I.1.

INFECTIA URINARA (ITU)

DEFINI IE:
Infectia tractului urinar (ITU) este o infectie bacteriana care afecteaza vezica urinara, rinichii,
ureterele sau uretra. Aceste organe si tuburi alcatuiesc tractul urinar. Cele mai multe ITU sunt
infectii fie ale vezicii urinare fie ale rinichiului.
La adultul sanatos ITU sunt rareori severe. Cu toate acestea, ITU pot determina lezarea rinichiului
punand chiar viata in pericol daca nu sunt tratate prompt, in special la persoanele care asociaza si
alti factori ce predispun la complicatii. In mod obisnuit cauzele infectiilor urinare sunt reprezentate
de bacteriile ce patrund in uretra si ascensionarea acestora in tractul urinar. acteriile de la nivelul
intestinului gros, prezente in fecale reprezinta cea mai comuna sursa de infectie a tractului urinar.
Una dintre cele mai probabile cauze a ITU la femeie e reprezentata de raportul se!ual care
favorizeaza introducerea bacteriilor in uretra. Atat femeile cat si barbatii pot face ITU daca intarzie
sa urineze. Alte cauze ce favorizeaza dezvoltarea ITU sunt reprezentate de obstructiile
sauproblemele tractului urinar.
"ai putin obisnuit este ca bacteriile din sange sau sistemul limfatic sa a#unga in tractul urinar.
Cineva poate avea ITU daca are unele din urmatoarele simptome$
% durere sau arsuri cand urineaza (disurie)
% nevoia de a urina frecvent si eliminarea unei cantitati mici de urina
% sensibilitate sau greutate in partea de #os a abdomenului
% urina tulbure sau urat mirositoare
% durere intr%o parte, in spate sub cutia toracica (durere in flanc)
% frison si febra
% greata si varsaturi.
"area ma#oritate a ITU sunt diagnosticate pe baza simptomatologiei si a sumarului de urina.
Urocultura poate fi folosita sa confirme suspiciunea de ITU dar nu este intotdeauna necesara. "ulte
dintre cadrele medicale prescriu antibiotice in cazul unei ITU fara sa astepte rezultatul uroculturii
daca simptomele si rezultatele sumarului de urina sugereaza o ITU.
"ai mute teste pot fi facute daca simptomele nu se amelioreaza sub tratament sau infectia poate fi
complicata prin sarcina, diabet, litiaza renala (piatra la rinichi), marirea prostatei sau alte afectiuni.
"a#oritatea ITU pot fi tratate cu succes cu antibiotice pe cale orala. &erioada de tratament depinde
de localizarea infectiei (vezica sau rinichi), se! si varsta precum si de prezenta sau absenta
conditiilor ce favorizeaza complicatiile cum ar fi diabetul, probleme ale prostatei si sarcina.
Infectiile tractului urinar sunt printre cele mai comune infectii bacteriene ale organismului si
oricine si la orice varsta poate avea o ITU. 'ar cel mai mare grup afectat de ITU este de departe cel
al femeilor tinere si de varsta medie active se!ual. Copiii si persoanele invarsta de ambele se!e au
un risc crescut de a dezvolta ITU comparativ cu alte grupuri de varsta.
CLASIFICARE
-ITU inalte
%pionefrita (abcesul renal), pionefroza, abcesulperinefric ;
%clinic $durere lombara, febra( )*, simptome de infectie sistemica
-ITU joase
%cistita bacteriana acuta si cronica, pericistita, uretrite acute si cronice nespecifice, periuretrite
% clinic $ polachiurie,imperiozitate,disurie ,sensibilitate suprapubiana ,globul vezical
%infectiilegenitale la barbat
% prostatita acuta ,prostatita bacteriana cronica,prostatita nonbacteriana ,abcesul prostatic,empiem
vezicular,epididimita acuta $orhiepididimita acuta,epididimita cronica +
%clinic $ durere perineala ,e#aculare dureroasa ,hemospermie
CAUZE
acteriile ce intra in uretra si a#ung in tractul urinar reprezinta cauza infectiilor de tract urinar.
