CAPITOLUL I

NO IUNI GENERALE
Cuprins
I.Dreptul penal ca ramur a dreptului pg 1
I.1.Conceptul de drept penal pg 1
I.2Definiia dreptului penal ca ramur a dreptului pg 1
I.3.Obiectul dreptului penal pg 1
I.4.Scopul pg 1
I.5.Caracterul dreptului penal pg 1
I..!egturile dreptului penal cu celelalte ramuri de drept pg 2
II."rincipiile fundamentale ale dreptului penal pg 4
II.1."rincipiul legalitii pg 5
II.2."rincipiul umanismului pg 5
II.3."rincipiul egalitii #n faa legii pg 5
II.4."rincipiul pre$enirii s$%r&irii faptelor pre$'ute de legea penal pg 5
II.5."rincipiul potri$it cruia infraciunea este singurul temei al
rspunderii penale pg 5
II.."rincipiul personalittii rspunderii penal pg 5
II.(. "rincipiul indi$iduali'rii sanciunilor de drept penal pg
III.)aportul *uridic penal pg
III.1. +oiune de raport *uridic pg
III.2.,lementele raportului *uridic penal pg
III.3 +asterea- modificarea &i stingerea raportului *uridic penal pg (
III.3.1.+a&terea- modificarea &i stingerea raportului *uridic penal
de conflict pg (
III.3.2.+a&terea- modificarea &i stingerea raportului *uridic penal
de conformare pg (
I..I'$oarele dreptului penal pg /
Obiecti$e
Definirea- identificarea- scopul &i caracterul dreptului penal ca ramur a dreptului
Definirea &i enumerarea principiilor fundamentale ale dreptului penal
Definirea conceptului de raport *uridic penal
Definirea &i enumerarea elementelor raportului *uridic penal
0omentele de na&tere- modificare &i stingere a raportului *uridic penal
Definirea conceptului de i'$or de drept &i enumerarea i'$oarelor de drept penal
)e'ultate
Inelegerea &i aplicarea no iunilor de drept penal ca ramur a adreptului penal i
drept penal ca &tiin a dreptului
Intrepretarea concepiilor asupra obiectului &i scopului dreptului penal
Inelegerea principiilor fundamentale ale dreptului penal
Inelegerea &i aplicarea raportului *uridic penal de la nastere- modificare &i
stingere
Inelegerea &i aplicarea noiunilor de i'$or de drept penal

Competene dob%ndite prin parcurgerea capitolului
)eali'area de referate cu pri$ire la coninutul capitolului
I. DREPT PENAL CA RAMURA A DREPTULUI
I.1. Conceptul de drept penal
1ermenul de --drept penal 23 cunoa&te dou accepiuni &i anume4
5 #ntr5o prima accepiune dreptul penal este o ramura de drept &i repre'int
ansamblul normelor *uridice edictate de stat prin care se stabilesc faptele care
constituie infraciuni- pedepsele care se aplic &i dreptul statului de a trage la
rspundere penal persoanele care s$r&esc infraciuni- pentru aprarea ordinii
de drept.
5 #n cea de a doua accepiune dreptul penal este ansamblul de ideei- teorii-
concepii pri$itoare la dreptul penal ca ramur de drept &i la instituiile sale- adic
doctrina dreptului penal.
I.2. Definitia dreptului penal ca ramura a dreptului
Ca ramur a sistemului dreptului- dreptul penal este acea ramur a
dreptului public- format din ansamblul normelor *uridice care reglementea'
relaiile de aprare social prin incriminarea ca infraciuni- sub sanciuni specifice
denumite pedepse- a faptelor periculoase pentru $alorile sociale- #n scopul
aprrii acestor $alori- fie prin pre$enirea infraciunilor- fie prin aplicarea
pedepsei persoanelor care le sa$arsesc.
I.3. Obiectul dreptului penal
Const in relaiile sociale care pri$esc faptele ce sunt considerate a fi
infraciuni &i pedepsele ce se stabilesc &i se aplic celor care s$%r&esc
infraciuni.
Dreptului penal #i re$in relaiile sociale pe care trebuie s le reglemente'e-
relaiile sociale care confer participanilor anumite obligaii. )elaiile sociale ce
re$in dreptului penal sunt acti$iti de lupt #mpotri$a infraciunilor- acti$iti ce se
reali'ea' prin tragere la rspundere penal a celor ce s$%r&esc fapte
pre$a'ute de legea penal.
