est pusti. Era .a si .um +e
.u+$steam de f$arte mu6ta vreme, ba mai mu6t i+tre +$i aparuse a.e6 se+time+t de
.$mu+iu+e, .um +umai priete+ii f$arte ve.-i i# au.
)-am i+trebat .um ii este mai .$m$d, sa ii pu+ i+trebari sau sa i6 6as pe e6 sa imi
p$vesteas.a@ 9upa $ s.urta peri$ada de ga+dire mi-a raspu+s .a ar prefera sa fie
i+trebat.
(r*a+a% Cum te +umesti tu ai.i pe pama+t@
9avid% 9avid.
(% Mai ai si u+ a6t +ume@
9% (.um +u. (m avut mu6te +ume, dar a.um am u+u6 si+gur. (%
Cum preferi sa iti spu+@
9% 9avid.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a a.esta este +ume6e meu a.tua6.
(% Mi-ai spus 6a i+.eput .a ai s$sit 6a i+.ar+are de pe $ a6ta p6a+eta. Stii .um se
+umeste@
9% Se +umeste #+ua si se af6a i+ apr$piere de Ori$+. (%
Si 6$.uit$rii ei se +umes. t$t #+ua@
9% /u se +umes. i+uaAi.
(% 9e.i tu esti i+uaAi@
9% (m f$st i+uaAi, a.um su+t pama+tea+.
(% Cum este f$sta ta p6a+eta @
9% Mai frum$asa .a ;ama+tu6.
(% (re a.e6asi re6ief@
9% (pr$ape. (re ape, mu+ti, .ampii, i+sa difera p6a+te6e. C$pa.ii de a.$6$ au ma8$ritatea
.u6$ri .are seama+a .u argi+tiu6 de ai.i, +umai .a u+ pi. mai a6b.
(% (veti a+$timpuri@
9% 9a, dar +u .a ai.i. (.$6$ +u este +i.i$data iar+a, +u e7ista &apada. 9$ar p6$aie. Si
p$mi6$r +u 6e .ad fru+&e6e. Si +u este .a6d .um este ai.i vara.
(% (veti mari si $.ea+e@
3
9% 9a, mari6e se +umes. a#ata si $.ea+e6e surim* (vem si pesti , +umai .a au a6te .u6$ri.
9e fapt t$tu6 are a6ta .u6$are.
(% Ce fe6 de .u6$are@
9% (6tfe6, +u stiu .um, su+t a.e6easi +ua+te, +umai .a mai sterse. R$su +u e r$su .a ai.i
.i u+ fe6 de r$su - a6b.
(% (di.a r$&@
9% /u, u+ r$su mai puti+ apri+s, .a si .um ai da .u a6b peste e6.
(% Si i+uaAi .um su+t@ Su+t $ame+i@
9% /u, su+t i+uaAi. Ei seama+a f$arte tare .u s$par6e6e, dar si .u $ame+ii. (%
(di.a su+t repti6e@
9% /u su+t repi6e. Su+t i+uaAi.
(% #mi p$ti des.rie u+u6@
9% Su+t i+a6ti, .am .at bib6i$te.a ta (2 m), stau i+ pi.i$are, au d$ua mai+i, .am .a a6e
+$astre, dar au trei degete, merg 6a fe6, +umai .a au $ .$ada gr$asa si destu6 de
puter+i.a. (u pie6ea a6ba si $.-ii auriu-vi$6et, si v$rbes. si .a +$i si .a ei.
(% Cum adi.a .a ei@
9% (di.a i+ ga+d. Spu+ .eva i+ ga+d si .ei6a6ti aud. (%
+ fe6 de mesa8e, asa .um primesii tu@
9% 9a, e7a.t.
(% Si pie6ea 6$r .um este@ (re s$6&i@
9% /u, este m$a6e, .a a +$astra, .atife6ata, dar +u au par si +i.i spri+.e+e.
(% (u di+ti@
9% 9a.
(% Ce ma+a+.a a.esti i+uaAi@
9% Ma+.are, .a si +$i, i+sa +u .ar+e. Ei se -ra+es. .u .eea .e am putea +umi 6egume,
fru.te si semi+te.
(% (.este p6a+te 6e .u6tiva 6a fe6 .a +$i@
9% 9a i+tr-u+ fe6, i+sa +u durea&a asa de mu6t. (%
Cum adi.a@
9% (.$6$, pui $ sama+ta i+ pama+t, adaugi u+ fe6 de apa si te ga+desti .at de repede
trebuie sa $btii re&u6tatu6, si apare atu+.i .a+d ai -$tarat.
(% (di.a da.a eu vreau .a mai+e sa am mere, mai+e 6e p$t .u6ege di+ p$m@
9% /u .-iar asa de repede. Ce6 mai s.urt timp este de d$ua r$tatii.
1
(% Ce fe6 de r$tatii@
9% (6e p6a+etei. (sta ar fi .am 4 &i6e pama+te+e.
(% Si fie.are isi seama+a si .u6ege ma+.area@
9% 9a, sau da.a ai +ev$ie si +u te-ai ga+dit 6a timp, p$fi .ere $ri.ui, .a.i t$ti su+t dispusi sa
a8ute, dar +u se i+tamp6a prea des.
(% Si .um se i+tamp6a a.est mira.$6@ Cum reuses. i+uaAi sa $bti+a .eea .e v$r@
;ama+tu6 este resp$+sabi6@
9% #+tr-u+ fe6, .a.i s$6u6 este puti+ diferit de .e6 de ai.i, si i+ $ri.e .a& este f$arte
.urat. 9ar sa +u .re&i .a este sufi.ie+t. C$+tea&a i+te+tia. "u .eri .eva di+ Matri.e si a.est
6u.ru se materia6i&ea&a, de$are.e ai +ev$ie. Ei +u .er de.at .eea .e 6e este +e.esar.
/imi. i+ p6us. "$tu6 este pr$aspat, de$are.e +u ar avea se+s sa tii ma+.area i+ frigider, di+
m$me+t .e $ p$ti .u6ege $ri.a+d. /u are se+s sa .eri +i.i i+ p6us, .a.i ar i+sem+a pierdere si
a.est 6u.ru +u p6a.e Matri.ei.
(% Si .um se pr$.edea&a@ ;ui sama+ta si te ga+destii sa .reas.a@
9% Cam asa. ;ui sama+ta i+ pama+t, ii pui u+ fe6 de apa, $ ump6i de 6umi+a si iubire si
ap$i te r$gi sa se .$+e.te&e rapid 6a matri.ea ei u+iversa6a, di+ .are sa isi traga t$ate
i+f$rmatii6e +e.esare pe+tru a a8u+ge 6a maturitate i+ .ate &i6e vrei tu. #+ a.e6 m$me+t i+
i+teri$ru6 ei se apri+de .a $ 6umi+a si di+ ea i+.epe sa iasa u+ firi.e6 6umi+$s, .are se du.e si
se ra.$rdea&a 6a matri.e, si astfe6 i+.epe pr$.esu6.
(% Si dupa .e .u6egi fru.te6e sau 6egume6e, .e se i+tamp6a .u restu6 p6a+tei@
9% (.easta fie rama+e i+ .$+ti+uare, dar fru.te6e sau 6egume6e viit$are v$r fi f$6$site
d$ar .a semi+te, fie se 6asa sa se usu.e, dupa .are se .ere disiparea ei rapida, i+
e6eme+te6e di+ .are s-a f$rmat, pe+tru a +u fi u+ ba6ast pe+tru p6a+eta.
(% Sa i+te6eg .a v$i +u aveti gu+$i@
9% /u prea. Ei +u au gu+$i, de$are.e +u au amba6a8e si resturi me+a8ere. #+ .a& .a
t$tusi .eva trebuie aru+.at, este dus i+tr-u+ a+ume 6$., u+de su+t i+uaAi .are a8uta 6a
des.$mpu+erea 6$r i+ parti.u6e primare. #+ a.est fe6, 6a ei +u e7ista gr$pi de gu+$i sau
6u.ruri aru+.ate.
(% !i+e, dar da.a t$tusi .i+eva +u du.e .eea .e vrea sa aru+.e a.$6$, .i i# aru+.a pur si
simp6u i+ drum@
9% 9e .e sa fa.a asa .eva@ Eu +u am au&it .a .i+eva sa fa.a u+ aseme+ea 6u.ru. /u ar
avea +i.i $ 6$gi.a.
(% >$i aveti masi+i, sau mi86$a.e de tra+sp$rt@
8
9% + fe6 de. #+ afara p6a+etei .a6at$rim .u .eea .e pama+te+ii +umes. farfurii
&burat$are, iar pe #+ua se f$6$ses. a.e6asi ge+ de aparate, i+sa de mi.i dime+siu+i.
(% Ce fe6 de .$mbustibi6 f$6$ses.@
9% /u f$6$ses. .$mbustibi6 de 6$.. Su+t u+ fe6 de perpetuum mo$ile* E6e fu+.ti$+ea&a
ves+i., fara .$mbustibi6, .a.i au u+ fe6 de .er.uri suprapuse, di+ mag+et, de p$6aritati
$puse, .are ge+erea&a u+ .amp, .are 6a ra+du6 6ui este a.tivat .u .eea .e pe ;ama+t se
+umeste MerAaba. (di.a pri+ f$rta ga+du6ui su+t a.tivate d$ua tetraedre, i+ a .ar$r mi86$.
se af6a mag+etii. Campuri6e a.est$ra su+t pri+se .umva i+ i+teri$ru6 tetraedre6$r si a.estea
i+.ep sa se i+varta, ge+era+d u+ fe6 de .amp de f$rta .are fa.e .a ve-i.$6u6 sa se miste.
;ri+ s.-imbarea p$6aritatii i6 p$ti .$b$ri si ridi.a, iar pri+ i+.6i+area mag+eti6$r ii p$ti da
dire.tia. (.est 6u.ru se rea6i&ea&a .u a8ut$ru6 u+ui fe6 de .as.a, pe .are ti-$ pui pe .ap si .are
este i+ dire.ta 6egatura .u i+ima +avei.
(% #+tr-u+ fe6 su+t .$+duse .u f$rta ga+du6ui.
9% Si .u f$rta ga+du6ui, dar fara mag+eti a.estea +u ar fu+.ti$+a.
(% 9i+ .e su+t .$+struite +ave6e@
9% 9i+tr-u+ fe6 de meta6, pe .are +$i +u i# avem ai.i pe pama+t. 9e fapt su+t 4 meta6e
.$mbi+ate. (.est ameste. se rea6i&ea&a .u a8ut$ru6 u+$r fas.i.$6e de ra&e, de diferite .u6$ri.
(.este ra&e se $bti+ .u a8ut$ru6 u+$r .rista6e mari.
(% Fie.are p$ate avea $ aseme+ea +ava@ 9%
9a, i+sa d$ar da.a ai +ev$ie.
(% Si .a+d iei $ +ava rama+e pr$prietatea ta, .-iar da.i $ f$6$sesti sau +u@
9% /ave6e su+t a6e tutur$r. 9a.a +u iti mai trebuie, $ du.i 6a 6$., de u+de ai 6uat-$. /u
are +i.i u+ r$st sa $ pastre&i. #+ a.est fe6 a6t.i+eva $ p$ate 6ua atu+.i .a+d ii trebuie.
(% E6e se p6ates.@ 9e fapt e7ista ba+i@
9% /u, a.$6$ +u e7ista ba+i, .a.i u+ su+t +e.esari. "$ti 6u.rea&a atu+.i .a+d este +ev$ie,
a8uta, atu+.i .a+d su+t s$6i.itati si au t$t .eea .e 6e trebuie.
(% (veti .$+du.at$ri@
9% #+tr-u+ fe6. )a fie.are a 230 r$tatie a p6a+etei se a6ege u+ .$+du.at$r si u+ .$+si6iu
f$rmat di+ 12 fii+te. Su+t .a u+ fe6 de a6egeri ai.i, i+sa +ime+i +u are v$ie si fie a6es de mai
mu6te $ri 6a ra+d. Ca+d .i+eva este a6es, e6 +u mai are v$ie sa fie di+ +$u. (bia dupa .e t$ti
6$.uit$rii au f$st, p$t ve+i di+ +$u a.eiasi. Ori.um +u p$ti fi .$+du.at$r sau i+ .$+si6iu, da.a +u ai
4200 de r$tatii de p6a+eta.
0
(% Cred .a este u+ 6u.u bu+?
9% 9a, .a.i fie.are vi+e .u $ptimism si daruire, si .a+d iti d$resii .a t$tu6 sa fie bi+e,
sigur reusesti.
(% >$i aveti .$pii@
9% 9a, dar sistemu6 este a6tfe6. Ca+d se .$+stata .a este +ev$ie de f$rfe +$i, se .auta
d$rit$ri si atu+.i a.estia .$+.ep u+ urmas, .are este .res.ut i+tr-u+ 6$. spe.ia6, ga+dit
$ptim, pe+tru .a de&v$6tarea sa fie perfe.ta. E .a u+ fe6 de .asa de .$pii, +umai .a ai.i ei
au t$t .eea .e 6e trebuie. #+vata ist$ria p6a+etei, .$mp$rtame+t, meditate, te6epatie,
.resterea p6a+te6$r, te-+i.a si mu6te a6te6e. ;r$fes$rii 6$r su+t i+t$tdeau+a #+uaAi .ei mai
e7perime+tati, mai i+ varsta. Cei mi.i isi p$t vedea pari+tii $ri de .ite $ri d$res. si i+vers.
Ori.um ei p$t .$mu+i.a te6epati. asa .a a.easta separare +u este $ pr$b6ema. 9e fapt
a.$6$ dista+ta +u .$+stituie u+ impedime+t.
(% rmasii 6$r se +as. vii, sau di+ $ua, pre.um repi6e6e@
9% Se +as. vii, dar de fapt +u se +as., .a.i ei su+t .$+.eputi si .res.uti .a embri$+i i+
6$.uri spe.ia6e. ;ari+tii se du. a.$6$ si 6asa materia6u6 ge+eti., iar ap$i a.estia .res. si se
de&v$6ta i+tr-u+ mediu .$+tr$6at. 9e a.eea ei +u su+t b$6+avi, sau +u e7ista defe.tiu+i
ge+eti.e.
(% Si .asa, bu+uri6e rama+ a6e urmasi6$r, 6e p$ti 6asa m$ste+ire@
9% 9a.a vrei, dar +u are r$st, .a.i $ e+titate a8u+sa 6a maturitate este a8utata sa isi fa.a u+
r$st a6 ei, +u are se+s sa iei .eva de 6a a6t.i+eva di+ m$me+t .e p$ti avea $ri.e.
(% !i+e, dar da.a ai bi8uterii de fami6ie@ 9e fapt e7ista asa .eva@
9% /u, .a.i su+t de pris$s, si +$i avem aur, i+sa e6 este f$6$sit mai mu6t 6a +ave si 6a
diverse a6ia8e, .a.i +u are +i.i u+ r$st sa pui aur sau a6te meta6e pe ti+e, a.estea d$ar iti
perturba .ampu6.
(% (i.i este f$arte apre.iat.
9% 9a, .a.i e6 iti .$+fera u+ a+umit statut, te situea&a de-$ parte a s$.ietatii, i+sa 6a ei nu ai
%um sa pari alt%e#a de%at %eea %e esti, de$are.e t$ti stiu .u .i+e stau de v$rba, .e stie sa
fa.a, .e .apa.itati are.
(% 9ar di+ .ate i+fe6eg t$ti su+t .am 6a a.e6asi +ive6.
9% /u, .a.i e7perie+ta 6$r difera, si a.$6$ su+t i+uaAi .are au a+umite aptitudi+i sau
i+.6i+atii. +ii se pri.ep 6a .$+stru.tii, a6tii 6a p6a+te, a6tii 6a edu.atie. (sta +u i+seam+a .a
.ei6a6ti +u stiu a.este 6u.rari. (.$6$ trebuie sa i+veti de t$ate si dupa .e ti-ai i+susit
i+f$rma6i6e p$ti vedea .e ti se p$triveste .e6 mai bi+e.
10
(% >$i aveti .up6uri@ S$t si s$tie@ Se7e diferite@
9% Su+t se7e diferite, f$rmea&a .up6uri, dar +u este .a ai.i. (.$6$ +u te $b6iga +ime+i sa
stai, da.a +u iti mai d$resti a.est 6u.ru. ;$ti $ri.a+d sa ramai si+gur sau sa iti .auti a6ta
pere.-e. C$piii de aseme+ea p$t sta .u pari+tii atu+.i .a+d a8u+g 6a maturitate, i+sa +u se
i+tamp6a a.est 6u.ru. Este v$ie, dar +ime+i +u simte +ev$ia. (.$6$, t$ti su+t priete+i.
(% Se i+ta6+es. .a ai.i, 6a petre.eri@
9% Ei se i+ta6+es. $ri.a+d d$res., i+sa +u am va&ut petre.eri .a ai.i. (%
9ar da.a .i+eva se .earta .u ve.i+u6@
9% /u e7ista asa .eva. /u am au&it sa se fi i+tamp6at. 9a.a t$tusi e7ista $ diverge+ta
se .-eama .$+si6iu6 si se fa.e ape6 6a C$du6 )egi6$r, i+sa de f$arte mu6t timp +u s-a mai
i+tamp6at asta.
(% Ce este C$du6 6egi6$r@
9% Este u+ .rista6 urias, i+ .are stram$sii 6$r au 6asat s.rise a+umite regu6i. 9e fapt su+t
regu6i u+iversa6e. Ca+d ai $ pr$b6ema, pui mai+i6e pe .rista6 si a.esta iti trimite i+ .ap s$6utia, i+
.$+f$rmitate .u +$rme6e i+s.rise a.$6$.
(% Cur+ iti trimite i+ .ap@
9% /u stiu e7a.t, de$are.e +u am fa.ut asta +i.i$data, dar am i+te6es .a su+t .a +iste
imagi+i .are iti apar arata+du-ti .e trebuie sa fa.i.
(% Si se respe.ta@
9% Sigur?
(% !i+e, dar da.a .i+eva &i.e .a e6 +u vrea a.est re&u6tat, e6 vrea sa fa.a a6t.eva si
+u este mu6tumit?
9% /u se p$ate. Cum sa +u fa.a .eea .e a va&ut@ "$ti respe.ta a.est 6u.ru.
(% !i+e, dar sa presupu+em .a +u vrea, s-a -$tarat sa $m$are e+titatea .are i-a adus u+
pre8udi.iu.
9% (ra&a+d #+ -$-$te) Este imp$sibi6. A omori pe %ine#a in seamna sa te omori pe tine* ;ri+
u.idere se .reea&a $ perturbare i+ Matri.e, .are se i+t$ar.e si iti fa.e rau. (sa .eva +u s-a
mai p$me+it. ;$ate .a a e7istat i+ tre.ut, i+sa ei au iesit de mu6t di+ .eea .e ai.i se
.-eama 6egea .au&ei si a efe.tu6ui. /u stiu .um sa te fa. sa i+te6egi, i+sa ei +u stiu sa fa.a
rau. /u .u+$s. a.este 6u.ruri. ;ur si simp6u +u e7ista. "i+ mi+te .a atu+.i .a+d am af6at .a
au e7istat aseme+ea f$rme de ga+d mi s-a parut $ aberatie.
(% 9ar au e7istat@
11
9% 9a, dar .u mu6t timp i+ urma. (m i+vatat despre a.este 6u.ruri, i+sa e6e +u mai p$t fi
traite asta&i.
(% #mi p$ti tradu.e i+ a+i terestri@
9% (dupa $ 6u+ga peri$ada de ga+dire) Cam .i+.i sute de mii de a+i?
(% 9e.i v$i de .i+.i sute de mii de a+i traiti asa, i+tr-$ simbi$&a perfe.ta@ 9%
/u, de mai puti+, 6a i+.eput a f$st greu si pe+tru ei, pa+a s-au despri+s. (% S-
au despri+s de .e@
9% (s d$ri sa .$+ti+uam dis.utia data viit$are. (%
Sigur.
#mi iau ramas bu+ de 6a 9avid si .aut sa i+te6eg t$t .eea .e a vrut sa imi spu+a. ita+du-
ma i+ urma imi dau seama .a as fi putut pu+e a6te i+trebari, mu6t mai $rie+tative, mai
pu+.tua6e, i+sa +$utatea i+f$rmatii6$r m-a bu6versat, fa.a+du-ma i+tru.atva sa imi pierd
.$+.e+trarea. Ma -$taras. sa imi +$te& a+umite aspe.te .e .$+sider .a ar trebui re6uate.
II
(% Ma ga+deam sa imi mai e7p6i.i $data .um este .u 6$.uitu6 pe #+ua. (u .ase6e 6$r
i+dividua6e sau su+t 6a .$mu+@
9% /u, fie.are are .asa 6ui. 9e fapt +u su+t .ase .a ai.i si +u e7ista b6$.uri.
(% 9ar .um su+t .ase6e 6$r@
9% Su+t .$+struite i+ pama+t. Ei si-au dat seama .a +u are r$st sa 6e fa.a 6a suprafafa,
.a.i ar pierde f$arte mu6t s$6 si de a.eea 6e .$+struies. i+au+tru. 9easupra .ase6$r p$ti
.u6tiva p6a+te si i+ a.est m$d t$tu6 p$ate fi f$6$sit $ptim.
(% 9i+ .e su+t fa.ute .ase6e@
9% ;eretii su+t fa.uti di+tr-u+ fe6 de +isip, .are se ameste.a .u praf de .rista6e, de
diferite tipuri. (.estea su+t t$pite .u a8ut$ru6 u+de6$r, 6a fe6 .a +ave6e, iar di+ a.est
ameste. re&u6ta p6a.i mari, .are p$t fi taiate 6a dime+siu+iie d$rite. (.estea se pu+ i+
pama+t si se u+es. t$t pri+ t$pire, fa.a+du-se u+ fe6 de .ub perfe.t.
(% (u m$bi6a@
9% 9a, dar a6tfe6 si t$ata este fa.uta di+ materia6e +atura6e. Ceva f$arte asema+at$r .u
bambusu6 sau 6em+u6, si +u e7ista materia6e te7ti6e.
(% (di.a ei umb6a g$i@
12
9% 9a, dar este .eva +$rma6. (r fi .iudat sa se imbra.e. (%
/u 6e este frig@
9% /u, .a.i da.a 6e este frig, .er di+ Matri.ea +iversa6 .a6dura. (%
Cum adi.a@
9% 9a.a mie mi-e frig, ma ra.$rde& 6a Matri.ea +iversa6a si .er .a6dura. #+ a.e6
m$me+t .$rpu6 meu se i+.a6&este si se+&atia de ra.$are dispare. Este .a si .um
$rga+ismu6 meu ma a8uta si isi ridi.a temperatura.
(% ;$ti fa.e asa .eva si ai.i@
9% 9a, dar +u ti+e mu6t, .a.i ai.i su+t mu6te i+terfere+te.
(% Si #umi+a .um $ $bti+@
9% #+ a.e6asi m$d. Cer #umi+a di+ Matri.ea +iversa6a si $ $bti+.
(% (di.a da.a eu .er a.um 6umi+a si ma .$+e.te& 6a matri.e, se 6umi+ea&a .amera@
9% Cu sigura+ta +u. (i.i +u este i+.a p$sibi6, dar va fi. M$me+ta+ e7ista perturbatii si +i.i tu +u
esti .apabi6a sa fa.i asa .eva, .e6 puti+ +u pe $ peri$ada mai 6u+ga de timp, p$ate .u a8ut$r
si .$+.e+trare sa reusesti, i+sa efe.tu6 va dispare dupa .ateva se.u+de, de$are.e .ampu6
m$rf$ge+eti. a6 "errei +u permite.
(% (i spus .a +u i+.a. >a fi p$sibi6@
9% C-iar mai .ura+d de.at .re&i.
(% Ca+d@
9% 9estu6 de .ura+d. "$t .e iti p$t spu+e este .a vei apu.a sa ve&i. (%
;$ate i+tr-$ a6ta viata?
9% /u, sigur i+ a.easta.
(% #mi p$ti da deta6ii@
9% #+ .ura+d p6a+eta va fa.e u+ sa6t vibrati$+a6.
(% (di.a faim$su6 a+ 2012?
9% 9a. ;6a+eta va i+tra i+ .ea de-a .i+.ea dime+siu+e si atu+.i...
(% Cum sa i+tre i+ a .i+.ea dime+siu+e, .a+d +$i su+tem i+ a treia@ Sarim peste a patra@
9% /$i su+tem i+ a patra dime+siu+e?
(% /u, +$i avem $ 6ume tridime+si$+a6a. (sta stie t$ata 6umea.
9% "$ata 6umea .are +u vrea sa .$+sidere .a fii+d dime+siu+e si 6atura temp$ra6a. (%
"impu6 este $ u+itate de masura?
9% Ca si 6u+gimea, 6atimea si i+a6timea?
(% 9a, dar a f$st i+ve+tat de $ame+i.
12
9% Si 6u+gimea, 6atimea si abs$6ut t$t .eea .e se p$ate masura si .$+tabi6i&a pe a.est
pama+t a f$st .reat de $ame+i.
(% Si de.i +$i $ sa i+tram dire.t i+ dime+siu+ea a .i+.ea@
9% Cam asa .eva, i+sa i+ai+te de asta v$m i+te6ege si .$+stie+ti&a a+umite aspe.te, i+.6usiv
.um este .u diverse6e asa-&ise dime+siu+i.
(% >rei sa spui .a +$i +e .u6.am si brus. a d$ua &i .a+d +e tre&im su+tem i+
dime+siu+ea a .i+.ea@
9% /u +e v$m .u6.a si tre&i brus. i+ a6ta 6ume, .a.i mu6te 6u.ruri se v$r abate asupra
pama+tu6ui. (.estea v$r fi sem+e premergat$are. Ori.um tre.erea se va fa.e i+ 2 6u+i. #+
a.este trei 6u+i +$i v$m i+te6ege de fapt .e este .u adevarat dime+siu+ea a patra.
(% )a .e sem+e te refereai@
9% Mai i+tai de t$ate a+u6 2000 va fi -$tarat$r. #+ a d$ua 8umatate ;ama+tu6 va avea
de i+fru+tat a+umite .ata.6isme grave, u+e6e s$6date .-iar .u pierderi de terit$rii. (pa va
reve+di.a pama+tu6 si mu6te di+ ase&ari6e de pe tarmuri v$r fi afe.tate. (p$i v$r i+.epe sa
.reas.a i+ i+te+sitate vu6.a+ii, .eea .e va du.e 6a tre&irea u+$ra .e se .redea a fi de
mu6t sti+si. Cutremure6e de par+a+t se v$r i+teti si v$r aparea .$+.$mite+t i+ diverse
&$+e. #+ a+u6 2011 $me+irea va avea de i+fru+tat $ grava furtu+a s$6ara, .are va fa.e .a
e6e.tri.itatea sa fie imp$sibi6 de fur+i&at. Furtu+i6e e6e.tr$mag+eti.e v$r sterge sisteme6e
i+f$rmafi$+a6e, fa.a+du-6e i+uti6i&abi6e.
(% Stii .umva .a+d p6ea.a urmat$area +ava spre #+ua, p$ate $bti+ u+ bi6et? 9%
9i+ pa.ate +u e7ista +ave .atre a.ea desti+atie?
(% 9i+ re6atare i+te6eg .a +e asteapta $ peri$ada sumbra.
9% Este $ peri$ada .a $ri.are a6ta. ;ama+tu6 isi va i+.epe purifi.area si +$i trebuie sa
tre.em pri+ a.easta impreu+a .u e6. >a fi $ peri$ada difi.i6a, i+sa .eea .e va ve+i merita. >a fi
i+tr-u+ fe6 $ a6ta 6ume. Eu +u stiu .um sa iti e7p6i. .a sa ma i+te6egi. (.este 6u.ruri
trebuies. traite, va&ute, a6tfe6 +u ai 6a .e sa te rap$rte&i.
(% ;$ate 6a $ 6ume ut$pi.a? (r fi bi+e sa fie asa, sa +e tre&im i+tr-$ 6ume perfe.ta.
9% 9upa .um spu+eam, asa va fi, dar +u di+tr-$ data. >$r fi .ativa a+i de bu6versare
t$ta6a, a+i i+ .are t$tu6 se va s.-imba si t$ate v$r trebui ref$rmu6ate. Ma refer ai.i i+.6usiv 6a
stii+ta si re6igie.
(% Cat .re&i .a va dura a.easta peri$ada de stabi6i&are@ 9%
#+tre trei si .i+.i a+i terestri.
(%#+ai+te sau dupa 2012@
1=
9% 9upa. #+ai+te va trebui sa i+te6egem .a +u su+tem si+guri i+ a.est u+ivers.
(% 9i+ .ate stiu i+ 2012 ;ama+tu6 se va a6i+ia .u .e+tru6 ga6a7iei, .are este $ gaura
+eagra. #mi p$ti spu+e .e este gaura +eagra@
9% 'aura +eagra este 6$.u6 i+ .are +u e7ista +i.i $ dime+siu+e. Este vid abs$6ut. Este u+ fe6
de pu+.t &er$ a6 u+iversu6ui, u+ 6$. i+ .are .reatia i+.etea&a sa mai e7iste.
(% (di.a +u e7ista +imi.@ )a .e f$6$seste@
9% Este 6$.u6 u+de t$ate re&iduri6e se des.$mpu+, atrase de $ uriasa f$rta r$tativa. (i.i su+t
i+g-itite p6a+ete sti+se, aster$i&i, .$mete, praf. 9a.a vrei $ p$ti .$mpara .u u+ ma6a7$r
giga+ti. i+ .are t$t .eea .e i+tra este desfa.ut, redus 6a +ive6 subat$mi. si ap$i tra+sf$rmat i+
e+ergie, .a.i +imi. +u trebuie ir$sit.
(% Se spu+e .a su+t p$rti de tre.ere .atre a6te 6umi.
9% /u, e6e su+t .eea .e ti-am spus. C$+e7iu+i6e i+tra-u+iversuri su+t fa.ute .u a8ut$ru6
u+$r v$rte7uri, .are e7ista de .a+d e7ists .reatia. !i+ea+te6es .a aseme+ea .$+e7iu+i p$t fi
.reate si artifi.ia6.
(% Cum@
9% Cu a8ut$ru6 ga+du6ui si a u+$r ime+se .rista6e. ;ri+ pr$ie.tia ideii i+ .rista6, se .reea&a $
f$rma-ga+d .are este amp6ifi.ata si a.easta .reea&a $ perturbare i+ Matri.e, .are 6a ra+du6 ei
f$rmea&a i+ p6a+ fi&i., adi.a ma refer i+ .$sm$s, u+ fe6 de .a+a6, f$arte asema+at$r u+ui
tu+e6, .are .$mprima spatiu6, .rea+d $ pu+te de 6egatura i+tre u+iversuri.
(% 9e ai.i trebuie sa i+te6eg .a e7ista mai mu6te u+iversuri@
9% E6e su+t &e.e.
(% Si fie.are u+ivers este .a a6 +$stru@
9% E6e su+t i+dividua6e. Se aseama+a d$ar 6a +ive6u6 .reatiei si au .$resp$+de+ta i+
Matri.e, i+sa fie.are este de si+e statat$r si are pr$pria $rga+i&are.
(% Si 9um+e&eu este .$$rd$+at$ru6 tutur$r@
9+ 9epi+de a.um 6a .are 9um+e&eu te referi.
(% )a .e6 .aruia +e rugam.
9% 9a, +e rugam u+ui 9um+e&eu, pe .are 6-am m$ste+it, i+sa e6 +u este Creat$ru6. Fie.are
+ivers isi are pr$priu6 Creat$r si pr$prii6e e+titati .$$rd$+at$are, i+sa deasupra tutur$r sta
.eva mare, ime+s, $ f$rma de e+ergie, pe .are $ putem defi+i .a fii+d 9um+e&eu6 Suprem,
Origi+ea, (bs$6utu6. "$ata .reatia se af6a i+ E6. (di.a t$ate +iversuri6e, )umi6e, .ei6a6ti
9um+e&ei C$$rd$+at$ri si e+titati. E6 i+g6$bea&a t$t.
14
(% Si i+ afara )ui e7ista .eva@
9% /u stiu, +u .red. /u .red .a stie .i+eva?
(% 9ar da.a si e6 fa.e parte di+tr-u+ a6t 9um+e&eu@
9% #+teresa+ta idee, dar i+uaAi au a.este 6u.ruri s.rise i+ C$du6 )egi6$r si +u am va&ut si
+i.i +u am au&it asa .eva. ;$ate e7ista, i+sa atu+.i +ime+i +u a a8u+s 6a a.e6 grad de
.$+stie+ti&are i+.at sa dem$+stre&e a.est 6u.ru.
(% Ori.um +u .$+tea&a. 9e8a .eea .e mi-ai spus depaseste .apa.itatea de asimi6are.
9% 9a, .a.i +$i +e rap$rtam stri.t 6a stii+ta si .u+$astera pama+tea+a, i+sa a.estea su+t
d$ar 6imitari impuse de seme+ii +$stri. Creatia este .u t$tu6 a6t.eva. /u are +i.i $ 6egatura
.u .eea .e stim, sau per.epem. Omu6 +u este d$ar u+ me.a+ism, este .eva mu6t mai
pr$fu+d.
(% (sta stim .u t$tii? #+ +$i e7ista i+g6$bat suf6etu6 .are este +emurit$r.
9% /u prea i+g6$bat?
(% (di.a@
9% Suf6etu6, asa .um ii spui tu, +u se af6a i+g6$bat i+ .$rp, adi.a +u i+ t$ta6itate. (%
9ar u+de se gaseste@
9% E6 se af6a u+deva sus, deasupra fie.arei e+titati.
(% Si .um sta a.$6$@
9% Sa iti e7p6i.. 9easupra fie.arui $m se af#a .eva f$arte asema+at$r .u u+ ba6$+. Este $
f$rmatiu+e tra+spare+ta, a6burie, i+ .are se gaseste u+ fe6 de .$pie i+ mi+iatura a f$rmei fi&i.e.
#magi+ea&ati-$ .a u+ fe6 de dub6ura de mi.i dime+siu+i. (.est ba6$+ se af6a 6egat de .$rp .u
u+ .$rd$+ gr$s, rasu.it, .are p6ea.a de 6a a.easta f$rmatiu+e si $ 6eaga de trup i+ &$+a
.apu6ui. (.easta fu+ie este .am de 14-20 de .e+timetri. (di.a .am atat are 6a maturitate,
.a.i 6a +astere este f$arte subtire, .am de u+ .e+timetru. Cu .at $mu6 i+ai+tea&a i+ varsta .u
atat ea se i+gr$asa, pe+tru .a ap$i, .u apr$pierea m$rtii sa se subtie&e, a8uta+d astfe6 .a
despri+derea de trup sa se fa.a us$r.
(% !i+e, dar da.a pers$a+a este ta+ara si m$are i+tr-u+ a..ide+t@
9% (sta +u .$+tea&a, .a.i dime+siu+ea 6ui .$respu+de u+ui $m matur. #+ .a& de a..ide+t se
pr$du.e $ rupere brus.a. Este $ despri+dere agresiva, durer$asa.
(% Si asta este t$t@ /$i su+tem 6egati de u+ fe6 de ba6$+@
9% /u, .u sigura+ta. Este f$rma simp6a de a-ti e7p6i.a a.est aspe.t. /$i su+tem 6egati de
sfera .u a.est .$rd$+, dar di+ 6$.u6 de 6egatura .u .$rpu6, p6ea.a mii de ramifi.atii, .are
se regases. i+ t$t .$rpu6. E6e su+t aseme+i u+$r rada.i+i. (u diverse .u6$ri si gr$simi. Spre
e7emp6u 6a +ive6u6 degete6$r su+t subtiri si a6bastre.
13
(% Ce se i+tamp6a da.a u+ $m isi pierde $ ma+a@ Se retrag@
9% /u. (.estea rama+ a.$6$, .a si .um ma+a ar e7ista i+ .$+ti+uare. (%
Ce se i+tamp6a .u e6e i+ m$me+tu6 m$rtii@
9% #+ai+te de ruperea .$rd$+u6ui, a.estea i+.ep sa se retraga us$r. #+tai .e6e de 6a mai+i
si pi.i$are, ap$i di+ umeri si s$6duri, urmea&a .e6e di+ st$ma. si .ap, iar u6tima se retrage
.ea di+ i+ima.
(% +de se retrag@
9% "$ate se retrag i+tai i+tr-u+ .a+a6 situat i+ sira spi+arii. C-iar si .e6 di+ i+ima. (i.i stau
.am trei &i6e si abia ap$i se rupe .$rd$+u6 si atu+.i sfera p$ate p6e.a.
