Uniunea Europeana

1.Ideea de Uniune Europeana

Uniunea Europeana este oo entitate politic, social i economic, dezvoltat n Europa,
ce este compus din 27 ri. Este considerat a fi o construcie sui generis, situndu-se ntre
federaie (o federaie din limba latin fdus este un stat format dintr-un numr de state care au
transferat o mare parte din suveranitatea lor unei noi entiti, supraordonat acestora, numit
guvern central "federal. ntr-o federaie, statutul de autoguvernare al statelor componente este
stabilit prin constituie i nu poate fi schimbat prin hotrrea unilateral a guvernului central) i
confederatie (confederaia este o uniune de state independente sau de uniti teritoriale
autonome, nfiinat pe baza unui acord internaional, prin care se determin condiiile de
asociere a statelor i de funcionare a acestora).
Uniunuea Europeana nu dispune de pesonalitate juridica
1
, ea fiind mai mai degraba un
concept politic decat unul juridic, deoarece nu substitute Comunitatile europene, ci le inglobeaza
intr-un ansamblu mai larg
2
. Statele membre ale Uniunii Europene isi pot transfera competentele
,la aderare, doar unei (organ comunitar, cum este Banca Central Europeana, nu i Uniunii
Europeane
3

Din acest motiv este acceptata explicaia conform careia ,pentru a-i realize obiectivele
,Uniunea Europeana utilizeaza Comunitaile europene ,completate cu formele de cooperare
interguvernamentale prevazute de tratate.






_______________________________
1.J.Rideanu,op.cip.,242;O.Tinca ,Drept comunitar general ,op.cit.,p.5
2.R.Munteanu ,op.cit.,p.101
3.A se vedea L.Cram,D.Dinan, N.Nugent(editors), op.cit.,p.5

2.Evoluia istorica

Tentative de unificare a naiunilor europene au existat nc dinaintea apariiei
statelor naionale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominat de celi, iar mai trziu a
fost cucerit i condus de Imperiul Roman, centrat n Mediteran. Aceste uniuni timpurii au fost
create cu fora. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare i Sfntul Imperiu Roman au unit zone
ntinse sub o singur administraie pentru sute ani. Dat fiind diversitatea lingvistic i cultural
a Europei, aceste ncercri au implicat de obicei ocupaia militar a naiunilor, conducnd la
instabilitate; unele ncercri, ns, au durat mii de ani i au fost nsoite de progrese economice i
tehnologice, aa cum s-a ntmplat cu Imperiul Roman n timpul aa-numitei Pax Romana. Una
dintre primele propuneri pentru o unificare panic prin cooperare i egalitatea statutului de
membru a fost fcut de Victor Hugo n 1851. n urma catastrofelor provocate de primul i al
doilea rzboi mondial, necesitatea formrii unei (ce a devenit mai trziu) Uniuni Europene a
crescut, din cauza voinei de a reconstrui Europa i de a elimina posibilitatea unui nou rzboi.
Acest sentiment a dus n cele din urm la formarea Comunitii Europene a Crbunelui i
Oelului de ctre Germania (de vest), Frana, Italia i rile din Benelux. Acest lucru a fost
posibil prin semnarea n aprilie 1951 a Tratatului de la Paris, care care a intrat in viguare in iulie
1952. Prima uniune vamal total, denumit iniial drept Comunitatea Economic European
(informal chiar i Piaa Comun), a fost creat prin Tratatul de la Roma n 1957 i implementat
la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urm s-a transformat n Comunitatea European care este n
prezent "primul pilon" al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial ntr-un
parteneriat economic i politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a fcut prin ratificarea de ctre
ansamblul rilor membre ale Comunitii Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7
februarie 1992.
Putem spune asadar ca Uniunea European este rezultatul unui proces de cooperare care a
nceput n anul 1951, ntre ase ri europene ( Franta, Italia, Belgia, Germania Luxemburg Tarile
de Jos ) si ca in decursul urmatorilor 50 de ani au avut loc cinci valuri de extindere. iar prezent
Uniunea Europeana este compus, dup cel de al aselea val, din 27 de state membre ( Franta,
Italia, Belgia, Germania Luxemburg Tarile de Jos-1958), (Danemarca Regatul Unit Irlanda -
1973), (Grecia -1981 ),( Portugalia, Spania1986),( Austria, Finlanda, Suedia-1995), (Cipru,
Estonia, Letonia ,Lituania, Malta , Polonia, Republica Ceha , Slovacia, Slovenia, Ungaria-
2004),( Bulgaria, Romania 2007).

Institutiile Uniunii Europene
Comisia europeana

1.1.Structura. Comisarii europeni ( numire si demiterea din funcie a acestora)
1.2.Atribuiile Comisiei Europene
1.3 Funcionarea Comisiei Europene si rolul acesteia in cadrul instituiilor comunitare

1.1.Structura. Comisarii europeni ( numire si demiterea din funcie a
acestora)
Comisia Europeana
4
este cea mai origininala dintre institutiile comunitare,formata in
preyent din 25 de comisar desemnati de guvernele statelor membre pe baza competentei lor
generale, si profesionale.
Comisia european este organul executiv al Uniunii Europene, avnd rolul de a ntocmi
proiecte de legi i de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunitilor
Europene, independent de statele membre, avand sediul Berlaymont , Bruxelles.
Tratatul de la Nisa
5
reglementeaza desemnarea Comisiei Europene astfel:
1) Consiliul European desemneaza o personalitate ce urmeaza a fi numit presedinte al
comisiei-Parlamentul European aproband aceasta desemnare
2) Consiliul U E impreuna cu viitorul presedinte al comisiei desemneaza comisarii pe
baza propunerilor venite din partea guvernelor naionale