, alta sursa de infectie e reprezentata de bacteriile ce colonizeaza (ce traiesc) in intestinul gros si
sunt prezente in scaun.
-aportul se!ual favorizeaza introducerea bacteriilor in tractul urinar, in special la femei.
Cateterele (sondele), care sunt mici tuburi fle!ibile ce se introduc in vezica pentru a permite urinei
sa curga, reprezinta surse comune de infectie bacteriana la persoanele spitalizate o lunga perioada
de timp sau la cele care au aceste catetere permanent.
,cazional bacteriile patrund din sange sau sistemul limfatic cauzand infectiile vezicii sau
rinichiului.
Litiaza renala (piatra la rinichi), marirea prostatei la barbati sau alte probleme de structura
(anomalii) ale tractului urinar pot contribui la ITU prin limitarea capacitatii organismului de a
elimina urina.
Unele femei datorita structurii genetice sunt predispuse sa faca ITU repetate (infectii recurente).
Factori e risc
Factori erisc la !e"eieInfectiile tractului urinar (ITU) sunt mai frecvente la femeile cu
activitate sexuala.
.actorii care cresc riscul ca o femeie sa aiba ITU sunt$
% activitatea se!uala, in special in cazul femeilor care folosesc diafragma si substante spermicide+
studiile arata ca o femeie poate sa faca de ) ori mai frecvent ITU daca partenerul ei se!ual foloseste
un prezervativ cu spermicid
% graviditatea$ femeia gravida prezinta riscul de a face bacteriurie asimptomatica precum si
dezvoltarea unei infectii simptomatice+ de asemenea este crescut si riscul de nastere prematura
% ITU anterioare
% folosirea de produse igienice ce contin deodorant
% consumul insuficient de lichide$ consumul mare de lichide creste volumul de urina reducand
bacteriile din tractul urinar si vezica
% lipsa estrogenilor permite dezvoltarea bacteriilor ce cauzeaza ITU, favorizand multiplicarea
acestora mai rapid in vagin si uretra+ femeile aflate in perioada de premenopauza si cele aflate la
menopauza, care nu iau estrogeni, au risc crescut pentru ITU.
Factori e risc la #ar#at
.actorii care cresc riscurile ITU la barbat sunt$
% afectiuni ale prostatei$ barbatul devine predispus la ITU pe masura ce imbatraneste din cauza
problemelor prostatei, cum ar fi marirea prostatei (hiperplazia benigna de prostata) si prostatitele
% necircumcizia penisului
% se!ul anal
% se!ul neprote#at cu o femeie cu infectie vaginala
% infectiaHIV.Cateodata barbatii fac infectii de tract urinar fara complicatii. Cel mai frecvent
ITU la barbati sunt
adesea legate de problemele prostatei. Acestea le fac mai dificil de tratat. &rezenta unei prostate
marite de volum care se intalneste frecvent la barbatii invarsta reduce posibilitatea organismului de
a elimina urina. ITU repetate indica prezenta unor prostatite, epididimite sau prezenta altor
probleme de tract urinar. &entru mai multe informatii vezi articolul /&rostatita/.
Factori e risc co"$ni (atat la !e"eie cat si la #ar#at)
Cativa factori se intalnesc atat la femei cat si la barbati. Acestia includ$
% purtatori de cateter urinar, cum adesea se intampla la adulti varstnici care sunt spitalizati pe
termen lung sau traiesc in unitati de ingri#ire
% sondarea creste de asemenea riscul pentru bacteriurie asimptomatica
% litiaza renala (piatra la rinichi) sau alta obstructie a tractului urinar$ acestea pot bloca scurgerea
urinei, crescand riscul de infectie bacteriana
% diabetul$ persoanele care au diabet zaharat au risc crescut pentru ITU pentru ca sistemul lor
imunitar este afectat+ de asemenea glicemia crescuta mult timp altereaza sistemul de filtrare a
rinichiului (nefropatie diabetica)
% probleme de structura ale tractului urinar+ acestea pot fi prezente de la nastere sau sa apara mai
tarziu in viata.
