Curs 5

Dinamica mandibulara
Totalitatea miscarilor mandibulare cu si fara contact dentar realizate prin interactiunea
factorilor morfologici, morfo-functionali si functiona (musc SST)
Dinamica m este un act motor complex cu multiple interferente:
-masticatia interfereaza cu resp, fonatia, deglutitia, cea ce implica un control neuro-reflex
complex pe baza stimulilor procioceptivi proveniti in special de la parodontiu (90! "0
receptorii articulari si musculari)
#a$oritatea reflexelor provenite in dinamica m sunt receptori parodontali! reflexele
parodonto-musculare fiind dominante% &le fiind cele care inlocuiesc la nou-nascut o data
cu aparitia dentitiei reflexele muco-musculare care mai apar si la edentatul total%
Datorita absentei determinantului morfologic, arcadei si ocluzie (la nn si ed total)
miscarile sunt 'aotice, dezordonate datorita faptului ca lipsesc receptorii parodontali, cei
care asigura precizia miscarilor mandibulare%
#iscarile mandibulare sunt in registrate si stocate central la nivelul nucleiilor motori din
trunc'iul cerebral% (colo de unde sunt selectate acele modele de miscare specifice tipului
de masticatie dar c'iar specifice unui aliment% Sunt selectate tiparele de miscare in fct de
alimentul respectiv si a actului respectiv (fonatie, deglutie, etc)
(ctul motor in sine este automatizat, este dezaurizat la nivel cortical dar el nu devine
constient decat in anumite situatii%
Determinantii in dinamica mandibulara:
-determinant morfologic: arcadele si ocluzia (la randul ei d ant arc dent! d post lateral)
-morfofct: (T#! musculatura
muscular: realizeaza deplasarea mand in cele ) planuri spatiale si care determina
gradientul de contractie (amplitudinea)%
*ortexul motor inaintea scizurii +olando, , si - unde sunt neuroni motori unipolari (doar
axoni, fara dentrite)% .rin traseul piramidal, cortico-nuclear, face anastomoza cu cel de-al
doilea neuron motor aflat la nivelul nucleiilor motori cranieni si de acolo neuronol
terminal in cazul trigemenului care se afla in punte! motoneuroni alfa/gamma% (lfa sunt
cei care raspund de contractia fib% 0ace sinapse prin placa motorie%
1n reglarea contractiei musculare intervin mai multi factori:
-formatiuni subcorticale, formatiuni de la baza creierului: 'ipotalamusul (nuclei
amigdalieni! sistemul limbic)! formatiunea reticulata care se afla la diferite nivele pe S2*
cu cele 3 portiuni ale sale: stimulatoare/in'ibitoare! alt element care intervine in
stimularea fib nervoase: .e traseul axonului porneste o fibra recurenta a carui terminatii
face anastomoze pe corpul unui mic neuron numit +ens'a4 5 acesta este tot o celula
unipolara care isi trimite o anastomoza recurenta tot pe corpul motoneuronul alfa (circuit)
(lti factori de influentare a influxului nervos, impuls nervos venit pe traseul cortico-
subcortico muscular: cerebeleul care prin interrelatile lui cerebelo-corticae, c-pontine, c-
reticulare, influenteaza stare de relaxare sau de contractie a musculaturii mobilizatoare%
.rivarea traseului, impulsului cortico-subcortico de influenta cerebeloasa, duce fie la o
crestere, o 'iperactivitate musculara fie la o 'ipoactivitate (fenomen de decuplare)
6666Declansare miscarilor mandibulare se face cortical, organizarea si ritmul lor este
subcorticala% #odularea se face prin reflexe periferice, parodontal%
&c'ilibrul static si dinamic mandibular este rezultatul contractiei si decontractiei
coordonate ms% #obilizatori% .regatirea unei miscari cuprinde contractia unor grupe de
musc'i ce urmeaza sa intre in actiune pentru a pregati miscarea urmatoare% (ex% contractia
ms% 7imbii in actul deglutitiei este anticipata de contractia ms% +idicatori pt a duce arc
mandibulara in contact cu cea maxilara, si apoi ms limbii o ridica spre palat si contractile
musculare linguale, a ms valului palatina, a orif faringian (palato-glos), impinge bolul
alimentar spre istmul farinigian, moment in care se contracta ms supra'iodieni si ridica