________________________________
4.Denumirea de Comisie Europeana a fost adoptata dupa tratatul de la Maastricht privind Uniunea europeana,
denumindu-seanterior,,Comisia Comunitatilor Europene
5.Pentru modalitatile de desemnare anterioare tratatului de la Nisa si evolutia lor a se vedea D.Leonard
.V.Duculescu ,Tratatul dela Nisa si reforma institutionala a Uniunii europene ,RDC.nr.3/2001,p.50
3) comisarii impreuna cu presedintele sunt supusi apoi aprobarii Parlamentului European
4) Comisia Europeana in intregime este numita in funcie de Consiliul U.E cu majoritatea
calificata
Comisarii sunt cetaeni ai statelor membre cate unul din fiecare stat membru numarul lor
fiind stabilit de Consiliul U.E cu unanimitate de voturi .
Mandatul acestora este de 5 ani si sunt reeligilbili , singura institurie care are dreptul de a
demite un comisar este Curtea Europeana de Justiie in timp ce Comisia in intregime poate fi
demise de parlamentul European prin moiune de cenzura adoptata cu votul a doua treimi din
voturile exprimate si in acelasi timp al majoritaii membrilor .
Conducerea Comisiei este astfel formata :
a) Presedintele Comisiei (actual-Jos Manuel Duro Barroso,Portugalia) este numit cu 6
luni inainte ce mandatul sau sa inceapa iar perioada mandatului sau este egala cu cea a Comisiei .
Presedintele Comisiei are rol administrativ si protocolar el reprezentant comisia in fata
celorlalte instituii comunitare precum si in relatiile cu terii
b) Vicepresedinii acestia sunt desemnati de catre presedinte
6
din randul comisarilor si
sunt in numar de doi, ei avand rol de suplinire a presedintelui atunci cand este nevoie
1.2.Atribuiile Comisiei Europene
In sarcinile Comisiei Europene intra urmatoarele atributii.
a) Atributii in procedura legislative pe baza propunerilor inaintate de Comisie,
Consiliul U.E adopta cu impreuna cu Parlamentul sau singur acte normative
Comisia are si o putere normativa subordonata Consiliului U.E care ii permite sa execute
actele adoptate de Consiliu, de asemenea poate emite si decizii individuale prin care intervine in
diferite domenii.
b) Atributii de organ executive al Uniunii Europene -comisia este organul executiv al
U.E cel care pune in executare actele emise de Consiliu U.E., dispunand de o putere normative
proprie putand adopta regulamente, directive, decizii.
c) Atributii de reprezentare-aceasta reprezinta Uniunea Europeana in relatiile cu statele
nemembre si organismele internationale, in interiorul uniunii ea reprezinta interesul comunitar in

_________________________________
6.Inainte de Nisa, vicepresedintii erau desemnati de Comisie,ca organ colegial ,dintre comisari.
raport cu persoanele fizice si juridice
Pe plan extern Comisia negociaza tratatele internationale negociate de Uniune .
d)Atributii asupra respectarii tratatelor-Comisia este imputernicita cu vegherea
respectarii dreptului comunitar de catre statele membre si cele nemembre

1.3 Functionarea Comisiei Europene si rolul acesteia in cadrul insutiilor
comunitare

Comisia are sediul la Bruxelles si se intalneste saptamanal prezenta comisarilor la sedinta
fiind obligatorie
7
iar hotararile se iau in prezenta majoritatii membrilor .
Fiecare comisar este asistat in activitatea sa de un cabinet format din functionari
administrativi Sefii cabinetelor se intalnesc saptamanal pentru a discuta problemele ce necesita
intrunirea comisiei si pentru a pregati lucrarile acesteia .
Caracterul tehnic al comisiei necesita emiterea anuala a unui numar de 6000 de acte
normative dintre care nu mai putin de 4000 sunt emise de un comisar sau altul pe baza de
abilitare .
Deasemenea comisarii se pot intalni in afara cadrului deliberative din Comisie pt a
discuta probleme urgente cu character deosebit .
Rolul Comisiei este acela de a realize interesul comunitar aflat adesea in contradictie cu
interesul national al statelor membre
8
de a asigura respectarea prevederilor tratatelor, de a iniia
proiecte legislative i de a pune n practic politicile comunitare
Independenta comisarilor europeni este o problema de o importanta deosebita, deoarece
ei trebuie sa ia pozitie adesea in fata tendintei de influentare din partea statului care i-a desemnat,
iar pentru a asigura independenta acestora tratatele impun anumite obligatii in sarcina acestora,
cat si a statelor membre




______________________
7. Discutiile intre comisari au loc de regula in engleza sau franceza cu toate ca documentele oficiale
sunt traduse in toate cele 123 limbi oficiale ale U.E
8. L Carm , D.Dinan , N ,Nuget (editors) , op.cit ., p. 7
Consiliul Uniunii Europene


2.1.Notiune
2.2.Structura Consiliului Uniunii Europene
2.3.Functionarea Consiliului Uniunii Europene
2.4.Atributiile Consiliului Uniunii Europene

2.1.Notiune
Consiliul Uniunii Europene(inainte de Maastricht, al Comunitatilor Europene), denumit
i Consiliul de Minitrii
9
, reprezint, mpreun cu Parlamentul European ramura legislativ a
Uniunii Europene . Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii.
Consiliul Uniunii Europene nu este acelai lucru cu Consiliul Europei, care este este o
organizaie internaional, complet independent de UE. De asemenea nu trebuie s fie confundat
cu Consiliul European, care este o instituie diferit a Uniunii Europene, chiar dac foarte
apropiat de aceasta. Consiliul Uniunii Europene este unul din organele cu putere de decizie ale
UE. Este deci o parte component a puterii legislative, a crei structur se aseamn cu cea a
unui sistem bicameral. Consiliul UE reprezint statele membre n procesul legislativ, fiind
alctuit n funcie de sfera politic respectiv din minitrii de resort din guvernele naionale.
Consiliul de minitri adopt legile mpreun cu Parlamentul European.Sediul acestuia fiind la
Bruxelles

2.2 .Structura Consiliului Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentantii guvernelor statelor membre .
Consiliul se poate alcatui sub doua forme si anume :
a) Consiliul general in acest caz acesta este compus din ministrii de externe ai statelor
membre .
b) Consilii speciale acestea fiind specializate sau sectoriale atunci cand este compus
din ministrii specializati intr-un domeniu sau altul ( agricultura, industrie, comert )

_______________________________
9.C.Brice-Delajoux, J.P.Brouant,op.cit.,p.62; W.Weidenfeld
Institutia este condusa de catre un presedinte desemnat prin rotatie la fiecare 6 luni
10
dintre reprezentantii statelor membre intr-o ordine prestabilita
11
,astfel in 2005 au fost
Luxemburgul si Marea Britanie in 2006-Austria si Finlanda , iar in 2007 Germania si Portugalia.
Presedintele Consiliului are misiune a de rezolva compromisurile dificile dintre statele
membre si de asemenea el este cel care reprezinta Uninunea in relatiile externe,exprimand opinia
acesteia in cadrul conferintelor internationale.
In politica externe el are rolul de a duce la indeplinire deciziile luate de Consiliul U.E
avend deci rol de organ executive
Consiliul dispune si de un Secretariat general, condus din 1999 de Javier Solana
Mandariaga ( fost secretar general al NATO)

2.3.Functionarea Consiliului Uniunii Europene
Consiliu general se intalneste odata pe luna pentru a dezbate probleme legate de uniune .
Consiliile speciale se reunesc fie odata cu consiliul general fi atunci cand se impune
discutarea unor aspecte ce tin expres de un anumit domeniu .
Membrii Consiliului actioneaza la instructiunile statelor membre acestia fiind
imputerniciti de guvernele acestora cu dreptul d a participa mai multi membrii,insa numai unul
are drept de vot .
Presedintele Consiliului U.E organizeaza in tara(2007-Germania , Portugalia) de origine
una din cele doua intalniri anuale ale sefilor de stat si de guvern intalnire denumita Consiliul
European .
Lucrarile Consiliului sunt convocate de presedintele acestuia sau de unul dintre membrii
sau de Comisia Europeana,sedinta desfasurandu-se cu usile inchis, insa daca se cade de accord
cu unanimitate de voturi sedinta poate fi transmisa si la posturile de televiziune.
Consiliul European discuta probleme legate de strategiile viitoare ale Uniunii, consiliile
specializate se intalnesc in localitati de provincie pentru a schimba opinii de probleme concrete.