(% Este adevarat .a $mu6 ia .u e6 fapte6e sa6e@
9% Fapte6e +u. #+susiri6e, .a6itaiti6e, defe.te6e da. (%
Si fapte6e u+de rama+@
9% E6e su+t i+ Matri.e. (.$6$ s-au dus .a+d au f$st .reate si t$t a.$6$ v$r rama+e.
(% /$i +umim a.easta Cr$+i.a (Aas-a.
9% Este Matri.ea +iversa6a a CreaBiei.
(% Seama+a .u $ ba+.a uriasa de date, u+ fe6 de .a6.u6at$r giga+ti.@
9% 9a, ii p$ti spu+e si asa, dar u+ .a6.u6at$r a f$st .reat de .i+eva, pe .a+d Matri.ea a
e7istat di+t$tdeau+a. Ea +u a f$st .reata. Ea +e-a .reat.
(% "u ii spui Matri.e 6ui 9um+e&eu@
9% /u. 9um+e&eu este .$$rd$+at$ru6 Matri.ei. Matri.ea este de si+e statat$are. Este $
f$rma de e+ergie.
(% /u i+te6eg. #mi p$ti e7p6i.a@
9% /u stiu .um.
(% 9um+e&eu si Matri.ea su+t .$+.epte diferite@
9% /u, dar +u su+t a.e6asi 6u.ru. 9um+e&eu si Matri.ea au e7istat di+ t$tdeau+a. (u
a.eeasi stru.tura e+ergeti.a i+sa +u su+t a.e6asi 6u.ru. 9um+e&eu p$ate 6u.ra .u Matri.ea, pe
.a+d Matri.ea +u p$ate a.ti$+a asupra 6ui. 9i+ Matri.e a f$st s.$asa Creatia.
(% 9es.rie-mi Matri.ea.
9% Matri.ea este f$rma prim$rdia6a de e+ergie. (i.i se gases. t$ate f$rme6e-ga+d, idei6e,
ampre+te6e si e+ergii6e a t$t .eea .e a f$st .reat sau va fi. 9i+ t$ate u+iversuri6e.
(% Este .umva Sfa+tu6 9u-, pe .are 9um+e&eu 6-a su66at deasupra $ame+i6$r atu+.i .a+d
i-a .reat@
11
9% #+tr-u+ fe6. Oame+ii si t$tu6 a f$st .reat di+ e+ergia Matri.ei, iar suf6etu6 di+ 9um+e&eu.
9$ar suf6etu6 este 9um+e&eu.
(% /$i stim .a su+tem .reati dupa .-ipu6 si asema+area "ata6ui.
9% "$tu6 este .reat di+ "ata6, si p6a+ta si a+ima6u6 si piatra. F$rma, trasaturi6e, i+susiri6e
su+t a6e Matri.ei, .a.i di+ e+ergia ei au f$st rupte. C$+.eptu6 si de.i dub6ura, pr$ie.tia su+t
aid$ma Creat$ru6ui.
(% Si p6a+te6e au a.ea sfera@
9% 9a, t$tu6. Si p6a+ta si a+imaiu6 si piatra. ;6us t$ate e+titati6e pe .are +u 6e putem vedea
a.um .a+d su+tem i+.ar+ati.
(% !i+e, dar ...
9% (s d$ri sa +e $prim. Ma simt $b$sit.
9upa p6e.area sa ma ase& pe .a+apea i+ 6$.u6 6ui. Caut sa ii simt pre&e+ta, sa ma
ide+tifi. .u e6. Ma ga+des. .ata maturitate si i+te6ep.iu+e se as.u+de i+ a.est trup firav.
#+.er. sa ii pe+etre& trairi6e, ga+duri6e. O mu6titudi+e de i+trebari imi vi+ i+ .ap. (s d$ri sa
imi p$ata raspu+de 6a t$ate, sa i6 grabes., i+sa stiu .6ar .a +u trebure sa depases. $
a+umita 6imita.
III
(% "e r$g sa re6uam de u+de am ramas 6a sedi+ta pre.ede+ta. 9%
Ramasesem 6a p6a+te si a+ima6e.
(% 9a v$rbeam de a.ea sfera.
9% 9a, ea e7ista 6a t$ate si t$t. "$t .eea .e a f$st .reat are asa .eva. Stii, .a+d $mu6 isi
fa.e $ .asa, ea apare i+tai sub f$rma u+ei sfere +e6egata de +imi.. Ea p6u6este i+ 8uru6
pers$a+ei .are $ vrea, .are a ga+dit-$. Cu .at $mu6 se apr$pie de fi+a6itate, .u atat ea se
.$+turea&a mai tare, i+ m$me+tu6 i+ .are i+.epe .$+stru.tia, ea vi+e si se 6eaga de 6$.u6
respe.tiv, si rama+e a.$6$ atata timp .at e7ista .asa.
(% Si da.a iti .umperi u+ apartame+t sau $ .asa@ Ma refer .a +u $ fa.i si+gur, .i $ iei de 6a
a6t.i+eva@
9% (tu+.i iei si sfera, .a.i ea este a 6$.u6ui si +u a pers$a+ei. ;artea pr$asta este .a
preiei si ami+tiri6e si trairi6e .e6$r .e au stat a.$6$. Si durerea si bu.uria si m$artea.
(% Si asta +e i+f6ue+tea&a@
9% 9a.
18
(% Su+t a+umite pers$a+e .are p$t ve+i si .urata .asa. Ma refer e+ergeti. si vibrati$+a6,
E6e p$t .iti .-iar a+umite 6u.ruri .are s-au petre.ut i+ a.e6 spatiu.
9% 9a, .a.i e6e se ra.$rdea&a 6a a.easta sfera si $bti+ i+f$rmatii. 9a.a au .apa.itati ei $
p$t .urata, fa.a+d-$ sa fie fara i+terfere+te sau rema+e+te.
(% 9ar +u $ p$t a+i-i6a si .rea a6ta i+ 6$.u6 ei@
9% /u, .a.i ea este a 6$.u6ui respe.tiv. ( f$st fa.uta $data .u .reatia si va i+.eta sa
e7iste .a+d .reatia va disparea. Este $ 6ege.
(% 9e.i 9um+e&eu +e-a .reat pe +$i si avem a.ea sfera. /$i putem .rea si .eea .e
.$+.epem are a.eeasi sfera@
9% /u a.eeasi sfera .i .eva simi6ar. 9a, asa este .a.i +$i putem .rea, de$are.e
su+tem di+ 9um+e&eu. 9e asta $mu6 p$ate i+$va, .$+.epe 6u.ruri +$i. (.est aspe.t sta 6a
ba&a de&v$6tarii, a pr$gresu6ui.
(% (sta i+seam+a .a +$i putem 6u.ra .u Matri.ea.
9% 9a. /$i $ri.um 6u.ram .u Matri.ea .-iar da.a +u .$+.epem +imi., de$are.e t$ate
trairi6e si fapte6e +$astre se du. i+ Matri.e.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a e6e su+t f$rme de e+ergie si Matri.ea este .ea .are i+maga&i+ea&a
e+ergia.
(% Si Aarma, desti+u6, t$t de ai.i vi+e@
9% /u vi+e .i se regaseste a.$6$. "u fa.i $ fapta. Sa &i.em .a a8uti u+ $m si se
vi+de.e. #+ Matri.e i+tra f$rma de e+ergie, ga+du6 bu+, d$ri+ta ta de a a8uta si 6asa a.$6$
$ ampre+ta. (.easta este .$+servata si 6a u+ m$me+t dat .a+d ai +ev$ie iti este trimisa
i+ap$i.
(% Si .u fapte6e re6e .e se i+tamp6a@
9% Fapte6e re6e, da.a 6e putem +umi asa, su+t de fapt f$rme-ga+d de e+ergie +egativa. /u
se i+tamp6a +imi. i+ Matri.e di+ .au&a 6$r. ;ers$a+a este .ea .are va avea de suferit. (tu+.i
.a+d se va .$+sidera +e.esar, a.estea v$r fi trimise pers$a+ei i+ap$i. Stii, de fapt
trebuie sa e7iste u+ e.-i6ibru. Cu .at ai mai mu6te f$rme-ga+d sau f$rme-fapte de
p$6aritate +egativa, .u atat vei fi mai des b$mbardat .u e6e. Su+t asa +umite6e g-i+i$a+e.
(% 9ar $mu6 +u trebuie sa ti+da .atre bu+atate, arm$+ie@
9% !a da, .a.i Matri.ea i+ starea ei prim$rdia6a este arm$+ie, iubire, perfe.tiu+e. 9e
a.eea t$ate 6u.ruri6e .are +u .$respu+d p$6aritatii ei trebuie s.$ase si e6imi+ate. Si .um se
p$ate fa.e a.est 6u.ru@ ;ri+ trimiterea 6$r .atre .e6 .are 6e-a ge+era6, .a.i d$ar .reat$ru6
10
p$ate disipa i+ e6eme+te si e+ergie pr$dusu6 sau.
(% !i+e, dar i+gerii Aarmei e7ista@
9% 9a, asa su+t ei .u+$s.uti ai.i, i+sa su+t e+titati .$$rd$+at$are a6e Matri.ei. Ei se
af6a i+ perfe.ta arm$+ie .u a.easta, traies. i+ ea si su+t resp$+sabi6i .u pastrarea
e.-i6ibru6ui. 9e a.eea ei veg-ea&a .a 6a rei+trupare sa se respe.te 6egea. Omu6 ia i+ap$i
.eea .e a dat. Matri.ea i-a dat i+itia6 sa+atate, pa.e, e.-i6ibru, i+te6ige+ta si e6 a dat ura,
dusma+ie, patima, atu+.i e6 va primi i+ap$i t$t a.este vibratii.
(% #+ a6ta via8a@
9% 9a, dar +u i+ m$d $b6igat$riu. Ori.um este de preferat sa primeas.a t$tu6 i+ap$i i+
a.eeasi viata. E mu6t mai us$r.
(% 9ar +$i t$ti am f$st ega6i, .a+dva, /u@
9% /$i t$ti su+tem ega6i. 9e fapt t$tu6 i+ +ivers si Matri.e este ega6. /$i t$ti ai.i, pe
pama+t su+tem i+ter-.$+e.tati. Fa.em parte di+ a.e6asi segme+t a6 matri.ei. #+ua spre
e7emp6u, fa.e parte di+ a6t segme+t, .u t$ate astea +$i su+tem 6egati 6a +ive6 matri.ia6.
Su+tem de si+e statat$ri dar t$tusi impreu+a.
(% #+seam+a .a pama+te+ii su+t frati@
9% 9a. Fa.em parte di+ a.eeasi e+ergie, idee, .$+.eptie, .reatie. #+ matri.e avem u+
a+ume segme+t de u+de am f$st .reati. E+ergia a.e6ui 6$. +e .$respu+de si i+f6ue+tea&a.
)a +ive6 subti6 su+tem i+ter.$+e.tati. 9e .eea .e i se i+tamp6a u+uia, se i+tamp6a de fapt
tutur$r. !a mai mu6t, pama+tu# si sistemu6 s$6ar este i+ stra+sa 6egatura .u $mu6. Fapte6e
u+ui si+gur $m i+f6ue+8ea&a t$tu6.
(% !i+e, dar de .e sa fiu eu resp$+sabi6a .a u+ $m s-a -$tarat sa 6a+se&e b$mba
at$mi.a@
9% ;e+tru .a tu ai a..eptat ta.it. 9a.a .ei .are +u su+t de a.$rd s-ar fi u+it, sau da.a
tu ai fi ga+dit ma.ar .a a.est 6u.ru +u este bi+e, .i este rau, .a trebuie $prit .umva,
da.a ai fi d$rit di+ t$ata i+ima .a a.est 6u.ru sa +u se i+tamp6e, f$rma ta ga+d, ar fi i+trat i+
matri.e, ar fi f$st tra+sf$rmata i+ va6uri de e+ergie si ar fi putut fi pre6uata de a6te
pers$a+e. (.um pe pama+t 6umea se af6a i+tr-$ grava #etargie. Oame+ii +i.i ma.ar +u isi
mai d$res. pa.ea, 6i+istea. Ma refer 6a d$ri+te adevarate, i&v$rate di+ suf6et, +u d$ar
e7primate, asa, pe+tru .a da bi+e.
(% Eu +u .red .a d$ar ideea mea de pa.e, ar da re&u6tate.
9% "u +u .re&i, .ei6a6ti +i.i atat, asa .a mai bi+e +u +e batem .apu6 si 6asam 6u.ruri6e
20
sa .urga de 6a si+e, ba&a+du-+e pe faptu6 .a a6tii, mu6t mai destepti si mai pregatii v$r fa.e
asta pe+tru +$i. 9e .e sa mu+.esti .a+d p$ti sta@
(% /u este .-iar asa, +$i +u stim a.este 6u.ruri. Ceva am au&it, i+sa +ime+i +u
.rede, de$are.e e6e +u se p$t dem$+stra.
9% !a se p$t dem$+stra, +umai .a e6e trebuie sa i&v$ras.a di+ i+teri$ru6 fie.aruia si
+u sa fie spuse de a6tii . ;ama+te+ii au f$st i+vatati sa se ia dupa .$+.epte, pre8ude.ati
sau i+f$rmatii servite de a6tii. /$ua +i s-a spus .a +e +astem, traim si murim. 9e .e@ Ci+e a
-$tarat asta@
(% 9um+e&eu.
9% /u. /$i am -$tarat. /$i am .reat i+ Matri.e $ f$rma-ga+d-e+ergie, 6a .are
bi+ei+8e6es .a +e-am ra.$rdat .u t$tii, ba mai mu6t +e ra.$rdam si .$pii, e7p6i.a+du-6e .u
argume+te stii+tifi.e a.este 6u.ruri. /$i +e-am pr$gramat. #a spu+e tu .a +u vrei sa te
ra.$rde&i, .a +u a..epti, .a +u fa.i parte di+ grup, .a vrei a6t.eva.
(% Si $ sa reuses.@
9% !a mai mu6t? >ei .rea $ +$ua f$rma-ga+d-e+ergie, 6a .are se v$r putea afi6ia t$ti
.ei .e v$r d$ri sau v$r i+te6ege.
(% Si .um sa ii fa. sa i+te6eaga@
9% Eu pr$pu+ tutur$r .e6$r .e v$r .iti a.easta .arte-sa se ra.$rde&e impreu+a .u +$i i+
fie.are dumi+i.a $ra 22.20 6a $ +$ua f$rma-ga+d-e+ergie. /$i .ream i+ a.est m$me+t i+
matri.e $ f$rma-ga+d-e+ergie .are spu+e .a $mu6 +u este murit$r. E6 se +aste, a8u+ge 6a
maturitate si rama+e asa. ;uter+i., sa+at$s, vigur$s.
(% !i+e, dar asta presupu+e .a +e v$m suprap$pu6a. Ca se v$r +aste i+fi+it de mu6ti.
9% Fii fara gri8a, .a.i t$tu6 este stabi6it. /umaru6 de suf6ete +u va fi de.at .e6 stabi6it i+
Matri.e. /u se p$ate a6tfe6.
(% ;ai da.a +u m$are +ime+i, dar t$tusi vrei sa p6e.i@
9% (sta se va reg6a de 6a si+e.
(% !i+e sa i+.er.am. #+ fie.are dumi+i.a de 6a 22.20. Ce trebuie sa fa.em@
9% ;ret de 4 mi+ute +e v$m spu+e i+ m$d repetat .a su+tem ti+eri, maturi, sa+at$si,
vigur$si, bu+i, p6i+i de iubire si .a m$artea +u e7ista. Ca su+tem ves+i.i.
(% 9e i+.er.at putem i+.er.a, dar da.a fie.are ga+deste a6tfe6 sau mai pu+e .eva de
6a e6@
9% Fie.are .uva+t dega8a $ a+ume e+ergie si .u6$are. F$rma-ga+d-e+ergie, di+ matri.e,
pe .are +$i am .reat-$ va putea fi a..esata d$ar de .ei .e tra+smit a.e6asi ge+ de vibratie.
/imi. a6t.eva +u $ va putea pe+etra, de$are.e ea a f$st fa.uta pe $ a+ume 6u+gime de
21
u+da, pe $ a+ume fre.ve+ta.
(% !i+e, asa v$m fa.e.
9% Merita?
(% Spu+eai .a t$t .eea .e $mu6 .reea&a, se ma+ifesta 6a i+.eput sub f$rma de sfera si
ap$i i+ p6a+ materia6. Ce se i+tamp6a .u 6u.ruri6e .are au f$st fa.ute de a6tii si +$i 6e
.umparam@
9% E6e au sfera 6$r. Spre e7emp6u, .a+d .umperi u+ .a6.u6at$r, 6a ba&a 6ui a stat $ idee,
.are a .reat i+ Matri.e $ f$rma-ga+d-e+ergie .are s-a materia6i&at. Obie.tu6 i+itia6 are
a.ea sfera, 6a .are su+t 6egate restu6.
(% (di.a da.a .umpar u+ tri.$u, e6 +u are pr$pria sfera@
9% /u, e6 este 6egat de .ea i+itia6a.
(% !i+e, dar spre e7emp6u, se stie .a su+t diama+te b6estemate, .are adu. g-i+i$+
pr$prie6ari6$r.
9% >$rbeam de 6u.ruri fa.u6e de $m. #+ +atura 6$tu6 are pr$pria sfera i&v$rata dire.t
di+ Matri.e. (di.a t$t .e a f$st .reat de 9um+e&.u are sfera pr$prie, i+dividua6a, dar .are
este .$+e.tata 6a $ a6ta mai mare: .reatii6e $mu6ui, au sfera pr$prie, i+sa este .$mu+a,
este u+a si+gura i+difere+t de .at de mu6te .$pii se fa. si arata a6tfe6, are a6ta e+ergie,
este diferita de .ea i&v$rata di+ Matri.e.
(% 9ar da.a ve.i+u6 meu merge 6a a.e6asi .$+stru.t$r si isi fa.e $ .asa .a a mea@
9% /u .$+tea&a, p$ate fi ide+ti.a, i+sa va avea pr$pria ei sfera, de$are.e .reat$ru6 este
diferit.
(% Si .um rama+e .u faptu6 .a -ai+e6e pastrea&a ampre+ta $mu6ui .are 6e-a purtat@
#+seam+a .a e+ergia se du.e i+ sfera .$mu+a si de a.$6$ $ p$t 6ua t$ti@
9% /u, e+ergia ramasa este u+ fe6 de ampre+ta a 6u.ru6ui. 9a.a, spre e7emp6u,
m$ste+esti u+ pat ve.-i, vei avea parte de trairi6e .e6$r .are au d$rmit i+ e6. 9a.a i6 .ureti,
s.-imbi tapiseria, i6 v$psesii, atu+.i e+ergia dispare, e6 deve+i+d .a +$u. 9a.a ampre+ta ar
fi f$st 6asata i+ sfera, atu+.i +u ar fi putut fi s.$asa.
(% Si a+ima6e6e@
9% E6e au $ sfera pr$prie, dar mai mi.a, .are 6a ra+du6 ei este ra.$rdata 6a $ a6ta
uriasa, ime+sa, i+ .are se regases. .ara.teristi.i6e rasei. )a fe6 se i+tamp6a si .u pietre6e,
p6a+te6e si restu6.
(% (m #+te6es. Spu+e-mi .a+d u+ $m m$are, u+de se du.e sfera 6ui @
22
9% #+ Matri.e, i+ segme+tu6 di+ .are fa.e parte.
(% E7ista iad@ Ma refer 6a iad asa .um i6 i+te6egem +$i@
9% /u stiu .um i+te6egem +$i iadu6, dar sfera se du.e 6a 6$.u6 ei, .are .$respu+de
i+.ar.aturii. #+ segme+tu6 +$stru i+ Matri.e su+t diverse +ive6uri. (i.i sfere6e stau i+
.$+f$rmitate .u vibratia 6$r.
(% Stau si .e fa.@ Stau pur si simp6u@
9% /u, i+tera.ti$+ea&a .u .e6e6a6te af6ate a.$6$, i+ spe.ia6 .u .e6e .$resp$+de+te.
(% ;ai +u este pierdere de timp@
9% (sta i+.er. sa iti spu+ si eu. /$i +e d$rim sa .restem .at mai repede, si imp6i.it si
murim, pe+tru a a8u+ge i+ap$i i+ Matri.e. 9e .e@ /u am reusit i+.a sa i+te6eg. )$.u6 +$stru
este pe p6a+eta di+ .are fa.em parte. "rebuie sa $ a8utam .at mai mu6t, sa $ desavarsim,
sa a8u+gem sa .u+$astem adevaru6 si .reatia, i+sa +$i ve+im si +e grabim sa p6e.am.
(% #ti dai seama .e ar i+sem+a sa traias.a ,it6er 6a +esfarsit, .rimi+a6ii sau di.tat$rii@
9% /u ar mai fi. 9a.a $me+irea ar fi ra.$rdata 6a viata, 6a pa.e, sa+ata6e si ves+i.ie,
a.estia +u ar mai putea ve+i ai.i pa+a .a+d +u ar fi 6a fe6 .a .ei6a6ii. (r fi e7.6usi de 6a
i+.ar+are, ma refer 6a i+.ar+are ai.i, de i+sasi matri.ea. Ea +u ar mai permite, iar dat$rita
vibratiei 6$r, ei ar fi s.$si di+ segme+tu6 matri.ia6 a6 "errei si dusi i+ a6ta parte, 6a u+ a6t
segme+t .e .$respu+de vibratiei 6$r.
"rebuie sa i+te6egi .a .ei mu6ti dau t$+u6.
(% (r fi bi+e .a $ parte di+ guver+a+tii +$stri sa fie s.$si si dusi?
9% 9$riti -va. 9e fapt -ai sa +e d$rim .u t$tii i+ fie.are dumi+i.a seara .a .ei .are +u
.$respu+d (devarurii$r Matri.ii sa fie s.$si, e6imi+ati, dusi i+ a6t segme+t.
( % Eu .red .a este $ .-estiu+e de Aarma . (sta meritar+.
9% Este $ i+eptie. Spu+a+d asta +$i ii a..eptam si de fapt ei rama+ ai.i .u a8ut$ru6
+$stru.
/$i +u mai avem +i.i $ Aarma. 9e fapt $me+irea se af6a pe pu+.tu6 de a termi+a .u
6egea Aarmei.
/$i +u mai dat$ram +ima+ui +imi. si de.i +u trebuie sa mai p6e.am .apu6. "rebuie sa
spu+em, fie.are i+ si+ea +$astra, sa strigam ve.i+u6ui, rude6$r% 'ata? /e-a a8u+s? ;a+a
ai.i? St$p? #+.epa+d de a.um su+tem 6iberi? Sa .erem Matri.ei sa ii ia pe t$ii .ei .e +e
i+.a6.a 6iberu6 arbitru, pe .ei .e fura (devaru6, pe .ei .e +e i+r$bes. sau asupres. i+ vreu+
fe6. Resurse6e, apa, aeru6, ma+.area, .$mbustibi6u6, b$gatii6e p6a+etei su+t a6e tutur$r. Este $
tampe+ie sa .re&i .a 9um+e&eu ar da drept de pr$prietate, asupra u+ei parti di+ .reatia sa,
u+ui si+gur $m, u+ei si+gure fami6ii. 9e .e@
22
Cere-ti-va drepturi6e? Fa.e8i asta pe+tru +$i, urmasii v$stri?
(% Ce frum$s si simp6u su+a? #ti dai seama .a este $ ut$pie@ Cei .e deti+ b$gatii6e
p6a+etei au a.est privi6egiu de se.$6e, de ge+eratii.
9% Si primi6$r .i+e 6e-a dat a.est drept@ ( -$tarat 9um+e&eu asta@ (u vreu+ a.t@ >re$
i+te6egere .u E6@ Ei si+guri si 6e-au dat. (u 6uat .eea .e +u 6e aparti+ea, ba mai rau, au
6uat de 6a +$i t$ti.
(% !i+e, dar da.a dreptu6 #a pr$prietate +u ar fi respe.tat, atu+.i ar fi -a$s?
9% /u, .a.i atu+.i $ame+ii ar i+te6ege .a deti+ t$tu6 si p$t 6ua $ri.e $ri.a+d #e trebuie. (
6ua i+ p6us fata de +ev$i, +u f$6$seste 6a +imi.. 9a.a +u ar mai e7ista .$mpetitia .u
ve.i+u6, da.a +ime+i +u ar mai i+vidia $ .asa sau $ masi+a, atu+.i .um ar fi@ Sa stii .a si tu
p$ti avea $ri.e, da.a vrei sau isi d$resti a.est 6u.ru.
(% (r fi frum$s?
9% Eu spu+ d$ar .a asa trebuie sa fie si .u sigura+ta asa va fi. Oame+ii si p6a+eta
merita a.est 6u.ru. S-a a8u+s i+ a.e6 pu+.t i+ .are $me+irea trebuie sa isi ia fraie6e pr$priu6ui
desti+ i+ mai+i. Sa -$taras.a si+guri pe+tru ei. Sa se g$sp$dareas.a si sa se .-ib&uias.a
si+guri. Sa isi .ree&e pr$prii6e 6egi si pr$prii guver+a+ti. Sa +u mai a..epte .a (devaru6 si
>iata 6$r sa fie furate.
(% Si .um putem fa.e a.este 6u.ruri@
9% #+ primu6 ra+d trebuie sa .redeti .a $ri.e p$ate fi s.-imbat. #+ a6 d$i6ea ra+d sa .ereti
Matri.ei e6iberarea de sub s.6avie si dreptu6 6a 6ibera guver+are.
(% 9ar +$i su+tem .ei .e +e-am a6es guver+a+tii?
9% /u, i+ +i.iu+ .a&. Ei +e-au f$st impusi. 9e a6tfe6 .ei .e guver+ea&a p6a+eta su+t
mereu a.eiasi. #+tr-adevar se s.-imba, ma refer .a fi&i., +ume, 6$.atie dar ei su+t a.eiasi
de mii de a+i. Se su..ed i+tre ei, se p6imba de .$6$-.$6$, dar i+ ese+ta ma refer .a
f$rmaga+d-e+ergie su+t a.eiasi di+ t$tdeau+a.
(% "e referi 6a diverse6e $rga+i&afii $.u6te, .are se spu+e .a, .$+du. 6umea@
9% 9a, .u si+guru6 ame+dame+t .a ei .-iar $ .$+du.. "$tu6% a6egeri6e, dem$.ratia,
6ibertatea, 6egi6e, drepturi6e su+t de fapt u+ simu6a.ru, $ farsa. 'i+deste-te da.a te pu+ sa
a6egi $b6igat$riu i+tre d$i .a+didaii 6a presede+tie. +u6 este vi$6at$r si a6tu6 .rimi+a6. /u ai
a6ta $ptiu+e. ;e .are i6 a6egi@
(% ;e +i.iu+u6. /u ma du. 6a v$t.
9% E7a.t, si iese $ri.um u+u6 di+ ei? 9e .e@ ;e+tm .a a6tii .red .a au argume+te i+
fav$area u+uia sau a6tuia?
2=
(% !i+e, dar si da.a ma du. v$te& .u $ri.are, 6$gi.a spu+e .a iese t$t u+u6 di+ .ei d$i.
9% C$re.t, dar ai $ptiu+ea sa b$i.$te&i a6egeri6e. Sa strigi i+ gura mare. 9a.a +ime+i +u s-
ar du.e, da.a ar fi pre&e+ta &er$, atu+.i +i.i u+u6 +u ar mai putea fi. Este u+ prim pas.
(% 9a, dar se v$r du.e $ame+ii 6$r, rude...
9% (rgume+te avem t$t timpu6. 9e a6tfe6 +i s-a pre&e+tat viata .a fii+d depe+de+ta de
6$gi.a. #+tuitia si suf6etu6 +u trebuie as.u6tate? #+.ear.a .eva si abia ap$i spu+e .a +u se
p$ate?
(% ;$ate $ sa i+.er.ati v$i, .ei +$u s$siti, .a.i +$i am $b$sit?
9% 9a, e mai simp6u sa 6asi m$ste+ire pr$b6ema... mu6t mai simp6u, de.at sa iti bati
.apu6 sa $ re&$6vi...
(% ;ai v$i, .ei de a.um, ma refer 6a .$piii de .rista6, .ei i+dig$... (pr$p$, tu fa.i parte
di+tre a.estia@
9% /u. Ei su+t a6tfe6 de suf6ete.
(% (m au&it .a su+t f$arte spe.ia6i...
9% 9a, dar +u t$ti. /u t$ti .ei .e au i+ stru.turi .u6$area i+dig$ su+t ve+iti sa a8ute
p6a+eta. +ii di+tre ei au f$st spe.ia6 trimisi pe+tru a $ de&e.-i6ibra, t$.mai a.um, i+
a.est m$me+t. 9e a6tfe6 (g-t$+ iti tra+smite .a +u $ri.e .$pi6 -ipera.tiv si pr$st .res.ut
trebuie tratat .u i+du6ge+ta. !u+u6 simt +u are 6egatura .u .u6$area .ampu6ui. ;ari+tii 6$r
su+t .ei .e se preva6ea&a de a+umite aspe.te si i+.ear.a sa pu+a i+su..esu6 edu.atiei pe
seama u+$r 6u.ruri .itite. 9e aseme+ea autismu6, d$ar i+ rare .a&uri are de-a fa.e .u
i+adaptarea 6a 6umea a.tua6a.
(% !i+e, dar se spu+e despre .$piii .u autism sau diverse defi.ie+te .a +u .$respu+d
vibratiei p6a+etei...
9% /u au .um sa +u .$respu+da de$are.e vi+ di+ a.e6asi segme+t a6 Matri.ei. Ei se
af6a a.$6$ de 6a i+.eputu6 "errei, .$respu+d ei, ba mai mu6t depi+d de a.easta.
(% Si atu+.i .e este .u ei@
9% /u ma refer 6a t$ti, i+sa ma8$ritatea su+t .ei .e au gresit fata de p6a+eta sau $ame+i.
Ma refer 6a grese6i e+$rme, m$+stru$ase. Ei 6asa pri+ m$arte a.easta greutate i+ Matri.e. )a
ra+du6 ei a.easta rea.ti$+ea&a si 6a urmat$area i.ar+are ii trimite i+tr-u+ fe6 de stare de
6etargie, pe+tru a +u mai fi apti sa fa.a a.e6asi 6u.ru si t$t$data pe+tru a putea sa 6e trimita
i+ap$i .eea .e au fa.ut. 9e a.eea ei su+t respi+si de seme+i, margi+a6i&ati. Cu t$ate astea,
dat$ria +$astra este sa ii a8utam, sa ii spri8i+im, .a.i ei su+t ai +$stri, su+t +$i i+si+e. )a u+
a+umit +ive6 +e i+trepatru+dem.
24
(% Si .eiia6ti, .are +u fa. parte di+ a.easta .ateg$rie@
9% Ei su+t suf6ete +$bi6e, se+sibi6e, spe.ia6e, dar .are si e6e 6a u+ a+umit m$me+t a6
f$stei e7iste+te a+ perturbat grav .ampu6 matri.ia6. Su+t i+tr-adevar f$arte puti+i. #i
re.u+$sti dupa faptu6 .a +u su+t agresivi si i+ .iuda pr$b6eme6$r 6$r, radia&a iubire: su+t
.a6i+i, p6a.uti, simt +ev$ia de apr$piere, de .$+ta.t, iar .ei .e ii i+ta6+es. ii simt priete+i. Ei
su+t .ei .e au ve+it ai.i .u u+ s.$p bi+e stabi6it. Ma8$ritatea au f$st pi$+ieri sau
i+ve+tat$ri sau des.-i&at$ri de drumuri. Ei au 6asat .eva $me+irii, p$ate pr$st f$6$sit sau
i+te6es si a.um au ve+it sa s.-imbe. Ei p$t rev$6uti$+a a+umite d$me+ii. ;r$b6ema 6$r este
.a ei traies. i+ d$ua 6umi, da.a ma p$t e7prima asa. (di.a ei vad si .eea .e +$i +u vedem.
Oame+ii +u au i+.a .apa.itatea de a-i a8uta. #i i+d$apa .u medi.ame+te si ii baga i+
a+umite pr$grame de s$.ia6i&are.
(% (i.i te .$+tra&i.? (.este 6u.ruri #i a8uta?
9% /u este adevarat. #i a8uta sa devi+a 6a fe6 .u .ei6a6ti, .a+d ei su+t spe.ia6i. (r trebui
6asati 6iberi, .a+a6i&ati di+ umbra, fa.uti sa isi de&v$6te adevarate6e ta6e+te. Ei su+t .ei .e
p$t dem$+stra .a e7ista si.a6t.eva di+.$6$ de materie, .a f$rta ga+du6ui este .ea mai
puter+i.a u+da vibrat$rie, .a spatiu6 si timpu6 p$t fi stapa+ite, supuse.
(% 9e8a m-ai pierdut? /u vreau sa ma .$+tra&i.? #mi p$ti v$rbi despre .$piii i+dig$, .ei
ve+iti i+ a8ut$ru6 p6a+etei@ 9e u+de su+t ei@
9% Ei su+t fie di+ a.e6asi segme+t a6 "errei, fie di+ a6te segme+te. Cei .e vi+ di+ a.e6asi
6$. matri.ia6 su+t e+titati e6evate, s$site .a des.-i&at$ri de .a6e, de drumuri. Cei .e vi+ di+
a6ta parte, su+t e+titati superi$are, aduse di+ a6t segme+t, .-iar de .atre Matri.e, .u
s.$pu6 de a a8uta p6a+eta. (mbe6e .ateg$rii au p$sibi6itatea de a-si a..esa mem$ria
matri.ia6a .$+stie+t si de a-si f$6$si .u+$sti+te6e. Ei se v$r adapta .e6 mai bi+e si mai rapid
6a +$ua vibratie. "$t ei su+t .ei .e v$r fi apti i+ a a8uta 6a re.uperarea "errei, 6a tratarea ei.
(% Si .u +$i .ei6a6ti, .u .ei .are +u se v$r i+.adra i+ +$ii parametri, .e se va i+tamp6a@
9% Ei v$r fi .$+dusi .atre u+ a6t segme+t a6 Matri.ei. 9e a6tfe6 i+ i+teri$ru6 ei, a.est 6u.ru
se i+tamp6a mereu. )a $ a+umita peri$ada, se .urata segme+te6e. Se adu+a t$t .eea .e
.$respu+de u+ei a+umite start e+ergeti.e si vibrati$+a6e, se .umu6ea&a si se .reea&a u+
+$u segme+t matri.ia6.
(% Ca u+ fe6 de +$ua .$mu+itate@
9% 9a, e7a.t. (.estia su+t pusi impreu+a, si v$r sta asa pa+a .a+d se va fa.e iar $
.uratare.
(% Este situatia i+ .are +e gasim +$i a.um@
9% 'a+deste-te .a si ai.i, 6a i+.eput au f$st adusi .ei .u vibratie ega6a. #+ sute de mii de
23
a+i, s-a pr$dus $ departa8are, iar a.um a s$sit m$me+tu6 sa se pr$du.t ega6i&area.
(% Este prima ega6i&are@
9% /u este a treia.
(% #mi p$ti spu+e despre .e6e6a6te@
9% /u, .a.i +u 6e .u+$s..
(% Sa i+te6eg .a di+ timp i+ timp u+iversu6 separa e+titati6e. Rama+ .e6e bu+e impreu+a si
.e6e re6e p6ea.a@
9% /u putem imparti i+ bu+ si rau. Matri.ea este .ea .are -$taraste .i+e sta si .i+e
p6ea.a. Este mai mu6t $ .-estiu+e de vibrate.
(% Si 6u.ru6 asta se i+tamp6a pretuti+de+i@ ;$t fi aduse 6a$6a6ta e+titati di+ t$ate
segme+te6e@
9% 9a, da.a e6e su+t .$mpatibi6e vibrati$+a6 si da.a s-a -$tarat .rearea u+ui
segme+t .u $ a+umita s.ara vibrat$rie.
(% ;ai +u fa. parte di+ u+iversuri, p6a+ete, spe.ii diferite@
9% 9upa .um spu+eam, 6a u+ a+umit +ive6 su+tem i+ter.$+e.tati. Su+tem t$ti fa.uti di+
a.e6asi a6uat.
(% 9a, dar +e supu+em a6t$r 6egi. 9a.a ar fi sa 6uam pama+te+i si i+uaAi, si sa ii pu+em
i+tr-u+ #$., .e ar iesi.