Si"%to"e
0emnele infectiei de tract urinar sunt reprezentate de$
% durere si arsura la urinare (disurie)
% necesitatea imperioasa de a urina frecvent dar eliminand o cantitate mica de urina
iurinari dese si mici cantitativ (pierderea controlului eliminarii urinei)
- durere sau simtirea unei greutati in abdomenul inferior
% urina ruginie sau rozalie
% urina urat mirositoare
% urina tulbure
% durere in spate chiar sub cutia toracica sau pe o parte a corpului (durere in flanc)
% frison si febra
% greturi si varsaturi.
Unele persoane pot avea bacterii in tractul urinar fara sa prezinte orice simptom. Aceasta situatie
este numita bacteriurie asimptomatica. Aceasta se regaseste in cateva situatii, cum ar fi in timpul
sarcinii sau inaintea interventiei chirurgicale de tract urinar dar de obicei este negli#ata daca nu apar
simptome.
Alte catevaconditii severe cum ar fi infectia vaginala sau iritarea ve!icii cau!ea!a
simptomatologie similara celei din ITU. "edicul evalueaza sanatatea persoanei daca are unul sau
mai multe din aceste simptome urinare, atitudinea terapeutica ulterioara depinzand in mare masura
de istoricul bolii si de modul cum va raspunde la tratamentul pentru ITU.
ETI&'AT&(ENIE
Infectia tractului urinar (ITU), in mod normal apare cand bacteriile patrund prin uretra si a#ung la
nivelul tractuluiurinar respectiv la ve!ica sau la rinic"i.
Cand infectia bacteriana este prezenta (ITU), dar nu sunt prezente simptome, aceasta este numita
bacteriurie asimptomatica. Acest tip de infectie afecteaza femeia gravida precum si adultii care
necesita sonda pentru a urina. acteriuria asimptomatica poate duce la aparitia simptomelor, dar in
multe cazuri nu sunt prezente simptome. La femeia gravida poate cauza nastere prematura si alte
probleme daca nu este tratata.
In mod normal, ITU determina simptome urinare. In unele infectii moderate simptomele se mentin
asa pentrucateva !ile. #a$oritatea ITU se vindeca rapid cu tratament antibiotic la domiciliu.
Timpul necesar pentru tratarea infectiei si necesitatea de a efectua anali!e suplimentare este
in
functie de localizarea infectiei (vezica sau rinichi), frecventa si gravitatea infectiei. Infectiile
rinichiului si ITU care sunt complicate de alti factori necesita tratament mai mult timp.
Complicatiile ITU nu sunt o regula dar pot sa apara. Complicatiile serioase sunt afectarea
permanenta a rinichiului, raspandirea infectiei (sepsis) care ameninta viata. -iscul este mai mare
daca infectia nu este tratata sau daca infectia nu raspunde la antibiotice.
'esi este posibil sa avem o revenire a aceleiasi infectii, ma#oritatea infectiilor recurente sunt
cauzate de o noua infectie. Apro!imativ 123 pana la )23 dintre femei au infectii recurente. In
timp ce la barbati reaparitia infectiei, in mod normal inseamna fie esecul tratamentului fie e!istenta
unor probleme de afectare a tractului urinar (nu doar infectie), ITU la femeie rar pot fi severe.
Cons$lt e s%ecialitate
Trebuie anuntat medicul cand apare durere la urinat sau alte semne de infectie a tractului urinar
(ITU) asociate cu$
% greata si varsaturi
% frison si febra
% durere de spate chiar sub cutia toracica, pe o parte a corpului (durere in flanc)
% sarcina.
