Curs 8

Examenul clinic si examenele paraclinice in sistemul disfunctional

Ex cl necesar in vederea culegerii de date pt precizare unui diagnostic clinic, in vederea
stabilirii unui tratament individualizat.
Rol foarte important, Anamneza date personale privind starea de sanatate
generala/locala trebuiesc consemnate ele avand o pondere importanta in cadrul ex clinic
pentru ca afectiuni generale cu impact asupra starii de sanatate a SS !cardiopatii,
"epatopatii, nefropatii#
Studiul starii generale este urmat de studiul starii locale, culegand date de dezvoltare in
timp a acestui sistem.
$n rol important il ocupa istoricul maladiei. %e da info imp despre debutul bolii si
evolutia ei& alte tratemente& rezultate obtinute.
Sunt imp si relatile interumane, familiare, sociale
Ex obiectiv
A'
Se realizeaza cu cele ( metode )ipocratice pe toate compartimentele SS. !A' *static
!zonele pretragiene culoare, consistenta, sensibilitate# si dinamic !prin palpare
bimanuala/bidigitala trebuiesc utilizate ambele metode& stabilim amplitudinea
miscariilor de desc"idere/inc"idere, simetria si sinergismul& efectuarea miscarilor de
propulsie+revenire, lateralitate + revenire#, extra/intraoral, -n aprecierea durerii A' se
poate folosi metoda prin compresiunea pe menton. ot in dinamica urmarim punctul .n
oglinda miscarilor condiliene urmarirea punctului mentonier se face din profil si din
fata.
Ex musc"iilor
Se examineaza atat ms mobilizatori cat si ms orofaciali. raiectorile de
contractie/dinamica musculara, sensibilitatea musculara prin palpare, consistenta si in
special a unor puncte dureroase trigger zone zone dureroase circumscrise, tonusul
muscular atat static cat si in dinamica.
/t /t ext retrotuberozitar.
Ex muscular se face atat in postura cat si in pozitie dinamica de inc"idere de postura in
RC, -' si in dinamica mand propulsie/lateralitate.
's oro+faciali
-n special orb al buzelor, buccinator tonicitatea lor printr+o manevra %etter pacientul
suge sau fluiera !orb al b#& buccinator /edro+Saizor umflarea obra0ilor si
compresiunea pe obraz.
's planseului
Examenul se face bimanual
Ex pozitiilor fundamentale ale mandibulei1 R/, RC, R2
'anevra de repunerea mandibulei in pozitie de postura, pacientul este pus intr+o stare de
relaxare.
Cand mandibula se afla in postura o stabilim prin trasare unei linii la incisivii mandibulari
in -'& se pozitioneaza R/ o alta linie pe incisivii frontali dim 3+( mm S/ inocluzie
fiz
Cercetarea caii de inc"idere terminala in R/, -', RC. !pat zig+zag sau in S#
Stabilirea RC !precum si -'& long centric# o putem face fie cu c"eie de ocluzie in ceara
sau cu "artie de articulatie
Ex clinic al dinamicii mandibulare
4uandu+se ca reper relatia / si RC si -' se va observa pozitia centrica/paracentrica sau
paramediana a mentonului. Cu a0utorul unei linii in dinamica linia mediana a
mentonului nu trebuie sa iasa de dupa linie.
5eviatia poate fi si statica, o deviatie care se poate accentua in dinamica sau se poate
corecta in dinamica.
5upa miscarile test cu contact dentar !propulsie, lateralitate#.
'iscarile functionale, ciclul masticator !forma, durata, numarul#
Ex dentar dintiilor si arcadelor dentare
+curbele de compensatie !sagitale si transversale#
+ariile ocluzale % sau modificate intrerupte, scurtate, modificate prin abraziune.
/arodontiul dintiilor parodontograma diagrama masuram
'obilitate, sangerare, sensibilitate
Raporturi interarcadic, static in cele 6 planuri c"eia lui Angle
ot static stabilirea punctelor de contact dento+dentare, a stopurilor centrice.