9% (.est 6u.ru este imp$sibi6, .a.i ei +u .$respu+d vibrati$+a6. #+uaAi au f$st .a+dva
.eea .e su+tem +$i a.um. /u mai e7ista +ime+i pe #+ua .are sa .$respu+da .-iar .e6ui
mai e6evat de pe "erra.
(% (di.a ei su+t mai bu+i, mai .a6mi, mai iubit$ri@
9% Ei +u mai perturba Matri.ea. Cu +imi.. 9i+ .$+tra $ a8uta sa se reg6e&e, $ i+.ar.a
p$&itiv.
(% Cum fa. a.est 6u.ru@
9% ;ri+ fapte6e, ga+duri6e si trairi6e 6$r. Ei stiu .a su+t i+ perma+e+ta ra.$rdati 6a a.easta si
traies. i+ arm$+ie .u ea. /u are +i.i u+ r$st sa perturbi e.-i6ibru6.
(% >ad .a ai i+.eput sa te f$iesti. >rei sa +e $prim@
9% 9a, dar i+ai+te de asta as vrea sa i+te6egi .a t$ate au $ 6$gi.a. /imi. +u e7ista
i+tamp6at$r si de 6a si+e. #+ spate6e fie.arui 6u.ru sau a fie.arei fii+te se as.u+de $ idee, $
f$rma-ga+d-vibratie.
(% 9a, dar u+e6e au f$st .reate de $m. 9e.i si $mu6 p$ate materia6i&a. 9%
9a. 9i+ pa.ate +u +umai 6u.ruri bu+e si f$6$sit$are.
21
(% (+ima6e6e p$t .rea perturbatii i+ Matri.e@
9% /u, .a.i e6e su+t ra.$rdate 6a sfera .e+tra6a, iar a.easta este .$$rd$+ata de
e+titati pa&it$are, .are +u permit a.est 6u.ru.
(% Si $ame+ii +u au@
9% /u, .a.i ei au .eva i+ p6us. ;$t fi aseme+i 6ui 9um+e&eu, adi.a p$t .rea de 6a $
f$rma ga+d.
(% Spu+e-mi, a.este idei, ma refer 6a i+ve+tii, +u e7istau de8a i+ Matri.e, iar de a.$6$
au putut fi 6uate de .ei .ar$ra 6e erau desti+ate@
9% ?+tr-u+ fe6, da. +e6e idei e7ista de8a, pre.reate. Spre e7emp6u, sa 6uam avi$+u6. E6 a
f$st ga+dit .u mii de a+i i+ urma, de primu6 $m .are si-a pus #+trebarea .um ar putea &bura
aseme+i pasari6$r. "$ti .ei6a6ti, .are au ga+dit a.e6asi 6u.ru dupa e6 au adaugat e+ergie a.e6ei
idei pa+a i+tr-$ &i .a+d .i+eva a +imerit pe a.eeasi 6u+gime de u+da, a imbu+atatit
.$+.eptu6 si 6-a tra+spus i+ pra.ti.a, materia6i&a+du-6.
(% 9ar +u e7ista idei puse a.$6$ de 9um+e&eu@
9% /u. #dei6e di+ segme+tu6 "errei aparti+ $ame+i6$r. Mai e7ista si a6tfe6 de f$rme-ga+d-
e+ergie, .are su+t puse de .atre e+titati a6e a6t$r p6a+uri.
(% /u i+te6eg.
9% Sa presupu+em .a i+uaAi -$taras. sa va dea a..es 6a f$6$sirea 6umi+ii .rista6e6$r i+
pre6u.rarea meta6u6ui. E7ista d$ua p$sibi6itati. Fie este trimisa $ e+titate 6a i+.ar+are, .are #+sa
are dreptu6 de a-si pastra mem$ria matri.ia6a a segme+tu6ui i+itia6, fie tra+smit $ f$rma-
ga+d-e+ergie i+ segme+tu6 matri.ia6 a6 "errei. ( d$ua varia+ta este .ea mai des f$6$sita.
(% (sta i+seam+a .a tu, ava+d a..es 6a i+f$rmatii6e vietii .a i+uaAi, ai ve+it sa adu.i
.eva spe.ia6@
9% 9a, dar as vrea sa v$rbim data viit$are.
I!
(% (sta&i as d$ri sa dis.utam despre m$du6 .um ai a8u+s tu ai.i, pe "erra si de .e. "u ti ai
a6es 6$.u6, pari+tii@
9% /u prea. Ei au f$st u+a di+ $ptiu+i6e disp$+ibi6e i+ a.e6 m$me+t. (%
Si tu ai ve+it, te-ai i+.ar+at si +as.ut .a fii+d .$pi6u6 6$r@
9% /u m-am +as.ut.
(% !a eu .red .a te-ai +as.ut. Cum a6tfe6@
28
9% Este puti+ mai .$mp6i.at, Ei aveau u+ .$pi6 a6 6$r, .are s-a +as.ut +$rma6, dupa +$ua
6u+i de sar.i+a, .a $ri.e fii+ta pama+tea+a. 9i+ pa.ate e6 era $ fire b$6+avi.i$asa si .a
atare, .-iar .$+f$rm .u pr$gramu6 6ui, e6 trebuia sa paraseas.a a.easta 6ume. (tu+.i eu i-
am 6uat 6$.u6.
(% ;$ti fi u+ pi. mai e7a.t@ /u am #+te6es +imi..
9% C$pi6u6 6$r, pe +ume 9avid s-a +as.ut pe+tru a muri. Era u+ pr$gram .u .are
ve+ise 6a +astere. E6 trebuia .a 6a varsta de 3 6u+i sa p6e.e. (tu+.i s-a -$tarat i+ Matri.e .a
eu sa ii iau 6$.u6.
(% !i+e, dar .um@ /u si-au dat seama .a au a6t .$pi6@
9% /u, .a.i eu i-am pre6uat trupu6.
(% ,$tarat, +u i+te6eg.
9% C$pi6u6 s-a +as.ut .u $ se+sibi6itate. ( f$st mai t$t timpu6 ra.it. )a varsta de 3 6u+i,
mama 6-a gasit i+ patut, i+ .$ma. ( a6ergat .u e6 6a spita6, u+de s-a i+.er.at i+t$ar.erea 6ui 6a
viata, i+sa e6 a murit. ;ret de .ateva mi+ute, i+ima 6ui a i+.etat sa mai bata. (tu+.i,
suf6etu6 6ui s-a despri+s si eu i-am pre6uat trupu6. Medi.ii au .re&ut .a au reusit sa i6
resus.ite&e, i+sa +u a f$st asa. E6 p6e.ase.
(% Si +u si-au dat seama@
9% /u, +i.i +u aveau .um. Era a.e6asi trup.
(% "u ai i+trat i+ trup, ava+d .$+stii+ta .a esti .i+e esti@
9% )a i+trarea i+ trup stiam .i+e su+t. (m a8utat .$+stie+t 6a a+imarea 6ui, i+sa varsta
bi$6$gi.a si fu+.tii6e .$rpu6ui +u imi dadeau v$ie sa ma ma+ifest de.at .a u+ sugar. (p$i
.$+stii+ta de si+e mi-a disparut. (m uitat t$tu6 si a trebuit sa tree pri+ stadii6e i+vatarii, 6a fe6
.a $ri.e murit$r.
(% 9e .e@
9% ;e+tru a i+vata sa ma adapte& 6a vibratia $ame+i6$r si a 6$.u6ui. ;e+tu a 6e i+te6ege
me+ta6itatea si m$du6 de viata.
(% (i pierdut mu6t timp?
9% /u, de6$., .a.i am .astigat Cra.iu+u6, .u bu.uria si 6umi+a 6ui, ;aste6e, petre.eri6e,
8$a.a .u .$piii. Su+t 6u.ruri pe .are +u 6e stiam, +u 6e .u+$steam p$te+tia6u6 vibrati$+a6. ;e #+ua
+u e7ista.
,abar +u ai .at de frum$s este sa te 8$.i i+ &apada? Sa te bati .u bu6gari, sa iti fie frig... (%
9a, da.a pui pr$b6ema asa, su+t mu6te aspe.te +$i...
9% 9a, iar pe+tru a ti 6e i+susi trebuie sa 6e simti, sa 6e traiesti. ;a+a si tristetea este u+
6u.ru frum$s. 9$ru6 de fii+fe6e apr$piate, de .ate6...
(% (sta asa este, i+sa +u t$tu6 este frum$s,
20
9% !a t$tu6 este frum$s, .a.i este $ e7pe+erta +$ua, aparte. Fie.are traire sau simtama+t te
defi+es. .a fii+ta. "$tu6 si t$ate .$+verg .atre a-ti #+susi 6e.tia trairii #+ a.est p6a+
vibrati$+a6. Este $ s.$a6a spe.ia6a, pe .are su+t re.u+$s.at$r .a $ p$t par.urge.
(% Si .a+d ti-ai dat seama de .e6e i+tamp6ate@ Ca+d ai .$+stie+ti&at .i+e esti@
9% Ca+d aveam 4 a+i. #mi ami+tes. .a era i+ seara de Cra.iu+, .are de a6tfe6 este
sarbat$area mea preferata. Mama imi spusese .a $ sa vi+a M$su6. Eram atat de
te+si$+at i+.at +u puteam ad$rmi. (tu+.i am i+.eput sa imi v$rbes. i+ ga+d, i+treba+du-ma
a+umite 6u.ruri si t$t atu+.i .i+eva a i+.eput sa imi raspu+da. Mi-a trebuit destu6 de mu6t
timp sa i+te6eg. Mai rau este .a a trebuit sa ma a8ut si+gur, de$are.e +i.i mama, +i.i tata
+u au vrut sa ma as.u6te, ba mai mu6t imi i+ter&i.eau sa dis.ut subie.tu6 .u a6te
pers$a+e. ;a+a si priete+u6 meu >6adut mi-a spus .a su+t .iudat si .a da.a +u termi+ .u
tampe+ii6e astea +u $ sa se mai 8$a.e .u mi+e.
(% (sa ai 6uat 6egatura .u (g-t$+@
9% 9e fapt e6 a 6uat 6egatura .u mi+e. E6 mi-a spus .a am f$st t$t timpu6 supraveg-eat,
i+sa au i+trat i+ .$+ta.t abia atu+.i .a+d au .$+siderat .a 6egatura mea .u ;ama+tu6 a f$st
pe dep6i+ stabi6i&ata.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a e7ista peri.$6u6 .a ami+ti+du-mi sa imi d$res. sa p6e.. (%
Si era rau@
9% 9a, .a.i eu am ve+it .u $ misiu+e si a.est 6u.ru trebuie dus 6a bu+ sfarsit.
(% (g-t$+ ti-a p$vestit de #+ua@
9% /u .-iar p$vestit. ( f$st .a si .um m-am uitat 6a u+ fi6m. (m va&ut .u $.-ii mi+tii, .a
si .um m-as uita 6a te6evi&$r i+ .ap, t$tu6, de 6a +asterea mea pe #+ua si pa+a 6a p6e.are.
(m va&ut ist$ria p6a+etei, mi-am retrait viata si mi-am rei+susit .u+$sti+te6e. (.$6$ u+de
aveam +e.6aritati, am i+trebat, iar e6 mi-a raspu+s arata+du-mi imagi+i, su+ete si vibratii.
(: "u ai murit pe #+ua pe+tru a te putea +aste ai.i@
9% /u am murit .i am i+trat i+ .e6a6a6t p6a+, di&$6va+du-mi .$+stie+t trupu6 si astepta+d
m$me+tu6 $ptim pe+tru a a8u+ge ai.i.
(% 9e.i pari+tii erau .umva di+ai+te stabi6iti?
9% /u, a f$st $ a6egere de u6tim m$me+t:
(% 9ar ai spus .a ai asteptat m$me+tu6 $ptim?
9% 9a, dar pari+tii mei +u erau a.estia. Erau u+ .up6u de ti+eri, .are erau adeptii u+ui
.ure+t es$teri., .are de fapt este $ re.reere a u+ei mari s.$6i de mistere. Fata trebuia
sa rama+a gravida si sa ma adu.a pe 6ume, iar astfe6 as fi be+efi.ia6 de u+ rea6 sup$rt si
as fi putut ma+ifesta baga8u6 meu matri.ia6 mu6t mai repede si i+ .$+ditii $ptime.
20
(% Si ei s-au ra&ga+dit, +u au mai vrut .$pi6@
9% !a da, am f$si .$+.eput. !a .-iar am si i+ .eput pr$.esu6 de i+g6$bare a e+titatii i+
trup, i+sa mama s-a ra&ga+dit si a i+trerupt sar.i+a.
(% 9ar da.a erai $ e+titate aparte, a8utata, de .e +u i s-a spus@
9% # s-a spus, i+sa ea .$+sidera .a este prea ta+ara. #-au trimis .-iar si vise, trairi, i+sa
fri.a a fa.ut-$ sa +u 6e i+te6eaga. 9e a6tfe6 fri.a si ura su+t si+gure6e se+time+te pama+te+e
.are b6$.-ea&a a..esu6 .atre .u+$astere si ev$6utie.
(% Si +u puteai astepta a6ta +astere@
9% /u, .a.i +u p$ti sta f$arte mu6t i+ Matri.e. 9a.a mai &ab$veam, ar fi trebuit sa ma
di&$6v sau sa ma +as. i+uaAi. (sa am a8u+s sa iau 6$.u6 6ui 9avid.
(% #+ Matri.e, ai u+ a+ume timp 6a disp$&itie@
9% 9a, i+ starea premergat$are u+ei i+trupari de$sebite, ti se pastrea&a i+susiri6e si
mem$ria matri.ia6a, dar e+ergia e7iste+ta i+ i+teri$ru6 Matri.ei p$ate perturba i+tegritatea
e+titatii, i+ .a& .a se depaseste $ a+umita peri$ada.
(% Si .u e+titatea .are a f$st 9avid .e s-a i+tamp#at@
9% Ea s-a i+ t$rs i+ Matri.e si asteapta $ +$ua $p$rtu+itate de a ve+t. (%
Si este .$re.t fata de ea@
9% 9a, .a.i ea a a8u+s i+tr-u+ p6a+ superi$r .e6ui di+ .are a p6e.at. (%
9e .e@
9% ;e+tru .a pr$gramu6 .u .are ve+ise a f$st 6asat trupu6ui si de.i #-am pre6uat eu.
(% (di.a ai pre6uat Aarma 6ui@
9% /u .-iar, .a.i tu i+te6egi Aarma i+a6t m$d. Eu am pre6uat mare parte di+ perturbari6e pe
.are e6 6e-a 6asat i+ tre.ut i+ Matri.e, i+sa d$ar pe .e6e pe .are ve+ise sa 6e re&$6ve a.um.
Restu6 su+t ramase i+ segme+tu6 matri.ia6 i+ .are este a.um si 6e va 6ua .u e6 .a+d va fi
-$tarat.
(% (sta i+seam+a .a tu vei avea de i+fru+tat pr$b6eme6e 6ui@
9%9a.
(% Si da.a are pr$b6eme grave de sa+atate@ Ma refer i+ viit$r.
9% Eu 6e p$t fa.e fata, de$are.e este u+ fe6 de .umu6 .are se rea6i&ea&a i+tre .eea .e
a 6asat e6 si .eea .e am adus eu. Si i+ afara de asta, $ri.e p$ate fi re&$6vat, da.a stii
.um.
(% 9a, .$re.t, da.a stii .um.
9% /$i t$ti stim .um, pr$b6ema este .a pama+te+ii +u v$r sa .$+stie+ti&e&e a.este
6u.ruri.
(% #mi p$ti des.rie pr$.esu6 de pre6uare a trupu6ui@
21
9% 9a. Este i+versu6 pr$.esu6ui a .eea .e +umir+ m$arte, +umai .a sfera este e6iberata
brus. si e7a.t i+ .6ipa despri+derii .$rd$+u6ui, de trup, $ a6ta ii ia 6$.u6. (.easta i+.epe sa se
ramifi.e, i+tra+d pri+ .restet i+ sira spi+arii, ap$i i+ i+ima si de ai.i i+ st$ma., .ap si membre,
iar ap$i .$rpu6 primes6e u+ surp6us de 6umi+$&itate, iesita dire.t di+ .ampu6 matri.ia6,
Seama+a 6a .u6$are si putere .u fu6geru6. Este u+ f6as- s.urt, dar de mare i+te+sitate. 9upa
a.easta, simti trupu6 .a si .um ar fi a6 tau. Simti durerea, ma+.arimea, i+tepaturi6e, i6 p$ti
.$$rd$+a si g-ida dupa bu+u6 p6a..
#+sa eu, .um spu+eam, am avut mis.ari6e 6imitate, de$are.e .reieru6 a.umu6ase d$ar
.u+$asterea u+ui .$pi6 de 3 6u+i.
(% 9ar da.a e+titatea preia u+ trup de adu6t@ Se p$ate@
9% 9a, i+sa atu+.i be+efi.ia&a de ava+ta8e6e trupu6u8 de adu6t si p$ate fa.e mu6t mai
mu6te a.tiu+i.
(% (sta i+seam+a .a e6 are a.tiva .$+stii+ta de si+e.
9: /u. Ca.i si e6 trebuie sa se $bis+uias.a .u trupu6, .u vibratia 6$.u6ui, .u pu6su6
"errei.
(% !i+e, dar asta #+seam+a .a va avea u+ mare g$6, $ am+e&ie. /u isi va putea ami+ti
+imi., +u isi va .u+$aste rude6e, priete+ii.
9% /u va avea am+e&ie, .a.i e6 va pre6ua $data .u trupu6 si i+f$rmatia. (mi+tiri6e
vietii pre&e+te se af6a st$.ate atat i+ Matri.e .it si i+ .reier. 9e fapt i+ Matri.e a8u+ge
f$rmaga+d-e+ergie a fapte6$r, iar ami+tirea rama+e i+ maga&i+ata i+ trup. )a fe6 .a si
trairi6e si se+time+te6e.
(% (.estea +u i+f6ue+tea&a Matri.ea@
9% !a da, e6e .reea&a perturbari, dar de a6ta +atura si stri.t i+ segme+tu6 matri.ia6 afere+t
suf6etu6ui respe.tiv. "rairi6e si se+time+te6e pama+te+e su+t de fapt .e6e .are dau bu+a
fu+.ti$+a6itate a .$rpu6ui. (.esta este u+ ve-i.u6 terestru .are este a6ime+tat atat .u e+ergie si
-ra+a, .at si .u trairi.
(% Si .a+d af6a e+titatea .a de fapt trupu6 +u a f$st de 6a i+.eput a6 6ui@
9% 9epi+de de gradu6 6ui de adaptare. /u este $ regu6a. (f6a atu+.i .a+d vibratia 6ui
.$respu+de .u .ea a "errei.
(% Su+t mu6te aseme+ea pers$a+e@
9% /u stiu. Stiu d$ar .a de pe #+ua au ve+it 10. (%
Odata .u ti+e@
9% /u, 6a dista+te de timp. Eu am f$st a6 trei6ea.
(% Si restu6 stiu, su+t .$+stie+ti@
9% (g-t$+ mi-a spus .a se p$ate .$mu+i.a d$ar .u sapte i+ afara de mi+e.
22
(% Si .u .ei6a6ti d$i .e s-a i+tamp6at@
9% ;re6uarea a esuat. Su+t a+umite ris.uri. (%
/u au sa+sa sa isi revi+a@
9%/u.
(% Si .at timp v$r sta asa@
9% >$r reusi sa pie.e $data .u m$artea trupu6ui, iar a.easta m$arte va s$si abia atu+.i
.a+d se va termi+a pr$gramu6 a.estuia.
(% Si +u se p$ate fa.e +imi.@
9% /u, .a.i 6egi6e trebuie respe.tate. "$tu# are $ 6$gi.a. (%
9ar de .e s-au i+tamp6at a.este a..ide+te@
9% 9i+ .ate am i+te6es, 6a u+u6 pre6uarea a durat prea mu6t, trupu6 +u a f$st sufi.ie+t
$7ige+at iar .reieru6 a f$st afe.tat si .e6a6a6t a suferit u+ a..ide+t i+ m$me+tu6 pre6uarii.
E+titatea .are $.upa trupu6, s-a ra&ga+dit e7a.t i+ m$me+tu6 .a+d +$u6 .$rd$+ se fi7a si
astfe6 trupu6 este a.um a+imat de d$ua suf6ete, .eea .e fa.e .a i+ pre&e+t sa e7iste $
perturbare grava a sistemu6ui, .are +u mai p$ate fi .$$rd$+at.
(% 9ar a.este 6u.ruri +u erau di+ai+te stiute@
9% /u, de u+de sa stii .a e+titatea +u respe.ta 6egea, .a se $pu+e@ (%
Si .u .ei6a6ti .e s-a i+tamp6at@
9% Stiu .a su+t bi+e, a i+.eput .$mu+i.area si t$tu6 de.urge +$rma6. +u6 este .-iar mai
ava+sat de.a mi+e, .a.i be+efi.ia&a de spri8i+u6 ambi6$r pari+ti.
(% Cu .e se $.upa pari+tii 6ui@
9% Su+t .er.etat$ri, i+sa fa. parte di+ Ordi+u6 R$si.ru.ie+i6$r si de.i au a..es 6a $ i+a6ta
.u+$astere es$teri.a.
(% 9ar +u su+t t$t $ $rga+i&atie de tip sata+ist@
9% /u, su+t .u t$tu6 a6t.eva. E drept .a a+umite ramuri, au deve+it i+teresate mai mu6t de
pr$pria bu+astare de.at de ev$6utie sau a6truism, i+sa .ei 6a .are fa. referire, .u sigura+ta
+u su+t +egativi.
(% Si su+t i+ R$ma+ia@
9% /u, eu su+t si+guru6 de ai.i. 9i+tre .ei .are au reusi pre6uarea, trei su+t i+ (meri.a,
u+u6 i+ Fra+ta, u+u6 i+ C-i+a si d$i i+ 'erma+ia.
(% Cu ti+e fa. sapte. (6 $ptu6ea u+de se af6a@
9% #+tr-u+ 6$. spe.ia6, pe .are (g-t$+ +u ti-# p$ate spu+e.
(% Eu am v$rbit .u (g-t$+@
9: #+ mare parte.
(% 9e .e a f$st ateasa a.easta reparti&are@
22
9% Reparti&area s-a fa.ut fu+.tie de imp$rta+ta eve+ime+te6$r .e urmea&a sa vi+a.
(% 9edu. .a +$i, .u Fra+ta si C-i+a +u $ sa avem parte de 6u.ruri de$sebite.
9% 9i+ .$+tra, i+sa ai.i +u este asa de mu6t de 6u.ru. "$tu6 va .urge 6i+.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a ai.i +$i be+efi.iem de .$+stii+aa .$6e.tiva a i+ai+tasi6$r +$stri, .are +e va fi
de mare a8ut$r.
(% Ce vrei sa spui .u asta@
9% (i.i pe a.est pama+t au trait fii+te f$arte ev$6uate, .are au 6asat viit$are6$r ge+eratii u+
fe6 de bu6a e+ergeti.a .are .$+ti+e i+f$rmatii de $ mare va6$are. E6e v$r fi reve6ate 6a u+
a+umit m$me+t. "$t$data pri+ a..esarea a.est$ra, +$i v$m .apata e7p6i.atii 6a t$ate
i+trebari6e .are au f$st puse de-a 6u+gu6 ev$6utiei, i+trebari a .ar$r raspu+suri rea6e, au f$st de
$bi.ei as.u+se, mas.ate sau tru+.-iate.
(% #mi p$ti da u+ e7emp6u@
9% /u, .a.i +u este sar.i+a mea.
(% Si mai este mu6t pa+a .a+d v$m putea a..esa a.est te&aur@
9: /u. +ii .-iar i# a..esea&a, ba mai mu6t, impartases. i+f$rmatii6e primite. (%
Si +$i de .e +u stim@
9% !a au&im, dar +u su+tem i+teresati. Ma8$ritatea .rede .a su+t p$vesti. (%
"$ata R$ma+ia a f$st p$pu6ata de a.este fii+te@
9% #+ spe.ia6 .e+tru6 tarii a.tuate, i+tr-u+u6 di+ mu+ti este .-iar as.u+s u+ te&aur
i+f$rmati$+a6 de$sebit de imp$rta+t.
(% Si de .e +u a af6at +ime+i@
9% (g-t$+ spu+e .a stiu destu6 de mu6ti, i+sa .a +u v$r sa spu+a. Su+t pers$a+e .are
.-iar au i+trat a.$6$.
(% Este tipi. r$ma+es.. 9a.a au&i .eva .e +u trebuie, ti se spu+e .a esti de&i+f$rmat, .a
ai i+fe6es gresit sau .a +u ai a8u+s 6a +ive6u6 6a .are ti se p$ate reve6a se.retu6.
9% "$ti v$r af6a atu+.i .a+d va trebui.
(% Ce imi mai p$ti spu+e despre tara +$astra@
9% Este si+gura tara .are are sapte .eaAre a.tive. (%
#+ rest +u au@
9% /u. ;ar+a+tu6 are 6a ra+du6 6ui sapte .e+tri e+ergeti.i, dispusi pe i+treaga suprafata, i+sa #+
rest +i.i $ tara +u are sapte .e+tri pr$prii. (sta este de fapt m$tivu6 pe+tru .are s-a
i+sistat i+ sub8ugarea R$ma+iei de .atre a+umite .ure+te sau $rga+i&atii +egative.
(% #mi p$ti spu+e u+de sum .-aAre6e ;ama+tu6ui@
9% CeaAre6e ;ama+tu6ui su+t i+ Ca6if$r+ia, (meri.a de Sud, (ustra6ia, (+g6ia, Egipt,
2=
#ra+ si "ibet.
(% 9ar a6e R$ma+iei@
9% +u6 este 6a Sambata de Sus-Re.ea, a6 d$i6ea #+ Mu+tii Rarau, a6 trei6ea i+ apr$piere
de Sim6eu6 Si6va+iei, a6 patru6ea 6a Capidava, a6 .i+.i6ea 6a Sarmisegetusa, a6 sase6ea i+
;ara+g iar a6 sapte6ea i+ Sub.arpatii 'eti.i. !i+e, dar +u su+t i+ $rdi+ea pe .are ti-am
spus-
$. Fu+.tii6e 6$r e7a.te, +u p$t fi i+.a de&va6uite, de$are.e +u su+t suta 6a suta a.tive%
(% 9ar mu+tii !u.egi, imi p$ti spu+e .eva despre ei@
9% (tat i+ !u.egi .at si i+ Cea-6au, e7ista a.e6 te&aur i+f$rmati$+a6 de .are iti v$rbeam.
9a.a $ame+ii s-ar uita ar putea .-iar sa i6 vada. #+ a.e6e 6$.uri apar +iste f$rmatiu+i
e+ergeti.e sub f$rma de piramida .u ba&a patrata. (.um arata .a u+ fe6 de -$6$grama, dar .u
.at +e v$m apr$pia de a+umite eve+ime+te .u atat v$r fi mai preg+a+te.
(% Ce r$6 au a.este piramide@
9% E6e pr$te8ea&a tara de a+umite ata.uri e+ergeti.e si tra+smit f$rme-ga+d-e+ergie i+
s.$p de pr$te.tie si ev$6utie spiritua6a. #+tr-u+ fe6, putem spu+e .a i+.ear.a sa ridi.e vibratia 6a
+ive6u6 i+tregii R$ma+ii. (tat a 6$.u6ui .at si a $ame+i6$r.
(% Su+t a.esti .e+tri asema+at$ri .u ai $ame+i6$r@
9% 9a, ide+ti.i. (u a.e6easi .u6$ri si r$6uri.
(% 9ar .are este s.$pu6 6$r@
9% Ei reg6ea&a, supraveg-ea&a si $ptimi&ea&a fu+.ti$+area p6a+etei. )a fe6 .a si .-aAre6e
fii+te6$r, .are .$$rd$+ea&a fu+.ti$+a6itatea i+tregu6ui sistem. Oame+i au e7a.t a.e6asi +umar de
.e+tri, de$are.e traies. ai.i si trebuie sa .$respu+da vibrati$+a6 .u p6a+eta.
(% 9ar .-aAre6e R$ma+iei@
9% (.estea au i+.eput a fi a.tivate abia i+ 1083. Ma7imu6 $ptim se va ati+ge i+ 2011.
(% 9ar .are este s.$pu6 6$r@
9% /u iti p$t spu+e de.at .a pama+tu6 a.estei tari e7ista de 6a i+.eputu6 "errei. "$t ai.i
au f$st .reate prime6e fii+te, .are ap$i au p6e.at si au .$6$+i&at i+treaga p6a+eta. "ara
a.easta va avea u+ r$6 imp$rta+t i+ a+ii .e v$r urma. C$+stii+ta .$6e.tiva 6asata +$ua de
.atre strabu+i, va e7p6$da, .upri+&a+d i+imi6e .e6$r .e v$r avea sa+sa sa supravietuias.a.
(% Sa supravietuias.a@
9% 9a, .a.i +$i +u v$m fi feriti. 9e a6tfe6 este f$arte bi+e asa. /u t$ata 6umea este
pregatita sa a..eada .atre u+ a6t p6a+. 9ar +u p$t dis.uta despre asta.
(% #mi p$ti spu+e da.a se va i+tamp6a .eva rau 6a +ive6 g6$ba6 i+ a+u6 .are va urma@
9% 9a. v$r fi pr$b6eme.
(% Ce fe6 de pr$b6eme@
9% >a fi .eva 6egat de apa, dar mai mu6t +u am v$ie sa stiu.
24
(% R$ma+ia va fi afe.tata de a.easta apa@
9% /u. (i.i v$r fi pr$b6eme mai mu6t de $rdi+ e.$+$mi.. 9e fapt fie v$r fi pr$b6eme
grave, de $rdi+ e.$+$mi., fie va fi u+ mare .utremur.
(% Mai imi p$ti da 6amuriri@
9% /u. (s d$ri sa +e $prim.
## r$g pe 9avid .a i+ai+te de a p6e.a sa ma 6ase sa dis.ut .u mama 6ui. (f6u de 6a
a.easta .a i+tradevar .$pi6u6 ei s-a +as.ut .u $ se+sibi6itate aparte si .a prime6e 3 6u+i de
viata a f$st t$t timpu6 ra.it, ba .-iar .a i+ 8uru6 a.estei varste a f$st 6a u+ pas de m$arte i+
urma u+ei p+eum$+ii grave, .$mbi+ata .u $ i+t$6era+t 6a a+tibi$ti., imi spu+e .a medi.ii au
i+.er.at .am d$ua mi+ute sa i6 resus.ite&e. Mai af6u .a t$tu6 a f$st de fapt $ mi+u+e, .a.i dupa
a.est epis$d 9avid s-a i+sa+at$sit brus., +emaiava+d +i.i$data +i.i u+ fe6 de pr$b6eme.
#mi iau ramas bu+ de 6a ea, .$+du.a+d-$ spre usa. #+ai+te de a iesi se i+t$ar.e .atre
mi+e, s$vai+d%
- Stiti, este u+ se+time+t .iudat, +u vreau sa ma .redeti +ebu+a, dar atu+.i, .a+d a
des.-is $.-ii, dupa .e a reve+it 6a viata am avut impresia .a +u mai este e6? (m v$rbit si .u
pre$tu6 despre a.est 6u.ru si i-am fa.ut s6u8be de e7$r.i&are, dar... Credeti .a este p$sibi6
sa fie p$sedat@
9au sa des.-id gura pe+tru a-i raspu+de, dar mi-$ ia i+ai+te spu+a+du-mi repe&it%
- >a r$g sa +u imi raspu+deti. /u su+t pregatita sa stiu. Eu +u vreau sa am u+ m$+stru
6a usa?
Mu6t timp dupa p6e.area 6$r rama+ i+ga+durata. Ma ga+des. da.a ar fi bi+e si $ 6as pe
mama sa as.u6te i+registrari6e sedi+te6$r. Ma -$taras. t$tusi sa +u $ fa., fara $ .$+si6iere
prea6abi6a.
!
(% (i d$ri sa imi spui .eva i+ m$d spe.ia6@
9% /u, ma p$ti i+treba tu. 9$ar (g-t$+ mi-a spus sa iti spu+ .a mi-au f$st fa.ute .am
sase s6u8be de e7$r.i&are, i+ diverse 6$.uri. Se ga+dea .-iar sa ma pu+a sa spu+ a+umite
6u.ruri, mai a6es .a u+ii di+tre pre$ti +u erau .-iar .eea .e vr$iau sa para, i+sa s-a abti+ut,
de$are.e ar fi dus 6a $ i+ rautatire a re6atii6$r di+tre mi+e si fami6ia mea.
(% Cum adi.a +u erau .eea .e v$iau sa para@ /u erau pre$ti@
23
9% !a da, dar +u isi respe.tau pr$prii6e .$+vi+geri.
(% 9ar stii .e se spu+e, sa fa.i .e &i.e p$pa, +u .e fa.e e6.
9% /u. "rebuie sa fa.i si sa spui .eea .e .$+sideri tu .a este .$re.t si bi+e. Sa dai
e7emp6u pri+ pr$pria ta vibratie si traire, viata ta de trait$r a6 "errei este marturia. 9e .e sa
pui pe a6tii sa fa.a 6u.ruri i+ .are tu +u .re&i@
(% ;e+tru .a e7ista $ .$+duita, +iste pri+.ipii m$ra6e.
9% C$re.t, i+sa e6e trebuie pr$p$vaduite de .ei .are 6e ap6i.a, .are .red i+ e6e.
(% !i+e, sa reve+im 6a .-aAre. >r$iam sa te i+treb da.a i+uaAi au t$t sapte .eaAre.
9% /u. (u &e.e. (u sapte .a a6e pama+te+i6$r, p6us trei sub f$rma de dis.uri para6e6e,
situate deasupra .restetu6ui .apu6ui.
(% Sa i+te6eg .a i+ rest, 6a +ive6 e+ergeti. su+tem asema+at$ri@ 9%
/u. 9e6$..
(% 9ar .e difere+te e7ista@
9% /$i ai.i, pe ;ama+t avem .e6e sapte .eaAre, dar de 8ur impre8uru6 +$stru se af6a
sapte .ampuri de e+ergie, divers .$6$rate. 9e fapt su+t .$6$rate i+ .u6$ri6e .-aAre6$r. (rata
.a u+ fe6 de ba6$a+e .$+.e+tri.e, bagate u+u6 i+ .e6a6a6t.
(% Se +umes. bi$-.ampuri.
9% !i+e, a.este bi$-.ampuri, su+t spe.ifi.e pama+te+i6$r. #+uaAi +u 6e mai au. )e-au
avut de mu6t de t$t, dat de .a+d p6a+eta 6$r a fa.ut sa6tu6, e6e s-au tra+sf$rmat i+tr-$ sfera
perfe.ta de e+ergie. (.easta are .u6$area aurie.
(% Ce r$6 are a.easta sfera@
9% Ea a8uta 6a reg6area si me+ti+erea e.-i6ibru6ui i+ $rga+ism. Cu a8ut$ru6 ei se p$ate
.$mu+i.a, .a.i atu+.i .a+d vrei a.est 6u.ru, ea se mareste si a8u+ge pa+a 6a pers$a+a pe
.are vrei sa $ .$+ta.te&i. "$t .u a8ut$ru6 ei se a.tivea&a MerAaba. 9e fapt pri+ a.easta sfera
se rea6i&ea&a t$tu6.
(% Si asa $ sa avem si +$i dupa sa6t@
9% 9a, i+sa a.um, ai.i, are 6$. u+ e7perime+t +e$bis+uit. (%
(di.a@
9% Se i+.ar.a efe.tuarea sa6tu6ui si pastrarea trupu6ui a.tua6. (%
;ai i+uaAi +u si-au pastrat trupu6@
9% 9$ar f$rma. "rupu6 a deve+it mai puti+ de+s, mai e+ergeti., de a6tfe6 i+treaga p6a+eta s-
a s.-imbat atat .a stru.tura .at si .a e+ergie. (.um se i+.ear.a pastrarea stru.turii si
s.-imbarea e+ergiei. Oame+i au sa+sa sa isi pastre&e .$rpu6 asa .um este. (di.a si isi
pastre&e stru.tura m$6e.u6ara. 9$ar (9/-u6 va fi m$difi.at. #+ pre&e+t $mu6 are d$ar u+ sfert di+
.$duri6e (9/ a.tive. Restu6 su+t i+a.tive.
21
(% Si .e i+seam+a a.easta a.tivare a 6$r@
9% ;ri+ a.tivarea i+ t$ta6itate a a.est$r .$duri (9/, $mu6 va reusi sa pastre&e i+ trup
6umi+a, vibratia, su+etu6 si i+f$rmatia matri.ia6a. (sta i+seam+a .a va fi i+ perma+e+ta
ra.$rdat 6a pu6su6 si respiratia i+tregu6ui +ivers.