1rebuie amintit faptul c obiectul de drept penal mai cuprinde si relaiile
sociale- relaii ce se nasc din momentul intrrii #n $igoare a legii penale.
I.4. Scopul
6cesta este determinat de politica penal &i const #n aprarea #mpotri$a
infraciunilor a $alorilor sociale proprii societi in care funcionea'.
I.5.Caracterul dreptului penal
a7 Caracterul autonom al dreptului penal se e$idenia'a prin faptul c are
8n primul r%nd un obiect propriu de reglementare- care #l repre'int relaiile
sociale specifice acestei ramuri de drept ce trebuie s fie ocrotite- prin faptul c
pentru aprarea $alorilor sociale se creea' reguli de conduit ce trebuie s
sublinie'e netemnicia te'ei conform cruia dreptul penal reglementea' doar
relaiile de sancionare. Caracterul autonom al dreptului penal poate fi *ustificat si
prin faptul c se poate e$idenia domenii ale $ieii sociale unde numai dreptul
penal ocrote&te anumite interese- interese ce nu sunt ocrotite prin intermediul nici
unei altei ramuri de drept.
b7 Caracterul unitar
6cest caracter se desprinde din dispo'iiile din partea general a acestui
cod se aplica &i faptelor sancionate penal prin legi speciale- afar de ca'ul cand
legea dispune altfel.
+ormele dreptului penal sunt nu numai in Codul penal- sunt cuprinse &i #n
legile e9trapenale- repre'ent%nd sistemul unitar datorit unicitaii principiilor care
strbat legislaia penal.
c7 Caracterul de drept public
Dreptul penal aparine dreptului public datorit faptului c prin
reglementrile sale specifice dreptul penal a $enit #ntotdeauna #n aprarea
$alorilor sociale- unde interesul ma*or l5a a$ut societatea- statul ca repre'entant
al acesteia. "rin faptul c dreptul penal reglementea' relaiile de aprare
social- se creea' raporturi *uridice #ntre stat &i persoanele fi'ice ca destinatari
ai legii penale. 6ceste raporturi nu repre'int altce$a dec%t raporturi de putere
prin intermediul crora se reali'ea' funcia de aprare a $alorilor sociale
#mpotri$a infraciunilor. Statul este #n toate raporturile *uridice de drept este
subiect dominant care pretinde o anumit conduit de la destinatarii legii penale-
&i tot statul este acela care #n ca' de #nclcare a normelor penale- prin organele
sale speciali'ate- asigur restabilirea ordinii #nclcate- prin tragerea la
rspundere penal a celor $ino$ai de s$%r&irea unor infraciuni.
I.6. Legturile dreptului penal cu celelalte ramuri de drept
a Dreptul penal !i dreptul proce"ual penal
In cadrul sistemului roman de drept- dreptul penal este #n strans legatur cu
dreptul procesual penal- cele dou ramuri de drept fiind indusolubile. Dreptul
penal #&i #ndepline&te sarcinile specifice prin intermediul dreptului procesual
penal- deasemenea dreptul procesual penal fr dreptul penal ar fi lipsit de
coninut. "rin intermediu dreptului penal se stabilesc faptele ce repre'int
infraciuni- pedepsele- rspunderea penal- iar normele de drept procesual penal
sunt cele care stabilesc procedura de tragere la rspundere a celor care se fac
$ino$ai de s$%r&irea unor infraciuni.
b Dreptul penal !i dreptul ci#il
6ceast legtur se reali'ea' prin aprarea relaiilor patrimoniale &i
personal nepatrimoniale- aprarea #mpotri$a faptelor periculoase. 6ceast
aprare se reali'ea' prin inter'icerea sub sanciuni a sustragerilor- distrugerilor.
Dreptul penal este #n str%ns legtur &i cu celelalte ramuri de drept
e9istente- precum dreptul administrati$- dreptul financiar- dreptul familiei s.a.- prin
faptul c preocuparea esenial a dreptului penal rm%ne aceea de aprare
#mpotri$a faptelor periculoase.
II. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI PENAL
6ceste principii fundamentale ale dreptului penal repre'int idei directoare
care clu'esc elaborarea c%t &i reali'area normelor penale- e$ideniind
trsturile legislaiei penale.