_________________________________
10.La inceput rotatia avea loc in ordine alfabetica , ulterior sa schimbat sistemul deoarece statele mai mari urmau
imediat unele dupa altele existand temerea ca statele mari fata de deciziile luate in timpul presedentiilor successive
ale statelor mici.
11.Schimbarea presedintelui are loc la 1 ianuarie,respective la 1 iulie a fiecarui an
2.4. Atributiile Consiliului Uniunii Europene
a) Atributii legislative.Rolul legislative in Uniune apartine in primul rand Consiliul U.E
care adopta acte normative cu forta juridica obligatorie (directive, regulamente) ce se impune
statelor membre, institutiilor comunitare si de asemenea Consiliului U.E
De asemenea acesta Consiliul poate revizui tratate comunitare si sa ia decizii de natura
constitutionala( alegerea parlamentarilor europeni prin sufragiu universal) .
b)Atributii privind politica externa si de securitate comun, in justitie si de afaceri
externe (Consiliul autorizeaza deschiderea negocierilor cu statele asociate in vederea aderarii)
c) Atributii de aprobare a bugetului comunitar (al carui proiect este depus de catre
comisie ,atributie impartita cu Parlamentul European )
d)Atributii de coordonare a politicilor economice ale Uniunii Europene , in special pentru
asigurarea functionarii uniunii economice si monetare


.Parlamentul European

3.1.Notiune si Structura Parlamentului European
3.2. Desemnare parlamentarilor europeni si statutul acestora
3.3 Functionarea Parlamentului European ]
3.4Atributiile Parlamentului European

3.1.Notiune si Structura Parlamentului European
Parlamentul european este unul din organele europene ce a fost prevazut initial cu
denumirea de,,Adunare generala si doar din 1962 acesta a fost denumit ,,Parlament prin
aceasta dorindu-se sporirea importantei acestei institutii si aproprierea ei de un parlament
national .
Parlamentul European este format din reprezentanti ai statelor membre
12
,pina in 2004

________________________
. 12.J .Rideau , op.cit., p,102 , N.Deaconu ., op.cit, p.99. R . Munteanu ,op.cit,p.224
avand 626 de membrii iar din 2004 odata cu intrarea in viguare a tratatului de la Nisa acesta are
732 de membrii, iar din 2007 cand Uniunea numara 27 de state acesta are 785 de membrii.
Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles i Luxemburg.
Parlamentraii sunt grupati in grupuri politice (Grupul Socialistilor Europeni,Grupul
Partidului Liberal,etc ) cu caracter mixt sau multinational, numarul minim pentru formarea unui
grup parlamentar fiind de 19 membrii daca provin din cel putin 5 state membre .
Parlamentul este condus de un presedinte
13(
Hans-Gert Poettering - noul Preedinte al
Parlamentului European-2007),

14 vicepresedinti -care impreuna cu cei 6 chestori formeaza
Biroul parlamentului European, organ executivesi de un secretar general acestia fiind alesi pe
o perioada de 2 ani si jumatate .
Membrii parlamentului european sunt in acelasi timp si membrii de drept si in unul din
cele 20 Comitete
14
(comisii ) parlamentare(formatiuni specializate ale institutiei ,ce pregatesc
deciziile luate de plenul Parlamentului European.
3.2 Desemnare parlamentarilor europeni si statutul acestora.
Desemanrea membrilor parlamentului are loc prin sufragiu universal direct, pentru un
mandate de 5 ani urmatoarele alegeri avand loc in 2009 , la alegeri participand 27 de state
Perioada alegerilor dureaza 3-4 zile si poate participa orice persoana peste 18 ani
Membrii Parlamentului pot fi in acelasi timp parlamentari europeni si parlamentari
nationali dar nu pot fi membrii in guvernele nationale sau in institutii comunitare
Acestia beneficiaza de imunitate si nu pot fi arestati sau urmariti judiciar pe teritoriul
altor state .Imunitate parlamentara dureaza pe toata perioada mandatului parlamentar ( Decizia
Curtii Europene ). In ceea ce priveste salariul unui parlamentar european acesta primeste salariul
parlamentarilor din tara de origine ,existand astfel o diferenta majora de salarizare intre
parlamentarii europeni.
15




_______________________________
13.J.P Jaque, Parlament europee,Dalloz, Paris,1993,p.34, J.Rideau,op.cit.,p.302
14.J.L.Burban ,Le Parlament europeen,Ed.P.U.F., Paris ,1998,traducere in limba romana
,Ed.Meridiane,Bucuresti ,1999.
15..Se incearca o uniformizare a sistemului de plata prin stabilirea unui sistem unic de plata
3.3. Functionarea Parlamentului European ]
Parlamentul se intalneste atat atat in sesiune ordinara lunara de cate o saptamana si in
sesiune extraordinara, o mare parte a activitatilor desfasurandu-se in comitetele parlamentare
cate 2 saptamani pe luna .
Sedintele sunt publice, prezenta membrilor Consiliului U.E este obligatorie la sesiunile
plenare ,de asemenea la ele putant participa si membrii Comisiei Europene .
Deciziile sunt adoptate cu majoritatea aboluta a membrilor si iau forma de rezolutii
Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg( aici au loc sesiunile plenare ),
Bruxelles(Comitetele Parlamentare ) i Luxemburg( Secretariatul General )
Lucrarile se desfasoara in cele 23 de limbi oficiale, traduse simultan ,totodata traducandu-
se si documentele oficiale

3.4. Atributiile Parlamentului European


a) Atributi de supraveghere si control
-dezbate raportul annual general al Comisiei Europene
-dezbate orice problema de politica generala
-poate adopta o motiune de cenzura care sa duca la demiterea in bloc a Comisiei
Europene
-poate adresa interpelari Comisiei Europene sau Consiliului U.E
b)Atributii legislative
-Parlamentul European emite avize ce pot fi facultative,consultative,conforme.
c)Atributii bugetare
-bugetul comunitar este adoptata de Consiliul U.E, la propunerea Comisiei Europene cu
avizul Parlamentului (acesta aproband de fapt si bugetul )
-aproba descarcarea de gestiune a Comisiei ,dupa incheierea exercitiului bugetar
16




_____________________________________
16.J L.Burban , Le parlement europeen,Presses Universitaire de France, Paris, 1998,p.56
Curtea Europeana de J ustitie

4.1. Rolul Curtii de Justitie
4.2. Componenta Curtii de Justitie
4.3.Functionarea Curtii de Justitie si competenta acesteia .