>a fu+.ti$+a i+ arm$+ie .u a.esta. "rebuie sa ve&i (9/-u6 .a fii+d u+ tra+smitat$r de
6umi+a, su+et si vibratie.
(% Cum adi.a pu6su6 +iversu6ui@
9% +iversu6 are u+ pu6s a6 6ui, $ a+umita vibratie. (.easta este tra+smisa ga6a7iei,
ap$i este pre6uata de pama+t, de u+de este re.epti$+ata de .reier, .are $ tra+smite
i+imii si ap$i a.easta $ raspa+deste i+ .$rp. Si i+ pre&e+t se i+tamp6a a.est 6u.ru, i+sa
dat$rita a.est$r .$duri .are su+t partia6 b6$.ate, $mu6 preia d$ar u+ sfert di+ .a+titatea
trimisa.
(% "u ai t$t u+ sfert di+ .$duri6e (9/ a.tivate@
9% /u, am apr$ape 10C a.tive. 9e fapt +u su+t si+guru6. Su+t f$arte mu6ti. (%
9ar de .e +u se a.tivea&a 6a t$ti @
9% ;e+tru .a +u t$ti v$r fa.e sa6tu6. Ce6$r .are +u v$r merge .u +$i mai depaite, +u are
se+s sa 6i se a.tive&e. ;6e.area 6$r i+ matri.e .u a.este .$duri a.tive, ar adu.e grave
perturbari, atat segme+tu6ui matri.ia6 di+ .are fa. parte .at si 6$r .a e+titate. Ei ar trebui sa
rama+a i+ Matri.e pa+a .a+d pe $ a6ta p6a+eta va avea 6$. u+ eve+ime+t .$resp$+de+t, iar
a.est 6u.ru ar fi i+ defav$area 6$r, .a.i ar avea de re&$6vat i+tr-$ si+gura viata t$ate
f$rme6e-ga+d-e+ergie perturbat$are pe .are 6e-au trimis i+ segme+tu6 6$r matri.ia6.
(% Si pe+tru .ei .are rama+, a.tivarea .$duri6$r .a+d se va fa.e pe dep6i+@
9% (bia dupa .e va avea 6$. sa6tu6. E6e i+.ep sa se a.tive&e, dar v$r fi 6a ma7imum abia
dupa a.eea.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a si ;ama+tu6 abia dupa sa6tu6 vibrati$+a6 va fi i+regu6a. M$me+ta+ ;ama+tu6
sufera. Este p6i+ de e+ergii .$+tradi.t$rii.
(% (di.a@
9% "u stii .a si+gure6e vibratii .are .$+tea&a su+t ura si iubirea@ "$ate .e6e6a6te su+t
derivate di+ e6e.
(% 9ar $mu6 tre.e i+ de.ursu6 u+ei vietii pri+ ambe6e aspe.te.
9% 9a, dar a.um este .a&u6 sa +e -$taram de .e parte vrem sa fim. (.um este
m$me+tu6 i+ .are traim efe.tiv .eea .e emitem, de$are.e ;ama+tu6 a a8u+s 6a stadiu6 i+
.are +u mai preia +imi. de 6a +$i, ba mai mu6t, +e da i+ap$i .eea .e am sema+at de-
a 6u+gu6 vieti6$r +$astre )a fe6 se i+tamp6a si .u Matri.ea. (re 6$. u+ fe6 de .uratare
ge+era6a.
28
(% ;$ate .a asta este e7p6i.atia atat$r b$6i.
9% 9a, si asta p$ate fi $ e7p6i.atie.
(% Si .um sa s.api de em$tii +egative@
9% ;e+tru a s.apa de em$tii6e +egative trebuie sa i+veti sa 6e supui, sa 6e i+fru+ti si sa 6e
.$+vertesti i+ iubire.
(% !i+e, dar da.a iti este fri.a de .ai+i. /u ai .e sa fa.i.
9% !a da. Sa ii iubesti. #+ fie.are seara sa v$rbesti .u sfera 6$r .$$rd$+at$are si sa
tra+smiti .atre Matri.e ga+duri de iubire, de iertare, de a8ut$r, .atre spe.ia 6$r, )a fe6 p$ti
fa.e .u t$ate fri.i6e si uri6e ta6e. "$tu6 trebuie .autat, adus 6a +ive6u6 .$+stii+tei si ap$i
tra+sf$rmat i+ iubire si 6umi+a. "rebuie fa.ut a.est 6u.ru i+ai+te .a +$ua e+ergie sa p$ata fi
i+g6$bata.
(% (.easta +$ua e+ergie este u+a spe.ia6a@
9% /u, este e+ergia femi+i+a.
(% 9ar ea e7ista de8a?
9% 9a, dar +u a f$st e+ergia preg+a+ta. 9e $ 6u+ga peri$ada de timp, ;ama+tu6 este
.$+dus de e+ergia mas.u6i+a. (.um a.est aspe.t este pe .a6e sa se s.-imbe. #+ +$ua
vibrate, e+ergia femi+i+a va fi ega6a .u .ea mas.u6i+a.
(% !a+uies. .a este u+ 6u.ru bu+? (m va&ut .e s-a i+tamp6at .u e+ergia mas.u6i+a.
9% Cu sigura+ta este u+ 6u.ru bu+, .a.i ambe6e e+ergii v$r e.-i6ibra vibrati$+a6 si e+ergeti.
;ama+tu6. >a fi i+tr-u+ fe6 $ ega6itate de f$rte.
(% Se stie .a atu+.i .a+d f$rfe6e su+t ega6e, e6e se a+u6ea&a.
9% Ceea .e este bi+e, .a.i asta i+seam+a e.-i6ibru si perfe.tiu+e. (%
9ar si femei6e au .$+dus 6a u+ a+umit m$me+t.
9% 9a, iar ap$i au ve+it barbatii, ap$i iar fer+ei6e si di+ +$u barbatii. (u f$st patru
aseme+ea .i.6uri, iar a.um su+tem pe .a6e sa i+tram i+ .e6 de-a6 .i+.i6ea. 9e fapt e6e
.$respu+d a+umit$r e6eme+te.
(% Care e6eme+te@
9% ( f$st .i.6u6 de f$., ap$i de pama+t, i-a urmat .i.6u6 de aer si .i.6u6 apei. (%
Si .e mai rama+e@
9% Rama+e .i.6u6 eteru6ui. (.um v$m i+tra i+ e6. Ma refer 6a eter .a fii+d i+sa si starea
Matri.ei si .um i+ Matri.e t$tu6 este i+ perfe.t e.-i6ibru, si ai.i t$tu6 va trebui sa fie ega6.
(% Spu+e-mi, a.este .i.6uri au f$st prestabi6ite@
9% "$tu6 este stabi6it. #+ +ivers t$tu6 fu+.ti$+ea&a dupa $ a+umita 6$gi.a si se supu+e
u+$r 6egi bi+e stabi6ite. /imi. +u este 6asat 6a v$ia i+tamp6arii.
(% Ce fe6 de 6egi@
20
9% Su+t 6egi u+iversa6e. #+tregu6 +ivers este .$$rd$+at dupa e6e, i+sa e6e t$ate deriva di+
iubire.
(% Ca+d spui iubire te referi 6a .ea pama+tea+a@
9% #ubirea pe .are $ putem e7perime+ta ai.i, repre&i+ta d$ar $ mi.a parte di+ f$rma-ga+d-
e+ergie a iubirii e7iste+te i+ Matri.e. (i.i +u $ p$ti .$+stie+ti&a pe dep6i+.
(% #mi p$ti e7emp6ifi.a@
9% 6ubirea +iversu6ui este de fapt $ i+gema+are a stari6$r pama+te+e de arm$+ie,
e.-iiibru, pa.e, mu6tumire, respe.t, i+te6egere, impa.are .u si+e, 6i+iste. Cam asa .eva.
(% Mai avem mu6t pa+a a.$6$?
9% /u, di+ .$+tra, mai avem puti+.
(% "u .re&i .a $ame+ii v$r re+u+ta asa repede 6a ve.-i6e $bi.eiuri@
9% 9a, .a.i .ei .are v$r rama+e, v$r be+efi.ia de $ .$+stii+ta +$ua. >$r avea $ a6ta
perspe.tiva asupra i+tregu6ui a+samb6u. Ei aut$mat v$r fi ra.$rdati 6a +$i e+ergii si
i+f$rmatii si astfe6 si+e6e fie.aruia va i+.epe sa se m$difi.e, sa se tra+sf$rme. Este u+
6u.ru .are va ve+i .umva di+ i+teri$ru6 fie.aruia.
(% Si 6a +ive6 e+ergeti. .um se va rea6i&a a.est 6u.ru@
9% ;ri+ des.-iderea .-aAre6$r, .are v$r fu+.ti$+a 6a .apa.itate ma7ima si parametri
$ptimi.#+ m$me+tu6 i+ .are .e+tru6 superi$r va a8u+ge 6a .apa.itate ma7ima, se va i+.epe
a.tivarea .e6$r6a6ti trei. (.estia +u se v$r a.tiva su..esiv, .a.i i+ m$me+tu6 .a+d prii+u6 dis.
a8u+ge 6a 8umatate di+ gradu6 ma7im de a.tivare, se i+.epe a.tivarea .e6ui de-a6 d$i6ea. Ca+d
primu6 este defi+itiv, .e6 de-a6 d$i6ea este 6a 8umatate si atu+.i se .$+figurea&a a6 trei6ea. )a
defi+itivarea .e6ui de-a6 d$i6ea, a6 trei6ea este a.tiva6 6a ra+du6 6ui pe 8umatate.
(% Si defi+itivarea .e6ui de-a6 trei6ea@
9% Este spe.ifi.a fie.aruia i+ parte. /u e7ista $ regu6i. +ii $ fa. mai repede, a6ti mai
i+.et.
(bia ap$i se va a.tiva sfera aurie, 6a fe6 .um au si i+uaAi.
(% 9ar +u va e7ista u+ de.a6a8 i+tre $ame+i@
9% /u, .a.i a.tivarea sferei se va fa.e simu6ta+ 6a t$ata 6umea. Ori.um asta depi+de si de
a.tivarea vibrati$+a6a a ;ama+tu6ui. Sem+a6u6 matri.ia6 de a.tivare va fi dat abia atu+.i
.a+d atat "erra .at si $ame+ii v$r avea a.eeasi fre.ve+8a.
(% 9ar da.a v$r e7ista pers$a+e a .ar$r a.tivate +u va putea fi +i.i$data dep6i+a@
9% (sa .eva +u e7ista. "rebuie sa i+te6egi .a este v$rba d$ar de e+ergie. 9ifera i+sa de 6a
$m 6a $m .apa.itatea de asimi6are.
(% 9ar se p$ate i+ti+de pe sute de a+i?
9% /u. Cu sigura+ta +u.
=0
(% Cat .re&i .a ar dura a.easta asimi6are@ Ma refer ma7imum@ 9%
Cam trei a+i, da.a ar fi sa +e rap$rtam 6a timpu6 a.tua6.
(% Mereu spui timpu6 a.tua6. Cum va fi timpu6 atu+.i@
9% /u va mai e7ista timp.
(% (di.a +u v$m mai avea u+itati6e de masura a6e timpu6ui, $ra, se.u+da@
9% /u, .a.i +u va mai e7ista timpu6.
(% !i+e, dar atu+.i +u v$r mai e7ista a+ii, de u+de vei sti .e varsta ai@
9% /u vei mai avea varsta. "rebuie sa i+te6egi .a timpu6 este spe.ifi. ga+dirii a.tua6e.
+iversu6 +u are timp. E6 e7ista. "impu6 este .a $ 6i+ie. ;6e.i di+tr-u+ pu+.t si a8u+gi i+ a6tu6.
#+ +ivers esti pur si simp6u pretudi+de+i, de.i +u trebuie sa p6e.i sau sa a8u+gi u+deva.
(% 9a, dar trebuie sa te rap$rte&i 6a .eva.
9% 9a, +e v$m rap$rta 6a pu6su6 +iversu6ui.
(% Mi-ai spus .a v$i masurati pe #+ua i+ r$tatii de p6a+eta. 9e.i e7ista $ u+itate de timp?
9% (sa este, i+sa r$tatii6e su+t date de pu6su6 +iversu6ui. #+ua este .a $ i+ima a
Matri.ei. (sa .um i+ima +$astra pu6sea&a, 6a fe6 si #+ua se r$teste i+ perfe.t a.$rd .u
pu6su6 matri.ia6.
(% #+ua este i+ima matri.ei@
9% +a di+ i+imi6e Matri.ei. (sta .a sa iti p$t e7p6i.a. "$ate p6a+ete6e .are au fa.ut
sa6tu6 devi+ #+tr-u+ fe6 i+imi. Mai e7a.t e6e se ra.$rdea&a 6a pu6su6 +iversu6ui si su+t i+
dep6i+a arm$+ie .u a.esta.
(% #mi spu+eai .a se #+.ear.a .a +$i sa fa.em sa6tu6 i+ trup. 9e .e@
9% ;e+tru .a a.easta e7perie+ta +u a mai f$st i+.er.ata +i.i$data si .um i+ +ivers t$tu6
se e7perime+tea&a, a ve+it ra+du6 si a.estei i+.er.ari.
(% Si +e-am +imerit sa fim +$i 6a a+d?
9% Cam asa .eva.
(% 9ar .e6e6a6te p6a+ete .are au fa.ut sa6tu6, 6-au fa.ut 6a fe6. "$ate@ 9%
/u. Fie.are a avut pa+e de .eva +$u.
(% Si tu ai ve+it ai.i .a sa e7perime+te&i a.est tip de sa6t@
9% /u. Eu am f$st trimis, .a de a6tfe6 si .ei6a6ti i+uaAi sa va 6amurim u+e6e aspe.te,
pe+tru .a mare parte di+ pa+ia+6e+i sa reuseas.a. Se i+.ear.a tre&irea .$+stii+tei 6a +ive6 de
masa si a.est 6u.m +u p$ate fi fa.ut de.at pri+ mesageri.
(% "e referi 6a aspe.te6e .u .e va fi dupa@
9% /u, ma refer 6a faptu6 .a pama+te+ii trebuie sa stie .i+e su+t de fapt .u adevarat, de
u+de au ve+it ei, de .i+e su+t .$+dusi si .are este t$.u6 6$r i+ +ivers.
(% Ci+e su+tem +$i@
=1
9% (.u v$.ea s.-imbata) Eu su+t (g-t$+ si am ve+it sa va spu+ .a v$i su+teti fii+te de
6umi+a. >$i su+teti .$piii Matri.ei, p$ate u+a di+ .reatii6e .e6e mai desavarsite a6e a.esteia.
#+g6$bati i+ v$i t$ate e6eme+te6e matri.ia6e, atat 6a +ive6 vibrati$+a6 .at si e+ergeti.. Su+teti
supremu6, perfe.tiu+ea. abs$6utu6 si de a.eea trebuie sa i+.epe6i sa va ma+ifestati .a
atare. (ti f$st .reati di+ pu6su6 +iversu6ui, di+ respiratia Creat$ru6ui si v$i+ta 6ui
9um+e&eu.
Su+teti .$piii )ui si aveti a.e6easi .apa.itati, p$te+te si atributii. (.um este sa+sa v$astra
de a deve+i a.tivi, de a parti.ipa .$+stie+t, de a va tra+sf$rma i+ .$-Creat$ri. "re&iti-va?
Spu+a+d a.este .uvi+te i6 vad pe 9avid .um se prabuseste pe .a+apea. Ma reped 6a e6,
i+sa +u apu. sa i6 ridi., .a.i des.-ide $.-ii spu+adu-mi%
- #arta-ma, dar am simtit .um u+ .ure+t puter+i. imi strabate trupu6 si mi-a ve+it rau.
#i i+ti+d u+ pa-ar de apa, evita+d sa ii spu+ .a 6a u6tima fra&a a v$rbit .u a6ta v$.e.
Ma uit i+ $.-ii 6ui a6bastri, $.-ii u+ui .$pi6 de sapte a+i si ma i+treb .ate tai+e a6e
+iversu6ui se p$t as.u+de i+ spate6e 6$r.
- ;r$pu+ sa +e $prir+ ai.i, asta&i? spu+ eu, pu+a+d .apat sedi+tei.
=2
!I
(% )a i+ta6+irea pre.ede+ta ramasesem 6a faptu6 .a ai ve+it ai.i, a.um, pe+tru a adu.e u+
mesa8. ;utem deta6ia puti+@
9% 9a, 9ar i+ai+te de asta as d$ri sa iti p$veste. .eva despre ist$ria p6a+etei #+ua. (%
"e r$g.
9% #+ua, de mu6t de t$t, .am a.um $pt sure de mii de a+i i+ urma. da.a ar fi sa s$.$tim
i+ a+i terestri, era $ p6a+eta 6a fe6 .a "erra. Ea era p$pu6ata de fii+te primitive, vag
asema+at$are i+uaAi6$r de (sta&i . /u erau i+te6ige+ti si +i.i +u p$sedau vreu+a di+
.apa.itafi6e pe .are 6e au i+ pre&e+t. Ceea .e ii fa.ea de$sebiti, era avutia pama+tu6ui, .a.i
s$6u6 era b$gat i+ mi+ereuri, .rista6e si si6i.iu, iar apa si s$6u6 erau .urate, i+sa t$.mai
dat$rita a.est$r resurse au deve+it ti+ta va+at$ri6$r ga6a.ti.i. )a u+ m$me+t dat, pe
p6a+eta a p$p$sit $ +ava. Era $ +ava de mi.i dime+siu+i, asema+at$are .e6$r f$6$site de ei
asta&i, .e avea 6a b$rd d$ua fii+te .iudate, agresive, i+sa f$arte ev$6uate. (.estea au
.er.etat s$6u6, au pre6evat m$stre si au p6e.at, 6ua+d .u ei d$i .$pii de i+uaAi. O parte di+
6$.uit$rii p6a+etei, respe.tiv .ei .are 6uasera .$+ta.t .u ei, ramasesera .u ideea .a
fusesera vi&itati de fii+te supra+atura6e. (.est 6u.ru s-a dat$rat atat +avei .u .are ve+isera, .at
si u+ei piese spe.ia6e pe .are ei 6e-$ 6asasera fi7ata i+ s$6. 9a.a ar fi sa $ vedem .u $.-ii
de asta&i, +e-am da seama .a ea seama+a .u $ a+te+a parab$6i.a, i+sa dat fii+d gradu6
s.a&ut de ev$6utie a6 6$.uit$ri6$r, ei au i+ .eput sa $ ve+ere&e. ( tre.ut mu6t timp, de 6a
a.easta vi&ita, .am d$ua ge+eratii... (i .eva +e.6aritati@
(% 9ar 6a vremea respe.tiva i+uaAi traiau t$t atat de mu6t@
9% /u, .e6 mai batra+ de pe p6a+eta avea .am =0-40 de a+i terestri. (%
#+ua era 6a fe6 .a asta&i@ Ma refer 6a re6ief, .6ima..,
9% #+ua, 6a vremea respe.tiva era $ p6a+eta a .apri.ii6$r vremii. Furtu+i6e erau de$sebit de
puter+i.e, i+sa s.urte. 9i+ .ate ami i+te6es e7ista iar+a, dar era f$arte frigur$asa. Erau mu+ti sii
dea6uri si .ampii, i+sa i+ a6te 6$.uri de.at .e6e e7iste+te asta&i.
A+ 9ar peri.$6e e7istau@ (+ima6e .ar+iv$re, p6a+te@
9% Ce6 mai mare peri.$6 era i+ apa. (.$6$ traiau fri+te asema+at$are u+$r .r$.$di6i giga+ti.i,
.are ieseau di+ .a+d i+ ra+d si de.imau p$pu6atia. 9e a.eea $ame+ii $bis+uiau sa d$arma
sus pe sta+.i sau i+ p$mi. #si .$+struisera u+ fe6 de .asute di+ sf$ara gr$asa de p6a+te,
.eva .a 6ia+e6e. (.$6$ isi petre.eau +$pti6e.
(% 9ar a+ima6e e7istau@
9%9a.
(% Erau u.ise pe+tru -ra+a@
=2
9%9a.
(% ,ra+a era preparata@ E7ista f$.@
9% 9a, dar +u .a .e6 de asta&i. Ei +u puteau $bti+e f$.u6 .u bri.-eta sau .-ibritu6. Erau
a+umite 6$.uri i+ s$6 de u+de a.esta iesea. Era +atura6.
(% Si .e mai ma+.au@
9% ;6a+te, dar +u 6e gateau. )e 6uau pur si simp6u si 6e ma+.au. Ori.um +u aveau u+e6te
de gatit,.(rme6e erau fa.ute mai mu6t di+ piatra, 6em+e si fu+ie de p6a+te.
(% Si de baut .e beau@
9% (pa.
(% 9i+ mare@
9% /u, di+ i&v$are, .a.i de mare +u se apr$piau de fri.a si $ri.um apa +u era bu+a de
baut.
(% 9e .e era vartia medie atat de mi.a @
9% ;e+tru .a .e6 mai adesea erau u.isi sau sufereau diverse a..ide+te. Mai erau si
b$6i6e si 6upte6e di+tre ei.
(% 9e .e se 6uptau@
9% ;e+tru .a traiau i+ grupuri restra+se, .a u+ fe6 de .6a+uri si de .ate $ri se i+ ta6+eau
aveau 6$. batai.
(% (veau sefi@
9% Sef era i+t$tdeau+a .e6 mai i+ varsta. Ca+d a.esta murea, imediat ii 6ua 6$.u6 urmat$ru6 .a
varsta
(% (veau $ pere.-e stabi6a@
9% /u, era fie.are .u .i+e vr$ia, dar +umai di+ grupu6 respe.tiv. (%
(m i+te6es?
9% 9upa .um spu+eam. (u tre.ut .am d$ua ge+eratii de 6a vi&ita a.e6$r fii+te...
(% Mai am $ i+trebare. (.e6e fii+te, .are ve+isera di+ spatiu, .um aratau@
9% Erau asema+at$ri i+uaAi6$r de asta&i, i+sa pie6ea 6$r era gri i+.-is, iar $.-ii de .u6$area
.e+usei. Ca+d spu+ asema+at$ri, ma refer 6a faptu6 .a aveau a.eeasi ti+uta, i+sa pe
spate6e 6$r aveau de-a 6u+gu6 sirei, tepi gr$si, ver&ui-mar$+ii, iar pie6ea 6$r era aspra: si
aveau u+ mir$s aparte...
(% Ce fe6 de mir$s@
9% Ciuda6, .a de s$are.e si su6f.
(% 9ar erau bu+i@
9% )a i+.eput s-a .re&ut .a erau f$arte bu+i. (u .apatat i+.rederea 6$.uit$ri6$r, dat$rita
faptu6ui .a ve+isera i+s$titi de fii+te asema+at$are i+uaAi6$r de atu+.i. #+uaAi +u si-au dat
==
seama .a de fapt erau urmasii .e6$r pe .are ii 6uasera .u ei. 9at$rita a.est$ra i+tera.tiu+ea
di+tre .e6e d$ua spe.ii s-a desfasurat .u usuri+ta. (.esti +$i 6$.atari au adus pr$gres
p6a+etei si 6$.uit$ri6$r. (u adus atat u+e6te simp6e .at si masi+arii s$fisti.ate. #-au i+vatat sa
se f$6$seas.a de e6e si sa 6u.re&e .u f$.u6. (u a6es .ativa si i-au fa.ut .apete+ii,
i+vata+du-i .um sa stru+eas.a p$pu6atia . )e-au m$+tat +iste .er.uri subtiri, meta6i.e pe .ap,
spu+a+du-6e .a astfe6 su+t aparati de re6e. (u de.imat ata.at$rii di+ apa, pe+tru a permite
6u.ru6 6a suprafata si i+ apr$pierea ei. Ceea .e +u au $bservat i+uaAi, era faptu6 .a urmasii
.are se +asteau de 6a .$6$+i&are i+.$a.e, erau diferiti. Sema+au f$arte bi+e .u p$pu6apa
basti+asa, i+sa erau mu6t mai i+dema+ati.i si mai abi6i.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a ei .$mbi+au materia6u6 6$r ge+eti. .u .e6 a6 i+uaAi6$r si ap$i i6 imp6a+tau,
da+d astfe6 +astere u+ei +$i ge+era8ii.
(% 9ar de .e fa.eau asta@
9% Ei aveau +ev$ie de 6u.rat$ri abi6i, .u .apa.itate de dis.er+ama+t, .are sa se p$ata
f$6$si de uti6a8e6e aduse de ei.
(% Si .e .a utau ei de fapt@
9% Ei vr$iau aur, si6i.iu, .rista6e si a6te tipuri de mi+ereu. (%
Ce fa.eau .u e6e@
9% Mare parte di+ materia6e erau trimise a.asa. Ei f$6$seau i+ spe.ia6 6a +ave, dar si
pe+itru a-si susti+e spe.ia.
(% Ci+e erau ei@
9% Ei isi spu+eau a+u++aAAi si ve+eau di+ C$+ste6atia 9ra.$. (%
Si a f$st be+efi.a a.easta i+.ru.isare@
9% #+tr-u+ fe6 da, .a.i i+uaAi s-au de&v$6tat mu6t. (u i+.eput sa i+8e6eaga, sa
dis.ear+a, sa 8ude.e si sa fa.a pr$grese. Si-au .$+struit .ase pe pama+t si s-au $rga+i&at
i+tr-u+ fe6 de $rase.
(% Si t$ti au f$st m$difi.afi@
9% (u mai ramas .ateva .6a+uri i&$6ate, i+sa au f$st i+6aturate de a+u++aAAi, de$are.e
erau .$+siderate agresive.
(% 9upa m$difi.area ge+eti.a s-a pre6u+git spera+ta de viata@
9% #+uaAi au i+.eput sa traias.a mai mu6t, i+ spe.ia6 dat$rita faptu6ui .a +u mai erau
peri.$6e. /u mai e7istau 6upte, m$rti vi$6e+te, ma+.area a deve+it mai variata, dat$rita
+$i6$r s$siti, .are i-au i+vatat sa .u6tive pama+tu6. Mai e7istau a..ide+te de mu+.a, i+sa erau
rare. Si+gura pr$b6ema era .a di+ .a+d i+ .a+d .ate u+ i+uaAi disparea, i+sa a+u++aAAi 6e
spu+eau .a e6 a f$st mutat i+tr-u+ a6t p6a+ mu6t mai ev$6uat, dat$rita faptu6ui .a era
=4
spe.ia6. )i se i+dusese .-iar ideea u+$r &eitati supreme, a u+$r .$$rd$+at$ri superi$ri.
(% Ca u+ fe6 de re6igie@
9% 9a. 9ar era $ re6igie fa6sa. #+uaAi m$ste+isera de 6a strabu+i ideea .a a+u++aAAi
ve+isera si i+ tre.ut si 6asasera u+ 6u.ru spe.ia6 drept pr$te.tie.
(% Si .at a durat .$6$+i&area@
9% Cam trei&e.i de mii de a+i. (tit au stat i+ 6i+iste pe p6a+eta. (%
Si .e s-a i+ tamp6at dupa a.eea@
9% )a u+ m$me+t dat, u+ i+uaAi, si-a s.$s .er.u6 primit 6a +astere. )a i+.eput si 6-a s.$s
d$ar .a+d a+u++aAAi +u i6 puteau vedea. Fa.a+d a.est 6u.ru de mai mu6te $ri, a i+.eput sa
rea6i&e&e adevarata +atura a stapa+i6$r, ba .-iar a i+.eput sa 6e simta vibratia si mir$su6
greu. )a u+ m$me+t dat i-a va&ut ma+.a+d u+ i+uaAi.
(% Cum adi.a i6 ma+.au@
9% ;ur si simp6u. /umai .a era si u+ fe6 de ritua6. (%
Ce fe6 de ritua6@
S% #i pri+deau de .er.u6 meta6i. d$ua fire, .are 6a ra+du6 6$r erau .$+e.tate 6a u+
.rista6 urias. #6 atar+au .u .apu6 i+ 8$s si ii fa.eau $ taietura 6a gat. Sa+ge6e .are se s.urgea
era pus i+tr-u+ vas si ap$i dat spre baut tutur$r .e6$r pre&e+ti. >i.tima era ap$i 8upuita si
.ar+ea ei impartita tutur$r. Resturi6e erau duse si aru+.ate i+ mare.
(% 9e.i de fapt ei erau rai@
9% Erau f$arte rai. (sta&i se stie despre ei mu6t mai mu6t. Su+t fii+te +egative. ;$ti sa ii
aseme+i .u +ist 6a.uste .are vi+, .$6$+i&ea&a, u.id, fura resurse, p$6uea& p6a+eta si ap$i
parases. 6$.u6, .auta+du-si a6ta 6$.ate.
(% 9ar de .e fa. asta@
9% ;e+tru .a p6a+eta 6$r este sara.ita de resurse sii+ pre&e+t este +e6$.uibi6a. Ei isi
perpetuea&a spe.ia, dar a +ev$ie de .ristate pe+tru asta. /ave6e si e.-ipame+te6e 6$r
su+t fabri.ate di+ a6ia8e de aur s8 siii.iu. Ei +u se p$t u.ide i+tre ei si de a.eea trebuie sa isi
.aute -ra+a i+ a6ta parte.
(% 9ar ei se -ra+es. d$ar .u .ar+e@
9% 9e ma+.at ma+a+.a d$ar .ar+e, i+sa ei se i+.ar.a .u... trairi. (%
Cum adi.a .u trairi@
9% Ei i+maga&i+au i+ .rista6u6 f$6$sit 6a sa.rifi.ii, .e6 de .are iti v$rbeam... em$tia
m$me+tu6ui m$rtii... si di+ .a+d i+ .a+d i6 ati+geau spre a-i pre6ua vibratia.
(% Cum adi.a em$tia m$me+tu6ui m$rtii@
9% #+ m$me+tu6 m$rtii, e+ergia dega8ata este u+a f$arte puter+i.a. )a fe6 de puter+i.a .um
este .ea di+ m$me+t .$+.eptiei. (.easta e+ergie era .aptata si f$6$sita 6a +ev$ie.
=3
(% !i+e, dar .e fa.ea a.easta e+ergie@
9% Cu a8ut$ru6 ei traes.. "rebuie sa i+te6egi .a ei su+t 6ipsiti de $ri.e urma de traire
p$&itiva. Ei +u .u+$s. iubirea. Su+t i+.apabi6i i+ a $ ma+ifesta, ba mai mu6t, se feres.
de ea. Su+t .e6e mai +egative e+titati di+ +ivers. /u au .$+stii+ta si +i.i regrete,
mi6a, parere de rau. Si+guru6 6$r s.$p este supravietuirea spe.iei.
(% Si mai traies. si asta&i pe #+ua@
9% /u, ei au parasit de mu6t p6a+eta. (u stat i+ t$ta6 .am d$ua sute si .eva de mii de
a+i.
(% ;ai par.a spu+eai trei&e.i?
9% "rei&e.i de mii de a+i, i-au ti+ut pe i+uaAi i+ s.6avie, da.a putem spu+e asa. Mai e7a.t
i+uaAi s-au ras.u6at imp$triva 6$r, dupa trei&e.i de mii de a+i. (u avut 6$. .$+fru+tari dure, i
.are s-au pierdut mu66e vieti, de ambe6e parti. Situatia parea re&$6vata, .a.i dupa u+ timp,
a+u++aAAi s-au -$tarat sa p6e.e. (.est 6u.ru i+sa a f$st de fap6 $ pa.a6ea6a, .a.i ei s-au
fa.ut d$ar .a p6ea.a, Cu a8ut$ru6 u+$r i+uaAi fide6i, si-au .$+struit u+ fe6 de ba&e subtera+e
u+de s-au refugiat si u+de au stat apr$ape d$ua sute de mii de a+i, 9e a.$6$ au .$+dus
p6a+eta, desfasura+d i+ .$+ti+uare a.e6asi ge+ de a.tivitati.
(% Si i+uaAi +u si-au dat seama@
9% /u. !a mai mu6t, i-au desem+at .$+du.at$ri ai p6a+etei pe i+uaAi .are ii a8utasera.
(.estia au fa.ut u+ 8$. dub6u, s6u8i+du-i de fapt pe a+u++aAAi.
(% !i+e, dar 6a u+ m$me+t dat mureau...
9% 9a, dar isi 6asau m$ste+ire urmasii, .are erau edu.ati spe.ia6 i+ s.$pu6 a.esta.
(% (sta i+seam+a .a pe #+ua a f$st m$de6u6 .ase6$r rega6e pama+te+e.
9% /$rma6, .a.i este $ f$rma de .$+du.ere e7iste+ta i+ Matri.e.
(% Si .um de am a6es-$ .u t$tii t$.mai pe a.easta@
9% 9a.a 6a m$me+tu6 respe.tiv a f$st u+a+im a..eptata? 9a.a a..epti u+ 6u.ru, iar tie ti
se mai a6atura si a6te pers$a+e, atu+.i a..ese&i a.e6 segme+t matri.ia6 i+ .are se af6a i+
f$rmatia si .are fa.e p$sibi6a materia6i&area ideii.
(% Si .um ati fa.ut de au p6e.at@
9% (.est 6u.ru s-a petre.ut dupa .e mu6te ge+eratii 6e-au f$st s.6avi. )a u+ m$me+t
dat i+ ist$ria p6a+etei #+ua, s-a pr$dus u+ sa6t vibrati$+a6. /$ua stare e+ergeti.a +u a mai
permis a+u++aAAi6$r sa p$pu6e&e terit$riu6. ;ur si simp6u +u mai puteau sta, asa .a au
p6e.at si+guri.
(% +de au p6e.at@
9% S-au i+dreptat .atre a6te .$rpuri .eresti. Ei .auta i+ ge+era6 p6a+ete .are sa 6e
.$respu+da atat .a atm$sfera .at si .a p$pu6atie si resurse.
=1
(% 9ar i+uaAi au ramas .u .eva ge+e de 6a ei@
9% 9a. #+ stru.tura 6$r se gaseste si i+ pre&e+t (9/-u6 6$r. )e-au trebuit .am $ mie de
a+i de 6a sa6t .a sa s.ape de i+f6ue+.e +egative. Ma refer i+ t$ta6itate.
(% 9ar di+ .ate am i+te6es ei de mu6t timp traies. ma+ifesta+du-se d$ar p$&itiv.
9% 9a. Ceea .e i+seam+a .a $ri.i+e se p$ate s.-imba. "rebuie d$ar sa vrei.
(% 9ar i+uaAi au rea6i&at i+ai+te de sa6t .i+e erau ei .u adevarat@
9% /umai u+ii. 9e fapt t$tu6 era bi+e pus 6a pu+.t. #+ua era .$+dusa de .ei aserviti 6$r,
t$tu6 era e7p6i.at i+ asa fe6 i+.at sa +u se vada rea6itatea. Cei .are v$rbeau i+ p6us erau u.isi
sau supusi u+$r tratame+te spe.ia6e, pri+ .are 6i se i+6atura v$i+ta si re&iste+ta. Stru.tura
s$.ietati era ga+dita i+ asa fe6 i+.at +ime+i sa +u p$ata fa.e +imi..
(% 9ar i+uaAi de a&i su+t de fapt $ i+.ru.isare i+tre i+uaAi di+ tre.ut si a+u++aAAi.
/u@
9%9a.
(% (sta #+seam+a .a i+uaAi su+t .eea .e su+t si dat$rita a+u++aAAi6$r.
9% 9a. #+uaAi de a&i s-au de&v$6tat .a spe.ie si dat$ri i+f6ue+tei ge+eti.e a
a+u++aAAi6$r.
(% (sta i+seam+a .a a+u++aAAi su+t .umva $ ras superi$ara.
9% Erau superi$ri i+uaAi6$r di+ mu6te pu+.te de vedere. #+ primu6 ra+d dat$rita
de&v$6tarii i+ .eea .e priveste gradu6 de i+te6ige+fa. (p$i erau te6epati. Stapa+eau arta
.$mu+i.arii de 6a dista+t, aveau .apa.itatea de a i+f6ue+ta ga+direa si +u i+ u6timu6 ra+d
aveau $ te-+$6$gie f$arte ava+sata.
(% (di.a erau .eea .e +$i +umim Dpara+$rma6i<?
9% 9a.