'ioidul astupand glota prin epilglota% (ceasta miscare de coborare a mandibulei este
precedata de contractia ms sub'ioidieni pt a fixa osul 'ioid, ca ms sub'ioidieni sa poata
cobora mandibula%
1n timpul realizarii unei fct coopereaza mai multe grupe musculare% (stfel in cat in
decelarea precise anui ms sau altul este greu de delimitat%
Determinantul morfofunctional
(T# cea mai complexa diartroza, complexa, miscari in toate cele ) planuri spatiale%
Sagital: (inc'idere/desc'idere) la inceput miscarea se face in eta$ul sub meniscal% 1n cel
submeniscal are loc miscarea de rotatia pura, rotirea condilului in $urul axei care uneste
cei 3 condili, axa cuprinsa intre "8-38 mm, dupa aceasta distanta mand continue sa
coboare dar cuprinde eta$ul supramenisca, mand coboara si merge ant prin miscare de
translatie (938mm) deplasarea condilului mandibulara pe panta post a cav glenoida% 1n
timp ce mandibula coboara viteza ung'iulara ramane aceasi dar creste viteza liniara% 1n
cea ce priveste dinamica mandibulara extista 3 teorii:
GYSI
-teorie mecanica lansata de :;si (parintele gnatologiei) care a spus ca actul masticator ar
fi un act pur mecanic, ca mandibula ar putea fi comparata cu o parg'ie de gradul 111 in
care punctul fix e la nivel condilian, forta la niv insertiei musculare, rezistenta la nivelul
arcadelor dentare%
1n lateralitate punctul fix este la nivelul condilului de parte spre care se face miscare,
forta se afla tot pe gonion dar pe partea respective, rezistenta 5 s-ar transforma in parg'ie
de gradul 11%
1n propulsie punctul fix s-ar afla tot la nivel condilian, rezistenta la nivelul dintiilor
laterali, forta la nivelul incisivilor dentari (parg'ie de gradul 1, tot cu influente
catastrofale asupra parodontiului)%
#arc' +obinson
Teoria antimecanica
( spus ca e prea simplist sa consideri mandibula o parg'ie% &l a spus ca nu poate fi
considerata o parg'ie ca lucrurile nu se intampla asa, fiindca aici intervine mecanismul
pterigo-meniscal% 1n sensul ca in miscarea de desc'idere si propulsie a mandibulei
intervine ms pt ext cu fascicolul lui% 1n miscarea de desc'idere se contract mai intai fasc
sup a pt ext care pune in tensiune, intinde meniscul articular% 1ntra in actiune si fasc inf
care trage si condilul si meniscul%
1n miscarea de revenire, se relaxeaza mai intai fasc inf care permite frenului meniscal si
fasc post a ms temporal sa traga condilul inapoi si apoi se relaxeaza fasc sup care
relaxeaza meniscul% &ste un sistem complex, dinamic care factorul principal este pterigo-
meniscal%
*lasificare miscarilor mandibulare (<% =urlui)
#iscari fundamentale
#iscare de rotatie
#iscare de translatie
#iscari combinate
#iscari limita
#iscari functionale
#1S* .>+&
#iscarea de rotatie pura, in aceasta miscare orice punct de pe mandibula parcurge o
traiectorie curba a carei lungime creste proportional cu distanta punctului considerat la
axa de rotatie%
Translatie 5 fiecare pct de pe mandibula se va deplasa pe o traiectori aproximativ liniara,
iar distanta fiecarui pct de pe mandibula (nu mai este axa, coboara in centri de rotatie),
parcurg distaante egale fata de pct de origine%
#iscarile fund au loc in cele ) planuri:
Sagital: axa bicondilian! translatia tot perpindicular pe plan sagital
?rizontal: cele 3 axe de rotatie, dr/stg, se afla la nivelul unuia dintre condili%
Translatie: (alunecare in plan sagital) propulsia/retruzia%
Translatia in plan transversal/ si frontal sunt mai greu de stabilit, se intalnesc in
miscarile combinate%
#1S* *?#=12(T&
1n afara de miscarile pure de rotatie, translatie, toate sunt complexe%
Dinamica mandibulara este oglinda configuratiei morfofct a determinantilor ei%
1n cadrul miscarilor combinate se clasifica in 3: miscari limita, miscari functionale%
#iscari limita (vezi desen-?ana! .osselt)
(nvelopa ocluzala 5 oglinda miscarilor mandibulare cu contact dentar% ?rice defectiune
in ocluzia dinamica o gasim la acest nivel%
>ng'i gotic "30 de grade
#iscarile functionale