II.1.$rincipiul legalitatii
6cest principiu e9prim regula conform creia #ntreaga acti$itate a
dreptului penal se desf&oar pe ba'a legii &i #n conformitate cu aceasta-
e9prim%nd faptul c at%t conduita pretins membrilor societii c%t &i sanciunea
ce o $or suporta ace&tia #n ca' de nerespectare a conduitei pre$'ute de legea
penal- trebuie s fie pre$'ut de lege.
6cest principiu al legalitii e9aminat #n funcie de cele trei instituii ale
acestuia : infraciunea- pedeapsa &i rspunderea penal - poate fi e9primat pe
ba'a adagiilor4
5 -- nullum crimen sine lege; <legalitatea incriminarii7
5 -- nulla poena sine lege prae$ia =<legalitatea pedepselor-a masurilor
educati$e si a masurilor de siguranta7
5 --nullum *udicum sine lege;<legalitatea raspunderii penale7
In dreptul penal-principiul legalitatii e9prima regula potri$it careia intreaga
acti$itate din acest domeniul trebuie sa se desfasoare pe ba'a legii si in stricta
conformitatea cu aceasta.
II.2. $rincipiul umani"mului
Conform acestui principiu #ntreaga reglementare penal trebuie s
porneasc de la interesele &i drepturile fundamentale ale omului. "rincipiul
umanismului sublinea' faptul c #n normele penale sunt pre$'ute e9igene
crora #ns omul li se poate conforma- sanciunile #ndeplinesc &i funcia de
reeducare.
II.3. $rincipiul egalitatii in fata legii
Se e9prim regula conform creia toi indi$i'ii societii sunt egali #n faa
legii- art. 1 din Constituie pre$ede faptul c ;cetenii sunt egali #n faa legii &i a
autoritilor publice- fr pri$ilegii &i fr discriminri. +imeni nu este mai presus
de lege.; 8n codul penal acest principiu nu cunoa&te o consacrare e9pres- dar
se deduce din faptul c legea penal nu promo$ea' imunitii sau pri$ilegii car
s permit inegaliti de tratament #n aplicarea legii penale. 6ceast egalitate a
indi$i'ilor #n faa legii penale funcionea' pentru fiecare cetean- fie #n calitatea
sa de beneficiar al ocrotirii penale c%t &i #n calitatea de destinatar al e9igenelor
impuse de legea penal.
II.4. $rincipiul pre#enirii "#%r!irii faptelor pre#&ute de legea penal
!egea penal- prin coninutul sau &i sanciunile pre$'ute asigur a&a
numita pre$enie general- iar #n msura #n care sunt pronunate pedepsele #n
cau'e penale concrete- se reali'ea' pre$enia special.
"re$enirea faptelor infracionale se reali'ea' at%t prin publicitatea legii
penale cat &i prin pedepsirea celor care au #ncalcat pre$ederile legii penale.
0surile de siguran- ca sanciuni de drept penal- $in s complete'e
procesul de pre$enie a fenomenului infracional.
II.5. $rincipiul potri#it cruia infrac iunea e"te "ingurul temei al r"punderii
penale
"rincipiul potri$it cruia --infraciunea este singurul temei al rspunderii
penale-- &i este reglementat in art 15 alin. 2 din +oul Cod pen.- fapt ce
presupune e9istena unei fapte care este constat de organele abilitate de lege
#n forma cerut de lege- &i totodat acest principiu $ine ca o garanie a libertii
persoanei- deoarece fr s$%r&irea unei fapte pre$'ute de lege ca &i
infraciune nu se poate s e9iste rspundere penal.
II.6. $rincipiul per"onalit ii r"punderii penale
Conform art.> din +oul Cod pen--legea penal se aplic infraciunilor
s$%r&ite #n afara teritoriului rii- de ctre un cetaean rom%n sau o persoan
*uridic rom%n dac- fapta este pre$'ut ca infrac iune i de legea penal a
rii unde a fost s$%r ita sau comis #ntr5un loc care nu este supus *urisdic iei
niciunui stat.33
II.'. $rincipiul indi#iduali&rii "anc(iunilor de drept penal
6cest principiu presupune faptul c pedepsele $or fi stabilite &i aplicate #n
funcie de gra$itatea faptei s$%r&ite- de periculo'itatea infractorului- respecti$ #n
funcie de starea concret de pericol- astfel c sanciunea aplicat s i i ating
scopul.