(% 9ar pri+ i+.ru.isare ge+eti.a +u au tra+smis $ parte di+ a.este .apa.itati si i+uaAi6$r@
9% !a da, desi s-au straduit sa +u $ fa.a. (sta este si m$tivu6 pe+tru .are i+uaAi au f$st
$traviti mi6 de a+i 6a ra+d .u diverse substa+te, .are s-au pus atat i+ ape, .at si i+ s$6 si aer.
(% Ce fe6 de substa+.e@
9% Substa+te .are b6$.au a..esu6 .atre a.est ge+ de i+f$rmatii, (.este .apa.itati au
putut fi ma+ifestate abia dupa sa6t.
(% (m i+te6es, dar ideea este .a i+uaAi su+t atat de de&v$6tati dat$rita a+u++aAAi6$r.
9%9a.
(% 9e.i du.a +u erau ei, #+ua +u ar fi putut fi .eea .e este asta&i.
9% Cu sigura+ta.
(% (sta #+seam+a .a era predesti+at .umva sa se i+tamp6e a.easta .$6$+i&are, pe+tru
.a p6a+eta sa p$ata ev$6ua.
=8
9% 9a. "rebuie sa fie si ei f$6$sit$ri 6a .eva. /imi. i+ +ivers +u este .reat degeaba. (%
(.esti a+u++aAAi su+t $ rasa ve.-e@
9% Ei su+t pri+tre prime6e e+titati aparute i+ +ivers.
(% >i+ t$t di+ Matri.e@
9% "$tu6 este i&v$rat di+ Matri.e si t$tu6 se i+t$ar.e a.$6$.
(% 9ar ei au u+ 6$. a6 6$r, u+ segme+t matri.ia6 spe.ifi.. 9a.a ei au m$difi.at ge+eti.
p$pu6atia de pe #+ua, atu+.i si a.estia au a8u+s i+ segme+tu6 a+u++aAAi6$r@
9% /u, ei au ramas i+ segme+tu6 matri.ia6 a6 #+uei. ;6a+eta si e+titati6e isi pastrea&a
aparte+e+ta.
(% Si i+uaAi .are au f$st $m$rati i+ai+te de m$difi.area ge+eti.a t$ta6a@
9% Ei s-au dus t$t i+ segme+tu6 matri.ia6 a6 p6a+etei #+ua, de u+de au reve+it 6a i+.ar+are,
i+susi+du-si (9/-u a+u+aAAi6$r.
(% (sta i+seam+a .a +u ai .um sa iesi di+ segme+t .aruia ii apartii. Ori.at de ev$6uat
ai fi.
9% (sa este. 6es t$ti $data sau +i.iu+u6.
(% ;ai si sfi+tii +$stri .are se &i.e .a s-au dus 6a 9um+e&eu@
9% S-au dus i+ Matri.e, i+ segme+tu6 p6a+etei ;ama+t de u+de revi+ 6a i+.ar+are da.a
este .a&u6 sau rama+ a.$6$ .a si .$$rd$+at$ri. (sta se i+tamp6a i+ spe.ia6 .u .ei .e si-au
i+susit t$ate 6e.ti6e si au dem$+strat a.esi 6u.ru pri+ fapte.
(% Sa i+te6eg .a $ri.at de ev$6uat ai fi +u p$ti tre.e i+ a6t segme+t de.at $data .u .ei6a6ti. 9%
9a. /$i t$ti su+tem u+u6. /$i si p6a+eta +$astra. /u putem ev$6ua de.at impreu+a. (% Si
da.a ma8$ritatea ev$6uea&a si .ativa +u. Ce se i+tamp6a .u ei@
9% 9a.a ar fi sa 6uam .a&u6 .$+.ret a6 "errei, .are se pregateste pe+tru s.-imbari ma8$re,
atu+.i situatia p$ate parea u+ pi. diferita. /u se i+tamp6a adesea .a u+ .$rp astra6 sa fa.a
sa6tu6, este +ev$ie de sute de mii de a+i de pregatire. 9e-a 6u+gu6 a.estei peri$ade, $ame+ii
vi+ si se i+.ar+ea&a, i+susi+du-si diverse vibratii, e7p6$ra+d p6a+eta si em$tii6e ei sub t$ate
aspe.te6e. (.um se presupu+e .a +$i, 6a +ive6 matri.ia6, su+tem pregatiti. Cei .are +u
.$respu+d su+t adusi i+ matri.e, u+de v$r sta pa+a .a+d sa6tu6 va fi dep6i+ si stabi6. (tu+.i se
va -$tari .are di+ ei v$r primi sa+sa de a ve+i i+ap$i pe ;ama+t. Restu6 v$r fi i+departati
di+ segme+tu6 respe.tiv si dusi i+ a6t segme+t spe.ia6 .reat. (i.i se v$r regasi suf6ete di+ diferite
segme+te matri.ia6e, .are i+sa su+t .$mpatibi6e. E6e se v$r u+i i+tr-u+ t$t, f$rma+d $
+$ua u+itate matri.ia6a.
(% (di.a $ v$r 6ua de 6a .apat@
9% 9a.
(% Si v$r fi pusi iarasi 6a i+.ar+are@
=0
9% 9a. ;e $ a6ta p6a+eta. /$ua.
(% (di.a 6a fe6 .a ai.i@ ita+d .a au mai trait@
9% Sigur. Este $ 6ege a Matri.ei.
(% 9ar i+uaAi au avut parte de a.eeasi uitare@
9% !i+ei+te6es. Cum spu+eam este $ 6ege.
(% 9e.i .ei .are +u se supu+ ma8$ritatii, +e v$r parasi? 9%
;$t fi si .ei .are +u se supu+ mi+$ritatii.
(% (di.a@
9% ;6a+eta va fa.e u+ sa6t. Oame+ii trebuie sa i6 fa.a si ei. (.est 6u.ru se va i+tamp6a.
Este sigur .a asa va fi. Cei .are +u su+t pregatifi, v$r fi s.$si aut$mat di+ segme+t.
(% ;ai &i.eai .a .ei mu6ti dau t$+u6?
9% 9a, dar a.um este u+ .a& spe.ia6, .are se i+tamp6a rare$ri. 9e a.eea i+treaga "erra
este ate+t supraveg-eata, mai a6es .a se va i+.er.a pe+tru prima $ara i+ ist$ria +iversu6ui
pastrarea trupu6ui fi&i., asa .um este e6.
(% 9ar i+uaAi +u si-au pastrat trupu6 fi&i.@
9% !a da, .a f$rma, dar +u mai are a.eeasi stru.tura, de+sitate, .reieru6 a f$st
m$difi.at, 6a fe6 si sistemu6 +erv$s. (.um ei su+t a6tfe6 de.at au f$st i+ai+te, desi t$tusi
si-au pastrat aspe.tu6.
(% Si +$i $ sa rama+em 6a fe6@
9% 9a. (sa se d$reste.
(% 9ar da.a esuea&a@
9% (.est 6u.ru +u este .u+$s.ut de +ime+i i+ afara de 9um+e&eu. 9a.a esuea&a
i+seam+a .a asa a trebuit sa fie.
(% 9a.a esuea&a, .e se va i+tamp6a .u "erra@
9% /u va mai e7ista. )a fe6 .a si sistemu6 s$6ar, dar +u .red .a va esua. ;6a+ete6e di+
sistemu6 +$stru s$6ar au i+.eput sa se m$difi.e, si e6e si s$are6e se pregates.. (r fi $ risipa
de e+ergie i+uti6a, sa se permita de .atre Matri.e a.est 6u.ru. 'a+deste-te .a p6a+etei i-au
trebuit mi6i$a+e de a+i pe+tru a a8u+ge ai.i. 9e .e sa depui ef$rt, sa a8u+gi i+tr-u+ pu+.t
pe+tru a distruge t$tu6. #+ +ivers t$tu6 are $ 6$gi.a, +imi. +u se ir$seste.
(% 9a, dar e7ista $ mi.a sa+sa sa avem g-i+i$+.
9% #+t$tdeau+a e7ista ambe6e p$sibi6itafi, dar eu .red .a va fi bi+e.
(% Sa speram.
9% (s d$ri sa +e $prim. 9ata viit$are vreau sa v$rbim despre ;ama+t.
40
!II
(% (i spus .a asta&i vrei sa dis.utam despre "erra.
9% 9a. >r$iam sa iti spu+ .a .eea .e s-a i+tamp6at pe #+ua, ma refer 6a .$6$+i&are, s-a
i+tamp6at si pe ;ama+t.
(% Ci+e +e-a .$6$+i&at@
9% "$t a+u++aAAi. (.um apr$7imativ .i+.i sute de mi6 de a+i terestri, ai.i a p$p$sit $
+ava, .are a 6uat pr$be de s$6 si apa si ap$i a p6e.at, pe+tru .a ia .eva timp sa revi+a i+s$tita
de a6te +ave si sa se stabi6eas.a ai.i. S.$pu6 era a.e6asi. E7p6$atarea resurse6$r +atura6e.
)a i+t$ar.erea 6$r, ei au adus .u ei i+uaAi, 6uati de pe #+ua. ;e+tru .a era prea a+ev$i$s sa
i+.eapa sa i+vete p$pu6atia e7iste+ta sa 6u.re&e .u masi+arii6e 6$r s$fisti.ate, i-au pus pe
i+uaAi sa $ fa.a (sa .a a.estia au i+.eput sa mu+.eas.a, i+sa s-a d$vedit .a f$rta 6$r
+u era sufi.ie+ta, ba .-iar a e7istat si $ rev$6ta a i+uaAi6$r. (.est #u.ru i-a fa.ut pe
a+u++aAAi sa ia $ame+i si sa-i pu+a 6a mu+.a. S-a d$vedit i+sa .a a.estia +u erau apti i+ a
ti+e pasu6 .u i+uaAi, ba mai mu6t ii i+.ur.au. (sa s-a a8u+s 6a m$difi.area ge+eti.a a
6$.uit$ri6$r "errei, +umai .a (9/-u6 f$6$sit era de data asta 6uat de 6a i+uaAi si +u dire.t de 6a
ei.
(% >rei sa spui .a +$i su+tem frati@
9% 9a.
(% (di.a +$i avem (9/-u6 v$stru@
9% 9a. >$i e7istati .a spe.ie dat$rita +$ua. ;este materia6u6 ge+eti. e7iste+t pe "erra 6a
a.e6 m$me+t, s-a suprapus materia6u6 +$stru ge+eti. si astfe6 s-a +as.ut rasa $ame+i6$r
a.tua6i.
(% Si .um de +u sema+am .u v$i@
9% (+u++aAAi pastrea&a i+t$tdeau+a aspe.tu6 e7teri$r, de$are.e este adaptat 6a mediu6
de pr$ve+ie+ta. Fi&i.u6 .$respu+de perfe.t p6a+etei.
(% E7ista i+ mediu6 stii+tifi. $ ip$te&a, .$+f$rm .areia (9/-u6 uma+ a suferit m$difi.ari, 6a
u+ a+umit m$me+t a6 ev$6utiei si .-iar .a 6a +ive6 p6a+etar avem u+ si+gur stram$s .$mu+
de se7 femi+i+, .are a trait i+ (fri.a a.um 180-200 000 de a+i i+ urma.
9% (sa este. Este rea6. (tu+.i a avut 6$. prima m$difi.are a (9/-u6ui.
(% ;rima@
9% 9a, .a.i a.um apr$7imativ patru&e.i de mii de a+i, peste (9/-u6 e7iste+t, a+u++aAAi
au pus materia6u6 6$r ge+eti..
(% 9e .e@
41
9% ;e+tru .a se a8u+sese e7a.t i+ situatia i+ .are $ame+ii i+.epusera sa isi dea seama .i+e
su+t ei, si s-au ga+dit .a fa.a+du-+e mai apr$piati de stru.tura 6$r, ii v$m a..epta.
(% 9e.i +$i avem (9/-u6 i+uaAi6$r, a6 a+u++aAAi6$r si a6 $ame+i6$r primitivi.
9% 9a.
(% 9a.a este sa 8ude.i 6$gi., su+tem mai mu6t a+u++aAAi de.at restu6.
9% /u, de$are.e a d$ua m$difi.are +u a putut fi fa.uta 6a i+treaga p$pu6atie si de
a.eea a e7istat u+ ameste., i+tre .ei .are primisera (9/ sup6ime+tar dire.t de 6a
a+u++aAAi si .ei .are i6 aveau de 6a i+uaAi. (u f$st i+sa si 6i+ii pure, i+ .are s-a respe.tat .u
sfi+te+ie pastrarea sa+ge6ui de a+u++aAAi.
(% 9ar i+ pre&e+t su+tem .umva u+if$rmi. /u@
9% /u. Se respe.ta a.e6easi regu6i. E7ista i+.a 6i+ii pure.
(% >rei sa spui .a e7ista fami6ii .are isi respe.ta $rigi+ea si +u a..epta .$-sa+gvi+itatea@
9% 9a.
(% Si .e s-a i+tamp6at .u a+u++aAAi, .a+d au p6e.at ei@
9% Ei +u au p6e.at. Su+t ai.i .u +$i. )a fe6 .a pe #+ua, stau retrasi. (%
(m mai au&it te$ria asta, dar +u stiu .e sa .red.
9% Eu +u vreau sa .$+vi+g pe +ime+i. >reau d$ar sa spu+ .a ei su+t .ei .e i+.a +e
.$+du.. E drept .a di+ umbra, i+sa ei stapa+es. 6umea.
(% Spu+e-mi, a.esti a+u++aAAi, seama+a .umva .u repti6e6e, i+sa bipede@
9% 9a.
(% E7ista a+umite v$.i .are ii +umes. rasa repti6ia+a.
9% #i p$ti +umi .um vrei, i+sa ei su+t des.e+de+ti dire.ti ai a+u++aAAi6$r, su+t urmasii
6$r.
(% Cu+$s. te$ria, i+sa mi-e greu sa .red i+ ea. /ime+i +u i-a va&ut, +u se stie e7a.t...
9% !a se stie e7a.t, su+t .u+$s.uti, .-iar guver+e6e su+t aservite 6$r. /$i su+tem $
parti.i.a di+ ei.
(% #+te6eg .a d$ar $ parte di+ (9/ i# avem de 6a ei.
9% /u, mai avem si $ &$+a di+ .reier, .are este raspu+&at$are de em$tii6e +egative, de
agresivitate.
(% Spu+e-mi, tu .um ve&i .a +e .$+du.@
9% (.um .am 3400 de a+i i+ urma, dat$rita u+$r ras.$a6e a mase6$r, a+u++aAAi s-au
-$tarat sa se retraga, dar +u i+ adevaratu6 se++s a6 .uva+tu6ui, .i sa 6u.re&e .umva di+
umbra. 9e a.eea ei au pus ba&e6e u+$r s$.ietati se.rete si au .$+figurat i+ 6i+ii mari, .ateva
di+ re6igii6e a.tua6e. (u i+struit pre$ti si i-au pus sa s6u8eas.a, au i+tr$dus d$gme si
.redi+te tru+.-iate, 6u.ru .are s-a d$vedit a fi e7trem de be+efi., .a.i mase6e de
$ame+i
42
au i+.eput sa ii ve+ere&e si sa as.u6te de ei.
(% (sta i+seam+a .a t$ti erau i+tr-u+ fe6 i+d$.tri+ati.
9% /u, .a.i ei au a6es pe .ativa di+tre .ei .are aveau 6i+ia de sa+ge .ea mai apr$piata de
a 6$r, iar a.estia au be+efi.iat de .u+$asterea rea6a, +efa6sifi.ata. "$t a.estia erau .ei .are
fa.eau i+ .adru6 u+$r ritua6uri bi+e puse 6a pu+.t si sa.rifi.ii6e uma+e. Sa+ge6e si
$rga+e6e vi.time6$r era dat .a $fra+da stapa+it$r.
(% #+ ve.-ime au e7istat i+tr-adevar sa.rifi.ii uma+i i+sa erau fa.ute i+ .i+stea &ei6$r.
9% 9a. Ei erau a.ei &ei. 9ar a.este sa.rifi.ii ritua6i.e se mai pra.ti.a si i+ pre&e+t.
"rebuie sa i+te6egi .a ei su+t depe+de+ti de a.est 6u.ru, de$are.e .$+stituie -ra+a 6$r
+u6 di+ s.$puri6e a.est$r s$.ietati se.rete este tra+smiterea a.est$r i+vataturi. (sa&i, a.este
s$.ietati $.u6te se regases. pe i+treg pama+tu6 si $perea&a i+ t$ate paturi6e s$.ia6e.
(% Cum fa. a.est 6u.ru@
9% Ei 6u.rea&a pri+ i+termediu6 guver+e6$r, a u+$r i+stitutii sau firme, a sistemu6ui ba+.ar, a
am+atei si p$6itie, a 6egi6$r, a i+vatama+tu6ui, a masa-mediei. Ei su+t pretuti+de+i, dat$rita
$ame+i6$r .are ii serves., $ame+i pe .are i-au i+struit, si .are 6a ra+du6 6$r i-au i+struit pe a6tii si
t$t asa. Ei su+t .ei .are +e .$+du. si .are .$+du. 6umea 6a $ra a.tua6a.
(% !i+e, dar .um au reusit a.este #u.ruri@
9% Ei su+t $ rasa ve.-e. Cu+$asterea 6$r este e7trem de vasta si bi+e pusa 6a pu+.t. Ei
stapa+es. materia, .u+$s. t$ate aspe.te6e +iversu6ui, su+t bu+i astr$6gi Ei p$t
i+f6ue+&a mi+tea uma+a, vremea, e+ergia, starea suf6eteas.a, i+tr-u+ .uva+t p$t fa.e $ri.e,
$ri.a+d si de .ate $ri d$res.. S-au f$6$sit de re6igie, i+du.a+d per.epte fa6se sau
de+aturate, f$6$sit$are 6$r. #-au fa.ut pe $ame+i sa .reada .a astr$6$gia si .u+$asterea
i+itiati.a su+t i+vataturi sata+i.e. (u i+dus $ame+i6$r ideea .a vise6e su+t de 6a diav$6,
.a+d de fapt diav$6u6, asa .um i6 vedem +$i, +i.i +u e7ista, iar vise6e su+t de fapt p$r*i .atre
+ivers si Matri.e. #+ t$ate 6$.uri6e be+efi.e si .u p$te+tia6 tra+smitat$r a "errei si-au pus
m$+ume+te sau .$+stru.tii spe.ia6 pe+tru a 6e a+i-i6a. /u d$reau sub +i.i $ f$rma
perturbarea starii de i+d$bit$.ire i+dusa p$pu6afiei.
(% Si t$tusi, .um au a8u+s sa .$+du.a 6umea@
9% Cu a8ut$ru6 re6igiei, .are s-a f$6$sit de u+ ma6efi. pr$gram de i+d$.tri+are si a+i-i6are a
i+tuitiei, .u a8ut$ru6 p$6iti.ii si i+ spe.ia6 a sistemu6ui fi+a+.iar. Ei su+t de fapt ba+ii +$stri. Ei
+e dau sa ma+.am, +e dau .a6dura, 6$.ui+te, s.$6i, .$+.edii, sa+atate, abs$6ut t$t.
Fami6ii6e rega6e su+t des.e+de+tii 6$r dire.ti. #+ ve+e6e presedi+ti6$r +$stri .urge sa+ge6e 6$r.
"$ti su+t i+tr-u+ fe6 sau a6tu6 as$.iati a.est$r s$.ietati $.u6te.
(% 9ar a.este fami6ii rega6e si presedi+tii, su+t .$+stie+ti de a.est 6u.ru@
9% 9a. Ei isi .u+$s. $rigi+ea, $ respe.ta si su+t de a.$rd .u -$tarari6e $rga+i&atii6$r.
42
Ei su+t .ei .are +e ma+ipu6ea&a, +e guver+ea&a si +e .$+du. vieti6e. /$i +e +astem, traim,
mu+.im si murim pe+tru ei.
(% 9ar e7ista a+umite mis.ari spiritua6e .are de8a stiu a.este 6u.ruri si .-iar 6e spu+.
9% (sa este, i+sa u+e6e di+tre e6e su+t fi+a+tate .-iar de .atre ei, spe.ia6 pe+tru a avea
a..es 6a i+f$rmatie si a $ de+atura.
(% (sta i+seam+a .a este u+ .er. vi.i$s. Ori.e am fa.e, rama+em pri&$+ieri.
9% /u. /$i trebuie sa +e as.u6tam suf6etu6. #+ primu6 ri+d. /ime+i +u este mai presus de
.reatie, t$ti su+tem ega6i, de a.eea +ime+i +u are v$ie sa +e spu+a .um sa ga+dim si i+ .e
sa .redem, .e sa i+vatam.
(% 9ar t$tusi, stii+ta este f$6$sit$are. Cu a8ut$ru6 ei +e-am de&v$6tat, s-au e7p6i.at
a+umite 6u.ruri..
9% Stii+ta este t$t a 6$r. Ea a 6uat i+tr-$ $are.are masura, 6$.u6 re6igiei. Stii+ta a.tua6a +u are
de-a fa.e .u (devaru6 Matri.ei. Este $ stii+ta i+dusa, $ stii+ta .reata spe.ia6 pe+tru a +e
bu6versa, a +e fa.e sa .redem i+ 6u.ruri .are +u au 6egatura .u rea6itatea. )a u+ a+umit
m$me+t a6 ev$6utiei $mu6ui, au i+.eput sa apara dubii .u privire 6a d$gma re6igi$asa si
atu+.i, a+u++aAAi s-au va&ut pusi i+ situatia i+ .are trebuiau sa gaseas.a $ .a6e de a-si
.$+6i+ua suprematia, i+d$.tri+area, i+d$bit$.irea si asa a aparut stii+ta.
(% 9ar de .e 6e este fri.a@
9% 9e m$me+tut i+ .are $mu6 se va tre&i si va i+te6ege .a e6 e7ista di+.$6$ de trup, .a
fa.e parte di+ C$+s6ti+ta +iversa6a, .a este 6iber si +e6imitat aseme+i Creatiei.
(% Si da.a isi v$r da seama, .e se va i+tamp6a@ /imi.?
9% Oame+ii ii v$r i+fra+ge si g$+i. ;r$b6ema 6$r este

.a ei +u mai au u+de sa se du.a.
;6a+eta 6$r este termi+ata, iar a..esu6 pe a6te .$rpuri .eresti 6e este bi$.at. Ei au a8u+s i+
a.e6 pu+.t i+ .are Matri.ea ii va m$difi.a .a spe.ie, du.a+du-i .atre e7ti+.tie si ap$i .atre
tra+sf$rmare. Si ei +u v$r asta. )e este fri.a.
(% Eu t$t +u i+te6eg .um de p$t fa.e $ri.e? Cum de +u su+t demas.ati?
9% ;ai da.a ei .$+du. t$tu6, .i+e sa ii demaste@ "$ti .ei .are i+.ear.a sa spu+a .eva
su+t eti.-etati drept sar6ata+i, +ebu+i sau rau v$it$ri. C$+du.at$rii +$stri di+ umbra au
imp6eme+tat u+ pr$gram perfe.t de ma+iputare a mi+tii si a em$tii6$r. /i se spu+e .um sa
ga+dim, i+ .e sa .redem, .um sa rea.ti$+am, .e sa ma+.am, .e sa bem, .e sa as.u6tam.
"$tu6 este pr$gramat, .a6.u6at si e7e.utat fara abatere. /imi. +u 6e s.apa. 'a+deste-te
.a atu+.i .a+d u+ sava+t fa.e $ des.$perire .are +u 6e .$+vi+e, sar $ suta sa i6
.$+tra&i.a, iar atu+.i .a+d ei v$r sa 6a+se&e $ idee asa-&is stii+tifi.a, vi+ $ suta sa $ susti+a.
Mai e7ista i+tr-adevar $ame+i .are +u p$t fi .$+vi+si, .are .red i+ bi+e si i# ma+ifesta. (.estia
fie su+t margi+a6i&afi, ir$+i&ati. eti.-etati, fie su+t i+6aturati pri+ a..ide+te, m$rti subite sau
4=
,,si+u.ideri<. "$tu6 este .a6.u6at si supraveg-eat pa+a i+ .e6e mai mi.i ama+u+te.
(% !i+e, dar da.a ar fi $ mu6titudi+e de $ame+i .are ar ga+di 6a fe6, atu+.i +u ar avea .e
fa.e. /u p$t sa u.ida .-iar t$ata p6a+eta? ;$ate su+t .-iar pers$a+e di+ sistem .are stiu
adevaru6 si i6 v$r spu+e.
9% Cei di+ sistem, .are stiu adevaru6 si v$r sa i6 fa.a pub6i., su+t i+6aturati, de.i +u
repie&i+ta u+ peri.$6, .at despre marea masa... )+.ruri6e stau diferit. /$i su+6em .$+tr$6ati si
.$$rd$+ati .u a8u6$ru6 .$+tr$6u6ui me+ta6 si a6 substa+te6$r .-imi.e.
(% Substa+.e .-imi.e@
9% 9a. "$t .eea .e primim drept -ra+a si bautura, medi.ame+te6e, apa .u .are +e
spa#am, abs$6ut t$tu6 este pr$gramat.
(% ;$ti fi mai e7a.t@
9% "$ate substa+te6e .-imi.e .are se adauga i+ apa si a6ime+te, .$+serva+tii, aditivii
a6ime+tari, medi.ame+te6e, su+t .reate spe.ia6 pe+tru a fa.e .reieru6 uma+ sa rea.ti$+e&e 6a
a+umiti stimu6i, sau di+ .$+tra sa +u rea.ti$+e&e.
(% 9ar medi.ame+te6e. sa6vea&a vieti?
9% 9a. +e6e. (6te6e i+sa su+t .reate spe.ia6 pe+tru a-6 fa.e pe $m sa se departe&e de
Sursa ;rim$rdia6a.
(% ;$ate, dar este f$arte greu sa trase&i $ 6i+ie, .e +e-am fa.e fara a+tibi$ti.e, va..i+e...
9% >a..i+uri6e su+t .ea mai mare pa.a6ea6a. E6e ata.a sistemu6 imu+itar. Eu m-am simtit
tare rau 6a u6timu6 va..i+, pe .are am f$st si6it sa i6 fa.. (m va&ut .6ar .um mi.r$bii i+tr$dusi i+
$rga+ism mi-au ata.at .-aAre6e, destabi6i&a+du-6e, pe+tru .a ap$i sa se "i+praE6ie #+ t$t
trupu6 meu, i+f6ue+ta+du-mi +egativ sistemu6 6im6Fati. si g6a+de6e.
(% 9ar medi.ame+teie fa. si bi+e?
9% 9a. 9ar s-ar putea si fara e6e. 9e fapt e6e fa. mai mu6t rau de.at bi+e. !$a6a este u+
sem+, $ ate+ti$+are .a .eva di+ .eea .e fa.i este gresit. ;$ate a.$6$ u+de stai este
p$6uare, p$ate -ra+a este gresita, p$ate ga+duri6e si em$tii6e ta6e su+t er$+ate. #+ 6$. sa iei
pasti6e, ar trebui sa te apu.i si sa a+a6i&e&i a.esti fa.t$ri. ;asti6a asa .um vad eu +u fa.e
de.at sa est$mpe&e efe.tu6, dar +u a8u+ge 6a .au&a. #+ m$me+tu6 i+ .are i+g-iti $
pi6u6a, a.easta este des.umpusa de $rga+ism si tra+sf$rmata i+ e+ergie. (.easta
e+ergie este diferita, ea depi+&a+d de substa+ta tab6etei. Odata i+trata i+ .$rp ea
reg6ea&a se.retii6e trupu6ui, adauga+d sau s.a&a+d $ a+umita .a+titate de se.retie, fapt
.are du.e 6a $ ame6i$rare, i+sa este u+ 6u.ru gresit. Orga+ismu6 s-ar reg6a si+gur mu6t
mar bi+e, da.a ar fi i+6atura6ta .au&a b$6ii.
(% ;$ate, dar des.$perirea a+tid$tu6ui a f$st e7tra$rdi+ara.
9% 9a, dar i+ pre&e+t si a.est 6u.ru este ma+evrat. Cu .at dai mai mu6te a+tibi$ti.e
44
$rga+ismu6ui, .u atat e6 se apara de a.estea, reg6a+du-se, pa+a i+ m$me+tu6 i+ .are
a8u+ge sa +u mai rea.ti$+e&e. Mi.r$bii si virusii fa. parte di+ viata +$astra, su+t ai
p6a+etei. /$i .$+vietuim .u ei de 6a i+.eputuri. "rebuie sa ii a..eptam. 9e a6tfe6 .$rpu6
+$stru stie a.est 6u.ru. #+te6ege .a t$tu6 este .a6.u6at.
(% 9ar a+u++aAAi, .ei .are tu &i.i .a +e .$+du., u+de su+t ei asta&i@
9% Ei traies. ai.i .u +$i. Su+t as.u+si privi6$r +$astre .-iar de per.eptia +$astra
temp$ra6a. Ei su+t da.a vrei i+tr-$ a6ta dime+siu+e, dar traies. a.um, ai.i. Ei iau parte
a.tiv 6a viaia +$astra, dar +$i +u putem 6ua parte 6a via6a 6$r.
(% 9ar u+de stau .$+.ret@
9% Ei au uriase ba&e subtera+e, .a u+ fe6 de $rase. (.$6$ 6$.uies., i+sa ei su+t si 6a
suprafata. Su+t pri+tre +$t si i+terati$+am .u ei, dar +u +e dam seama.
(% (di.a +u ii vedem, su+t i+vi&ibi6i@
9% /u, su+t vi&ibi6i, i+sa ei pr$ie.tea&a u+ fe6 de .amp e+ergeti. i+ 8uru6 6$r, .u
a8ut$ru6 .aruia ei p$t avea .e aspe.t d$res.. (sta este m$tivu6 pe+tru .are +u p$t fi
re.u+$s.uti.
(% Cu .e pr$ie.tea&a@
9% Cu mi+tea,
(% /u f$6$ses. aparate, .eva@
9% /u. F$rta 6$r me+ta6a este +et superi$ara .e6ei uma+e, de a.eea pe+tru ei a.est 6u.ru
este u+ fe6 de 8$a.a. Ei +e p$t i+du.e $ imagi+e, u+ fe6 de pr$ie.tie, fara sa se straduie.
(% Si asa .ir.u6a 6iberi pri+tre +$i@
9% /u +umai .ir.u6a, +e .$+du., .$abitea&a .u +$i. +e$ri +e su+t .-iar sefi sau
pers$a+e dragi, priete+i...
(% (di.a p$ti fi .asat$rit .u u+ a+u++aAAi fara sa stii@
9% (r fi p$sibi6, i+sa asa .eva este e7.6us, .a.i ei +u a..epta .$mbi+area i+ afara spe.iei. (%
/i.i ma.ar .u .ei .u (9/-u6 6$r@
9% 9$ar i+ .a&uri spe.ia6e. 9i+ .a+d i+ .a+d, se -$taraste imbu+atatirea 6i+iei sa+gvi+e si
atu+.i su+t a..eptate pers$a+e di+ afara, i+sa +umai dupa $ ate+ta eva6uare.
(% Ce fe6 de eva6uare@
9% ( ge+ea6$giei, a .ara.teru6ui, a aspe.te6$r astr$6$gi.e si mu6te aite6e... (%
( aspe.te6$r astr$6$gi.e@
9% 9a. #+ primu6 ra+d. Ei stiu .a i+f6ue+&a p6a+ete6$r este defi+it$rie asupra .ara.teru6ui
uma+. 9e a6tfe6 astr$6$gia este .ea mai ve.-e stii+ta. #+ ea se af6ai+gema+ata t$ata
.u+$asterea +iversu6ui.
(% /u stiam .a este atat de imp$rta+ta.
43
9% ;e+tru .a +u trebuia sa stim. S-a spus .a astr$6$gii su+t vra8it$ri, ap$i .a vi+ de 6a
diav$6, dar a.um .a+d a.este eti.-ete +u mai p$t i+f6ue+ta pe +ime+i, se i+du.e ideea .a
este $ pr$stie, $ pierdere de timp.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a este m$du6 i+ .are te p$ti re6ati$+a .u +iversu6. ( fi 6a u+is$+ .u astre6e
i+seam+a a trai 6a u+is$+ .u Creatia. /$i t$ti, desi 6a +ive6 de sub.$+stie+t, su+6em
i+f6ue+tati de S$are, )u+a, p6a+ete. ;ama+tu6 este u+ urias mag+et, .are se i+varte i+ 8uru6
pr$priei a7e, .rea+d 6a ra+du6 6ui u+ .amp mag+eti.. (.est .amp mag+eti. are $ imp$rta+ta
i+f6ue+ta asupra vietii pe "erra. E7ista .i.6uri .$smi.e, pu6suri s$6are, sem+a6e e6e.tri.e.
furtu+i e6e.tr$mag+eti.e. Oame+ii ar trebui sa ti+a .$+t de a.este 6u.ruri. Su+t peri$ade
be+efi.e pe+tru sema+at, pe+tru .u6es, pe+tru fa.ut a+umite a.tiu+i, pe+tru .$+.eput .$pii,
si dimp$triva peri$ade +efaste, t$tu6 are u+ r$st. /imi. +u este fa.ut degeaba.
(% 9ar +u i+te6eg. 9e .e sa 6e ti+a as.u+se@ (r fi be+efi. .-iar si pe+tru ei.
9% /u ar fi be+efi., .a.i $mu6 ar i+te6ege se+su6 vietii. "rai+d .$+stie+t ar avea a..es 6a
resurse6e i+epui&abi6e e7iste+te i+ Matri.e. S-ar vi+de.a uti6i&a+d e+ergia .$smi.a, si-ar
.u6tiva .ampuri6e f$6$si+d peri$ade6e $ptime si a.est 6u.ru ar du.e 6a re.$6te abu+de+te, 6a
b$gatie. /u ar mai uti6i&a pesti.ide, .a.i ar fi f$arte simp6u sa .$mbati dau+at$rii .u a6te p6a+te
.u6ese i+ a+umite .i.6uri de 6u+a. 9a.a s-ar ti+e .$+t de astre, .$pii s-ar +aste a6ite6, mai
bu+i, mai .apabi6i, .u u+ pr$gram diferit, .u $ stru.tura mai $m$ge+a.
(% Cum sa .$mbati dau+at$rii .u a6te p6a+te@
9% 9a, dau+at$rii p$t fi a6u+gati, f$6$si+d a6te p6a+te. Fie p6a+ta+d pri+tre ra+duri6e de
6egume sau .erea6e a+umite spe.ii, fie str$pi+du-6e .u su.u6 6$r. Este i+sa mai apr$ape de
adevar sa p6a+te&i $ p6a+ta de.at sa $ u.i&i.
(% 9a-mi u+ e7emp6u de p6a+ta.
9% Craita. ;r$te8ea&a straturi6e de 6egume, ba .-iar si .apsu+i6e si &meura, de ga+ga+ii6e
.are #e ma+a+.a. 9a.a p6a+te&i tufe de .raite di+ 6$. i+ 6$., pri+tre ra+duri si 6a .apatu6
6$r, gradi+a ta este ferita. Stiu sigur asta. 6-am spus si bu+i.ii me6e, .are 6a i+.eput +u m-a
.re&ut, dar ap$i s-a d$vedit .a aveam dreptate. /u a mai avut pr$b6eme .u .apsu+i6e.
(% 9ar .e fa.e .raita@ Cum i+f6ue+tea&a dau+at$rii@
9% Ea se.reta atat $ substa+ta .are ii g$+est., .at si $ e+ergie spe.ifi.a, .are pr$te8e&a
p6a+ta, si .are i+tera.ti$+a+d .u .ampu6 e+ergeti. a6 gamda.u6ui, 6# fa.e pe a.esta sa
paraseas.a 6$.u6 respe.tiv. 9e fapt .raita se pr$te8ea&a pe si+e .u a8ut$ru6 a.estei e+ergii,
i+sa este f$6$sit$are si .e6$r6a6te p6a+te di+ 8ur.
(% Si su+t mu6te aseme+ea p6a+te@
9% 9a. 9e fapt t$ate p6a+te6e f$6$ses. 6a .eva. /imi. +u e7ista degeaba. Si $ame+ii se
41
p$t trata .u e6e, i+sa trebuie ti+ut .$+t de d$ua 6u.ruri% peri$ada astra6a i+ .are su+t .u6ese
si pers$a+a .are 6e .u6ege.
(% C$+tea&a@
9% 9a, .a.i i+ a+umite peri$ade au u+ efe.t .urativ ma7im, iar starea suf6eteas.a a
.u6egat$ru6ui este f$arte imp$rta+ta, .a.i e6 este primu6 .are pu+e ma+a pe p6a+ta, ii preia
e+ergia sau i-$ m$difi.a.
(% /u stiam?