7ilant ocluzal+ocluzograma, diagrama a contactelor dento+dentare. /utem verifica long
centric/point centric.
Contactele d+d premature le putem decela cu a0utorul mar8erilor, vedem daca se fac in
afara triung"iului de toleranta a lui Spirgi.
Contactele premature pe cale terminala de inc"idere R/+-', pot fi materializate ca fiind
nedeflective !9+3 dinti# deviante.
Examinarea miscarilor mandibulare dinamicii
/ropulsie miscare test, de propulsie, observam panta de g"ida0 ant care trebuie facut pe
cel putin 3 dinti pina+n pozitia test cap la cap. /ropulsia se poate face !ca la diagrama
transversala# in linie dreapta sau deviant.
/entru repunerea mand in RC este important sa indepartam contactelor premature.
'iscarea de lateralitate ne evidentiaza functia grup sau fct canina in lateralitate.
Contactele d+d premature, interferente ocluzale !mai ales pe partea nelucratoare care sunt
cele mai nocive#.
-nterferente lucratoare in miscarea de lateralitate o sa apara si pe c de sp/g" apare ca o
linie cand apare o suprafata, frecarea este mare si vom fi nevoiti sa slefuim pana cand
miscarea va fi liniara. Atat in propulsie si lateralitate interferentele nelucratoare sunt cele
mai daunatoare.
Ex clinic a mucoasei bucale si a limbii
Aspect, culoare, muc 0ugale/labiale/linguale. Coloratia, eventualele leziuni !c"eilite,
stomatitie, glosite#
4a ex. limbii ne intereseaza si tonicitatea ei prin opunerea cu limba si opunerea cu
a0utorul degetelor ne dam seama de tonicitatea linguala.
Ex /ARAC4-%-CE
Se instituie mai ales in formele discrete, de debut, dar si in formele clinice, si uneori in
situatii de susceptibilitate. Existe niste semne decelabile numai prin ex paracl.
Cand nu exista semne cl nu intervenim faza de compensare.
Cand apar semnele trebuie intervenit.
+modelul de studiu realizat in urma unei amprentari preliminare. Amprentele cele 3
arcade si o c"eie de ocluzie, ca sa pot fi montate pe un simulator cel putin
semiadaptabil/semiprogramabil.
Simulatoarele pot fi1
+ simulatoare simple:ocluzoare + simulatoare neprogramabile&
+ simulatoarele partial adaptabile/programabile in care anumite elemente a
articulatorului pot fi programate
+ simulatoare integral programabile in care toate acele constante pot fi programate
inclusiv distanta intercondiliana !panta, traiectorie incisiva, distanta
intercondiliana, distanta de la axa condiliana la pctul incisiv# -n caz de ed totala
pe baza acestor date sa stabilim. Simulatoare mecanice sau electromecanice
simulatoare prevazute cu un electromotor, uneori diri0at si care realizeaza singur
miscarile& medicul doar observand si stabilind miscarile si modificarile care apar.
/entru a monta in simulator conform cu situatia in cav orala avem nevoie de mi0loace de
transfer. Cel mai simplu c"eia de ocluzie !raportul intre cele 3 arcade in -'#
'i0loace de transfer complexe arcuri faciala& si mai complexe /antografe.
'i0l de tr a axei balama stabileste axa balama si o transfera la nivelul articulatorului.
'i0l de tr complexe, de transfer a datelor individuale necesare programarii simulatoare&
arcuri faciale cinematice !pantografe# miscari mand in 6 planuri si permit pozitionarea
modelelor in cele 6 planuri spatiale.
Studiul miscarilor limita cu si fara contact dentar. Stabilim si perimetru limita.
5iagrama in 6 planuri se foloseste pentru plasarea acestor diagrame 'onitorul
;an8enson.
'odificari la nivel ocluzal.