4.1. Rolul Curtii de Justitie
Curtea europeana de justitie cu sediul la Luxembourg este institutia jurisdictionala ce
vegheaza la aplicarea dreptului comunitar, solutionand disputele dintre statele membre si
Comisia Europeana, dintre institutiile U. E., dintre persoane fizice si juridice si Uniune.
Curtea Europeana de Justitie are misiunea de a asigura aplicarea, interpretarea si
respectarea dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene.
Nu trebuie confundata Curtea Europeana de Justitie si Curtea Europeana a Drepturilor
Omului C.E.D.O cu sediul la Strasbourg-organ creat de Consiliul Europei in baza Conventiei
Europene a Drepturilor Omului

4.2 Componenta Curtii de Justitie
Aceasta este formata din 27 de judecatori cate unul pentru fiecare membru , fiind asistata
de 8 avocati generali ,Consiliul avand dreptul sa creasca numarul acestora
Judecatorii sunt desemnati de Consiliul U.E ,la propunerea statelor membre ,mandatul
acestora fiind de 6 ani si poate fi reinnoit , dar jumatate din acestia sunt schimbati din 3 in 3 ani
pentru a asigura o anumita continuitate in activitatea Curtii
17
Avocatii generali sunt numiti si reinnoiti pe aceleasi principii ca si judecatorii si au rolul
de a prezenta public concluziile motivate asupra cauzei in care este obligatorie prezenta acestora.
Demiterea judecatorilor si a avocatior generali se face cu votul unanim al celorlalti
colegi atunci cand se considera ca nu mai sunt calificati pentru asi mai exercita atributiile .


___________________________
17..Sunt schimbati fie 13, fie 14 judecatori, alternativ
4.3.Functionarea Curtii de Justitie si competenta acesteia .
Presedintele Curtii (ales prin vot secret de catre ceilalti judecatori) al carui mandate este
de 3 ani are rolul de a prezida de a prezida audierile si deliberarile din Camera de consiliu si de
a diriza activitatea Curtii.
Judecatorii sunt ajutati in indeplinirea atributiilor de catre grefieri si referenti
Grefierii sunt alesi de catre judecatori si au rolul de a asista la audieri de a consemna
dezbaterile, tin arhivele curtii si deasemenea au si atributii administrative asigura administarrea
bugetului Curtii sub autoritatea presedintelui acestuia
18
.
Referentii lucreza pe langa fiecare judecator cate 2 fiind juristi de aceeasi nationaliatae
cu acesta .
Formatiuni de lucru ale Curtii de Justitie Europeana
a) Marea Camera se intruneste atunci cand statul membru sau institutia comunitara parte
in litigiu o solicita in mod expres.
Curtea judeca in plenul sau in cazurile in care complexitatea cazului dedus judecatii o
cere . etc.
Este compusa din 13 judecatori (9art.221 C.E.E., dupa Nisa)
b) Camerele - au rolul de a instrumenta cauzele dar pot avea si atributii de
judecata,deciziile lor avand aceeasi forta juridica ca si a Curtii.Aceasta judeca doar cazurile mai
putin dificile.
Sunt compuse din 3 sau 5 judecatori.
c) Plenul-atunci cand actiunea vizeaza un stat membru sau o institutie comunitara
competenta apartine acestuia .
Procedura de judecata poate fi contradictorie (fiecare parte is sustine si argumenteaza
pretentiile), publica , mixta si inchizitorie deoarece presupune activitati de instrumentare a
cauzei cu ar fi expertiza si audierea martorilor.
Deliberarile se iau in Camera de Consiliu la ele participand judecatori ce au fost prezenti
la procedura orala ,iar avocatii generali nu participa.
Hotararea se ia cu majoritatea
19
,iar partile sunt reprezentate in mod obligatoriu in fata
curti,in orice faza a procedurii de judecata .
_____________________________
18..A se vedea P.Moreau Defarges ,op.cit.,p.57; O Tinca, Drept comunitar general ,op.cit.,p.123
19..Hotararile sunt motivate in fapt si in drept, si trebuiesc investite cu formula executorie dupa expirarea termenelor
de contestare sau dupa solutionarea cailor de atac
Limba in care se desfasoara procesul este de regula limba paratului, dar se poate utilize si limba
de procedura care cel mai des este utilizata Franceza
Curtea indeplineste doua functii si anume
a) o functie jurisdictionala ea putand actiona ca:
curte constitutionala judeca recursurile contra unei institutii comunitare ce nu-si respecta
obligatiile din tratate
curte administrative controleaza legalitatea actelor comunitare
curte de apel judeca recursurile impotriva hotararilor date de Tribunalul de Prima
Instanta
b) o functie consultative aceasta emite avize in cazul in care se pune problema revizuirii
tratatelor comunitare .

Curtea de Conturi

5.1. Rolul Curtii de conturi
5.2. Structura curtii de conturi

5.1. Rolul Curtii de conturi
Infiintata in 1975 si avand sediul la Luxembourg este cea mai putin cunoscuta dintre
institututiile Uniunii Europene , statutul de institutie comunitara fiindui atribuit prin Tratatul de
la Maastricht
20
.
Rolul ei este acela de institutie specializata in controlul financiar, exercitat asupra
institutiilor comunitare, asupra modului de incasare a veniturilor si de realizare a cheltuielilor
din bugetul comunitar .
De asemenea controleaza managementul financiar al conducerilor institutiilor si
organismelor comunitare.
In activitatea de control, Curtea poate sa ceara documente sau sa faca propriile
investigatii.

__________________________
20. D. Mazilu,op.cit.,p.133;O Tinca ,Drept comunitar general ,oop.cit .,p.93

Curtii de conturi ii lipseste atributia jurisdictionala, jurisdictia financiara apartine doar Curtii
Europene de Justitie

5.2. Structura curtii de conturi
Curtea este compusa din cate un reprezentant al fiecarui stat membru,numit pe o
perioada de 6 luni , carui mandate poate fi reinnoit.
Numirea se face de catre Consiliul U.E cu majoritatea calificata dupa obtinerea avizului
cu caracter consultative al Parlamentului European sip e baza propunerilor inaintate de statele
membre.
Curtea are un Presedinte ales dintre membrii acestia ,pentru un mandate reinnoibil de 3
ani . Membrii Curtii de conturi trebuie sa fie independenti in exercitarea sarcinilor
comunitare, trebuind sa aiba pregatirea de specialitate sau sa fi fost membrii ai curtii de
conturi nationale.


CONSILIUL EUROPEAN


6.1.Geneza si natura juridical aConsiliului European

6.2.Functionarea Consiliului European
6.3.Rolul Consiliului European

6.1.Geneza si natura juridical aConsiliului European
Consiliul European este forul politic suprem al Uniunii Europene. n cadrul UE acesta
este instituia care a promovat n mod decisiv procesul de integrare european.
In 1974 la Sammit-ul de la Paris presedintele francez Valery Giscard dEstaing propune
sa fie institutionalizate forme de organisme de cooperare politica la cel mai inalt nivel sub forma
de Consiliu European
Consiliul European nu detine putere economica la nivel de U.E, influenta sa
manifestandu-se cu pregnanta la nivel informal ,deoarece sefii de state si de guverne sunt cei care
stabiliesc durectiile de urmat in politica uniunii urmand ca instructiunile comunitare in frunte cu
Consiliul U.E si Comisia sa puna in aplicare in concret de ministrii de externe din statele
membre ce formeaza Consiliul U.E forta legislative a uniunii.
Exista doua opinii referitoare la natura juridical a Consiliului European :
a) Organ paracomunitar
21
denumire ce sugereaza puterea sporita a acestuia,fiind catalizatorul
integrarii europene la nivel politic.
b) Organ interguvernamental
22
de cooperare fie ca o forma institutionala noua de prezentare a
Consiliului U.E ,fie ca organ sui generic.

