Conceptul de concentrare

Studiul concentrarii, presupune deci, analiza comparata a structurii efectivului unei populatii si a structurii
valorilor globale pe aceleasi variante (sau intervale de variatie) ale variabilei observate. In acest mod se
pot evidentia atat inegalitatile dintre distributiile de structura comparate cat si compararea valorilor globale
pe un numar limitat de unitati ale populatiei; cu cat sunt mai mari diferentele dintre cele doua distributii de
structura cu atat mai mari sunt si disparitatile dintre grupele de unitati, ceea ce inseamna ca exista o
concentrare care tinde sa creasca, si invers, cu cat diferentele dintre distributiilede structura sunt mai
mici,cu atat concentrarea este mai slaba (diversificarea este mai mare), tinzand spre o echipartitie
(distributie egalitara).Studiul concentrarii solicita respectarea a doua cerinte esentiale: sa fie posibila si sa
aiba sens aditivitatea valorilor individuale ale variabilei observate; sa fie posibila si sa aiba sens divizarea
valorilor globale intre unitatile populatiei. ceasta inseamna ca analiza concentrarii se poate efectua
asupra variabilelor continue cu valori pozitive si doar in anumite cazuri variabilelor calitative (in mod
deosebit, pentru stabilirea gradului de concentrare pe tipologii calitative).
Caracterizarea statistica a concentrarii!diversificarii se poate realiza prin mi"loace grafice si prin procedee
numerice (de calcul).
Curba de concentrare (elaborata de italianul C. #ini si americanul $orentz) numita si curba $otentz%#ini %
permite aprecierea si, totodata, sta la baza determinarii unei masuri a concentrarii (gradului de
concentrare) numita indicele de concentrare #ini.
&. Specificati cum se poate realiza ierarhizarea multicriteriala a unitatilor administrativ%teritoriale'
(a presupune: selectarea indicatorilor, alegerea formei de exprimare a rezultatuuli compararii unitatilor
administrativ%teritoriale , determinarea metodei de agragare a acestor clasamente provizorii, valorificarea
rezultatelor ierarhizarii multicriteriale.
Selectarea indicatorilor trebuie sa porneasca de la obiectivele cercetarii si presupune o profunda
cunoastere a domeniului de activitate in care urmeaza sa se efectueze investigatilor.
Sau formulat in literatura statistica mai multe metode: metoda rangurilor (presupune atribuirea de ranguri
fiecarei unitati administrative%teritoriale. )rin insumarea rangurilor corespunzatoare fiecarei unitati
teritoriale se obtine un scor. *ara care obtine scorul cel mai mare este cea mai performanta din toate
punctele de vedere incluse in analiza multicriteriala si obtine rangul final.
+. metoda distantei relative fata de performanta maxima (o ierarhizare mai clara rezulta din observarea
distantei relative a fiecarei unitati fata de unitati de aceea care inregistreaza nivelul maxim in cadrul
colectivitatii cercetate.);
,. media geometrica din dreptul fiecarei tari exprima distanta medie la care aceasta se afla fata de o
ipotetica unitate care se defineste prin aceea ca inregistreaza in acelasi timp performante maxime la toate
criteriile.
In vederea ierarhizarii se mai pot folosi si metodele matriceale.
Metoda extrapolarii face parte din grupul metodelor cantitative de previziune, respectiv din metode
bazate pe analiza seriilor cronologice.
(xtrapolarea este o metoda rapida si eficienta de previziune, usor de aplicat, dar cae prezinta si unele
dezavanta"e:
+) ofera doar o imagine orientativa asupra perspectivei, fiind de regula utilizata pt fundamentarea unor
metode mai complexe de previziune.
,) se poate utilize cu success numai in cazul fenomenelor si proceselor economice care isi mentin
neschimbat directia si intensitatea de miscare.
-) pe masura ce orizontul de previziune se indeparteaza, creste ponderea factorilor de risc si
incertitudine, fapt ce determina scaderea gradului de plauzabilitate al previziunii
(xtrapolarea pe baza seriilor cronologice consta in prelungirea catre viitor a tendintei conturate in trecut in
ipoteza ca se vor metine neschimbate conditiile si factorii de influenta ai fenomenului previzionat.
In activitatea previzionata se cunosc ,variante ale extrapolarii:
+.extrapolarea mecanica consta in prelungirea automata a tendintei conturata in trecut pornind de la
ipoteza mentinerii si in viitor atat a directiei cat si a intensitatii evolutiei fenomenului previzional
,.extrapolarea euristica se aplica in cazul fenomenelor si proceselor econ care isi mentin directia de
evolutie dar se modifica intensitatea si consta in prelungirea corectata a tendintei conturate, prin
introducerea unui coeficient de corectie.
Analiz longitudinal:
naliza fenomenelor demografice .n s.nul genera/iilor; ex.: analiza mortalit0/ii pe v.rste .n genera/ia +122,
analiz0 care se poate elabora dup0 dispari/ia genera/iei 3 aprox. .n anul ,222, c.nd avem distribu/ia pe
v.rste a tuturor deceselor din genera/ia +122 (suma lor este egal0 cu efectivul genera/iei la na4tere).
Analiz transversal:
naliza fenomenelor demografice pe ani calendaristici.
I56ICII *(7I*87I$I :
Indicii care m0soar0 modificarea de%a lungul unei perioade de timp, de
exemplu, compar0m produc/ia realizat0 .n +119, fa/0 de cea realizat0 .n +11- de c0tre aceea4i firm0, se
numesc indici de dinamic0. 6ac0 .n aceea4i perioad0 de timp se compar0 produc/ia unui "ude/ cu cea a
altui "ude/ sau a /0rii, indicii rezulta/i se numesc teritoriali. 6e obicei indicii teritoriali se exprim0 .n
procente.
:tilizarea indicilor pentru caracterizarea evolu/iei .n timp 4i spa/iu a
fenomenelor economice presupune identificarea factorilor de influen/0 a evolu/iei,
.nregistrarea nivelului lor la unit0/ile cercetate, introducerea valorilor .nregistrate .n
rela/iile de calcul adecvate 4i interpretarea rezultatelor ob/inute /in;nd seama de
particularit0/ile domeniului analizat.