Studiul miscarilor functionale
Care se refera la tulburari ale functiilor de baza a SS !masticatie, fonatie, deglutitie#
'asticatia
Ciclul mastictor !mand se deplaseaza in 0os 3<mm lateral = mm si revine in pozitia de
-'# viteza de c de m <,=>+<,?> de s deplasare @,= cm /sec
-n cazul tulb de masticatii pot aparea modificari a cic de masticatiei, mai ales de forma
!%:picatura#, poate sa se modifice si ca nr, durata si sa se mareasca ung"iurile de
deplasare.
/erioada de masticatie, timpul cic de mast este in fct de aliment. 5ar poate fi si el
modificat. Aiteza @,= cm/sec poate fi crescut. Eficienta masticatorie poate fi stabilita si
dupa numarul cic de mast pina la pragul de deglutitie dar se poate stabili si prin scoaterea
bolului alimentar inaintea pragului de deglutitie, inmuirea si filtrarea lui determinand in
felul acesta eficienta masticatiei.
/entru miscarile test !propulsie, miscarea test pina la poz test, lateralitate# se pot utiliza
arcuri faciale cinematice, pantografe. !3 arcuri faciale, 9 pt max, 9 pt mand& unite printr+
un dispozitiv fix medio+sagital si care sa impiedice g"ida0ul incisiv lasand in felul acesta
numai articulatelor si musc"iilor responsabili de miscari atat in plan t cat si s.
Arcul facial maxilar sunt fixate > ecrane, cate 3 in fiecare plan. Se inscrie pe diagrama in
timpul miscarilor. Sunt mai complexe decat arcurile faciale simple, ele inregistreaza in
toate 6 planuri nu ca arcurile faciale care inreg intr+un singur plan, inreg traiectorile de
miscare si stabilesc un ung"i care se face in lateralitate intre axul condilului si cel a
condilului deplasat. !$ng"iul 7enett imp pt te" dentara mai ales in cazul ed tot&
dicteaza te" alegerea dintiilor cu anumit nivel cuspidian#
/une in evidenta forma, dimensiunea si simetria traseelor de miscare si pot atrage atentia
asupra unor disfunctii la nivel ocluzal.
7alneofizioterapie
Electormiografia pune in evidenta disfct pe sectorul neuromuscular. 3 modalitati de a
efectua E'.1
+E'. de detectie globala culege biocurentii de la toate unitatile motorii ale unui ms
se face cu a0utorul unor electrozi plati de regula aplicati pe maseter pe tegumentul
uns cu o pasta conductoare !mioprind# si fixati cu leucoplast& prezinta si un electrod
neutru in zona occipitala, biocurentii culesi de acesti electrozi de suprafata sunt diri0ati
spre un miomonitor !eta0 de amplificare#, unde se amplifica marimea fara a modifica
curba de variatii. Apoi, curentii sunt fie afisati pe un ecran fie inscrisi grafic pe o "artie.
+E'. elementara care culege biocurentii pe o unitate motorii
se folosesc niste electrozi tip ac !ca un ac de seringa# care are in interior un sensor
si se introduce pe traseu inregistrand curentii numai pe o unitate motorie.
!motoneuronul alfa si numarul de fibre pe care il deserveste BBBBBBBBBBBBBBBBB
Cunitate motorieD#
Cu a0utorul E'. se poate stabili reflexul miotatic maseterin !un reflex de tip rotulian#
4ovirea pe menton duce la intinderea fib ms din fusul neuroms, pe calea
proprioceptiva nucleul mezencefal al trigemenului. !nucleu de legatura cu nucleu
masticator# prin fibrele motoneuronului alfa se da comanda si ms se contracta. Reflex
scurt.
Se poate cerceta si pauza motorie.
onusul muscular se poate si el investiga SzirmanE a realizat un tonometru realizat dintr+
un arc si un cadran numerotat. /rin simpla presiune masurat tonicitatea, in contractie
izometrica/fazica/izotonica, prin contractie forta inreg de arcul respectiv si inscrisa pe
ecranul tonometrului.