9% ;ers$a+a .are .u6ege trebuie sa fie sa+at$asa, 6i+istita, e.-i6ibrata. Sau ma.ar .a+d se
du.e 6a .u6es sa isi spu+a .a este 6i+istita, .a6ma. sa+at$asa. Este f$arte imp$rta+t.
(% (sa este, i+sa a.este 6u.ruri +u se stiu.
9% ;6a+te6e su+t fii+te vii, mi+u+ate, bu+e. E6e su+t ai.i spre a +e fi de f$6$s si a +e
a8uta. 9i+ pa.ate +$i 6e $m$ram, tai+du-6e si ap$i aru+.a+du-6e. )a fe6 .a si .u bra&ii. 9a.a ai
putea sa au&i ur6ete6e 6$r i+ m$me+tu6 i+ .are su+t taiati? 9egeaba? /ime+i +u ii as.u6ta?
(% ;ai &i.eai .a iti p6a.e Cra.iu+ui?
9% 9a. F$arte mu6t, i+sa .a traire, .a vibratie. Eu am +$r$. .a mama a .umparat mai de
mu6t u+ brad de p6asti., Este f$arte frum$s, si $ri.um ideea .$+tea&a. /u .red .a as fi putut
sta i+ .asa .u u+ .$pa. af6at pe m$arte, ba sa ma mai si bu.ur de e6? 9e a6tfe6 $ame+ii au
taie+tu6 asta, sa u.ida p6a+eta si sa se bu.ure de a.est 6u.ru?
(% (di.a@
9% (di.a +$i u.idem p6a+eta, g$6i+d-$ de resurse si su+tem i+.a+tati? 9ar as d$ri sa
dis.utam a.est aspe.t data viit$are.
(% !i+e, atu+.i +e $prim.
Mi+ute bu+e, dupa p6e.area 6ui 9avid stau i+ 6i+iste, i+.er.a+d sa asimi6e& i+f$rma6i6e. #mi
ami+tes. .a am .itit i+ .artea 6ui 9avid #.Ae, Se%retui Suprem, despre tradu.erea Ta$litelor
Sumeriene, .tes.$perite i+ a+u6 1840, 6a apr$7imativ =00 de Ai6$metri de !agdad, i+ #raA. "e7tu6 a
f$st tradus de Ge.-aria Sti.-i+, u+ reputat sava+t, ist$ri., s.riit$r si 6i+gvist.
E6 afirma .a tab6ite6e .$+ti+ i+f$rmatii despre $ rasa superi$ara, +umita (/.//(H.H#,
.e a a8u+s i+ Sumer si .are ve+ea de pe $ p6a+eta +umita /ibiru, Sti.-i+ .rede despre
a.easta p6a+eta .a are $ traie.t$rie e6ipti.a de 2300 de a+i, .are i+.epe i+tre Iupiter si
Marte si se e7ti+de departe i+ spatiu6 .$smi., di+.$6$ de ;6ut$. "ab6ite6e pre&i+ta de
aseme+ea sistemu6 s$6ar si p6a+ete6e, .u $ pre.i&ie fa+tasti.a, da+d t$t$data marimea si
$rbite6e 6$r e7a.te.
Sti.-i+ +e spu+e .a a.esti (+u++aAAi au ve+it pe ;ama+t i+ urma .u =40.000 de a+i,
48
.auta+d aur. Ei au a8u+s i+tr-$ regiu+e situata i+ .$+ti+e+tu6 afri.a+ de asta&i, spre a +e
e7p6$ata resurse6e. )a i+.eput mi+ereu6 era e7tras d$ar .u a8ut$ru6 a+u++aAAi6$r, i+sa i+
.ura+d a.estia s-au ras.u6at, iar e6ita a de.is sa .ree&e $ rasa -ibrida, apta sa
desfas$are mu+.a. S-au i+.er.at mai mu6te varia+te, iar i+ .e6e di+ urma s-a a8u+s 6a
f$rma a.tua6a a $mu6ui. "ab6ite6e mai des.riu .um (+u++aAAi au .reat 6i+ii ge+ea6$gi.e
.are sa guver+e&e uma+itatea i+ +umeie 6$r, ba .-iar p$vestes. .um a f$st .reata
rega6itatea.
#mp$rta+t de ami+tit este si faptu6 .a i+ ist$ria ev$6utiei $mu6ui se .u+$aste .a a.um
200.000 de a+i i+ urma, s-a pr$dus $ perfe.fi$+are a rasei. !rus., omo ere%tus a deve+it
omo sapiens, pe+tru .a ap$i, .am .u .ir.a 24.000 de a+i i+ urma sa mai primeas.a u+
impu6s si sa devi+a omo sapiens sapiens, adi.a $mu6 a.tua6. Care su+t m$tive6e
a.est$r sa6turi ev$6utive +u stie +ime+i si .u atat mai puti+ p$t fi e7p6i.ate. !a mai mu6t,
.er.etari stii+tifi.e, au re6evat .a +$i t$ti avem u+ si+gur stram$s .$mu+ de se7 femi+i+, .are a
trait f+ (fri.a i+ urma .u 1=0-200.000 de a+i.
! I I I
(% Ramasesem 6a u.iderea p6a+etei. Ce vr$iai sa imi spui@
9% 'a+deste-te .e s-ar i+tamp6a da.a mi.r$bii .are traies. pe trupu6 +$stru s-ar apu.a
sa +e ia .ate u+ pi. de sa+ge si sa i6 f$6$s.as.a pe p$st de .$mbustibi6 6a masi+i6e 6$r,
da.a ar 6ua .ate $ bu.ati.a mi.a de $s si si-ar pu+e-$ 6a gat sau 6a mai+i, spre a se 6uda
.u ea, da.a +e-ar taia paru6 si #-ar arde sau 6-ar da .ad$u .a+d se du. i+ vi&ita, pe+tru .a
mai ap$i ga&da sa i6 aru+.e. Cam asta fa.em +$i .u "erra. O .-i+uim, $ muti6am, $
de&memembram, $ t$rturam, si t$ate astea i+ +ume6e stii+tei, a6 pr$gresu6ui s a
bu+astarii. (sta am pre6uat de 6a a+u++aAAi, sa pustiim, .a epui&am resurse6e. (sta am
i+vatat .e6 mai bi+e.
(% 9ar da.a +u 6e-am f$6$si, atu+.i .e am fa.e, .u .e am .ir.u6a, .u .e +e-am i+.a6&i,
.e am ma+.a@
9% (m putea fa.e t$ate a.estea .u puterea mi+tii, pri+ simp6a +$astra d$ri+ta.
(% #+ regu6a i+sa +u +e i+vata +ime+i. 9e .e +u se preda i+ s.$6i te$ria asta@
9% ;e+tru .a s i s.$6i6e su+t supuse a.e6uiasi tip de .$+tr$6. Orga+i&atii6e $.u6te au
avut .a s.$p, dest6abi6i&area sistemu6ui edu.ati$+a6, 6u.ru .are 6e-a reusit de mi+u+e. "$t
i+vatama+tu6 este ba&at pe ga+direa 6$gi.a si rati$+a6a. #+f$rmatii6e stu+t stru.turate de
asa ma+iera i+.at sa a+i-i6e&e

$ri.e urma de i+tuitie sau a..es matri.ia6. C$piii su+t
tra+sf$rmti de .atre pr$fer$ri si i+drumat$ri i+ r$b$ti, .ar$ra #i se refu&a dreptu6 6a
6ibera
40
e7primare. ;a+a si pari+tii iau parte 6a a.est ata.. 9e .ate $ri +u ai au&it adu6tii
spu+a+d... trebuie sa i+veti, trebuie s a as.u6ti de pr$fes$r, da.a asa spu+e .artea,
i+seam+a .a asa este.. pe mi+e s.$a6a +u m-a $m$rat?... am a8u+s .eea .e su+t dat$rita
i+vataturii... (.estea su+t s6$ga+e6e .u .are v$i adu6tii +e ata.ati. 9e .e .re&i .a e6evii de
asta&i +u isi ma dau i+teresu6, de .e .re&i .a eu ma p6i.tises. de m$arte 6a gradi+ita si de
mu6te $ri +u vreau sa ma mai du.. 9e .e sa i+vat .eea .e v$r ei, .a+d eu stiu .a +u este
adevarat@
(% !i+e, dar +u putem sta a.asa, am a8u+ge .u t$tii a+a6fabeti?
9% /u trebuie sa stam a.asa, trebuie d$ar .a v$i adutii sa s.-imbati sistemu6. "rebuie sa
va d$riti .a a.est 6u.ru sa se i+tamp6e, si atu+.i .u sigura+ta va fi rea6i&abi6.
(% /u p$ti spu+e .a +u su+t si materii f$6$sit$are... .a ist$ria, bi$6$gia.
9% (r fi f$6$sit$are da.a i+f$imatii6e ar fi rea6e. Ce se i+vata 6a s.$a6a@ (devaru6 6$r? Ce
ati i+vatat v$i@ (devaru6 6$r? Ce fa.eti v$i asta&i@ )u.rati pe+tru ei? Ce v$m fi +$i, da.a
6u.ruri6e +u se s.-imba@ >$m 6u.ra pe+tru ei. Este u+ .ere vi.i$s, di+ .are +$i, .$piii +u
putem iesi: desi simtim sau stim .a +u este bi+e, di+ .au&a v$astra. >$i su+teti .ei .are ii
a..eptati, 6e i+g-ititi p$vesti6e, di+ 6e+e, di+ .$m$ditate, di+ disperare, sau pur si simp6u
pe+tru .a su+teti mu6tumiti .u viata pe .are $ du.eti. 9a.a ai de t$ate de .e sa vrei mai
mu6t?
(% /u este .-iar asa. /$i am pre6uat u+ sistem si i6 du.em mai departe...
9% >$i afi pre6uat u+ sistem, .are +u a f$st +i.i$data ade.vat, si pe .are i6 impu+eti i+
.$+ti+uare. >$i su+teti vi+$vatii?
(% 9ar .e putem fa.e@
9% Sa va d$riti s.-imbarea. Sa parti.ipati a.tiv 6a ea. Sa ii demas.ati si sa ii aratati 6u+iii
i+tregi.
(% ;e .i+e@
9% ;e a+u++aAAi.
(% Cum, da.a +u ii vedem@
9% 9$riti -va sa ii vedeti si ii veti vedea? 9e fapt su+t $ame+i .are ii vad, .a si mi+e. Ei
su+t pri+tre +$i, fa. parte di+ viata +$astra. Eu su+t prea mi. .a sa fiu 6uat i+ seama, iar
adu6tii .are ii vad +u v$rbes., de teama .e6$r6a6ti.
(% Si atu+.i .e este de fa.ut@
9% Cei .are ii vad sa spu+a. Sa ii arate .u degetu6. (-i vedea este u+ dar de 6a Creat$r.
"rebuie sa i6 f$6$seas.a.
(% 9ar de .e u+ii ii vad iar a6tii +u@
9% Cei .are ii vad, p$t fa.e a.est 6u.ru dat$rita u+ui a..es mai mare i+ Matri.e. (.est
30
6u.ru se rea6i&ea&a pri+ .$+stie+ti&area 6egaturii di+tre trup si si+e6e superi$r. #+ m$me+tu6 i+
.are i+f$rmafii6e .ir.u6a 6iber i+tre .e6e d$ua stru.turi, i+ .are f6u7u6 este .a+a6i&at .$+stie+t,
atu+.i apare vederea 6a +ive6 e+ergeti. si +imi. +u mai p$ate fi as.u+s.
(% Si .ei .are +u au a.est dar@
9% Ei isi p$t a.tiva, e7ersa .$mu+i.area si atu+.i a.est dar apare si p$ate fi .$+stie+ti&at. (%
9ar .um@
9% Cum iti spu+eam, $ri.e d$ri+ta, v$rba, idee are $ vibratie. Ca+d ga+desti .eva, a.e6
impu6s se tra+sf$rma i+ f$rma-ga+d-e+ergie si a..esea&a u+ a+umit segme+t matri.ia6, .are
iti va permite .a a.ea d$ri+ta sa se i+faptuias.a. Este .a si .a+d ai sadi $ sama+ta si astepti
sa .reas.a spre a-i .u6ege r$ade6e. 9e fapt a.um $mu6 are $ f$rta .reat$are mai mare .a
$ri.a+d.
(% !i+e, dar .$+.ret, .um am putea sa +e tre&im a.easta vedere superi$ara. 9e fapt .red
.a fe referi 6a .e6 de-a6 trei6ea $.-i.
9% ;$ate fi +umit si $.-i, dar este primu6 $.-i si +u .e6 de-a6 trei6ea, de$are.e pe
i+f$rr+atii6e primite de 6a e6 ar trebui sa +e ba&am. Ce vedem .u $.-ii fi&i.i este $ pr$ie.tie a
(devaru6ui, pr$ie.tie rea6i&ata si .$$rd$+ata de ei, de a+u++aAAi.
(% 9ar .$+.ret, e7ista vre$ te-+i.a sau pr$.edura, su+t a+umiti pasi de urmat@
9% #+tr-u+ fe6. #+tai de t$ate trebuie .a $mu6 sa isi restabi6eas.a 6egatura .$+stie+ta di+tre
mi+te si si+e6e superi$r.
(% Ce +umesti tu si+e superi$r@
9% Este (devaru6. Este a.ea .u+$astere .$re.ta, rea6a, .are sta as.u+sa ada+. i+ +$i.
Este a..esu6 dire.t .atre Matri.e, pe .are fie.are i6 are, dar .are este mu6t est$mpat de
i+terfere+.e e7iste+te.
(% Ce fe6 de i+terfere+fe@
9% (+u++aAAi +u d$res. .a $mu6 sa p$ata .u+$aste (devarui. 9e a.eea +e $traves. pe
6a+ga i+f$rmatii er$+ate si .u substa+.e me+ite t$.mai sa +e ti+a i+ 6etargie. (.este
substa+.e a.ti$+ea&a .a i+-ibit$ri ai g6a+dei pi+ea6e, b6$.a+d-$. '6a+de6e $mu6ui su+t f$arte
imp$rta+te. Spre e7emp6u, timusu6 este g6a+da .are da.a ar fi a.tivata .$+stie+t ar putea
pre6u+gi viata. 9e a6tfe6, fie.are g6a+da se $.upa .u a6t.eva, i+sa t$ate ar putea fi reg6ate,
da.a $mu6 ar primi i+f$rmatii di+ Matri.e, dire.t, +u di+ .ampu6 i+feri$r a6 "errei.
(% Ce se af6a i+ .ampu6 i+feri$r a6 "errei@
9% /$i de ai.i +e #uam i+f$rmatii6e, dat$rita a.est$r b6$.a8e .reate artifi.ia6. #+ .ampu6
i+feri$r se gases. t$ate f$rme6e-ga+d-e+ergie de fre.ve+ta 8$asa. (i.i a+u++aAAi au pus t$t
.eea .e ti+e de rautate, fri.a, ura, spaima, f$bie, m$arte si mu6te a6te6e. /$i +e a6ime+tam
.u a.estea, de$are.e d$ar ai.i avem a..es.
31
(% 9ar +$i avem si ga+duri frum$ase...
9% 9a, dar e6e vi+ di+ .ampu6 matri.ia6.
(% Si u+de se gaseste a.est .amp i+feri$r@
9% #+ 8uru6 ;ama+tu6ui. "erra este i+va6uita i+ e6. "$t .eea .e vi+e .a i+f$rmatie, vi+e i+
pri+.ipa6 de a.$6$. /umai $ mi.a parte vi+e de 6a Matri.e.
(% Si .um putem fa.e sa a..esam Matri.ea@
9% Sa va restabi6iti 6egatura di+tre mi+te si si+e6e superi$r.
(% Cum@
9% (m sa iti dau u+ e7emp6u. Ca+d eu vreau sa af6u raspu+s 6a $ i+trebare, iar (g-t$+ +u
imi raspu+de, i+.-id $.-ii sta+d i+ pi.i$are si ma ga+des. sa ma .$+e.te& 6a Matri.e pe+tru
a af6a (devaru6. Fa. a.est 6u.ru si imi spu+ .a da.a raspu+su6 este da, .$rpu6 meu sa
se i+.6i+e i+ fata, da.a raspu+su6 este +u, .$rpu6 meu sa se i+.6i+e .atre spate. Este f$arte
simp6u.
(% Si raspu+su6 este .e6 adevarat@
9% 6+t$tdeaua. #+.ear.a si tu. ;$ti i+.epe .u i+trebari a6 .ar$r raspu+s i6 stii. 9ar trebuie
sa ai gri8a, sa +u iti dai tu .$+stie+t raspu+su6. "rebuie sa te 6asi surpri+s de a.esta. ;u+e
i+trebarea .a si .a+d +u ai sti +imi..
(% ;resupu+a+d .a tre. de etapa asta .e ar mai fi de fa.ut@
9% (g-t$+ imi spu+e sa iti arat $ pr$.edura. "e ase&i i+tr-u+ 6$. i+ .are stii .a +u vei fi
dera+8at, p$ate .-iar i+ pat i+ai+te de .u6.are. ;e+tru i+.eput ii spui .$rpu6ui tau sa te a8ute sa
e6imi+i t$ate substa+te6e t$7i.e, si .are +u au .$resp$+de+t de (devar i+ Matri.e, .are se af6a
a.umu6ate i+ e6, e6imi+a+du-6e i+ m$d +atura6, fara a te fa.e sa suferi. 9e fapt, asta ar trebui sa
fa.i i+ fie.are &i. Este f$arte f$6$sit$r. (p$i i+.epi pri+ a-ti ruga si+e6e superi$r sa i+tre #+
.$+ta.t .u ti+e.
(% Si .um se ma+ifesta a.est .$+ta.t@
9% Eu .a+d v$rbes. .u si+e6e meu superi$r, ma du. .u puterea mi+tii i+tr-u+ 6$. spe.ia6.
#mi imagi+e& .a su+t pe #+ua. (veam u+ 6$. preferat, 6a+ga u+ p$m. 9e a.$6$, puteam
vedea marea. "u te p$ti du.e .u mi+tea u+de vrei tu. +de iti p6a.e.
(% Sa presupu+em .a mie imi p6a.e 6a+ga $ .as.ada.
9% "e du.i a.$6$. #+tai te uiti 6a apa si .e este impre8ur. #+.er.i sa simti mir$su6 6$.u6ui,
ati+gi apa, $ simti. /umeste a.est 6$., 6$.u6 Se.ret a6 (devaru6ui tau. #+ a.est m$d, ai.i
+u va mai putea i+tra +ime+i. Este sa.ru. (p$i i+.er.i sa iti .$+stie+ti&e&i si+e6e-superi$r. )a
i+.eput vei simti $ mare iubire. (tat de mare i+.at sir+ti .a +u iti i+.ape i+ trup. (p$i simti $
stare de re6a7are, de pa.e. Ca+d ai ati+s a.este stari, p$ti i+.epe sa v$rbesti .u Matri.ea.
#i spui .e iti d$resti. "rebuie sa stii i+sa , .a d$ar d$ri+te6e 6egate de ti+e se v$r materia6i&a.
32
/u te p$ti ruga si+e6ui superi$r sa iti vi+de.e bu+i.a. ;$ti i+treba i+sa de .e este b$6+ava.
(i.i p$ti fa.e pr$gramari d$ar i+ .eea .e te priveste. ;e+tru +imi. a6t.eva.
(% C$+.ret, sa &i.em .a vreau sa vad (devaru6. Ce trebuie sa spu+@
9% >reau sa vad (devaru6. (tat. Si+e6e va sti .e trebuie sa fa.a. #+sa e6 iti va da (devaru6
fragme+tat, +u t$t $data, de$are.e .reieru6 uma+ +u p$ate du.e atata i+f$rmatie.
(% Si da.a vreau sa ma fa. bi+e, sa ma i+sa+at$ses.@
9% >reau sa ma i+sa+at$ses.. )egat de sa+atate, si+e6e iti va arata i+tai de .e esti b$6+av,
"e p$ti i+sa+at$si abia dupa .e e6imi+i fa.t$ru6 .are a ge+erat b$a6a.
(% Cum imi va arata@
9% Fie pe 6$., .a u+ fi6m i+ .ap, fie iti va tre.e pri+ mi+te $ idee sau vei avea u+ vis. Sa
stii .a da.a +u te tii de .eea .e ti se .$mu+i.a, +u vei avea sa+se de i+sa+at$sire.
(% 9ar da.a b$a6a este de fa.tura Aarmi.a@
9% (tu+.i ti se va arata a.est 6u.ru, i+ asa fe6 i+.at sa i+te6egi. (.um traim timpuri i+ .are
p$ti a+i-i6a a.este pr$b6eme .are vi+ di+ tre.ut. "$tu6 este sa vrei sa $ fa.i.
(% Si da.a vreau sa ii vad pe a+u++aAAi@
9% Spui, vreau sa ii vad pe a+u++aAAi. 9ar ai.i, .um spu+eam, trebuie sa te .ureti mai i+tai
de substa+te6e .are impiedi.a g6a+da pi+ea6a sa 6u.re&e.
(% 9ar .are su+t e6e@
9% Su+t i+ f$arte mu6te pr$duse. )e-am va&ut i+ su.uri, ma+.are... dar .ea mai t$7i.a este
.ea di+ pasta de di+ti. E pusa si f$arte bi+e, de$are.e v$i +e $b6igati sa +e spa6am pe
di+ti i+ai+te de .u6.are si ea rama+e i+ trup si a.ti$+ea&a t$ata +$aptea.
(% )a .e substa+ta te referi@
9% )a f6u$r.
(% 9ar este f$arte sa+at$s pe+tru di+ti?
9% /u are +i.i u+ efe.t asupra di+ti6$r. Ea este data spe.ia6 .a i+-ibit$r a6 g6a+dei
pi+ea6e. Stiu sigur asta. 9$ar am f$st si6it sa $ f$6$ses..
(% Si .re&i .a este t$7i.@
9% Suta 6a suta.
(% 9ar .are este s.$pu6 a.estei $traviri i+ masa@
9% Ea se adresea&a i+ primu6 ra+d .e6$r +as.uti dupa 1030. (tu+.i Aarma ;ama+tuiui a i+
.eput sa se .urete si au i+.eput sa p$ata ve+i 6a i+.ar+are si e+titati6e mai e6evate. (u f$st
si pa+a atu+.i, i+sa ma refer 6a $ i+.ar+are masiva, .are s-a a..e+tuat dupa 1000 si 1003.
/$ii ve+iti erau .apabi6i sa isi de&v$6te a+umite .apa.itati asa-&is para+$rma6e. Fie v$rba i+tre
+$i, +u i+te6eg de .e 6e +umiti asa, de$are.e e6e su+t f$arte +$rma6e. (.estia repre&e+tau u+
mare peri.$6 pe+tm a+u++aAAi, .are +u si-ar mai fi putut pastra .amuf6area. 9e a.eea au
32
fa.ut .er.etari si au a8u+s 6a .$+.6u&ia .a .ea mai bu+a met$da de a+i-i6are a a.est$r
te+di+te $ .$+stituia i+gurgitarea de substa+.e. Cum +u aveau .um sa $b6ige i+treaga
p$pu6ate sa ia pasti6e, au gasit s$6utia de a $travi ma+.area. Este f$arte simp6u. "u +u
$bservi .a i+ fie.are a+ .$+.e+tratia a.est$r substa+.e di+ a6ime+te si bauturi .reste@
(%/u.
9% ;e+tru .a te-ai $bis+uit si +u te dera+8ea&a. '-i+i$+u6 6$r, de fapt si a6 +$stru a f$st .a
si-au dat seama .a i+ .ura+d +u v$r mai putea fa.e +imi. .u a.este substa+te si atu+.i au
i+ve+tat a6te aparate, mu6t mai puter+i.e, .u .are sa .ree&e i+terfere+te i+tre +$i si
Matri.e.
(% Care aparate@
9% Re6ee6e, te6ef$+ia m$bi6a, b$mbardame+tu6 e+ergeti. .u u+de gama. (%
Mie t$t +u imi vi+e sa .red.
9% 9e .e@
(% ;ai da.a murim +$i, ei .e fa.@
9% /$i +u v$m muri .u t$tii. >$r muri di+ .e i+ .e mai mu6ti, i+sa +u t$ata p$pu6atia.
Cei .e v$r rama+e v$r fi s.6avii 6$r. + fe6 de papusi vii. (sta este .e v$r ei, i+sa stiu sigur
.a +u va fi asa.
(% 9ar .e va fi@
9% >a fi bi+e si frum$s. #+ pre&e+t .-iar Matri.ea 6u.rea&a 6a reg6area "errei. >$m avea
pr$b6eme, atat 6a +ive6 de s.$arta terestra, atm$sfera, .6ima, .at si 6a +ive6 e.$+$mi..
(% Stiu mi-ai spus. Sa +e .umparam u+e6te me.a+i.e, semi+te... .asa 6a tara...
9% 9a. (r fi bi+e.
(% ;ai putem pastra $ re&erva de ba+i si sa $ s.$atem 6a +ev$ie.
9% #+ .ura+d sistemu6 ba+.ar va .adea. ;este t$t. !a+ii +u v$r mai avea va6$are. (%
Ce sa i+te6eg pri+ .ura+d@
9% Cam pe 6a staritu6 6ui 2000 sau i+ .eputu6 6ui 2010. (%
(sa repede@
9% 9a. Cu .at mai repede, .u atat mai bi+e, .a.i trebuie .a ;ama+tu6 sa se .urete de
vibratii6e a.estea si aut$mat de t$t .eea .e i+seam+a ma+ipu6are fi+a+.iara. ;rea mu6t timp
am stat sub d$mi+atia a+u++aAAi6$r.
(% Si .e v$m ma+.a@
9% Ceea .e avem sau pr$du.em. "rebuie sa avem mi.i reserve de a6ime+te, este
+e.esar sa stim a.est 6u.ru.
(% /u prea su+a bi+e?
9% Este f$arte bi+e. Eu de-abia astept sa a8u+gem di+.$6$ de 2012. 9e fapt dupa
3=
februarie 2012 t$tu6 se va stabi6i&a si v$m i+ .epe $ +$ua era. O era a "errei si a 6$.uit$ri6$r
ei. O era a bi+e6ui, a pa.ii. Sa stii .a pama+te+ii su+t bu+i. "$ti .are su+t .reati di+ (9/-u#
i+uaAi6$r su+t spe.ia6i. (pr$ape t$ti v$r merge mai departe.
(% 9ar .ati su+t@
9% F$arte mu6ti. /u ii stiu .a +umar, dar ii vad pe strada. #i re.u+$s. drept frati. 9e a6tfe6
R$ma+ia este f$arte pura i+ a.easta privi+ta. (i.i +u prea se af6a sa+ge6e a+u++aAAi6$r. Su+t si
ai.i, dar f$arte puti+i.
(% 9ar .um ii p$ti re.u+$aste@
9% Eu ii re.u+$s. pe .ei dragi, dupa vibratie. Ma uit 6a ei si stiu. Si tu p$ti fa.e a.e6asi
6u.ru.
(% Si pe .ei +egativi@
9% #ti pr$pu+ u+ 8$.. ita-te i+ $.-ii pers$a+ei .u .are v$rbesti. 9$ar i+ $.-i. /u te uita 6a
&ambet sau 6a gesturi. ;riveste-# si i+treaba-te da.a este i+uaAi sau a+u++aAAi. Si+e6e iti va
raspu+de.
(% Si da.a af6u .a este a+u++aAAi, .e fa.@
9% R$aga si+e6e sa iti arate adevarata sa +atura si atu+.i vei i+te6ege. "$t .eea .e trebuie
sa fa.i este sa ii eviti. Sa +u tii .$+t de sfaturi6e si i+drumari6e 6$r.
(% 9ar ei stiu .a su+t a+u++aAAi@
9% +ii da, i+sa marea ma8$ritate +u. Stiu d$ar .ei .e su+t 6a varf. (.est$ra #i s-a e7p6i.at si
si-au a..eptat .$+ditia, ba mai mu6t au 6u.rat .$+stie+t 6a i+r$birea p6a+etei.
(% Si pe .ei .are +u stiu +u ii putem a8uta@
9% /u. Ca.i ei au $ i+.6i+are .atre rau. )e vi+e de u+deva di+ i+teri$r, 9e .e .re&i .a
e7ista a.e6e $.u6te fi+a+.iare, de .e d$ar u+ii subs.riu a+umit$r $rga+i&atii, de .e d$ar
u+ii isi vad pr$priu6 i+teres i+ detrime+tu6 u+$r mase i+tregi de $ame+i@
(% Si .u .ei de ge+u6 asta .e se va i+tamp6a@
9% Ei v$r p6e.a pe .a6ea 6$r. /u trebuie sa +e ameste.am i+ p6a+uri6e Matri.ei.
(% 9ar da.a e7ista t$tusi pers$a+e .are v$r sa se s.-imbe@ (.est$ra +u 6e este
permis sa rama+a@
9% /u. Ei +u au .um sa .$respu+da +$ii e+ergii. (u a6ta stru.tura. (u drumu6 6$r.
(% Eu +u .red t$tusi .a t$ti .ei .u sa+ge de a+u++aAAi su+t grupati. "rebuie sa mai e7iste si
$ame+i .are +u fa. parte di+ +i.i u+ fe6 de grup?
9% Crede-ma .a +u e7ista. Este .eva .e +u p$ate fi e7p6i.at. Ei se re.u+$s. 6a +ive6
vibrati$+a6 si desi p$ate +u .$+stie+ti&ea&a de .e fa. a.est 6u.ru, se grupea&a i+
$rga+i&atii.
(% Si t$ti di+ $rga+i&atii su+t .u (9/ de a+u++aAAi.
34
9% /u. (u i+trat si .ei .e +u au a.est (9/. (.estia su+t .ei .are v$r avea sa+sa sa se
s.-imbe.
(% 9ar de .e .re&i .a au aderat 6a a.este grupari, da.a si+e6e 6$r +u $ simtea@
9% 9e .uri$&itate, de fri.a, di+ d$ri+ta de a a..ede pe s.ara ierar-i.a sau pur si simp6u
fii+d.a asa este bi+e a.um. ;$ate u+ii au m$ste+it a.est 6u.ru de 6a pari+ti. ;$ate a6tii au
f$st pa.a6iti, 6i s-a pre&e+tat $ rea6itate fa6sa. Su+t mu6te m$tive.
(% Si .e trebuie sa fa.a a.estia pe+tru a avea sa+sa sa se adapte&e +$ii vibrafii@
9% /imi.. Matri.ea va -$tari a.est 6u.ru. 9a.a perturbari6e aduse de ei +u su+t amp6e,
atu+.i 6i se va permite iesirea 6$r di+ segme+tu6 matri.ia6 a6 a+u++aAAi6$r. 9a.a perturbari6e
su+t grave, atu+.i asta este,.. a f$st a6egerea 6$r si v$r merge mai departe impreu+a .u
a.estia... ;a.at?
(% 9ar eu ma ga+des. .a p$ate 6i se da $ sa+sa. /u au stiut?
9% /$i +u it putem a8uta. 9$ar ei $ p$t fa.e. ;$t i+treba Matri.ea, .$+su6ta+du-si
si+e6e superi$r. 9$ar asa v$r af6a raspu+s 6a i+trebarea a.easta. 9a.a +u au a..es .atre
a.este raspu+suri, atu+.i sa stii .a este grav. Eu +u s6iu .e ar mai putea fa.e.
(% Spu+e-mi, .ei .are su+t imp6i.ati i+ a.este $rga+i&atii, dar +u au (9/ de a+u++aAAi...
Su+t mu6ti@
9% 9a. Mu6t mai mu6ti de.at ar trebui.
(% Si 6a +$i i+ tara@
9% 9a. C-iar f$arte mu6ti. ;a.at, .a.i ai.i va fi .eva spe.ia6.
(% 9a, mi-ai &is.
9% (s d$ri sa +e $prim.
9upa p6e.area 6ui 9avid, des.-id .a6.u6at$ru6 si taste& f6u$ride, pi+ea6 g6a+d si rama+
surpri+sa de abu+de+ta i+f$rmatii6$r gasite. Ce6e mai imp$rta+te .$mu+i.ari se gases. 6a
-ttp%JJKKK.f6u$ridea6ert.$rg. 9e ai.i af6u .a pa+a i+ a+u6 1000 +u s-au efe.tuat teste
despre i+f6ue+ta f6u$ru6ui asupra g6a+dei pi+ea6e. "rebuie stiut .a g6a+da pi+ea6a este $
g6a+da mi.a 6$.a6i&ata i+tre .e6e d$ua emisfere .erebra6e. Ea are r$6u6 de a reg6a se.retia
de me6at$+i+a. Me6at$+i+a este u+ -$rm$+ .are a8uta 6a reg6area pubertatii si t$t$data
pr$te8ea&a .$rpu6 de efe.tete +$.ive pe .are radi.a6ii 6iberi 6e au asupra .e6u6e6$r.
+u6 di+ pr$m$t$rii a.estui studiu a f$st medi.u6 Ie++ifer )uAe, de 6a +iversitatea
Surre* di+ (+g6ia, .are a dem$+strat .a g6a+da pi+ea6a este prima ti+ta ata.ata de f6u$r si
.a dep$&itarea i+ e7.es a a.estui e6eme+t, 6a +ive6ui ei, du.e 6a grave disfu+.tii, i+du.a+d
pubertatea 6a varste fragede si t$t$data s.a&a+d .apa.itatea $rga+ismu6ui de a se apara de
33
radi.a6i 6iberi.
"$t de pe a.est site af6am .a f6u$ru6 este u+ fa.t$r .are p$ate .au&a mutatii ge+eti.e 6a
fat, ridi.a+d ris.u6 de .a+.er. O serie de studii au aratat .a f6u$ru6 p$ate fi .e6 .are
.au&ea&a si .a+.eru6 $s$s. !i+ea+te6es .a a.este studii su+t 6a i+ .eput, e6e af6a+du-se
i+ fa&a de .er.etare de 6ab$rat$r. ;artea pr$asta este .a e6e +u su+t 6uate i+ seama, .a de
a6tfe6 t$t .eea .e +u .$+vi+e. 'a+diti-va .e ar i+sem+a pe+tru i+dustrie sa se dem$+stre&e
.a f6u$ru6 este t$7i.? #+ $ri.e .a& va re.$ma+d sa par.urgeti a.esie pagi+i. Su+t f$arte
mu6te i+f$rmatii i+teresa+te.
Mai af6u di+ i+ter+et .a di+ pu+.t de vedere e+ergeti., g6a+da pi+ea6a se $.upa .u
a.$rdarea sistemu6ui viu 6a +$ii parametri vibrati$+a6i ai "errei.
#mi dau seama .a +$i avem a.este 6u.ruri 6a i+dema+a. Ori.i+e 6e p$ate a..esa, .iti, i+
te6ege, dar avem +ev$ie sa +i se spu+a, sa +i se atraga ate+tia, sa vi+a .i+eva si sa +e
traga de ma+e.a. Oare de .e@
I,
(% (m putea dis.uta asta&i despre a+umite tratame+te sau terapii@
9% 9a.
(% #mi p$ti spu+e .eva despre tratame+tu6 .a+.eru6ui@
9% Ca+.eru6 apare atu+.i .a+d pers$a+a i+tra i+ de&a.$rd .u Matri.ea. 9a.a ea isi i+.a6.a
misiu+ea, da.a iese di+ tiparu6 Aarmi., atu+.i $rga+ismu6 rea.ti$+ea&a si se ma+ifesta b$a6a.
Mai e7ista si .a &estre, adi.a suf6etu6 vi+e .u a.est ge+ de pr$b6ema, dar i+t$tdeau+a are si
p$sibi6itatea vi+de.arii. "rebuie sa stii .a +u este $ pedeapsa. 9i+ .$+tra. Este u+ mare a8ut$r.
Cei .are au a.easta sa+sa, de a se .urata pri+ b$a6a. su+t f$arte dragi Creat$ru6ui.
(% (sta este .u6mea?
9% 9e .e@ "u +u ai prefera sa iti ate+ti$+e&i .$pi6u6, i+ai+te de a fa.e $ gresea6a
iremediabi6a, de pe urma .areia ar avea se.$6e de suferit@ (sa fa.e si Matri.ea. "rimite u+
sem+a6. 9a.a $mu6 6-ar 6ua i+ seama, s-ar i+drepta, s-ar .urata de ga+duri, f$rme si
e+ergii .$+trare vietii si s-ar i+sa+at$si. 9i+ pa.ate a.est 6u.ru +u este stiut.
(% 9ar da-mi u+ e7emp6u de .um ar trebui pr$.edat.