'e asemenea trebuie anuntat medicul si in urmatoarele situatii$
% daca au fost prezente semnele de ITU inainte iar acum au reaparut aceleasi semne
% daca au fost prezente semne minore de ITU care nu au disparut dupa 4 sau 1 zile, cum ar fi durere
sau arsura la urinat, urina urat mirositoare, necesitatea de a urina frecvent si putin
% prezenta de sange sau puroi in urina
% semnede ITU la diabetici- cand sub tratament antibiotic pentru ITU semnele nu se
ameliorea!a sau cand dupa o ameliorare
pasagera acestea reapar (recurenta).
E)%ectati*a *i+ilenta
La adulti, tratamentul la domiciliu al infectiilor minore de tract urinar (ITU) de obicei rezolva
problema. &entru mai multe informatii privind masurile de tratament la domiciliu vezi capitolul
Tratamentul la domiciliu.
Tratamentul la domiciliu poate fi incercat pentru 4 pana la 1 zile cand semnele sunt minore.
'aca semnele persista mai mult de 4 pana la 1 zile sau sunt severe este nevoie de a#utorul
medicului.
Urmarirea cu atentie a evolutiei nu este valabila in urmatoarele cazuri$
% diabetici sau persoane cu alterarea sistemului imunitar
% gravide
% persoane peste 56 ani.
In*esti+atii
In prezenta semnelor de infectie a tractului urinar (ITU), evaluarea initiala efectuata de catre medic
poate include$
% istoricul de boala si e!amenul fizic
% e!amenul de urina (sumar de urina).
"edicul poaterecomanda efectuarea culturii din urina pentru a confirma diagnosticul de
infectie
de tract urinar (ITU). 'aca semnele, istoricul de boala si e!amenul analizei de urina orienteaza
diagnosticul spre o infectie de tract urinar necomplicata, atunci medicul poate incepe tratamentul cu
antibiotice fara sa mai astepte rezultatul uroculturii (cultura urinara).%e recomanda urocultura&
% la femei cu semne neobisnuite de ITU, cum ar fi semne ce dureaza mai mult de 7 zile sau semne
de infectie la rinichi (pielonefrite)
% la barbati inainte si dupa tratamentul pentru ITU
% la orice persoana de peste 56 ani cu semne deITU
% la diabetici, la cei cu alterarea sistemului imunitar si la cei cu probleme de structura a tractului
urinar
% daca semnele de ITU reapar dupa ) zile de tratament+ o cultura din urina poate identifica bacteria
care a cauzat infectia in asa fel incat sa poata fi utilizat antibioticul cel mai eficient pentru bacteria
respectiva- dupa tratamentul ITU la persoanele cu infectie renala (pielonefrita) pentru a fi
siguri de
vindecarea bolii
% pentru a testa la tinerele fete, prezenta bacteriuriei asimptomatice (prezenta bacteriei in urina fara
semne de boala).
Anali,e $tili,ate'lte teste se efectuea!a daca infectia nu raspunde la tratamentul cu
antibiotice sau reapare la scurt
timp, daca infectia este complicata de alti factori sau in unele cazuri daca rinichiul este infectat.
Acestea sunt necesare pentru$
% determinarea cauzelor recaderilor, infectiilor cronice
% verificarea altor probleme ale rinichilor- diagnosticarea anomaliilor structurale ale tractului
urinar care pot predispune la ITU
% a determina daca infectia este cauzata de o bacterie neobisnuitaa determina daca este alterat
sistemul imunitar.
Analize utilizate in aceste cazuri$
% ecografie abdominala sau pelvina (abdomen inferior)
% cistouretrografie mictionala (radiografie cu substanta de contrast efectuata in timpul urinarii)
% cistometrie
% cistoscopie
% pielografie intravenoasa (radiografie cu substanta de contrast a tractului urinar).
De%istarea ti"%$rie%pecialistii nu s-au pus de acord asupra importantei si eficientei
costului privind urmarirea
persoanelor cu risc crescut pentru ITU.