6.2.Functionarea Consiliului European
Consiliul se reuneste de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie ,sefii de stat sau de
guverne ai statelor membre,asistati de ministrii de externe,precum si de Presedintele Comisiei
Europene
23
intalnirea fiind condusa de seful de stat sau guvern din tara ce detine si presedentia
Consiliului U.E(organizarea se face de catre Secretarul General al Consiliului).
Reuniunea se desfasoara in statul ce detine presedentia Consiliului, insa la Nisa sa decis
ca intalnirile de presedintie sa se desfasoare la Bruxelles,iar cand va avea 28 de membrii ,toate
reuniunile sa fie la Bruxelles.

6.3.Rolul Consiliului European
Rolul acestuia trebuie privt din mai multe puncte de vedere pentru a fi inteles astfel
Deciziile luate de Consiliu se impun Consiliului U.E care le transforma in norme juridice
chiar daca acesta nu are drept de decizie juridical la nivel comunitar.
Uneori problemele mai dificile ale Consiliului U.E sunt lasate spre rezolvare Summit-
urilor Consiliului European.
Trebuie precizat ca acest for European de dialog politic nu este nici institutie comunitarar
cum este Parlamentu,etc si nici orgam comunitar cu activitate permanenta sau deliberative cum
este Comitetul regiunilor,etc.



Concluzii
Uniunea European a fost si ramane una din cele mai de success creatii din istoria
internationala sa dreptului international.
In acelasi timp aceasta este o realitate greu de inteles datorita complexitatii raporturilor
juridce stabilite intre statele membre si institutiile comunitare , cat si datotira ,,Ambiguitatii
constructive pe care o implica aceasta.
Este rezultatul adncirii si amplificarii interdependentelor economice, ce se desfasoara pe
fondul globalizarii economiei mondiale. Aceasta institutie comunitara s-a format si s-a afirmat pe
parcursul unui proces evolutiv, de durata,de trecere de la uniunea vamala la piata comuna si apoi
la uniunea economica,iar n perspectiva la o uniune politica si militara. Acest proces istoric nu a
decurs lin, din contra, s-a concretizat prin manifestarea si rezolvarea unor multiple contradictii si
pozitii divergente, expresii ale diversitatii de interese ale tarilorparticipante.
Pe acest fond evolutiv, U.E. si-a dovedit si se dovedeste a fi cea mai viabila forma de
integrare economica interstatala, cu urmari pozitive asupra dezvoltarii economice si sociale a
tuturor tarilor componente, cu consecinte multiple benefice pe planul relatiilor economice
internationale.
n conditiile actuale, U.E. se constituie ntr-un centru economic de mare forta al lumii
contemporane, influentnd puternic desfasurarea relatiilor economice internationale: detine
pozitii strategice n sectoarele cheie ale economiei moderne, precum si n cele traditionale;
dispune de un puternic aparat de cercetare; este prima putere comerciala a lumii, detinnd o
pondere nsemnata n comertul si productia mondiala.


CURTEA DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE
1. SISTEMUL INSTITUIONAL AL UNIUNII EUROPENE

Sistemul instituional al Uniunii Europene este construit n jurul a apte instituii
fundamentale:
Consiliul European, devenit instituie comunitar n urma Tratatului de la Lisabona, are
rolul de a oferi Uniunii impulsurile necesare dezvoltrii sale i de a-i defini orientrile i
prioritile politice generale.
Comisia European
1
, care iniiaz politici i le pune n aplicare,
Consiliul
2
- organul legislativ, de decizie comunitar, care acioneaz pe baza
propunerilor Comisiei,
Parlamentul European
3
, cu rol iniial consultativ, evolund treptat ctre funcia de
colegiferare n cadrul Uniunii, ns n urma ultimei revizuiri a tratatelor are un rol fundamental n
procesul de luare a deciziilor comunitare,
Curtea de Justiie a Uniunii Europene, are sarcina de a interpreta actele comunitare i
tratatele institutive, n caz de conflict juridic.
Curtea de Conturi, instituie cu rol de control financiar, al administrrii bugetului
comunitar.
Banca Central European, instituie cu personalitate juridic care, mpreun cu bncile
centrale naionale ale statelor membre a cror moned este euro, conduc politica monetar a
Uniunii. Acest sistem instituional, n forma sa prevzut de Tratatul de la Lisabona, reprezint
elementul central al integrrii europene.

.



3

Ultimele modificri au introdus n ansamblul instituiilor comunitare Consiliul
European, care reunete la cel mai nalt nivel efii de state i guverne din statele membre.
Ante-Lisabona, natura juridic a Consiliului European era incert, nefiind tranat de
Tratate. n doctrin era considerat organ paracomunitar, superior i exterior sistemului
instituional. O alt adugare recent la sistemul instituional este Banca Central European,
aceasta fiind organ comunitar nainte de Tratatul de la Lisabona. Alte modificri minore vizeaz
modificarea denumirii Consiliului Uniunii Europene, acum doar Consiliul, i al Curii Europene
de Justiie, devenit Curtea de Justiie a Uniunii Europene. O modificare semnificativ vizeaz
totui Parlamentul European. Tratatul de la Lisabona crete semnificativ rolul i influena P.E. n
procesele decizionale i impactul su efectiv asupra vieii politice a Uniunii. n ansamblu,
instituiile comunitare, fie c au primit recent acest statut, fie c sunt instituii vechi i-au
pstrat rolul, componena, principalele atribuii. Sistemul instituional care a funcionat n
temeiul tratatelor institutive (C.E.C.O., C.E.E. i EURATOM), i a continuat s funcioneze i
dup crearea Uniunii Europene, i-a meninut echilibrul, i-a dovedit eficacitatea prin
modificrile mai mult funcionale dect structurale aduse de Tratatul de la Lisabona.
De asemenea, sistemul instituional comunitar este completat cu alte organe comunitare,
cum ar fi Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic i Social, etc.