"rincipiul indi$iduali'rii pedepselor se gse&te reglementat #n art. (4
+oul Cod pen4 s$%r&ite &i cu periculo'itatea infractorului- care se e$aluea'
dup urmtoarele criterii4
a7 #mpre*urrile &i modul de comitere a infraciunii- precum &i mi*loacele folosite?
b7 starea de pericol create pentru $aloarea ocrotit?
c7 natura &i gra$itatea re'ultatului produs ori a altor consecine ale infraciunii?
d7 moti$ul s$%r&irii infraciunii &i scopul urmrit?
e7 natura &i frec$ena infraciunilor constituie antecedente penale ale infractorului?
f7 conduita dup s$%r&irea infractiunii si in cursul procesului penal?
g7 ni$elul de educaie- $%rsta- starea de sntate- situaia familial &i social?
<27 C%nd pentru infraciunea s$%r&it legea pre$ede pedepse alternati$e- se ine
seama de criteriile pre<17 Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face #n
raport cu gra$itatea infrac iunii $'ute #n alin.<17 i pentru alegerea uneia dintre
acestea.
III. RAPORTUL JURIDIC PENAL
III.1. )o(iune de raport *uridic
)aportul *uridic penal este raportul aprat prin lege dintre stat <prin
organele *udiciare7 &i persoana care a s$%r&it o infraciune <infractorul7 raport #n
care statul are dreptul de a aplica o pedeaps- de a pedepsi <de a trage la
rspundere penal7- iar infractorul are datoria de a suporta aceast pedeaps
<de a raspunde penal7.
)aporturile *uridice penale pot fi definite deci ca relaii de aprare social
reglementate prin normele dreptului penal.
III.2. +lementele raportului *uridic penal
)aportul *uridic penal este format din mai multe elemente4 subiectele-
coninutul &i obiectul.
Subiectele raportului *uridic penal
Ca &i subiecte ale raportului *uridic penal este pe de o parte statul ca subiect
dominant- repre'entat prin organele *udiciare- iar pe de alt parte subiect al
raportului *uridic penal este persoana fi'ic- ca destinatar al obligaiei.
1rebuie subliniat faptul c #n raportul *uridic de conformare persoana fi'ic-
destinatar al obligaiei- este nenominali'at- iar #n cadrul raportului *uridic de
conflict persoana fi'ic este determinat &i anume este persoana care a s$%r&it
fapta inter'is- cu alte cu$inte infractorul.
8n raporturile de conformare statul impune tuturor destinatarilor legii penale
norme obligatorii- iar #n raportul *uridic de conflict statul impune celuilalt subiect &i
anume persoana fi'ic s suporte consecinele faptei sale - adic pedeapsa.
Coninutul raportului *uridic penal
Coninutul raportului *uridic penal se refer la drepturile &i obligaiile ce re$in
subiecilor ai raportului *uridic penal.
)aportul acesta este un raport dinamic- #n sensul c subiecii raportului
*uridic desf&oar anumite aciuni sau inaciuni.
8n cadrul raportului *uridic de conformare coninutul #l repre'int obligaia
destinatarilor legii penale de a se conforma cerinelor impuse de lege- dar tot
odat este format &i din dreptul statului de a pretinde o anume conduit titularilor
obligaiei de conformare. 8n cadrul raportului penal de conflict impunerea unei
sanciuni pentru fapta s$%r&it repre'int dreptul statului &i totodat acest drept
al statului const &i #n obligaia infractorului de a suporta consecinele faptei sale.
Obiectul raportului *uridic penal
Obiectul raportului *uridic penal #l constituie aciunile pe care titularii
drepturilor le efectuea' sau le poate pretinde &i pe care ceilali subieci au
obligaia de a le s$%r&i sau obligaia de a se abine de a le s$%r&i.
Statul prin instana *udiciar are dreptul de a trage la rspundere penal- iar
infractorul are obligaia de a suporta pedeapsa. "rin reali'area obiectului specific
raportului *uridic penal se reali'ea' norma de drept penal.
8n ca'ul raportului *uridic de conflict obiectul #l constituie pedeapsa- pri$it
ca o sanciune tipic de drept penal- dar &i alte sanciuni de drept penal.
8n ceea ce pri$e&te raportul *uridic de conformare obiectul specific #l
repre'int #ns&i conformarea- adic adoptarea unei conduite corespun'toare
e9igenei normei penale fapt ce duce la reali'area normei de drept penal ce
repre'int &i temeiul raportului *uridic penal de conformare.