0e recomanda urmarirea gravidelor pentru depistarea bacteriuriei asimptomatice (prezenta bacteriei
in urina fara semne de boala).
Trata"ent
"a#oritatea infectiilor de tract urinar sunt tratate cu succes cu antibiotice. 0copurile terapiei
antibiotice ale infectiilor de tract urinar inferior sunt atat ameliorarea simptomelor, eliminarea
infectiei si prevenirea recurentelor, precum si prevenirea aparitiei complicatiilor severe, cum ar fi
afectarea renala si septicemia (stare infectioasa generalizata cauzata de diseminarea unui germene
patogen). La femeile insarcinate scopul tratamentului este de a prote#a de asemenea si fatul.
Trata"ent initial
La femeilecu infectii necomplicate de ve!ica urinara durata tratamentului cu antibiotice este
de
trei zile. La domiciliu se recomanda consumul unei cantitati mari de apa si de alte lichide
(ceaiuri,sucuri) favori!and astfel o diure!a (urinare) frecventa cu golirea ve!icii urinare de
fiecare data. (u
sunt necesare alte analize daca simptomele se remit.
Antibioticele administrate oral (pe gura) sunt eficiente in infectiile rinichiului (pielonefrite), dar in
unele situatii cand afectiunea este mai grava sau pacientul are senzatie de greata, neputand lua
medicamentele pe cale orala este necesara o scurta internare pentru administrarea antibioticelor pe
cale intravenoasa (in vena). Infectiile rinichiului (pielonefrite) sunt de obicei mai grave decat
infectiile vezicii urinare (infectii ale tractului urinar inferior). Indata ce pacientul se simte mai bine
poate lua antibiotice din nou oral timp de doua saptamani. 'upa terminarea tratamentului este
necesar un nou e!amen de urina pentru a fi sigur de vindecarea infectiei.
'urata tratamentului antibiotic pentru infectiile de tract urinar poate fi mai lunga si sunt necesare
analize suplimentare atat inainte cat si dupa tratament in urmatoarele situatii$
% gravide
% persoane peste 56 ani
% persoane cu diabet zaharat sau persoane imunodeprimate (imunitate scazuta)
% barbati$ infectiile de tract urinar la barbati necesita de obicei una sau doua saptamani de tratament+
sunt necesare si unele analize suplimentare si terapii specifice pentru problemele prostatei
(prostatite) si pentru bolile cu transmitere se!uala (infectia cu Chlam8dia Trachomatis sau
gonoree).
0pitalizarea este obligatorie in cazurile unei infectii renale (pielonefrite) severe sau atunci cand
infectiile vezicii urinare sau ale rinichiului sunt complicate de alti factori.
Anti#iotera%ia in ITU
Cele maimulte dintre infectiile de ve!ica urinara si infectiile renale necomplicate raspund la
tratamentul antibiotic. In cele mai multe cazuri daca simptomele (semnele) si e!amenul de urina
sugereaza o infectie de tract urinar trebuie inceput tratamentul cu antibiotice fara a mai astepta
rezultatul uroculturii (cultura urinii).Timpul necesar pentru a primi tratament cu antibiotic
depinde de locali!area infectiei de varsta sex
si factorii ce favorizeaza aparitia complicatiilor.
La femei cu infectii necomplicate de vezica urinara (cistite) de regula, durata tratamentului este de
trei zile. In trecut, tratamentul recomandat era de lunga durata, dar studii recente au aratat ca
tratamentul antibiotic de scurta durata este la fel de eficient avand mai putine efecte adverse.