Sunt combintatia miscarilor cu si fara contact dentar la care participa toate structurile
SST%
-masticatia 5 rol de a pregati mecanic produsele alimentare, de a le insaliva% 1nsaliveaza
bolul alimentar, il inmoaie si in acelas timp incepe si procesul de digestie: (milaza
salivara% #asticatia cunoaste o declansare voluntara corticala, o organizare subcorticala si
o modelare, control modelator prin reflexe periferice (parodontale)% #asticatia este un
act reflex dobandit, la nn nu exista o masticatie pina la aparitia dentitiei%
Deglutitia si 'ranirea la nn se face prin reflexe muco-musculare, reflex tactilo-
c'inestezic% ?data cu aparitia dintiilor dinamica mandibulara se bazeaza pe un reflex cu
imp parodonto-muscular, se dezvolta alti receptori la nivelul mucoasei si a limbii% (stfel
in cat reflexul devine tactilo-gustativo-c'inestezic%
#asticatia, pe baza celor factori care constituia ecuatia 'omeostazie%
.rof% *osta a impartit tipurile individuale de masticatie in ):
-tocator
-frecator
-mixt
Ramfjord a considerat ca acte esentiale in masticatie mai intai pre'ensiunea/prinderea si
incizia alimentelor% ? propulsie a mand pina la pozitia cap la cap, apropierea arcadelor
muc'ie-la muc'ie, frangerea alimentului% 0ragmentul este preluat de limba care are rol
foarte mare in masticatie%
1n dinamica mand limba ia fragmentul si plaseaza pe una din 'emiarcade in zona laterala
urmand faramatarea% @oaca un rol si c'inga labio-geniana care nu permite bolul alimentar
sa treaca in vestibul ci raman pe supraftele ocluzale unde urmeaza triturarea/macinare%
1n masticatie desc'iderea gurii se face cam in A fata de maxim% ()%B cm femei! ,cm
barbati)% #andibula in pozitie maxima de lateralitate pe partea unde se afla alimentul si
revenirea in propulsi%
*iclul masticator are forma unei picaturi% >ng'iul format de orizontala cu traseu de
intoarcere este cam de ,B de grade! ung'iul format intre traseul de intoarcere si verticala
este de 30-3B de grade% B--mm este deplasarea laterala%
*ontactul final de revenire este un contact de scurta durata 0,"B sec% 1n deglutitia pe gol
este de ",B sec%
<iteza de deplasare a mandibulei este de 8,B m pe secunda%
DEGLUTITIA
(lta miscare functionala, urmeaza dupa un anumit numar de cicluri masticatorii%
2umarul este in functie de:
-tipul constitutional al individului
-sex
-starea arcadelor dentare
-pina la atingerea pragului de deglutitie
Deglutitia are ) faze:
-faza orala/bucala prin care limba preeia bolul alimentar, se ridica spre bolta palatina cu
varful, inainte de a se contracta musc'ii linguali 5 se contracta ms ridicatori pentru fixa
mandibula pe arcada maxilara% Dupa calarea incepe contractia ms linguali, limba ia forma
de $g'eab si bolul alimentar aluneca pe fata dorsala a limbii spre istmul faringian% 7a acel
nivel bolul este impins, incep faza faringiana, ms de la nivelul faringelui prin contractia
lor impinge bolul spre faringe% 1nainte de asta osul 'ioid este ridicat, glota este astupata
de epiglota inc'izan calea aeriana lasand desc'isa calea digestiva%
1mpingerea spre esofag 5 etapa esofagiana%
!"ATIA
&ste un act motor in dinamica mandibulara de mare complexitate si care necesita
coordonare neuro-reflexa precisa% Se realizeaza prin miscari de ridicare si coborare a
mandibulei si rare ori miscri de propulsie%
0onatia are si ea 3 mecanisme de producere:
-faza subglotica
-faza supraglotica
0aza subglotica
*antitatea de aer pulmonar aruncat in arborele bron'otra'eal, a$unge in istmul laringian
unde se transforma in sunet% De aici incolo urmeaza faza supraglotica in care sunetul este
transformat in foneme% 7a formarea carora participa istmul faringian, orificiul bucal,
arcadele dento-alveolare, bolta palatina si cel mai important limba%
&xistand in felul acesta vocale care nu necesita a$utorul cav orale%
*elalalte necesita interventia limbii, palatului, dintiilor: consonatele lingo-palatale d, t!
lingo-dentale n, l! dento-dental s, tz, z! dento-labiale v, f! bilabiale b, p, etc%