2 CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITILOR EUROPENE
Instituit n 1952 prin Tratatul de la Paris, Curtea de Justiie a Comunitilor Europene
(CJCE), cu sediul la Luxemburg, este o instituie jurisdicional care vegheaz la respectarea
dreptului comunitar.
nfiinarea, nc de la nceputul procesului de integrare european, a unei Curi de Justiie
avnd rolul de a asigura respectarea dreptului comunitar n interpretarea i aplcarea Tratatelor, a
avut o influen determinat asupra evoluiei Comunitilor.
Curtea de Justiie nu este o jurisdicie internaional, ci o jurisdicie intern a
Comunitilor, dup modelul jurisdiciilor statale, att prin persoana justiiabililor, ct i prin
competena, natura litigiilor care i sunt supuse i procedura dup care statueaz.
Jurisdicia Curii a devenit obligatorie prin intrarea n vigoare a Tratatelor comunitare.
2.1. Rolul Curii de Justiie a Uniunii Europene
Curtea de Justiie a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiie, Tribunalul i
tribunalele specializate.
Curtea de Justiie a Uniunii Europene, cu sediul la Luxembourg, are menirea de a
garanta respectarea dreptului n interpretarea i aplicarea tratatelor. Judectorii europeni nu pot fi
influenai n deciziile lor de apartenena la un stat membru, ci trebuie s urmreasc interesul
comunitar. Litigiile aduse n faa sa sunt fie ntre instituiile comunitare, fie ntre Comisia
european (n numele Uniunii Europene) i statele membre, fie ntre statele membre, fie, n fine,
ntre persoane fizice sau juridice i Uniunea European. Toate litigiile au natur administrativ
sau civil, Curtea neavnd competene de instan penal.
Nu trebuie confundate Curtea de Justiie a Uniunii Europene i Curtea European a
Drepturilor Omului, cu sediul la Strasbourg - organ creat de Consiliul Europei n baza
Conveniei Europene a Drepturilor Omului. Jurisdicia C.E.D.O. n domeniul drepturilor omului
este recunoscut de toate statele membre ale Uniunii Europene.
2.2. Componena Curii de Justiie
n prezent, Curtea este format din 27 judectori, cte unul pentru fiecare stat membru,
i este asistat de 8 avocai generali.
Judectorii i avocaii generali ai Curii de Justiie, precum i judectorii Tribunalului
sunt alei dintre personalitile care prezint toate garaniile de independen i care ntrunesc
condiiile cerute pentru exercitarea, n rile lor, a celor mai nalte funcii jurisdicionale, sau care
sunt jurisconsuli ale cror competene sunt recunoscute. Acetia sunt numii de comun acord de
ctre guvernele statelor membre, dup consultarea unui comitet ntrunit n acest scop. Comitetul,
prevzut de T.F.U.E. este format din apte personaliti alese dintre fotii membrii ai Curii i
Tribunalului, dintre membrii instanelor naionale supreme i din juriti reputai, din care unul
este propus de Parlamentul European.
Rolul Comitetului este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidailor de a
exercita funciile de judector i avocat general n cadrul Curii de Justiie a Uniunii Europene.
Mandatul judectorilor i avocailor generali este de 6 ani i poate fi rennoit; la fiecare trei ani
are loc o nlocuire parial a judectorilor i avocailor generali, pentru a se asigura continuitatea
n activitatea Curii.
Avocaii generali au rolul de a prezenta public, cu toat imparialitatea i total
independent, concluzii motivate asupra cauzei n care este obligatorie prezena lor, asistnd astfel
Curtea n activitatea sa. Avocaii generali sunt o prezen original n mecanismul judiciar
comunitar, ei apropiindu-se prin atribuii mai degrab de clasicul procuror dect de avocaii
pledani din sistemele naionale.
Judectorii i avocaii generali pot fi demii cu votul unanim al celorlali colegi ai lor,
cnd se ajunge la concluzia c nu mai sunt calificai pentru a-i exercita atribuiile n istoria
Curii nu au fost, pn acum, cazuri de demitere a vreunui judector sau avocat general.
2.3. Funcionarea Curii de Justiie
Judectorii aleg dintre ei, prin vot secret, un preedinte, al crui mandat este de 3 ani i
care poate fi reales. Preedintele Curii are rolul de a prezida audierile i deliberrile din Camera
de consiliu, i de a dirija activitatea Curii.
Judectorii sunt ajutai n ndeplinirea atribuiilor jurisdicionale de ctre grefieri i
refereni.
Grefierii sunt alei de ctre judectori i au atribuii de asistare a acestora n funcia
judiciar asist la audieri, consemneaz dezbaterile, in arhivele Curii i rspund de publicarea
hotrrilor judectoreti n Colecia de jurispruden a Curii, precum i n atribuiile
administrative asigur administrarea bugetului Curii, sub autoritatea preedintelui acesteia.
Referenii funcioneaz pe lng fiecare judector sau avocat general (cte doi la numr), fiind
juriti conaionali ai acestuia, de regul doctori n drept. Referenii alctuiesc un fel de cabinet
al judectorului sau avocatului general, subordonat exclusiv acestuia.
Formaiunile de lucru ale Cuii sunt plenul, Marea camer i camerele.
Camerele sunt compuse din 3 pn la 5 judectori, iar Marea Camer este compus din
13 judectori. n principiu, Camerele doar instrumenteaz cauzele, ns treptat, prin decizii ale
Curii sau prin tratatele Comunitare, acestea au primit i atribuii de judecat. Deciziile lor au
aceeai for juridic cu a deciziilor Curii. De regul, sunt de competena Camerelor litigiile
declanate ntre persoanele fizice sau juridice, care nu prezint dificultate. Dac aciunea vizeaz
un stat membru sau o instituie comunitar, competena va aparine ns plenului Curii.
Marea Camer se ntrunete atunci cnd statul membru sau instituia comunitar parte n
litigiu o solicit n mod expres.
Dimpotriv, Curtea judec n plenul su n cazurile n care complexitatea cazului dedus
judecii o cere, precum i n alte patru situaii:
a) cnd judec cererea Parlamentului European de demitere a Ombudsmanului
european,
b) cnd se pronun asupra sesizrii Comisiei sau Consiliului n legtur cu
nerespectarea obligaiei de onestitate i pruden dup ncetarea funciei de ctre un fost comisar
european;
c) cnd se pronun asupra sesizrii de ctre Comisie sau Consiliu privind comiterea de
ctre un comisar european a unor greeli grave sau privind nendeplinirea condiiilor necesare
exercitrii funciei sale;
d) cnd ia act de demisia unui membru al Curii de Conturi, care nu mai ndeplinete
condiiile de exercitare a funciei.
Procedura de judecat este contradictorie (fiecare parte i susine i argumenteaz
preteniile), public, mixt (cuprinde dou etape: una scris
4
i una oral
5
) i inchizitorie
(deoarece presupune activiti de instrumentare a cauzei, cum ar fi expertiza i audierea
martorilor). O condiie destul de bizar de procedur pretinde ca partea s aib domiciliul n
Luxemburg. Statele rezolv aceast problem prin reprezentanele lor diplomatice existente n
Ducatul de Luxemburg, ns persoanele fizice sau juridice trebuie s apeleze la un rezident
luxemburghez, folosit ca i cutie potal, doar pentru introducerea aciunii.
Deliberrile au loc n Camera de consiliu, adic ntr-o ncpere distinct de sala de
judecat, la ele particip judectorii care au fost prezeni la procedura oral, iar avocaii
generali nu particip.
Curtea poate delibera valabil numai n prezena unui numr impar de judectori. Cnd
numrul judectorilor este par, judectorul cu vechime mai mic se va abine s participe la
deliberri.
Hotrrea se ia cu majoritate, ntruct Statutul Curii nu precizeaz ce fel de majoritate,
se aplic regula general, a majoritii simple. Indiferent de numrul de voturi favorabile unei
decizii, aceasta angajeaz n mod colectiv Curtea, opiniile contrare neputnd fi fcute publice sau
publicate, aa cum se ntmpl n sistemele de drept naionale.
Prile sunt reprezentate n mod obligatoriu n faa Curii, n orice faz a procedurii.
Instituiile comunitare i statele membre sunt reprezentate prin ageni juritii instituiilor
comunitare, respectiv a Ministerului afacerilor externe din guvernul statului membru iar
persoanele fizice sau juridice, prin avocai.
Limba n care se desfoar procesul este, de regul, limba prtului; n cazul n care
prt este o instituie comunitar, reclamantul poate decide limba de procedur. Odat stabilit
regimul lingvistic, acesta va fi respectat pn la sfrit, n limba respectiv fiind redactate actele