.emeile cu infectie de vezica urinara care au avut recent o ITU sau au simptome de infectie ce
dureaza mai mult de 7 zile necesita terapie antibiotica timp de 7 zile.
arbatii cu infectii de vezica urinara de obicei primesc tratament antibiotic timp de 7 sau 49 zile. In
cazul infectarii prostatei tratamentul antibiotic se poate prelungi pana la patru saptamani sau chiar
mai mult.
arbatii si femeile cu infectii ale rinichilor (pielonefrite) trebuie sa ia antibiotic 42 sau 49 zile. In
cazurile severe acestia necesita spitalizare pentru a se efectua tratament intravenos (I:) si
administrare de fluide.
arbatii si femeile cu varsta peste 56 de ani, cu diabet zaharat sau cu sistemul imun deprimat sau cu
alte probleme renale necesita terapie indelungata cu antibiotic.
&ersoanele cu infectii renale care nu raspund la tratament sau cu infectii complicate, necesita de
asemenea terapie indelungata cu antibiotic.
Trata"ent in ca,$l a+ra*arii #olii
'aca infectia de tract urinar nu se amelioreaza in urma tratamentului este necesara o noua evaluare
si adaugarea unui antibiotic nou la schema de tratament.
0pitalizarea esteobligatorie daca infectia a$unge la rinic"i si afectea!a functionarea lui sau daca
se
raspandeste in tot organismul (septicemie). Aceste complicatii nu apar de obicei, fiind foarte rare
lapersoanele care nu mai au alte afectiuni. )ersoanele care au un risc crescut de a face infectii
severe
ale tractului urinar sunt cele imunodeprimate (imunitate scazuta), diabeticii, cei cu obstructii ale
tractului urinar netratate si cei cu alte probleme ale rinichiului si vezicii urinare.
Infectiile recurente ale tractului urinar sunt cauzate de obicei de un nou germen, mai rar de acelasi
germen.
.emeile cu infectii recurente de vezica urinara pot urma un tratament timp de doua pana la sase
saptamani, urmat apoi de tratament antibiotic profilactic (pentru a preveni aparitia bolii).
La barbati infectiile recurente de tract urinar sunt de obicei semne ale infectiei prostatei (prostatite).
&rostatita cronica este dificil de tratat si este nevoie uneori de pana la sase saptamani de tratament
antibiotic. La barbatii cu infectii de tract urinar sunt necesare de obicei analize suplimentare,
acestea fiind obligatorii in cazul infectiilor recurente.
Anti#iotera%ia in in!ectiile rec$rente
Uneori la femeile cu infectii repetate medicii recomanda tratament antibiotic timp de 1 pana la 5
saptamani, urmat de terapia profilactica (preventiva) cu antibiotice. Terapia profilactica include
administrarea unor doze mici de antibiotice zilnic sau la doua zile alternativ, administrarea de
antibiotice dupa actul se!ual (deoarece acesta este unul din factorii ce determina ITU la femeile cu
infectii recurente) si administrarea de antibiotice cand sunt prezente semnele de boala. Trebuie sa
discuti cu medicul tau despre terapia antibiotica corespunzatoare in cazul infectiei prezente.
&entru femeia cu ITU recurente, medicul poate prescrie o terapie standard cu antibiotice pe care
femeia sa o foloseasca la primele semne de ITU. Aceasta reduce costurile si inconvenientele unor
e!aminari medicale. &ermite de asemenea femeilor familiarizate cu semnele tipice de ITU sa
inceapa tratamentul fara intarziere. "edicul stabileste cazurile la care este potrivita strategia
autoterapiei. 'aca se decide folosirea acestei strategii si apar semne certe de ITU, se aplica
tratamentul recomandat de medic si se urmareste evolutia semnelor de boala.
"edicul trebuie anuntat daca semnele de boala nu se amelioreaza si daca ITU apar mai frecvent ca
in trecut.
Tratamentul infectieide ve!ica urinara se ba!ea!a adesea pe semne si pe anali!a urinei fara a
finecesara o urocultura (depistea!a tipului de germen din urina). *iagnosticul infectiilor de
tracturinar (ITU) necomplicate este simplu de pus atunci cand semnele de boala sunt clare.