III.3 )a!terea, modificarea !i "tingerea raportului *uridic penal
III.3.1.+a&terea- modificarea &i stingerea raportului *uridic penal de conflict
)aportul *uridic penal se na&te atunci cand s5a sa$%r&it o infraciune- s5a
#ncalcat o dispo'itie penal. Dac fapta nu e9ist sau #i lipse&te unul din
elementele constituti$e ale infraciunii- ea nu poate declan&a un raport *uridic
penal de conflict. S$%r&irea faptei inter'ise de legea penal este singurul fapt
*uridic care poate da na&tere raportului de drept penal de conflict.
)aportul *uridic penal de conflict se modific #n condiiile #n care inter$in
sau operea' anumite cause e9pres pre$'ute de lege.
In momentul #n care prile <subiecii raportului *uridic7 &i5au #ndeplinit &i
e9ercitat drepturile &i obligaiile ce s5au nscut #n cadrul raportului- $a #nceta
raportul *uridic de conflict.
III.3.2. )a!terea, modificarea !i "tingerea raportului *uridic penal de conformare
)aporul *uridic de conformare se na&te din momentul intrrii &i prin
intrarea in $igoare a normei penale incriminatoare- care pre$ede drepturile &i
obligaiile participanilor la acest raport. Dac #n norma de incriminare se cere ca
destinatarii si s aib o anumit calitate- raportul se na&te #n momentul #n care
destinatarul respecti$ dob%nde&te aceast calitate.
Durata de desf&urare a acestui raport *uridic penal nu este determinat-
cu e9cepia raporturilor ce re'ulta din legile temporare sare pre$d data la care
$or #nceta sau $or ie&i din $igoare.
0odificrile care inter$in #n coninutul normei de incriminare- fie prin
e9tindere sau prin restr%gerea obligaiilor de conformare- se produce &i
modificarea raportului *uridic penal de conformare.
)aportul *uridic penal de conformare se stinge la data ie&irii din $igoare a
legii penale care a dat na&tere acelui raport *uridic.
IV. IZVOARELE DREPTULUI PENAL
1ermenul de i'$or de drept are mai multe sensuri- accepiuni- fc%ndu5se
distincie #ntre i'$oarele materiale &i formare- interne &i e9terne- directe &i
indirecte. Conceptul de i'$or de drept este obiectul de studiul al disciplinei -eoria
general a dreptului.
I'$oarele formale ale dreptului penal sunt acele acte normati$e #n al cror
cuprins se stabilesc4 faptele ce constituie infraciuni- sanciunile ce se pot aplica
#n ca'ul inclcrii acestor norme- condiiile #n care este antrenat raspunderea
penal- precum &i acele acete normati$e care pre$d dispo'iiile obligatorii #n
procesul de elaborare &i aplicarea dreptului penal. In comparaie cu alte ramuri
de drept- i'$oarele dreptului penal sunt mai restr%nse ca numr.
"rincipalele i'$oare de drept sunt urmtoarele4
1. 0ai #nt%i trebuie menionat ca i'$or al dreptului penal Constituia
)om%niei- care prin normele sale consacr $alorile sociale fundamentale ale
statului rom%n- fiind i'$or *uridic pentru toate ramurile dreptului nostru. Constituia
)om%niei a fost adoptat prin referendum la @/ decembire 1>>1- rolul su fiind
de a consfini noua ordine politic- social &i economic creat #n )om%nia #n
urma )e$oluiei din decembrie 1>/>. In cursul anului 2@@3- Constituia )om%niei
din 1>>1 a fost re$i'uit prin !egea nr. 42> din 23 octombrie 2@@3- publicat #n
0onitorul Oficial nr. (5/ din 2> octombrie 2@@3.
8n Constituia )om%niei sunt pre$'ute norme cu caracter principial ce
interesea' dreptul penal- dintre care enumerm art. 15.alin.<27 : care consacr
e9cepia de la principiul neretroacti$ittii legii- respecti$ aplicarea legii penale mai
bl%nde? art.1> : care reglementea' de principiu e9trdarea &i e9pul'area- art.
23 : care stabile&te condiiile #n care se pot reali'a percAe'iii- reineri &i arestri-
art. 24 : pri$ind dreptul la aprare- art. 2( : referitor la in$iolabilitatea
domiciliului- art. 53 : care pre$ede posibilitatea restr%ngerii unor drepturi sau al
unor liberti7.