4
n faza scris, se introduce cererea de chemare n judecat, direct sau prin pot, la primire fiind nscris n registrul
Curii; preedintele desemneaz judectorul raportor al cauzei, care urmrete desfurarea cauzei i investigheaz
anumite aspecte; se notific prtului cererea, acesta avnd termen pentru depunerea unui memoriu n aprare; n fine,
fiecare parte poate depune un memoriu suplimentar, care s precizeze preteniile respectiv aprrile lor.
5
Faza oral cuprinde citirea raportului preliminar al judectorului-raportor, pledoariile prilor i concluziile avocatului
general.
procedurale, susinute pledoariile i redactat hotrrea. Orice versiune tradus a hotrrii are
valoare ca atare, nu ca document original.
Cuantumul cheltuielilor de judecat nu este stabilit prin hotrre, acesta fiind lsat ntr-o
prim faz la acordul prilor; dac acestea nu se neleg, va decide instana, printr-o ordonan.
2.4. Competena Curii de Justiie
Curtea ndeplinete dou funcii, manifestndu-se n diferite modaliti, n funcie de
ipostaza n care se afl:
Tratatele institutive atribuie Curii de Justiie competena de a asigura respectarea
dreptului n interpretarea i aplicarea tratatului
6
.
Aceast competen a Curii nu este ns o competen de drept comun, ci o competen
de atribuire, sub rezerva competenelor atribuite Curii de Justiie prin tratat, litigiile la care
Comunitatea este parte nu sunt sustrase competenei jurisdiciilor naionale. Aplicarea dreptului
european rmne n principal sarcina instanelor naionale, n timp ce CJCE i se atribuie numai
anumite competene, care sunt definite fiecare la art. 220 (164) i urmtoarele din TCE. Practic,
ele corespund diferitelor tipuri de aciuni, care vor fi tratate ulterior. Independent de aceast
limitare, activitatea CJCE privete intregul drept comunitar
7
, practic toate sectoarele justiiei.
n cadrul competenelor atribuite, jurisdicia CJCE este i obligatorie.
Curtea are n principal atribuii jurisdicionale, dar poate avea i atribuii consultative,
atunci cnd este solicitat s-i dea avizul la ncheierea unui acord internaional
8
sau cnd se
pune problema revizuirii tratatelor comunitare.
a) Atributii jurisdictionale:
atunci cnd acioneaz ca o curte constituional, judecnd recursurile contra unei
instituii comunitare sau a unui stat membru care nu-i respect obligaiile din tratate sau cnd
interpreteaz tratatele comunitare;
atunci cnd se comport ca o curte administrativ, controlnd legalitatea actelor
comunitare i judecnd recursurile funcionarilor comunitari;
atunci cnd exercit atribuiile unei jurisdicii civile, soluionnd cauzele ce au ca obiect
acordarea daunelor interese;
atunci cnd acioneaz ca o curte de apel, judecnd recursurile mpotriva hotrrilor date
de Tribunal.
b) Atribuii consultative, ntruct emite avize n cazul n care se pune problema
revizuirii tratatelor comunitare sau a ncheierii unor acorduri internaionale.
Curtea acioneaz: ca o instan administrativ atunci cnd controleaz legalitatea
actelor comunitare i judec recursurile funcionarilor comunitari; ca o instan constituional,
atunci cnd interpreteaz tratatele comunitare sau judec recursurile mpotriva unui stat membru
care nu-i respect obligaiile din tratate; ca o instan civil, cnd judec litigiile ce au ca obiect
acordarea de daune-interese i ca instan de apel, cnd soluioneaz recursurile introduse
mpotriva hotrrilor pronunate de Tribunal
9
.