*aca acestea
nu sunt clare sunt necesare analize suplimentare pentru a cauta una din urmatoarele afectiuni$
% infectii ale rinichiului
% probleme de structura (anomalie) ale rinichilor ce cresc riscul de infectie
% infectii cauzate de o bacterie neobisnuita
% organism imunodeprimat (imunitate scazuta)
% semne de boala datorate unor cauze neinfectioase.
'isuria (dureri la urinat) alaturi de piurie (prezenta puroiului in urina) si urocultura (depisteaza
tipul germenului din urina) negativa orienteaza diagnosticul catre o infectie a uretrei. Acest tip de
infectie este intalnita frecvent in bolile cu transmitere se!uala.
;ravidele cu ITU cauzate de 0treptococul de grup au nevoie de tratament antibiotic si in timpul
travaliului pentru ca infectia cu streptococ de grup sa nu se transmita nou%nascutului.
Trata"ent a"#$lator (la o"icili$)
&acientul poate trata o infectie de tract urinar daca actioneaza rapid la aparitia primelor semne de
boala, ca de e!emplu durerea si arsura in momentul urinarii. Tratamentul recomandat la domiciliu
include urmatoarele masuri$
% consumul unei cantitati crescute de apa, alaturi de ceaiurile de merisoare, in special in primele 19
de ore de la aparitia simptomelor+ aceasta va determina formarea unei urini mai putin concentrate si
spalarea tractului de bacteriile ce pot cauza infectie (desi, in acest mod se modifica unul din
mecanismele de aparare al organismului, cei mai multi medici recomanda consumul ridicat de
lichide la o persoana cu infectie de tract urinar)
% urinarea frecventa si golirea completa a vezicii urinare de fiecare data
% pentruestomparea durerii se recomanda fie o baie calda de se!ut fie punerea unei perne
electrice
in zona genitala (niciodata nu se recomanda folosirea pernei electrice in timpul somnului).*aca
sunteti o femeie cu infectii frecvente de tract urinar necomplicate medicul va recomanda de
regula o terapie cu antibiotice daca prezentati semnele ITU. In cazul in care sunteti sigura ca
simptomele (semnele) pe care le aveti sunt cele ale unei ITU urmati sfatul medicului de a lua
medicatia si de a va monitoriza (urmari) semnele de infectie. Trebuie anuntat medicul in cazul in
care nu se amelioreaza semnele de boala sau daca aveti infectii urinare mai frecvent ca de obicei.
&%ti$ni e "eica"ente
Terapia antibiotica pentru tratarea ITU include$
% 0ulfonamide (de e!emplu actrim sau 0eptra)
% Trimetoprim (de e!emplu Trimpe! sau &roloprim)
% .luorochinolone (Ciproflo!acin sau .lo!in)
% Cefalosporine (Ceclor sau 'uricef)
% <itrofurantoin ("acrobid sau "acrodantin)
% &enicilina (Ampicilina sau Amo!icilina)
% Tetracicline (Tetraciclina sau :ibramicina).
'urerea si arsurile intalnite in ITU raspund la tratamentul cu .enazopiridina.
Trebuie sa informati medicul daca sunteti insarcinata sau daca doriti o sarcina. Unele dintre aceste
medicamente sunt periculoase pentru fat.
+ste important sa se administre!e toate antibioticele prescrise de medic. #a$oritatea
pacientilor
incep sa se simta mai bine la scurt timp dupa inceperea tratamentului. 'aca tratamentul este
intrerupt cand pacientul se simte mai bine, infectia poate sa reapara. Cand nu se administreaza
intreg tratamentul prescris pot sa apara bacterii rezistente la antibiotice. In acest caz antibioticele
sunt mai putin eficiente si infectia mai greu de tratat.#ulte bacterii au devenit re!istente la
antibioticele obisnuite folosite impotriva lor. 'cestea se
numesc bacterii rezistente la antibiotic. -ezistenta la antibiotice printre bacteriile care duc la
aparitia ITU este intr%o continua crestere in ultimele decenii. "edicul poate incerca diferite
antibiotice si diferite combinatii de antibiotice pentru a gasi medicatia adecvata sa distruga
bacteriile care cauzeaza ITU. Inainte de a incepe tratamentul cu un nou antibiotic, medicul poate
lua o proba de urina pentru a efectua cultura urinara. -ezultatul testelor acestei culturi a#uta in
luarea deciziei privind antibioticul ce va fi folosit in continuare.