9% 9a-mi u+ e7emp6u .$+.ret. )a .i+e te referi@
(% (m $ pa.ie+ta .u $ tum$are 6a fi.at. Ce ar trebui sa fa.a@
9% #+ primu6 ra+d trebuie sa stie .a tum$area este $ e+titate vie si .a ea are u+
31
me.a+ism pr$priu de ma+ifestare. Ea a a8u+s i+ .$rp dat$rita u+ui pr$gram i+dus .-iar de
pa.ie+ta ta. ;rimu6 6u.ru pe .are ar trebui sa i6 fa.a este sa i+.eapa sa .$mu+i.e .u ea.
Sa v$rbeas.a .u ea, fara ura, .u drag$ste, sa ii mu6tumeas.a .a a ve+it, .a i-a imb$6+avit
$rga+ismu6, sa ii spu+a .a a i+fe6es ate+ti$+area, sem+a6u6 de a6arma. (p$i ar trebui sa isi
s.-imbe m$du6 de viata si m$du6 de ga+dire. Sa refu&e i+tera.ti$+area .u fii+fe +egativiste,
pesimiste, sa refu&e sa as.u6te p$vesti triste, sa +u se uite 6a fi6me sau stiri .u i+.ar.atura
em$ti$+a6a +egativa, sa ma+a+.e .$+stie+t...
(% Cum adi.a sa ma+a+.e .$+stie+t@
9% (di.a sa ti+a regim. Sa refu&e grasimi a+ima6e sau -ra+a .u .-imi.a6e, t$tu6 sa fie
.at mai +atura6. Sa +u f$6$seas.a de.at sapu+uri +atura6e si sa evite .6$ru6 si f6u$ru6.
(% Si .at ar trebui sa fa.a a.este 6u.ruri@
9% ;a+a .a+d tum$area dispare.
(% (sta este t$t@
9% /u. Cum spu+eam, tum$area este $ fii+ta vie, 9upa .e ii mu6fumeste .a a ve+it,
trebuie sa $ r$age sa p6e.e, sa ii spu+a .a a i+te6es mesa8u6 si .a se va s.-imba. Este
f$arte imp$rta+t sa se s.-imbe i+ rea6itate, .a.i a6tfe6 +u are sa+se de reusita. Ca+d
v$rbeste .u tum$area sa ti+a ma+a pe 6$.u6 u+de se af6a. Sa isi imagi+e&e .a di+ pa6i+a
dreapta iese iubire, 6i+iste, pa.e, a..eptare. #+ para6e6 .u a.este e7er.itii, pers$a+a trebuie sa
"si .eara iertare Matri.ei, sa se r$age pe+tru a+i-i6area $ri.ar$r perturbari aduse. 9e mu6te
$ri se i+tamp6a .a Matri.ea sa ii raspu+da. Sa ii trimita i+ .ap idei, $ame+i sau imagi+i a6e
u+$r eve+ime+te. (sta i+seam+a .a a.$6$ se af6a pr$b6ema. "$t .eea .e trebuie fa.ut este
s.-imbarea me+ta6a a p$6aritatii a.tiu+ii respe.tive.
(% ;$ti fi mai .6ar@
9% 9a.a atu+.i .a+d ma .$+e.te& 6a Matri.e, imi apare i+ .ap ve.i+u6 .u .are m-am
.ertat, stiu sigur .a pr$b6ema se af6a a.$6$. "rebuie sa i+.er. sa restabi6es. arm$+ia. #+tai
imi .er iertare de 6a Matri.e si $ r$g sa imi permita stergerea a.estei perturbatii. (p$i i+
.er. sa iau 6egatura .u pers$a+a si sa ma impa. .u ea.
(% !i+e, dar da.a pers$a+a +u mai traieste sau s-a mutat si +u stiu u+de se af6a@
9% (tu+.i v$rbes. .u Matri.ea si ii trimit ei t$ate ga+duri6e de iubire, de arm$+ie si $
i+sar.i+e& pe ea sa 6e tra+smits pers$a+ei $riu+de s-ar af6a. Este .a si .um te-ai ruga
pe+tru iertarea pa.ate6$r, .are de fapt su+t perturbari. Matri.ea stie .are su+t a.estea si
rea.ti$+ea&a pr$mpt, a+i-i6a+du-6e.
(% (sta i+seam+a .a da.a eu ma r$g Matri.ei sa ma ierte .a am $m$rat pe .i+eva,
Matri.ea ma iarta@
9% 9a.
38
(% Si $ p$t fa.e di+ +$u@
9% >$rbeam ai.i de iertare ve+ita di+ i+ima. ( repeta gresea6a si a te ruga de iertare +u
i+seam+a de.at fatar+i.ie. Cre&i .a Matri.ea +u .$+sem+ea&a a.este 6u.ruri@ Este .a si
.um ai vrea sa te pa.a6esti pe ti+e i+suti.
(% 9ar .rima este .rima. Matri.ea te iarta@
9% +e$ri a 6ua viata .uiva +u este .eea .e pare. ;$ate fi $ reg6are a u+ei perturbatii
e7iste+te. #+ a.est .a& $mu6 va p6ati pe ;ama+t, pri+ privare de 6ibertate, i+sa i+ Matri.e se
va .$+sem+a d$ar a+i-i6area u+ei fapte.
(% 9ar sa presupu+em .a am i+faptuit $ .rima .are +u este de fa.tura Aarmi.a. Ce se
i+tamp6a .a+d ma r$g@
9% 9a.a rugami+tea este .u adevarat i&v$rata di+ suf6et, da.a te .aiesti, atu+.i Matri.ea
va .$+sem+a a.est 6u.ru. ;erturbarea i+sa +u va putea fi a+i-i6ata de.at pri+tr-$ .$+tra
fapta. (di.a pers$a+a u.isa iti va deve+i u.igas, i+ a6ta viata. Ca+d vei a8u+ge i+ pu+.tu6 i+
.are va trebui sa p6atesti .u viata, Matri.ea va ti+e .$+t .a tu te-ai .ait si+.er de fapta, iar
.eea .e trebuia sa fie .rima se va tra+sf$rma si astfe6 vei fi ra+ita, sau vei rama+e .u $
pr$b6ema, i+sa vei trai.
(% (di.a da.a imi pierd u+ pi.i$r sau $ ma+a, trebuie sa stiu .a este pe merit@
9% Cu sigura+ta .
(% 9ar .ei .are primes. u+ tra+sp6a+t@
9% >iata a.est$ra este sa6vata de .i+eva .are 6e dat$r .eva di+ a6ta viata, sau di+ a6te
vieti. +e6e su+t suf6et +$bi6e, .are stiu .a .i+eva drag urmea&a i+ i+.ar+area #a .are va fi
trimis, sa sufere de .eva si sa se .-i+uie. (tu+. ei .er dreptu6 de a ve+i pe ;ama+t, spe.ia6
pe+tru a muri spre a-i sa6va.
(.est ge+ de 6egaturi su+t i+sa f$arte rare. 9e $bi.e este v$rba despre reg6area u+$r
.$+turi. + $m m$are, iar a6tii primes. sa+sa de a trai dat$rita a.estei m$rti. 9e.i .e6 .are
a fa.ut sa.rifi.iu6 s-a a.-itat de sar.i+a si isi va putea vedea de viasa 6ui i+ urmat$area
i+.ar+are.
(% E7ista $ame+i .are au fa.ut tra+sp6a+t si spu+ .a au .apatat a+umite $bi.eiuri, pe
.are +u 6e aveau i+ai+te, u+ii .-iar simt pre&e+ta d$+at$ru6ui. Cum e7p6i.i a.es 6u.ru@
9% Ori.e $bie.t, 6u.ru sau i+ a.est .a& parte a .$rpu6ui pastrea&a ampre+ta .e6ui .are
6-a avut i+ p$sesie. (i.i este v$rba de mem$ria .e6u6e6$r di+ .are este a6.atuit $rga+u6
respe.tiv. "rebuie sa stii .a .e6u6e6e su+t vii si de si+e statat$are. E6e p$t mem$ra
a+umite a.tiu+i sa preferi+te a6e pers$a+ei .areia ii aparti+. (tu+.i .a+d su+t i+tr$duse i+tr-
u+ $rga+ism +$u, +u fa. de.at .eea .e au f$st i+vatate. (sa se e7p6i.a faptu6 .a pers$a+a
30
i+.epe sa aiba a+umite preferi+te sau $bi.eiuri. )a a.est 6u.ru adauga si faptu6 .a
d$+at$ru6 rama+e .umva i+ .$+ta.t .u .e6 .aruia i -a d$+at parte di+ trupu6 sau. (.easta
6egatura +u va fi pe viata, .i va dura d$ar atat .at suf6etu6 p6e.at .$+sidera .a este
+e.esar .a $rga+u6 sa fie i+tegrat a..eptat perfe.t de .atre trupu6 si mi+tea .e6ui .are 6e-
a primit. Este .a u+ fe6 de a8ut$r.
(% 9ar de .e u+ii simt pre&e+ta iar a6tii +u@
9% "$ti ar trebui sa $ simta, de$are.e suf6etu6 d$+at$ru6ui se af6a a.$6$, i+sa difere+ta .$+sta
i+ a..eptare si .$+stie+ti&are. Su+t pers$a+e .are .auta, s.$rm$+es. si isi d$res. sa af6e
adevaru6, iar a6te6e refu&a sa se ga+deas.a 6a a.est 6u.ru si de ai.i apar a+umite b6$.a8e,
aut$i+duse, .are a+i-i6ea&a $ri.e 6egatura si .$mu+i.are. "$tu6 ti+e de mi+te si d$ri+ta de
af6are a (devaru6ui.
(% Su+t i+sa si $ame+i .are respi+g tra+sp6a+tu6.
9% 9a. (.est$ra fie 6i s-a tra+sp6a+tat u+ $rga+ .are +u 6e era desti+at, fie +u au reusit sa
i+tera.ti$+e&e .u e6 si sa stabi6eas.a 6egatura vibrati$+a6a si e+ergeti.a si atu+.i $rga+ismu6 i6
tratea&a .a pe u+ i+ trus.
(% Si .e p$t fa.e pe+tru a fi a..eptat@
9% Sa v$rbeas.a .u e6. Sa ii ure&e bu+ ve+it i+ +$u6 .$rp, sa ii mu6tumeas.a pe+tru
a8ut$r, sa i6 r$age sa fu+.ti$+e&e $ptim si i+ dep6i+a arm$+ie .u +$u6 trup, sa ii mu6tumeas.a
d$+at$ru6ui pe+tru sa.rifi.iu6 fa.ut, sa se r$age Matri.ei pe+tru a+i-i6area perturbari6$r
aduse, di+ .au&a .ar$ra sufera. Cam asta ar trebui fa.ut... 9ar stii .e +u i+te6eg eu@ 9e .e sa
a8u+gi i+ a.easta p$stura@ 9e .e sa iti trebuias.a u+ tra+sp6a+t@ Omu6 s-e putea vi+de.a
i+ai+te de a fi pus i+ a.easta situatie.
(% ;ai spu+eai .a u+e6e pr$b6eme su+t de fa.tura Aarmi.a...
9% 9a, dar si a.e6ea p$t fi re&$6vate a6tfe6, fara suferi+ta, pri+ .$+tra-a.tiu+i .are sa
a+i-i6e&e f$rme6e-ga+d-e+ergie .are au stat 6a ba&a a.estui tip de Aarma.
(% (di.a@
9% (di.a da.a stii .a ai fa.ut u+ rau .uiva i+ a6ta viata si va trebui sa suferi, de .e sa +u
.auti sa ii fa.i u+ bi+e i+ a.easta viata pe+tru a a+u6a p$+derea i+.ar.aturii.
(% (r fi mi+u+at, dar +u stim .e si .ui am fa.ut.
9% !a am putea sti. #mp$rta+t este sa iti d$resti a.est 6u.ru si viata te va pu+e i+ p$stura
i+ .are vei putea sa iti a.-iti dat$rii6e. Mai a6es a.um i+ a.easta peri$ada, $mu6 are sa+sa
sa repare t$t .eea .e a stri.at. Ori.e perturbare p$ate fi a+i-i6ata, da.a iti d$resti .u
adevarat. #+sa .e6 mai imp$rta+t ar fi sa traim .$+stie+t, adi.a sa i+.etam a mai ge+era
f$rme-ga+d-e+ergie .$+trare vietii si pr$gresu6ui spiritua6. 9a.a +u am mai fa.e rau, da.a
am i+fe6ege .a su+tem i+ter.$+e.tati, .a t$t .eea .e +e i+.$+8$ara fa.e parte di+ +$i si .a
10
trebuie sa a8utam, sa +e imp6i.am a.tiv i+ pastrarea e.-i6ibru6ui, atu+.i t$tu6 ar fi perfe.t.
(% 9a, i+sa u+e$ri fa.i rau i+v$6u+tar...
9% /u e7ista asa .eva? Cum sa fa.i rau i+v$6u+tar .a+d tu ai .apa.itatea de a
dis.er+e... de a ga+di. "u p$ti fa.e u+ 6u.ru sau di+ .$+tra p$ti refu&a. (i p$sibi6itatea de
a a6ege f$6$si+du-ti 8ude.ata. Ori.e fapta, ga+d sau a.tiu+e .are adu.e u+ pre8udi.iu
u+ei fii+te si ai.i ma refer 6a $m, p6a+ta, a+ima6 sau "errei, sau .are adu.e distrugere sub
$ri.e f$rma, se +umeste a.tiu+e .$+trara Matri.ei si are .a efe.t ge+erarea de f$rme-
ga+d-e+ergii +egative, .are se du., .reea&a .ampuri de perturbatii si vi se i+t$r. i+ mare
masura i+ap$i.
(% 9ar e6e +u rama+ i+ Matri.e@
9% #+ai+te rama+eau i+ mare masura i+ Matri.e, iar a.easta ti 6e dadea i+ap$i fie i+tr-$
viata, fie gradat i+ mai mu6te i+.ar+ari, fu+.tie de amp6itudi+ea e+ergiei +egative .reate.
(.um, dat$rita faptu6ui .a ;ama+tu6 si imp6i.it segme+tu6 Matri.ia6 afere+t 6ui, trebuie sa fie
.at mai pur, e+ergii6e ge+erate su+t trimise i+ap$i. (sta #+seam+a .a $mu6 se .$+fru+ta i+
a.eeasi viata .u e+ergia .reata. Matri.ea refu&a sa $ mai st$.-e&e. 9e a.eea +e apar i+
viata t$t fe6u6 de $bsta.$6e si apare+t g-i+$a+e sau b$6i. Este rasp6ata +$astra. ;rimim
.eea .e am dat, .eea .e meritam.
( % Si e bi+e @
9% Sigur. (sta i+seam+a $ sa+sa i+ p6us de a merge mai departe, a6tfe6 ar trebui sa
asteptam $ a6ta viata pe+tru a restabi6i arm$+ia si a.est 6u.ru +u mai este p$sibi6.
(% (sta i+seam+a .a +$i traim u6tima i+.amare@
9% /u. "raim u6tima i+.ar+are i+ .are putem reg6a Aarma. Si dupa sa6t v$r ve+i suf6ete pe
;ama+t, i+sa v$r fi .e6e .e +u au adus perturbari grave Matri.ei. "u +u i+te6egi .a ;ama+tu6 se
i+dreapta spre $ +$ua era... a bi+e6ui . . . a spiritua6itatii... a pa.ii@
(% #+te6eg, i+sa imi este greu sa imi i+.-ipui .um va fi.
9% >a fi 6a fe6 .a pe #+ua. ;a.e, iubire si arm$+ie. Ome+irea trebuie sa i+te6eaga .a
vremea ra&b$aie6$r, a .$+f6i.te6$r, a rau6ui, a f$rme6$r-ga+d-e+ergie +egativa a tre.ut.
;ama+tu6 si-a i+susit a.este aspe.te si a.um tre.e mai departe... si +$i impreu+a .u e6.
(% Spu+e-mi. . . i+ .at timp .re&i .a va fi .a pe #+ua@
9% /u p$t apre.ia. 9epi+de de gradu6 de i+te6egere a6 $ame+i6$r. ;ama+tu6 i+tr-adevar va
fa.e sa6tu6, 6u.ruri6e se v$r reg6a dupa 2012... i+sa i+ .at timp se va ma+ifesta arm$+ia, +u stiu.
#+ m$d +$rma6 dupa februarie 2012 ar trebui sa fie bi+e, pe+tru .a 6a sfarsitu6 a+u6ui t$tu6 sa
se stabi6i&e&e.
(% Sa i+fe6eg .a u+ a+, dupa 2012 va dura stabi6i&area "errei si a $ame+i6$r@
11
9% Cam asa... dar depi+de...
(% (di.a@
9% ;6a+eta ;ama+t va fa.e tre.erea 6a sfarsitu6 6ui 2012. Cei .are v$r rama+e v$r
trebui sa se restru.ture&e atat i+ ga+dire .at si i+ ma+ifestare. 9a.a +u v$r fi apti +u v$r
reusi, atu+.i .impu6 matri.ia6 va emite u+ impu6s de .uratare. (sta i+seam+a .a se va
i+tamp6a .eva .are va tria di+ +$u p$pu6atia. 9upa asta i+sa t$tu6 se va 6i+isti. 9a.a
dimp$triva $ame+ii v$r i+te6ege, atu+.i Matri.ea se va 6i+isti si t$tu6 va de.urge 6i+ fara
pr$b6eme.
(% Cum se va tria p$pu6atia@
9% ;ri+ diverse .ata.6isme sau b$6i, p$t fi .-iar .$+f6i.te... su+t mu6te m$duri.
Ori.um +u .$+tea&a. (r fi pa.at sa se i+tamp6e .eva.
(% 9e.i sigur, i+difere+t de .e v$r fa.e sau ga+di $ame+ii, dupa 2012 va fi 6i+iste.
9% 9i+ .ate vad eu... da.
(% /$i +e v$m mai i+ta6+i@
9% Eu am primit sar.i+a sa +e vedem a.um, i+ a.est a+ de &e.e $ri. (tat este pr$gramat. 9e
va&ut +e v$m mai revedea dupa 2012, .u sigura+ta.
(% #mi p$ti spu+e de .e ai a6es sa vii 6a mi+e@
9% /u am a6es, am f$st trimis. Era i+ misiu+ea +$astra sa +e i+ta6+im si atu+.i au f$st
.reate p$sibi6itati6e a.estei a.tiu+i.
(% 9ar de .e t$.mai eu@
9% ;e+tru .a tu ai i+ stru.turi (9/ de i+uaAi i+ stare pura. "u ai a..es 6a ambe6e Matri.i,
atat a #+uei .at si a "errei. "u esti 6a fe6 .a mi+e.
(% ;$ate, dar +u am rea6i&at a.est aspe.t.
9% /i.i +u trebuia. (.um era pr$gramat sa se i+tamp6e si s-a i+tamp6at. (sa trebuia sa
fie. Ji+.epa+d de a.um vei .apata pri+ pr$prii6e puteri, +$i i+f$rmatii. F$6$seste-6e.
(% O sa 6e f$6$ses....
9% (i sa ve&i .a ai sa 6e f$6$sesii . R$ma+ia este u+ 6$. spe.ia6. (re $ misiu+e.
(% Mi-ai mai spus. Ce fe6 de misiu+e@
9% 9e ai.i va p6e.a +$ua i+8e6egere a 6u.ruri6$r. 9e ai.i va p$r+i u+ $m .are va e7p6i.a si
a8uta $me+irea sa isi .$+stie+ti&e&e misiu+ea. >e+irea 6ui va fi a+u+tata.
(% 9e .i+e@
9% 9e u+ barbat.
(% E7ista de8a a.est barbat@
9% E6 e7ista de mu6t timp. 9e fapt a.um este batra+, i+sa si-a i+te6es me+irea abia de
.ativa a+i. E6 a i+.eput de8a sa spu+a de .e6 .e va ve+i...
12
(% Ca 6$a+ !$te&at$ru6@
9% Este u+ suf6et .are pastrea&a mu6te di+ .ara.teristi.i6e .e6ui .e a f$st 6$a+ si i6
.-eama si a.um t$t asa.
(% Si i6 stie 6umea@ S-a au&it de e6@
9% 9$ar i+ .er. restra+s. /u a s$sit i+.a vremea .a e6 sa fie au&it, desi +u mai este mu6t
timp pa+a atu+.i.
(% E6 va vesti ve+irea u+ui +$u Messia@
9% 9a.
(% (di.a a 6ui #isus@
9% Ce6 .e va ve+i .a )umi+at$r va avea mu6te di+ aspe.te6e .e6ui .e a f$st #isus, desi
.i+stit v$rbi+d e6 v-a f$st furat, de+aturat. #+sa e6 i+g6$bea&a si a6te aspe.te, a6e u+$r a6te
fii+fe superi$are .e au trait ai.i.
(% "e referi 6a .ei .are au pr$p$vaduit .redi+ta de-a 6u+gu6 timpu6ui@
9% 9a. )a .ei .are au reve6at (devaru6. "$ate aspe.te6e 6$r se af6a i+g6$bate i+ .e6
.e va ve+i.
(% 9ar e6 +u se af6a ai.i@ /u s-a +as.ut i+.a@
9% E6 +u se va +aste. "rupu6 .e6ui .are i6 va primi se af6a ai.i, s-a +as.ut. #+sa e6 +u se
af6a i+au+tru6 6ui.
(% (sta #+seam+a .a e6 va i+tra i+tr-u+ trup .e se af6a de8a pe ;ama+t@
9% 9a.
(% (.est trup, este i+ R$ma+ia@
9% 9a.
(% #mi p$ti spu+e u+de@
9% /u, de$are.e +u stiu .i+e este. 9$ar Matri.ea deti+e a.easta i+f$rmatie. Si
bi+ei+te6es Creat$ru6.
Eu stiu d$ar .e se va i+tamp6a. R$ma+ia a f$st a6easa sa aiba a.easta misiu+e. 9e a.eea
tara +$astra va fi aparata i+tr-$ mare masura de eve+ime+te6e .are v$r ve+i. R$ma+ia va fi si
u+ imp$rta+t fur+i&$r de -ra+a. Mai are si a6ta misiu+e i+ +$ua 6ume .are va ve+i, i+sa +u ti-$
p$t de&va6ui a.um.
Ori.um traim pe u+ pama+t bi+e.uva+tat. ;a+a si p6a+te6e +$astre stiu a.est 6u.ru: uita-te
.ate p6a+te medi.i+a6e avem, .at de variate su+t. (r trebui pretuite 6a adevarata va6$are.
Omu6 s-ar putea arm$+i&a pri+ simp6a ape#are 6a +atura, dar e6 i+.a +u a i+te6es. #+ $ri.e .a&
faptu6 .a traim a.um, ai.i, a.este timpuri ar trebui sa +e dea de ga+dit. (r trebui sa
i+te6egem .a este sa+sa +$astra spre ev$6utie. "$t$data trebuie spus .a atu+.i .a+d e6 va
12
ve+i, va i+tra atat i+ trupu6 .are ii este desti+at .at si i+ fie.are di+ +$i.
(% #mi p$ti e7p6i.a@
9% #+ m$me+tu6 i+ .are va fi pre&e+t fi&i. pe "erra, e+ergia 6ui va patru+de i+ fie.are di+
+$i, fa.a+du-+e .$mpatibi6i .u e6 . Este .a si .um .i+eva +e-ar da u+ surp6us de
i+f$rmatie, e+ergie si i6umi+are, pe+tru a fi apti sa +e a6i+iem +$i6$r .$$rd$+ate a6e
p6a+etei. Suf6u6 6ui va i+tra i+ +$i si +$i v$m fi a6tfe6, mai bu+i, mai ev$6uati, mai i+te6epti.
/e v$m da seama .a su+tem .u adevarat frati si v$m ma+ifesta a.est 6u.ru. Cam asta este
t$t. (s d$ri sa +e $prim.
(% #+ai+te de a i+.-eia i+ta6+irea de asta&i as mai vrea sa te i+treb u+ 6u.ru. 9%
"e r$g.
(% /$i v$m sti .a su+tem a6tfe6@ >$m .$+stie+ti&a a.est 6u.ru@
9% 9a. Matri.ea a i+.eput de8a sa 6u.re&e asupra +$astra. 9e .eva timp primim
f$rme-ga+d-e+ergie de $ i+a6ta fre.ve+ta vibrat$rie. (.easta tra+smisie este rea6i&ata spe.ia6
.u s.$pu6 de a +e .reste fre.ve+ta vibrati$+a6a si e+ergeti.a pe+tru a fa.e p$sibi6a primirea
a.estui suf6u divi+. +ii simt a.est 6u.ru si au i+.eput de8a sa 6u.re&e .u ei i+sisi, a6tii +u au
i+fe6es i+.a de .e se simt a6tfe6, i+sa t$ti fata e7.eptie su+t supusi a.estui b$mbardame+t
.u i+a6te e+ergii. C-iar si a+u++aAAi su+t i+ a.eeasi situafie, .u difere+ta .a ei simt a.est 6u.ru
.a u+ mare peri.$6 si de a.eea i+.ear.a disperati sa ia masuri. "$ate a.este m$difi.ari au
.a s.$p pregatirea i+ vederea primirii a.e6ui surp6us de i+.ar.atura e+ergeti.a superi$ara.
(.easta e+ergie superi$ara +e va fi data t$ata $data si de a.eea este +e.esar .a
$rga+ismu6 +$stru sa fie .umva adaptat si apt i+ a $ primi. #+ m$me+tu6 .a+d $ v$m
re.epti$+a +e v$m da seama despre .e este v$rba si .e dar mi+u+at am primit. Este .a si
.um .i+eva ar fa.e 6umi+a i+ mi+tea +$astra, v$m per.epe a6tfe6 6u.ruri6e si v$m i+te6ege i+
sfarsit (devaru6.
(% Si t$ti primim a.easta e+ergie, .e vi+e di+ Matri.e, i+ ega6a masura@
9% 9a, dar $ re.epti$+am diferit. +ii +u $ i+g6$bea&a de6$..
(% 9e .e@
9% Ei su+t .ei .e v$r p6e.a spre a6te p6a+uri. Matri.ea stie a.est 6u.ru si de a.eea a b6$.at
a..esu6 e+ergeti. a6 a.est$ra. ;e+tru ei $ i+.ar.are .u a.est tip de e+ergie ar fi +$.iva. Ei se
af6a 6a u+ a6t grad de ev$6utie si au u+ a6t drum de par.urs. (r i+sem+a sa +u .$respu+da
+$u6ui 6$r segme+t matri.ia6 si ar fi s.$si i+ afara 6ui, .eea .e ar i+sem+a .a ar fi .umva
b6$.ati 6a i+.ar+are si ar trebui sa astepte pa+a .a+d i+tregu6 6$r segme+t ar fi .$mpatibi6 .u
ei.
(% Si e u+ 6u.ru rau@
1=
9% 9a, .a.i 6i s-ar 6ua sa+sa u+ei ev$6utii rapide. Ei ar trebui sa stea pe 6$. $ peri$ada
+edefi+ita. Merga+d .u grupu6 ar putea sa se afirme, sa isi depateas.a pr$gramarea, sa fa.a .u
6iberu6 6$r arbitru a+umite a.tiu+i .are i-ar ridi.a vibrati$+a6.
(% Mu6tumes.. Sa +e $prim pe+tru asta&i.
,
(% Este u6tima +$astra i+ta6+ire. Sa stii .a ai sa-mi 6ipsesti.
9% Si tu mie, i+sa +u uita .a putem $ri.a+d .$mu+i.a 6a +ive6 me+ta6.
(% ;$ate tu, eu mai am pa+a a.$6$.
9% ;utem, sigur. (i sa ve&i.
(% 9espre .e vrei sa v$rbim asta&i@
9% >reau sa-ti spu+ despre a+u++aAAi.
(% "e r$g.
9% Ei traies. a.um .ea mai trista peri$ada a vieti6$r.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a ei stiu .a i+ .ura+d v$r fi demas.ati. "impu6 6$r se apr$pie de sfarsit si ei
su+t dispusi sa fa.a $ri.e spre a impiedi.a a.est 6u.ru. Ei stiu .a mi+tea uma+a emite a.e6e
u+de .are p$t m$difi.a spatiu6 si timpu6 si p$t i+f6ue+ta Matri.ea. 9e a.eea ei v$r .auta
pri+ $ri.e mi86$a.e sa ma+ipu6e&e p$pu6atia spre a-i fa.e sa .ree&e a+umite f$rme-ga+d-
e+ergie .are sa b6$.-e&e ma.ar pe+tru u+ timp s.-imbarea.
(% 9ar ei +u p$t .rea si+guri a.este e+ergii de b6$.are@
9% /u, .a.i a.est dar este d$ar a6 +$stru. /$i su+tem fiii Matri.ei si +$i .$respu+dem
segme+tu6ui afere+t +$ua. Ei su+t d$ar u+ fe6 de para&iti. /umai +$i putem .rea s.-imbarea
sau $ putem b6$.a. Ei au d$ar .apa.itatea de a emite a+umite e+ergii .are sa +e fa.a $btu&i
i+ fata i+f$rmatii6$r ve+ite di+ Ma6ri.e, au p$sibi6itatea de a +e i+f6ue+ta ga+direa, i+sa referi6$r
6a s$arta "errei +u p$t fa.e +imi..
(% Si .um v$r sa +e ma+ipu6e&e@
9% ;ri+ fri.a. Ei su+t mari maestri i+ a ge+era pa+i.a, fri.a, ura, materia6ismu6. Ei su+t bu+i
pr$pagat$ri ai a.est$r se+time+te. )a $ra a.tua6a asupra "errei se revarsa (devaru6.
(.esta vi+e si +e i+f6ue+tea&a ga+direa. /$i t$ti am i+.eput sa +e pu+em i+trebari, sa
s.$rm$+im, pe+tru a a8u+ge 6a rea6itate. Su+t $ame+i .are au i+te6es de8a .e se i+tamp6a,
.i+e su+tem +$i, de u+de ve+im si i+.$tr$ +e i+dreptam. >$.i6e 6$r i+.ep sa fie au&ite. Se
v$rbeste mai peste t$t despre a+u6 2012, despre s.-imbarea p$6i6$r, diverse .ri&e
14
e.$+$mi.e sau despre i+.a6&irea g6$ba6a. Cei .are $ fa. adu. seri$ase argume+te, i+sa
i+t$tdeau+a e7ista .ativa .are fie vi+ si .$+tra.area&a a.este i+f$rmatii, fie i+du. ideea
de .ata.6ism, distrugere, m$arte. "$t .e vreau sa spu+ este .a asa trebuie sa fie. ;e+tru
.a +$i sa putem tre.e mai departe trebuie sa re+u+tam 6a ve.-i6e $bi.eiuri, sa spargem
6imite6e .u+$asterii si sa a..eptam .u t$t suf6etu6 .eea .e va ve+i: 6umea va trebui sa sufere,
i+sa va fi $ suferi+ta de s.urta durata. #+uei i-au trebuit sute de a+i pe+tru a se a.$m$da .u
+$ua vibratie. /$ua +e v$r trebui d$ar .ativa a+i. Este u+ dar a6 Matri.ei.
(% Si +$i .e trebuie sa fa.em@
9% "rebuie sa +e d$rim s.-imbarea. "rebuie sa 6a+sam .atre Matri.e a.e6e f$rme-ga+d-
e+ergie pri+ .are sa .erem .a a.est 6u.ru sa se i+tamp6e. Cu .at mai mu6ti $ame+i se v$r u+i
i+ ga+duri, .u atat sa6tu6 va fi fa.ut mai us$r, mai repede si fara pierderi uriase,
(% 9ar Matri.ea +u va fa.e a.este s.-imbari si fara .a +$i sa parti.ipam a.tiv@
9% !a da, i+sa s.-imbarea va fi durer$asa si a+ev$i$asa, de$are.e Matri.ea va trebui
sa i+6ature t$ate f$rte6e .$+trare, spre a .rea e.-i6ibru6. (bia dupa .e perturbat$rii v$r fi
s.$si di+ segme+tu6 matri.ia6 a6 "errei se va putea v$rbi de arm$+ie. 9a.a di+ .$+tra,
i+treaga $me+ire .$6ab$rea&a, atu+.i f$rme6e-ga+d-e+ergie .e i+tra i+ Matri.e su+t
a8utat$are, iar Matri.ea 6a ra+du6 ei, .$+stata+d .a +u e7ista fa.t$ri p$triv+i.i, va raspu+de
ade.vat, redu.a+d pagube6e.
(% #ti dai seama .a este imp$sibi6 sa fa.i i+treaga $me+ire sa ga+deas.a 6a fe6?
9% /u este imp$sibi6. Fie.are pers$a+a .are se va a6ia +$u6ui .ure+t matri.ia6 va fa.e .a
puterea a.estuia sa sp$reas.a, fapt .e va du.e 6a $ .restere e7p$+e+tia6a a parti.ipa+ti6$r
a.tivi. 9upa .um ti-am spus, +u uita, .ei mu6ti dau t$+u6.
(% "$t +u i+te6eg de .e a+u++aAAi +u +e 6asa i+ pa.e. ;$ate ii v$m a..epta si pe ei.
9% /u ii putem a..epta, .a.i da.a i-am fi .u+$s.ut .um su+t i+ rea6itate, demu6t i-am fi
a6u+gat. #+sa .-iar da.a +$i i-am a..epta ei +u v$r mai putea sta ai.i, de$are.e +u mai
.$respu+d +$ii vibratii a "errei. ;e de a6ta parte, $ame+ii v$r i+te6ege i+ sfarsit .a su+t
pr$prii stapa+i. Ca ei se p$t .$+du.e si+guri, fara a fi s.6avii guver+e6$r, a u+$r a+umite
fami6ii, a ba+.i6$r, .a +u depi+d de +ime+i si de +imi.. (.um este m$me+tu6 i+ .are trebuie sa
+e tre&im si sa i+.epem sa simtim, sa +e 6uam i+ mai+i fraie6e pr$prii6$r vieti. /u mai
trebuie sa +e #asam i+f6ue+tati de a6tii. /u mai trebuie sa i+g-itim i+t$7i.ari6e &i6+i.e. (.um e
.6ipa +$astra. (sta +u p$t a..epta a+u++aAAi.
(% /$i .e ar trebui sa fa.em@
9% Sa i+te6egem .a +$i t$ti su+tem u+a, .a ga+duri6e +$astre su+t magi.e si .a .eea .e
vrem se va i+tamp6a. /$i t$ti trebuie sa +e d$rim s.-imbarea, sa +e apr$piem me+ta6 de
pu+.tu6 i+ .are "erra va fa.e sa6tu6, sa $ a8utam, sa ga+dim p$&itiv, sa parti.ipam a.tiv 6a
13
pr$pagarea a.estui .ure+t +$u.
(% !i+e, dar .um@
9% Sa v$rbim $ame+i6$r, apr$piati6$r, priete+i6$r, despre s.-imbari6e .are v$r ve+i. Sa 6e
e7p6i.am .e i+seam+a a.easta s.-imbare si de .e este ea +e.esara. Sa 6e aratam .a de
fapt +u este +i.i u+ peri.$6, .a este .eva fires., .a t$tu6 are $ 6$gi.a si .a +$i fa.em parte
di+tr-u+ p6a+ divi+. Sa ii i+.ura8am sa isi ia mi+ime masuri asigurat$rii, spre a depasi .u bi+e
etapa de tra+&it. Cam asta trebuie sa fa.em.
(% )a .e masuri asigurat$rii te referi@
9% #+ primu6 ra+d 6a mi.i pr$vi&ii de a6i+ie+te, semi+te, u+e6te si t$t .eea .e i+ seam+a
-ra+a si adap$st, iar i+ a6 d$i6ea ra+d 6a pregatire me+ta6a. Este mu6t mai us$r sa tre.i
peste $ peri$ada de privatiu+i .a+d stii .a este temp$rara si .a 6a .apatu6 ei te asteapta .eva
bu+. 9a.a dimp$triva ga+dim .u fri.a, .u teama, atu+.i f$rme6e-ga+d-e+ergie pe .are 6e
emitem v$r atrage asupra +$astra a.e6easi vibratii si asta va fa.e .a sub.$+stie+tu6 si
.$+stie+tu6 +$stru sa fie supuse u+ei .$+.e+tratii i+sup$rtabi6e de i+f$rmatie +egativa, fapt
.e va ge+era fie i+trarea sistemu6ui viu i+ pr$.esu6 de aut$distrugere, fie i+ .e6 de
parasire a segme+tu6ui matri.ia6 a6 "errei, iar +i.i u+a di+ $ptiu+i +u este bu+a. 9e .e sa
rate&i $ aseme+ea sa+sa@ Fie.are suf6et a mu+.it mi6i$a+e de a+i pe+tru a a8u+ge ai.i, i+
a.est m$me+t si ar fi mare pa.at sa esue&e. Sar.i+a +$astra este sa tre&im $ame+ii, sa
6e spu+em, sa ii fa.em sa i+te6eaga sau ma.ar sa isi d$reas.a sa .aute i+f$rmatii mai
amp6e. "rebuie sa i+te6eaga .a rea6itatea pe .are $ traim asta&i este $ rea6itate .reata de +$i,
de mi+tea +$astra, i+sa este $ reaiitate stramba, tru+.-iata. Este drept .a +$i su+tem .ei .e
am fa.ut-$ sa fie asa: am f$st ma+ipu6ati sa+ta8ati, i+d$.tri+ati, dar asta +u +e redu.e vi+a.