Bn interes deosebit pentru dreptul penal pre'int &i dispo'iiile Capitolelor II
&i III ale 1itlului II din Constituia )om%niei- ce consacr drepturile &i libertile
fundamentale- precum &i #ndatoririle fundamentale- #ntruc%t scopul normelor
dreptului penal este de a asigura cadrul necesar pentru ca toate aceste drepturi-
liberti &i #ndatoriri s fie respectate.
2. Codul penal al )om%niei este principalul i'$or al dreptului penal-
#ntruc%t a&a cum am preci'at mai sus- cuprinde practic toate normele penale
generale- precum &i cea mai mare parte din normele penale speciale.
In afara de Codul penal putem meniona &i alte legi cu o ra' de aplicare
mai restrans cum ar fi4 !egea nr. 2(5 din 2@@ pri$ind e9ecutarea pedepselor &i
a msurilor dispuse de organele *uridice #n cursul procesului penal- care de'$olt
&i completea' unele dispo'iii din Codul "enal? !egea nr 3@2 din 2@@4 pri$ind
cooperarea *uridic international #n materie penala.
3. 1ot ca i'$oare ale dreptului penal ne $om opri &i asupra 1ratatelor &i
Con$eniilor internaionale- acestea de$enind i'$oare ale dreptului penal #n
msura #n care ele sunt ratificate.
8n literatura de specialitate se face deosebire #ntre4
5 tratate &i con$enii prin care statul rom%n s5a anga*at s #ncrimine'e &i s
sancione'e anumite fapte deosebit de periculoase care aduc atingere unor
$alori &i interese comune ale societii omene&ti- de unde &i denumirea de
infraciune de drept internaional
5 tratate &i con$enii internaionale pri$ind asistena *uridic internaional
#n materie penal.12
"rima categorie de 1ratate &i con$enii apare ca i'$or indirect de drept
penal- prin acestea este asumat obligaia statelor de a incrimina prin legea
penal intern astfel de fapte.
1ratatele &i con$eniile internaionale pri$ind asistena *uridic internaional
conin norme pri$ind e9trdarea &i de$in obligatorii dup ratificarea lor &i sunt
socotite i'$oare directe de drept penal.
4. !egile penale complementare au o sfer de inciden sau aplicare mai
restr%ns- #ntruc%t pri$esc o anumit instituie sau c%te$a instituii de drept penal-
fiind menite s complete'e reglementrile penale cu norme de drept penal.
6ceste legi complimentare cuprind numai norme de drept penal- specific fiind
faptul c nu conin incriminri. In acest sens menionm !egea nr. 2(5C2@@
pri$ind e9ecutarea pedepselor &i a msurilor dispuse de organele *udiciare #n
cursul procesului penal- publicat #n 0onitorul Oficial- "artea I nr. 2( din
2@.@(.2@@- !egea nr. 2> din ( iunie 2@@1 pri$ind e9trdarea- publicat #n 0.
Of. +r. 32 din 1/ iunie 2@@1- precum &i actele prin care se acord amnistia &i
graierea.
5. !egile speciale nepenale cu dispo'iii penal
8n aceast categorie a legilor speciale intr acele legi care conin
#ncriminri separate fa de codul penal. 6ceste legi speciale capt un caracter
penal numai #n msura #n care #n coninutul lor sunt pre$'ute fapte sancionate
penal.
Cu titlu de e9emplu amintim4
1. !egea /2C1>>1 pri$ind regimul contabilitii- astfel cum a fost modificat
&i completat. )epublicat in 0onitorul Oficial- "artea I nr. 454 din1/C@C2@@/
2. !egea nr.1/(C1>>> pri$ind accesul la propriul dosar &i deconspirarea
securitii ca poliie politic- publicat #n 0.Of. +). @3 din > decembrie 1>>>
<art. 247. Ordonana de Brgen nr. 1 din 22 februarie 2@@ pentru modificarea
&i completarea !egii nr. 1/(C1>>> pri$ind accesul la propriul dosar &i
deconspirarea securitii ca poliie politic.
3. !egea nr.(/C 5 mai 2@@@ pentru pre$enirea- descoperirea &i sancionarea
faptelor de corupie < art. 1( : 2@7- publicat #n 0.Of. nr. 21> C 1/.@5.2@@@
4. !egea nr.143C2 iulie 2@@@ pri$ind combaterea traficului &i consumului
ilicit de droguri < art. 2 : 1> 7- publicat #n 0.Of. 32 C@3.@/.2@@@.
5. Codul Sil$ic- cuprinde norme pri$ind infraciunile sil$ice