'aca medicul va prescrie antibiotice, trebuie intrebat daca e!ista interactiuni ale medicamentelor,
pe care trebuie sa le ai in vedere. 'e e!emplu, unele antibiotice folosite in tratamentul ITU fac
contraceptivele mai putin eficiente. In acest caz medicul va indica o alta metoda contraceptiva.
Antibioticele pot reduce de asemenea si eficienta =arfarinei, un anticoagulant (face sangele mai
subtire) care scade riscul de accident cardiac si cerebral la persoanele cu acest risc.
Alte trata"ente
Unele persoane cred ca sucul de mere de padure (merisoare) este eficient in tratarea si prevenirea
ITU. Aceasta alternativa este lipsita de riscuri dar trebuie sa se tina cont de concentratia crescuta de
zahar a sucului.
'ro!ila)ie
-as$ri %ro!ilactice la !e"ei si #ar#ati
% consumul crescut de lichide in fiecare zi$ acesta determina urinare frecventa, in acest fel curatand
tractul urinar de bacterii
% evitarea abtinerii de a urina
% evitarea constipatiei
% unii oameni considera ca sucul de merisoare si vitamina C previn ITU.
-as$ri %ro!ilacticela !e"ei- urinarea dupa actul sexual& aceasta este cea mai buna metoda
de a preveni ITU la femei pentru ca
impiedica bacteriile sa a#unga in uretra
% evitarea folosirii diafragmelor si a prezervativelor acoperite cu substante spermicide (care distrug
spermatozoizii) deoarece acestea pot cauza ITU
% schimbarea frecventa a tampoanelor
% evitarea spalaturilor vaginale si a produselor de igiena intima (deodorante)$ acestea modifica ph%ul
local favorizand aparitia ITU.
-as$ri %ro!ilactice la #ar#ati
% mentinerea curata a organului genital (penis) mai ales in cazul in care nu este circumcis (de la
nivelul preputului bacteria poate a#unge la nivelul tractului urinar cauzand infectie).
&ielonefritele sunt inflamatii acute sau cronice care afecteza tesutul interstitial renal (spatiul dintre
nefroni). Importanta lor se datoreste frecventei mari si in continua crestere a infectiilor urinare
(cauza obisnuita a infectiilor interstitiale), gravitatii lor (12%52%523 conduc la -.C.de )%9 ori mai
mult decat ;.<.A.).
Circa 46%123 din cadravele autopsiate prezinta leziuni de pielonefrita. :arfurile de frecventa a
pielonefritei intereseaza nou%nascutul, copii mici pana la varsta de 1 ani. Incidenta este de ) ori mai
mare la femeie comparativ cu barbatul.
ETI&'AT&(ENIE:
;ermeniicei mai frecventi intalniti sunt& +sc"eric"ia Colli (,--./0) )roteus 1lebsiella
&iocianic, 0tafilococ, Levuri. La pacientii sondati domina >lebsiella si &roteus, in timp ce
&iocianicul este intotdeauna semn de suprainfectie. In formele cronice se intalnesc adesea asocieri
microbiene care agraveaza prognosticul.
,bisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cailor e!cretoare renale$ afectiuni renale
congenitale, tumorile pelviene, la femei (fibrom, chist de ovar), tumorile prostatei la barbati,
hidronefroza, cistita, litiaza urinara, unele manevre urologice (sonda a?demeure, cateterisme
repetate).