Su+ter+ si+gurii resp$+sabi6i. (.um este m$me+tu6 i+ .are +u +i se mai iarta +imi..
"rebuie sa spu+em tutur$r .eea .e .redem. Fie.are di+ +$i. /u mai avem timp sa +e
as.u+dem sau sa +e ga+dim 6a .e va spu+e ve.i+u6 da.a af6a .eea .e .red. "rebuie sa +e
ga+dim 6a .e va spu+e ve.i+u6 da.a af6a .a eu am stiut .e va ve+i si am ti+ut pe+tu mi+e...
(% 9ar $ame+ii te p$t 6ua drept +ebu+...
9% Si .e da.a@ O parte te v$r 6ua drept +ebu+, a6tii se v$r a6ia ideei6$r ta6e, a6tii isi v$r
.auta pr$prii6e raspu+suri . . . "rebuie sa te ga+desti d$ar 6a .ati p$ti a8uta, .ati p$ti sa6va, pe
.ati ii p$6i restru.tura i+ ga+dire. C$+tea&a +umaru6 .e6$r .are te 8ude.a, sau +umaru6 .e6$r
.are v$r fi a8utati de idei6e ta6e@
(% )$gi. .a .ei .are v$r fi a8utati. 9ar .e putem fa.e@ C$+.ret.
9% #+ primu6 ra+d sa +e d$rim .a fie.are &i .are tre.e sa +e fa.a mai bu+i si mai i+te6epti.
#+ a6 d$i6ea ra+d i+ fie.are &i dupa tre&ire, sa fa.em $ s.urta meditatie i+ .are sa +e d$rim sa
i+tram pe fre.ve+ta vibrati$+a6a a iubirii. (.est 6u.ru va fa.e sa iesim di+ fre.ve+ta
11
matri.ia6a a urii. (p$i i+ fie.are seara, i+ai+te de .u6.are sa rugam Matri.ea sa +e permita i+
timpu6 s$m+u6ui a..esu6 dire.t i+ ea. #+ a.est m$d +e v$m a.$rda de 6a si+e, v$m vibra 6a
u+is$+ .u pu6su6 ei si t$t$data v$m fi i+ pas .u a8ustari6e pe .are 6e fa.e"errei.
(% /u pare greu?
9% /u este greu. Este .6 mai us$r m$d de a +e s.-imba. "rupu6 si mi+tea +$astra v$r
suferi tra+sf$rmari radi.a6e, i+sa gradate, fapt .e +e va fa.e sa fim pregatiti di+ t$ate
pu+.te6e de vedere s.-imbarii .e va ve+i. #+ m$me+tu6 i+ .are p6a+eta va fa.e sa6tu6, +$i v$m
fi a.$6$ impreu+a .u ea si +e v$m tre&i pr$ie.tati i+tr-$ a6tfe6 de 6ume, i+ .are fri.a, ura,
materia6ismu6 +u v$r mai e7ista. /u v$r mai e7ista +i.i a+u++aAAi, .a.i ei +u +e v$r putea
i+s$ti. Ei v$r rama+e i+ a6t spatiu temp$ra6, i+s$titi d$ar de .ei aseme+i 6$r. Ei vad de8a a.est
6u.ru si su+t disperati.
(sta ii fa.e sa isi sp$reas.a ata.uri6e e+ergeti.e si i+f$rmati$+a6e. (%
Si .um se ma+ifesta a.este ata.uri@
9% )a +ive6 fi&i., i+ primu6 ra+d s-a i+te+tit b$mbardame+tu6 .u a6ime+te ma+ipu6ate. Ce6
mai .$+sumat a6ime+t de pe g6$b este pai+ea, de a.eea i+ fai+a se p$t i+tr$du.e .e6 mai
us$r diverse substa+te +umite Lbe+efi.e<. (p$i v$r i+.epe .ampa+ii .iudate de va..i+are,
imp$triva u+$r asa-&ise b$6i +$i. Cei .are v$rbes. demas.a+d a.este 6u.ruri su+t ridi.u6i&ati,
ame+dati, margi+a6i&ati. Su+t s.$ase .arti si rea6i&ate emisiu+i .u simp6u6 s.$p de a
dem$+stra .a a+umite ip$te&e, .are de fapt ar trebui sa fie .ertitudi+i su+t fa6se. Su+t
mu6te met$de. )a +ive6 e+ergeti., +$i su+tem b$mbardati i+ fie.are &i .u e+ergii +$.ive .are
b6$.-ea&a .eaAra iubirii. (sta fa.e .a +$i sa fim i+ i+.apa.itatea de a re.epta surp6usu6 de
e+ergie be+efi.a pe .are +i-6 trimite Matri.ea.
(% Cum su+tem b$mbardati@ C$+ti+uu@
9% Eu simt ata.u6 .am de d$ua $ri pe &i. Odata .am pe 6a mie&u6 +$ptii si $data .am pe
6a pra+&.
(% Si .at durea&a@
i
9% Cam 8umatate de $ra.
(% Si este 6a +ive6 g6$ba6@
9% 9a, i+sa di+ .ate vad eu tutur$r 6e este tra+smisa i+f$rmatia 6a a.este $re. >reau sa
spu+ .a atu+.i .a+d 6a ei este mie&u6 +$ptii si pra+&u6.
(% Si .um rea6i&ea&a a.est b$mbardame+t@
9% Cu a8ut$ru6 u+$r disp$&itive spe.ia6e, .are su+t .a +iste $be6is.uri. (.estea su+t
rea6i&ate di+ gra+it, i+sa au i+teri$ru6 g$6. #+au+tru6 6$r se a8u+ge pri+ +iste .a+a6e
subtera+e. (i.i se af6a m$+tate .rista6e uriase, .are .$+ti+ u+ a+umit pr$gram. )a a+umite
peri$ade, a+u++aAAi vi+ si verifi.a, s.-imba sau .res. i+te+sitatea a.est$r tra+smisii.
18
(% Si u+de se af6a a.este $be6is.uri@ Su+t i+ i+teri$ru6 ;a+a+tu6ui@
9% /u su+t i+ afara. )e vede t$ata 6umea. Se af6a i+ (+g6ia, i+ (meri.a, i+ Egipt, i+
Fra+ta, su+t peste t$t. Su+t sapte 6a +umar.
(% Si +u putem fa.e +imi. pe+tru a b6$.a tra+smisia 6$r@
9% /$i +u 6e putem b6$.a. ;utem i+sa sa +e pr$te8am.
(% Cum@
9% Ce6 mai bu+ pr$te.t$r este .upru6.
(% Si .um sa-6 f$6$sim@
9% ;utem purta i+ perma+e+ta $ bratara di+ .upru. "rebuie avut gri8a .a ea sa fie
r$tu+da sau $va6a. #+ +i.i u+ .a& patrata.
(% 9ar .e are patratu6@
9% /u este .$+f$rm .u .ampu6 e+ergeti. a6 $mu6ui. )a +$i t$ate su+t .umva r$tu+de.
'a+deste-te da.a fa.i $ se.tiu+e a tru+.-iu6ui, a mai+ii, a .apu6ui, a degete6$r, a .eaAre6$r...
t$ate su+t pe r$tu+d. Este simb$6u6 i+fi+itu6ui. Mama are u+ i+e6 patrat, pe .are i6 p$a+a u+e$ri
6a+ga verig-eta. Mereu $ ia durerea de .ap. #-am spus de .e, dar +u ma .rede. Eu vad
.um ii afe.tea&a .eaAre6e. )e vad .6ar .um i+.ep sa se mi.s$re&e, sa isi s.-imbe vite&a de
r$tatie...
(% Si este sufi.ie+t sa purtam .eva di+ .upru@
9% 9a. (8uta f$arte mu6t. #dea6 ar fi sa putem fa.e $ pr$te.tie .amerei i+ .are d$rmim. (%
Cum@
9% Sa i+.$+8uram .amera .u $ sarma de .upru, sau ma.ar patu6. Capete6e i+sa trebuie
sa fie u+ite. #+ a.est v$m fi aparati. /imi. +u p$ate pe+etra a.est .amp, mai a6es da.a i+
m$me+tu6 i+ .are fa.er+ 6egatura di+tre .apete, 6a+sam i+ Matri.e ideea de pr$te.tie.
Cupru6 este sfa+t.
(% 9e .e@
9% ;e+tru .a e6 ge+erea&a u+ .amp de f$rta f$arte asema+at$r e+ergeti. .u vibratia
iubirii.
(% ;$ate .a de ai.i pr$vi+e as$.ierea di+tre .upru si p6a+eta >e+us.
9% Cupru6 i+f6ue+fea&a be+efi. .resterea p6a+te6$r, are a.tiu+e terapeuti.a asupra
p6ama+i6$r si i+ viit$r se va des.$peri .a i+f6ue+fea&a p$&itiv (9/-u6 uma+. ;urtarea a.estui
meta6 fa.e .a i+tregu6 .$rp sa i+tre i+tr-u+ pr$.es de re&$+a+ta, pr$.es .e are .a s.$p
des.-iderea .eaArei iubirii. Odata .u des.-iderea a.estei .-aAre $rga+ismu6 isi p$ate
de.6a+sa sistemu6 de aut$aparare imp$triva $ri.ar$r agresiu+i e+ergeti.e.
(% 9e .e@
10
9% ;e+tru .a suf6etu6 a8u+s i+ a.est pu+.t are a.e6asi pu6s .u .e6 a6 Matri.ei. E6 vibrea&a
6a u+is$+ .u a.easta si de a.eea be+efi.ia&a de spri8i+u6 si pr$te.tia ei. (sta i+seam+a .a
$mu6 se afia pe .a6ea (devaru6ui si a as.e+siu+ii, iar a.est a..es +u ii mai p$ate fi b6$.a6 si i+
+i.i u+ .a& +u mai p$ate fi i+t$rs di+ drum. "rebuie sa i+fe6egi .a m$tivu6 pe+tru .are +e af6am
ai.i este sa a8utam "erra, sa .$+tribuim 6a as.e+siu+ea ei, 6a s.-imbarea ei, iar ea 6a ra+du6
ei +e va rasp6ati fa.a+du-+e 6$.uit$rii ei i+ +$ua 6ume. >a fi mag+ifi.. >a fi a6t.eva. 9e a.eea
trebuie sa i+8e6egem .a +$i $ putem a8uta ga+di+d p$&itiv, d$ri+du-+e .a a.easta ve.-e
$ra+duia6a sa ia sfarsit, spre a i+tra i+tr-$ +$ua era. /u trebuie sa +e mai 6asam i+f6ue+tati
de a6ti, de e7p6i.atii6e 6$r, de fri.i6e 6$r. "rebuie sa +e as.u6tam i+ima. 9a.a +$i simtim .a
vrem .a .eva sa se s.-imbe, atu+.i trebuie sa +e d$rim a.easta s.-imbare .u t$ata fii+ta,
.u t$t suf6etu6. #+ fie.are .6ipa trebuie sa +e ga+dim 6a 6ibertate, 6a s.-imbare, 6a iubire.
"rebuie sa +e .ream me+ta6 $ 6ume idea6a si sa traim i+ ea, sa $ -ra+im .u spera+te6e si
d$ri+te6e +$astre pe+tru .a ea sa devi+a rea6itate. (.um este m$me+tu6 i+ .are trebuie sa
i+te6egem .a +ime+i +u are dreptu6 sa +e fure viata, s$arta, sa -$taras.a pe+tru +$i. 9e
a.eea va r$g sa fiti a6aturi de +$i .ei .e am ve+it spre a va adu.e a.este i+f$rmatii. >a r$g
a8utati-+e sa va putea a8uta.
(% O sa i+.er.am. /u stiu da.a v$m reusi.
9% "rebuie d$ar sa vreti. /u este greu. Este +e.esara d$ar 6a+sarea ideii de
s.-imbare .atre Matri.e. Ea va pre6ua a.easta f$rma-ga+d-e+ergie, $ va amp6ifi.a si $ va
fa.e ma+ifesta. (sta este t$t. Restu6 va ve+i de 6a si+e.
(% ;r$mit sa $ fa..
9% Si sa +u uitam de i+ta6+iri6e +$astre me+ta6e di+ fie.are dumi+i.a. (%
)a 22.20.
9% 9a.
(% Cred .a este .a&u6 sa +e $prim. Mai vrei sa imi spui .eva@
9% /u. >a iubes. pe t$ti si iubes. si "erra. Sper .a v-am putut fi de f$6$s.
(% Sigur.
9% >a d$res. sa +e i+ta6+im i+tr-$ +$ua 6ume.
(% Si eu sper .a +e v$m revedea. 9e8a imi este d$r de ti+e.
9% Cum spu+eam, +$i putem fi $ri.a+d impreu+a. Ori de .ate $ri d$resii. (%
9a-mi v$ie sa ma $bis+uies. mai i+tai .u ideea de i+ta6+iri me+ta6e... 9% "i-
am spus. "rebuie d$ar sa vrei.
(% 9a, dar este greu...
9% Este us$r. /$i t$ti putem fi impreu+a .a+d d$rim a.est 6u.ru.
(% 9a, dar viata te pu+e i+ situatii difi.i6e, i+ .are +u ai timp sa fii tu .u ti+e i+suti, sa
80
medite&i.
9% (.estea su+t i+f6ue+te6e 6$r. (6e a+u++aAAi6$r. (tu+.i .a+d simti .a .eva te ti+e pe 6$.,
te b6$.-ea&a. ga+deste-te 6a mi+e, 6a +$i .ei ve+iti ai.i de pe #+ua si 6a .ei ramasi a.$6$. /$i
te v$m a8uta, 6a fe6 .um ii v$m a8uta pe t$ti .ei .are +e v$r .ere spri8i+u6. /$i su+tem v$i.
(: Mu6tumim..
9% Cu drag. Sa +e vedem .u t$tii i+ mi6e+iu6 pa.ii si a6 iubirii?
ita+du-ma a.um i+ urma, imi dau seama .a mai su+t i+.a u+ i+fi+it +umar de i+trebari
a6 .ar$r raspu+s mi-as d$ri sa i6 aftu. ;$ate .a atat mi-a f$st dat sa stiu sau p$ate .a
Matri.ea i+ marea ei i+fe6ep.iu+e mi-a tra+smis d$ar i+f$rmatii6e .ar$ra 6e puteam fa.e fata.
/u p$t spu+e .a +u su+t bu6versata, .$+trariata, uimita si .-iar frustrata de .eea .e am
au&it. +e6e 6u.ruri 6e .u+$steam, a6te6e m-au 6$vit e7a.t a.$6$ u+de .redeam .a +imi. +u imi
mai p$ate &dru+.i+a esaf$da8u6, fa.a+du-ma sa rea6i&e& .a de fapt eu +u stiu +imi.. 9esi
ratiu+ea ma fa.e sa respi+g ve-eme+t a+umite idei, ada+. di+ strafu+du6 fii+tei me6e .eva
imi striga .a este adevarat. /u stiu .at si .e, p$ate t$tu6 este $ fi.tiu+e sau p$ate t$tu6 este
rea6. /u su+t i+.a i+ masura sa a+a6i&e& $bie.tiv. Si+guru6 6u.ru .are m-a fa.ut sa s.riu
a.easta .arte re6ata+du-va i+ta6+iri6e me6e .u a.est suf6et spe.ia6 a f$st faptu6 .a eu .red
.u t$ata taria i+ $+estitatea si puritatea sa, i+ 6u.irea i+fe6eapta si u+e$ri $b$sita de
greutatea tai+e6$r, .e se $g6i+dea adesea i+ ada+.ii sai $.-i a6bastri.
9e a.eea va pr$pu+ .a ma.ar pe+tru .ateva saptama+i sa i+.er.am sa +e
dematuri&am, sa i+.epem sa privim 6umea pri+ $.-ii u+ui .$pi6 avid de i+f$rmatie, sa uitam
ve.-i6e paradigme si .utume, sa uitam .eea .e +e-au i+vatat a6tii sau .eea .e am f$st
$b6igati sa +e i+susim. ,aideti .a de a.um, di+ a.easta .6ipa, sa +e d$rim sa af6am
(devaru6. Sa +e ra.$rdam .u t$tii 6a Matri.e si sa +e 6uam i+f$rmatii6e dire.t de a.$6$, sa
+e spu+em .a de a&i +u +e mai i+teresea&a .e spu+ ve.i+ii, .$6egii, pari+tii. /$i
su+tem +$i i+si+e. Su+tem u+i.i. Su+tem e+titati i+dividua6e, dar f$rmam u+ t$t u+itar 6a
+ive6 matri.ia6. (sa .um spu+ea si divi+itatea pri+ gura a.estui .$pi6 traim vremuri
spe.ia6e, vremuri i+ .are "erra va trebui sa se s.-imbe, sa se a8uste&e 6a $ +$ua
vibrate. ;$ate am 6uptat vieti de-a ra+du6 pe+tru a.easta sa+sa, p$ate +e-am rugat sau
am imp6$rat .eru6 pe+tru a.est a8ut$r. Cu fie.are +astere si m$arte Matri.ea +e-a adus
di+ .e i+ .e mai apr$ape de a.est sub6im m$me+t. Este si meritui +$stm .a am a8u+s a.um,
ai.i. Este sa+sa +$astra. ,aideti sa +e u+im f$rte6e spre a strapu+ge bariera ig+$ra+tei, a
+estii+tei, a irea6itatii, a materia6ismu6ui, spre a merge impreu+a 9#/CO)O, u+de p$ate
+e asteapta $ 6ume mai bu+a, mai pas+i.a, mai i+te6eapta.
81
>a iubes. pe t$ti si va d$res. .a (devaru6 sa p$g$are i+ i+imi6e v$astre. Si +u uitati
+i.i$data .uvi+te6e% Eu sunt Calea, Ade#arul si !iata-
-ttp%JJKKK.a8ut$ru6es$teri..r$JC$sm$s12mi..pdf
(+u6 ##, /umMru6 12 N (ugust 2008
Inter#iu %u o fiin./ reptilian/
Contele In%appu%%iato
;ri+tre t$ate 6u.ruri6e .u .are su+tem $biO+uiPi i+ &i6e6e +$astre, e7iste+Pa u+$r aspe.te
.iudate Oi re6ativ i+.redibi6e iOi deru6ea&M .$+ti+uu ma+ifestarea, de $ ma+ierM
+e$bservabi6M ma8$ritMPii $ame+i6$r. ;re&e+tMm i+ .$+ti+uare, i+ premierM i+ R$ma+ia, u+
i+terviu .u $ femeie i+ trupu6 .Mreia trMieOte u+ spirit repti6ia+.
13 9e.embrie 1000... . Suedia... Iimm* OK+er este u+ 8ur+a6ist de i+vestigaPie .are a reuOit
sM gMseas.M primu6 .a& de fii+PM repti6ia+M, aparPi+Mt$are u+ei ve.-i rase repti6ie+e.
#+terviu6 i6 v$m pre&e+ta sub f$rma - i+trebare Oi rMspu+s, pe+tru a vM fi mai uO$r sM i+
Pe6egePi.
#% i+ai+te de t$ate, .i+e eOti tu Oi .e eOti@ EOti $ spe.ie e7traterestrM sau $rigi+ea ta p$ate fi
gMsitM pe p6a+eta +$astrM@
R% aOa .um ai putut vedea .u $.-ii tMi, +u su+t $ fii+PM uma+M aOa .a ti+e Oi .a sM fiu
si+.erM, +u su+t +i.i e+titate femi+i+M aOa .um .u+$aOtePi v$i di+ bi$6$gie. Su+t $ fii+PM
repti6ia+M .e aparPi+e u+ei rase ve.-i de a.est ge+. Cei di+ spe.ia mea s-au +Ms.ut pe
p6a+eta asta Oi trMim ai.i de mi6i$a+e de a+i. 9espre +$i s-a me+Pi$+at i+ t$ate s.rieri6e
v$astre ve.-i, .um su+t !ib6ia v$astrM Oi a6te s.ripturi strMve.-i, .a despre &eii 6a .are se i+
.-i+au $ame+ii di+ a.e6e vremuri, .um erau egipte+ii Oi i+.aOii. Re6igia v$astrM .reOti+M a i+
Pe6es greOit r$6u6 spe.iei me6e i+ .adru6 CreaPiei, aOa .M +$i .a spe.ie su+tem me+Pi$+aPi i+
s.rieri6e v$astre ve.-i .a LOarpe6e .e6 rMuQ. (sta e $ i+ Pe6egere greOitM. Rasa v$astrM
82
uma+M a f$st pre6u.ratM pri+ i+gi+erie ge+eti.M de a6te rase e7traterestre, iar +$i .a spe.ie
am f$st d$ar .a +iOte vi&itat$ri mai mu6t sau mai puPi+ pasivi, vi&avi de a.est pr$.es
a..e6erat a6 ev$6uPiei v$astre.
"rebuie sM OtiPi, Oi asta $ .$+firmM Oi u+ii .er.etMt$ri de-ai v$Otri, .M era imp$sibi6 .a spe.ia
v$astrM sM ev$6ue&e 6a m$du6 +atura6 atat de mu6t i+ d$ar 2-2 mi6i$a+e de a+i. >$i aPi f$st
.reaPi i+ m$d artifi.a6, .um s-ar spu+e, pri+ i+gi+eria ge+eti.M, dar +u de +$i, .i de a6te
spe.ii ga6a.ti.e.
9a.M m-ai i+trebat da.M su+t e7traterestrM, iPi spu+ .M +u, +$i .a spe.ie su+tem $rigi+ari de
ai.i, de pe "erra. #+sM avem Oi .ateva .$6$+ii i+ sistemu6 s$6ar, dar aparPi+em de ;Mma+t. 9e
fapt este p6a+eta +$astrM Oi +u a v$astrM, +i.i$datM +u a f$st a v$astrM.
#% ;$Pi sM-mi spui +ume6e tMu@
R% (sta e $ .-estiu+e difi.i6M, pe+tru .M 6imba uma+M +u e .apabi6M sM pr$+u+Pe .$re.t
vreu+ +ume de-a6 +$stru. )imba8u6 v$stru e f$arte diferit de a6 +$stru, dar .a sM-Pi rMspu+d 6a
i+ trebare, +ume6e meu e .eva de ge+u6 LSsss-iaasss-aAAAassAA---s---Q (u+ fe6 de
S-ias-AasA i+ pr$+u+Pie uma+M). 9ar p$Pi sM-mi spui )a.erta, a.esta este +ume6e pe .are i6
f$6$ses. de $bi.ei .a+d su+t pri+tre $ame+i Oi v$rbes. .u ei.
#% Care este varsta ta@
R% /$i .a spe.ie mMsurMm timpu6 +u aOa .a v$i, dupM miO.area p6a+etei i+ 8uru6 S$are6ui,
de$are.e +$i trMim mai mu6t sub suprafaPa ;Mma+tu6ui. /$i mMsurMm pr$priu6 timp i+ fu+.Pie
de .i.6uri6e mag+eti.e a6e p6a+etei .are se rap$rtea&M 6a miO.area a.esteia faPM de S$are.
SM spu+em .M a.tua6me+te am astM&i 41,342 .i.6uri mag+eti.e. Mi-am ati+s maturitatea
a.um 13,221 de .i.6uri mag+eti.e, iar i+ timpu6 v$stru am 28 de a+i .a varstM.
#% Care este me+irea ta@ (i $ s6u8bM .um avem +$i $ame+ii@
R% Ca sM rMspu+d i+ .uvi+te6e v$astre, su+t $ stude+tM .uri$asM .are .er.etea&M
.$mp$rtame+tu6 s$.ia6 a6 spe.iei v$astre. 9e a.eea su+t i+ a.est m$me+t ai.i, v$rbi+d .u
ti+e Oi di+ a.est m$tiv mi-am de&vM6uit +atura mea rea6M.
9e a.eea iPi $fer aseme+ea i+f$rmaPii despre mi+e Oi iPi dau astfe6 de i+f$rmaPii pe .are de
$bi.ei $ame+ii +u trebuie sM 6e Otie. >$i urmMri fe6u6 i+ .are rea.Pi$+e&i Oi m$du6 i+ .are
.ei6a6Pi $ame+i rea.Pi$+ea&M. Ri asta pe+tru .M su+t ataPia +ebu+i mi+.i+$Oi pe p6a+eta asta
.are susPi+ .M ei Otiu adevMru6 despre +$i, despre OG/-uri .um 6e spu+ePi v$i Oi aOa mai
82
departe, iar mu6Pi .red i+ aseme+ea mi+.iu+i. Eu Oi a6Pii di+ spe.ia mea su+tem f$arte
i+teresaPi sM vedem .um v$i $ame+ii rea.Pi$+aPi da.M adevMru6 despre +$i este fM.ut
pub6i.. Su+t .$+vi+sM .M mu6Pi v$r refu&a adevMru6, dar da.M vrePi sM supraviePuiPi a+i6$r .e
v$r urma, trebuie sM i+.er.aPi sM i+Pe6egePi.
#% Su+t OG/-uri6e $bie.te adevMrate pi6$tate de e7tratereOtri di+ a6te spe.ii sau su+t a6e
v$astre@
R% +e6e OG/-uri, .um 6e spu+ePi v$i, su+t a6e +$astre, dar marea ma8$ritate +u +e aparPi+.
FMrM +i.i $ i+ d$ia6M mu6te di+tre aseme+ea +ave su+t a6e spe.iei v$astre, fii+d a6e
grupMri6$r mi6itare, Oi a a6t$r spe.ii e7traterestre. 9a.M $ sM .itiPi .u ate+Pie a+umite
rap$arte de $bservaPii, despre +ave de .u6$are gri meta6i&at .u f$rmM de .i6i+dru Oi PigarM,
.u 6u+gimi i+tre 20 Oi 230 de metri Oi da.M a.e6e +ave emit u+ fe6 de ba&ait i+te+s Oi da.M au
4 6umi+i r$Oii i+te+se pe fuse6a8, i+ seam+M .M $ame+ii au vM&ut $ +avM de-a +$astrM .are
pre&e+ta a+umite defe.Piu+i. 9e $bi.ei +e .amuf6Mm +ave6e. Spe.ia +$astrM are de
aseme+ea Oi $ f6$ti6M de dis.uri mi.i, i+sM +ave .u astfe6 de f$rmM mai dePi+ Oi a6te spe.ii
e7traterestre. OG/-uri6e de tip triu+g-iu6ar aparPi+ mi6itari6$r di+ spe.ia v$astrM, dar ei
f$6$ses. te-+$6$gie di+ afara p6a+etei pe+tru .$+stru.Pia 6$r. 9a.M v$i $ame+ii vrePi .u
adevMrat sM vedePi +ave de-a6e +$astre, ar trebui sM priviPi .eru6 i+ &$+e6e (r.ti.ii, (+tar.ti.ii
Oi deasupra (siei .e+tra6e.
>$m .$+ti+ua pre&e+tarea a.estui e7tra$rdi+ar i+terviu i+ +umMru6 urmMt$r, .a+d a6te
de&vM6uiri v$r adu.e 6a 6umi+M adevMruri as.u+se mu6te de.e+ii 6a ra+d.
(+u6 ##, /umMru6 1= N Septembrie 2008
Continuum %u de"#aluirile a%estui e0traordinar inter#iu o$tinut de %atre 1urnalistul de
in#esti2atie 3imm4 '5ner* Speram %a din prima parte a inter#iului ati aflat unele
raspunsuri la dilema+ e0ista sau nu reptilienii despre %are se tot #or$este in ultimii ani6 Mai
ales sunt aratati in serialele S7* Dar*** de"#aluirile %are urmea"a adu% informatii si mai
interesante*
9upa .um ati putut .ite i+ epis$du6 tre.ut a.este fii+te repti6ie+e reve+di.a p6a+eta,
afirma+d .a e7ista ai.i di+ai+tea +$astra, si u+ aspe.t f$arte imp$rta+t este si u+u6 .are +e
pu+e pe ga+duri. (.esti repti6ie+e +e studia&a .$mp$rtame+tu6.
#+trebare% aveti vreu+ simb$6 spe.ia6, .a spe.ie, $ri .eva simi6ar, pri+ .are sa va
8=
ide+tifi.am i+ .a6itate de rasa@
Raspu+s% avem d$ua simb$6uri ma8$re .are +e repre&i+ta spe.ia. ;rimu6 - .are este
a+ti. - este u+ sarpe a6bastru .u patru aripi a6be, pe fu+da6 +egru, a.este .u6$ri ava+d $
sem+ifi.atie re6igi$asa pe+tru +$i. (.est simb$6 a f$st uti6i&at de $ parte a rasei me6e, dar i+
pre&e+t este rar f$6$sit, mai a6es .a v$i $ame+ii #-ati .$piat de mu6te $ri i+ s.rieri6e v$astre
ve.-i. Ce6a6a6t simb$6, a6 d$i6ea, repre&i+ta $ fii+ta misti.a pe .are v$i $ +umiti <9rag$+< i+
f$rma u+ui .er. i+ mi86$.u6 .aruia su+t 1 ste6e. (.est simb$6 este mu6t mai .$mu+ i+ pre&e+t.
9a.a $ame+ii vad a.est simb$6 .u 9rag$+u6 pe u+e6e di+ +ave6e .i6i+dri.e, despre .are am
spus mai i+ai+te, $ri pe u+e6e i+sta6atii subtera+e, a.este 6u.ruri si 6$.uri +e aparti+ +$ua i+
m$d .6ar. Si sfatu6 +$stru .a spe.ie, pe+tru $ame+i, este sa se i+departe&e .at mai repede
de aseme+ea 6$.uri, atu+.i a+d dau de a6e.
#% .e6e 1 ste6e pe .are 6e-ai me+ti$+at de 6a a6 d$i6ea simb$6, vrei sa spui .a repre&i+ta
.$+ste6a6ia ;6eiade6$r@
R% ;6eiade6e@ /u, di+ .$+tra. (.este 1 ste6e su+t de fapt p6a+ete6e .u 6u+i6e 6$r, si e6e su+t
simb$6uri6e .are arata .e6e 1 ve.-i .$6$+ii a6e +$astre di+ a.est sistem s$6ar. Ste6e6e
su+t puse i+ prim p6a+ pe u+ fu+da6 a6bastru, iar 9rag$+u6 .ir.u6ar sem+ifi.a f$rma
;ama+tu6ui. Ce6e 1 ste6e i+seam+a )u+a, >e+us, Marte si .e6e = 6u+i, sate6it a6e 6ui Iupiter
si Satur+ pe .are 6e-am .$6$+i&at i+tr-u+ tre.ut i+departat. 9$ua di+tre a.este .$6$+ii su+t
aba+d$+ate si +u 6e mai f$6$sim de6$., asa .s 4 ste6e ar fi mai .$re.t spus referit$r 6a
simb$6.
#% asa .um +u mi-ai dat v$ie sa iau f$t$grafii - .eea .e ar fi dem$+strat veridi.itatea
e7iste+tei ta6e si a 6u.ruri6$r pe .are 6e spui - t$tusi ai putea sa fa.i $ des.riere a ta@
R% stiu .a ar fi de a8ut$r sa dem$+stre&i aute+ti.itatea a.estui i+terviu da.a ai rea6i&a si
.eva f$t$grafii. 9e astfe6, v$i $ame+ii su+teti s.epti.i, si asta e bi+e pe+tru +$i si pe+tru
a6te spe.ii e7traterestre .are a.tivea&a pe ;ama+t. (sa .a da.a ai fa.e .ateva f$t$grafii,
seme+ii tai 6e-ar .$+sidera tru.a8e, spu+a+d .a as fi d$ar $ femeie uma+a mas.ata, .eea
.e pe+tru mi+e ar fi $ $fe+sa. "rebuie sa i+te6egi .a +u-ti p$t permite sa iei f$t$grafii, iar asta
di+ mai mu6te m$tive, despre .are +u vreau sa dis.ut. "$tusi, p$t sa-ti spu+ .a di+ m$tiv de
a ti+e se.reta pre&e+ta +$astra, iar a6te m$tive ti+ de re6igia v$astra. C-iar si asa, ti se
permite sa fa.i d$ar s.-ite de p$rtret, si de a+samb6uri te-+i.e pe .are ti 6e v$i arata mai
tar&iu. (s putea sa ma des.riu, dar asta ar fa.e .a i+f$rmatii6e sa fie +egate de v$i,
$ame+ii, di+ .au&a aspe.tu6ui +$stru repti6ia+ si mai a6es pe+tru .a va .$+siderati si+gura
spe.ie i+te6ige+ta de pe p6a+eta asta.
84
;ie6ea mea este verde be8 .u +ua+te de ga6be+ pa6, si avem si pu+.te de 2-2 .e+timetri de
.u6$are mar$+ie, .-iar si pe fata. #+ 6i+ii ge+era6e avem .am a.e6easi .ara.teristi.i .a si v$i,
+umai .a degete6e +$astre su+t .eva mai subtiri de.at a6e v$astre, iar pie6ea e mai +eteda.
/$i +u avem 6i+ii striate a6e pie6ii, .um aveti v$i, si de a.eea +$i +u pre&e+tam .eea .e v$i
+umiti ampre+te. ;e degete6e mi86$.ii avem .ate $ ridi.atura $s$asa, iar u+g-ii6e 6e avem
de .u6$are gri si mai 6u+gi de.at a6e v$astre. rmat$area parte pe .are ti-$ des.riu isi are
$rigi+ea i+ statutu6 +$stru repti6ia+. 9a.a mi-ai ati+ge spate6e ai putea .$+stata .a de sus
pa+a 8$s ai simti $ &$+a $s$asa, .are +u e sira spi+arii. (.easta repre&i+ta $ stru.tura
difi.i6a de tesut si pie6e, de f$rma u+$r spi+i $s$si, pri+ .are tre. f$arte mu6te trasee
+erv$ase si mu6te vase sa+gui+e. 9i+ a.easta .au&a +$i su+tem f$arte se+sibi6i atu+.i
.a+d trebuie sa stam .u spate6e 6ipit de u+ s.au+ .u spatar. R$6u6 a.est$r mi.i spi+i $s$si
este de a reg6a temperature .$rpu6ui +$stru, i+ spe.ia6 atu+.i a+d +e e7pu+em 6a 6umi+a si
.a6dura s$are6ui, .eea .e fa.e, .a sa+ge6e +$stru repti6ia+ sa se i+.a6&eas.a .u mu6te
grade si astfe6 $bti+em $ stare de mare p6a.ere. ;e partea se7ua6a sema+am .u v$i, iar
femei6e repti6ie+e a6aptea&a simi6ar .u femei6e v$astre uma+e. (.easta .apa.itate +e-am
i+susit-$ s.um 20 de mi6i$a+e de a+i, pe vremea .a+d v$i, $ame+ii, erati .$+temp$ra+i .u
u6timii di+$&auri. Ce +e mai de$sebeste de v$i@ /$i +u avem $mbi6i., de$are.e +asterea
+$astra este diferita de a v$astra, de tip mamifer. #+sa i+ 6i+ii ge+era6e su+tem .a si v$i.
Faptu6 .a a.este fi+ite repti6ie+e su+t apr$ape .a +$i, si d$ar fe6u6 i+ .are se +as. fa.e
difere+ta, ar trebui sa +e pu+a pe ga+duri. Su+t .e6 puti+ 6a fe6 de i+te6ige+te .a +$i, da.a
+u .-iar mai i+te6ige+te, di+ m$me+t .e .$+struies. +ave mai bu+e .a avi$a+e6e +$astre,
si p$t sa-si .amuf6e&e aspe.tu6. Sa +e ami+tim de rap$arte6e de rapiri de $ame+i i+ astfe6
de +ave, vi.time6e spu+a+d 6a i+t$ar.ere .a va&usera sute de re.ipie+te .u f$etusi -ibri&i,
uma+$-repti6ie+i. Oare asta i+di.a faptu6 .a spe.ia ,$m$ Sapie+s va fi i+6aturata de pe
suprafa6a "errei@
83

S-ar putea să vă placă și