6
art. 164 CEE, 146 CEEA i 31 CECA.
7
Dei n TratatulUE (TUE), competenele CJCE sunt destul de limitate.
8
Prin aviz, Curtea se pronun cu privire la compatibilitatea dispoziiilor din acord cu tratatele comunitare.
9
Nicoleta Diaconu, Sistemul instituional al Uniunii Europene, Ed. Lumina Lex, Bucureti 2001, p. 140; Dacian
Cosmin Drago, op. cit, p. 88.
Prin Tratatul de la Lisabona, competenele Curii privind verificarea conformitii
legislaiilor naionale cu dreptul comunitar sunt extinse asupra a numeroase aspecte incluse n
domeniul justiiei i afacerilor interne. De asemenea, Curtea poate s impun penaliti mai mari
statelor membre pentru nclcarea dreptului european.
2.5 Tipurile de aciuni n faa Curii de Justiie
a) Procedura ntrebrilor preliminare
Curtea de Justiie colaboreaz cu instanele judectoreti din statele membre, care sunt
instanele de drept comun n materia dreptului Uniunii. Pentru a asigura o aplicare efectiv i
omogen a legislaiei Uniunii i pentru a evita orice interpretare divergent, instanele naionale
pot i uneori trebuie s se adreseze Curii de Justiie solicitndu-i s clarifice un aspect privind
interpretarea dreptului Uniunii, n scopul de a le permite, de exemplu, s verifice conformitatea
legislaiei naionale cu dreptul Uniunii. Cererea de pronunare a unei hotrri preliminare poate
de asemenea avea ca obiect controlul validitii unui act de dreptul Uniunii.
Rspunsul Curii de Justiie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotrri sau a unei
ordonane motivate. Instana naional destinatar este inut de interpretarea dat atunci cnd
soluioneaz litigiul aflat pe rolul su. Hotrrea Curii de Justiie este n aceeai msur
obligatorie pentru celelalte instane naionale sesizate cu o problem identic.
Tot prin intermediul cererilor de pronunare a unei hotrri preliminare, fiecare cetean
european poate s obin clarificarea normelor Uniunii care l privesc. ntr-adevr, cu toate c
aceast cerere nu poate fi formulat dect de o instan judectoreasc naional, toate prile din
procedura n faa acesteia din urm, statele membre i instituiile Uniunii pot participa la
procedura iniiat la Curtea de Justiie. Astfel, mai multe principii importante ale dreptului
Uniunii au fost proclamate n urma unor ntrebri preliminare, adresate uneori de instanele
judectoreti naionale de rang inferior.
b) Aciunea n constatarea nendeplinirii obligaiilor
Aceast aciune permite Curii de Justiie s controleze respectarea de ctre statele
membre a obligaiilor care le revin n temeiul dreptului Uniunii. Sesizarea Curii de Justiie este
precedat de o procedur prealabil iniiat de Comisie prin care se d statului membru vizat
posibilitatea de a rspunde motivelor invocate mpotriva sa. Dac aceast procedur nu
determin statul membru s i ndeplineasc obligaiile, poate fi introdus la Curtea de Justiie o
aciune privind nclcarea dreptului Uniunii.
Aceast aciune poate fi introdus fie de Comisie cazul cel mai frecvent ntlnit n
practic -, fie de un stat membru. n cazul n care Curtea de Justiie constat nendeplinirea
obligaiilor, statul este obligat s pun imediat capt acestei situaii. Dac, n urma unei noi
sesizri din partea Comisiei, Curtea de Justiie constat c statul membru n cauz nu s-a
conformat hotrrii sale, aceasta i poate impune plata unei sume forfetare i/sau a unor penaliti
cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, n cazul n care nu sunt comunicate Comisiei msurile de
transpunere a unei directive, poate fi aplicat de Curte statului membru vizat, la propunerea
Comisiei, o sanciune pecuniar chiar de la prima hotrre de constatare a nendeplinirii
obligaiilor.
c) Aciunea n anulare
Prin intermediul acestei aciuni, reclamantul solicit anularea unui act al unei instituii,
al unui organ, al unui oficiu sau al unei agenii a Uniunii (de exemplu regulament, directiv,
decizie). Curtea de Justiie este singura competent s soluioneze aciunile introduse de un stat
membru mpotriva Parlamentului European i/sau mpotriva Consiliului (cu excepia actelor
acestuia din urm n materie de ajutoare de stat, dumping sau competene de executare) sau pe
cele introduse de o instituie a Uniunii mpotriva unei alte instituii. Tribunalul este competent s
judece, n prim instan, toate celelalte aciuni de acest tip i ndeosebi aciunile introduse de
persoane private.
d) Aciunea n constatarea abinerii de a aciona
Aceast aciune permite Curii s controleze legalitatea inaciunii instituiilor, a unui
organ, a unui oficiu sau a unei agenii a Uniunii. Cu toate acestea, o asemenea aciune nu poate fi
introdus dect dup ce instituiei respective i s-a solicitat s acioneze. Atunci cnd s-a constatat
nelegalitatea abinerii, instituia n cauz trebuie s pun capt abinerii de a aciona, lund
msurile adecvate. Competena de a judeca aciunea n constatarea abinerii de a aciona este
mprit ntre Curtea de Justiie i Tribunalul n funcie de aceleai criterii precum aciunea n
anulare.
e) Recursul
Curtea de Justiie poate fi sesizat cu recursuri limitate la motive de drept, formulate
mpotriva hotrrilor i a ordonanelor Tribunalului. Dac recursul este admisibil i fondat,
Curtea de Justiie anuleaz decizia Tribunalului. n cazul n care cauza este n stare de a fi
judecat, Curtea poate s o rein spre soluionare. n caz contrar, aceasta trimite cauza
Tribunalului, care este inut de decizia pronunat de Curte n recurs.
f) Reexaminarea
Deciziile Tribunalului care statueaz asupra aciunilor introduse mpotriva hotrrilor
Tribunalului Funciei Publice a Uniunii Europene pot, n mod excepional, s fac obiectul unei
reexaminri din partea Curii de Justiie n condiiile prevzute n Protocolul privind Statutul
Curii de Justiie a Uniunii Europene.

2.6 Tribunalul
Actul Unic European (1986) a prevzut nfiinarea unui tribunal, ataat Curii de Justiie,
care s judece n prim instan litigiile n care reclamani sunt persoanele fizice i funcionarii
comunitari. Tratatul de la Nisa amintete, alturi de Curte, i Tribunalul de Prim Instan ca
organ comunitar chemat s asigure respectul dreptului n interpretarea i aplicarea prezentului
tratat. Tratatul de la Lisabona include Tribunalul i tribunalele specializate n componena
Curii de Justiie a Uniunii Europene, alturi de Curtea de Justiie.
2.6.1 Componen, organizare i funcionare
Structura i funcionarea Tribunalului sunt similare celor ale Curii de Justiie. Tribunalul
are dreptul de a-i stabili singur regulile de conduit i de funcionare, cu acordul Curii de
Justiie i cu aprobarea Consiliului; ntruct aceste reguli nu au fost nc stabilite, Statutul Curii
de Justiie se aplic i n cazul Tribunalului.
Tribunalul judec n Camere de cte 3 sau 5 judectori, n Marea Camer sau n plen.
Procedura de judecat este aceeai, cu deosebirea c Tribunalul poate renuna la faza scris.
Prin Tratatul de la Lisabona au fost nlocuite camerele jurisdicionale nfiinate pe lng
Tribunalul de Prim Instan prin Tratatul de la Nisa, cu tribunale specializate pe lng Tribunal.
nfinarea acestor tribunale specializate este decis de Parlamentul European i Consiliu,
hotrnd prin procedura legislativ ordinar. Acestea au competena de a judeca n prim instan
anumite categorii de aciuni n materii speciale. Deciziile tribunalelor specializate pot face
obiectul unui recurs la Tribunal, limitat la chestiuni de drept sau, n cazul n care regulamentul
privind nfiinarea tribunalului specializat prevede aceasta, i la chestiuni de fapt.
Odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, numrul de judectori ai
Tribunalului se stabilete prin Statului Curii de Justiie a Uniunii Europene.
Conform site-ului oficial al Curtii de Justitie a Uniunii Europene, Tribunalul este compus
din cel puin un judector pentru fiecare stat membru (27 n 2007). Judectorii sunt numii de
comun acord de ctre guvernele statelor membre pentru un mandat de 6 ani care poate fi rennoit.
Judectorii l aleg dintre ei pe preedintele Tribunalului pentru o perioad de trei ani. Acetia
numesc un grefier pentru o perioad de 6 ani. Poate fi prevzut existena avocailor generali.
Pn cnd vor fi instituii avocaii generali, atribuiile acestora sunt ndeplinite de judectori.
Judectorul care exercit atribuia de avocat general nu poate participa la pronunarea
hotrrii n cauza respectiv.
2.6.2 Competena Tribunalului
n competena Tribunalului intr judecarea n prim instan a aciunilor de mai jos,
dac nu sunt atribuite unui tribunal specializat sau rezervate prin statut Curii de Justiie:
controlul de legalitate al actelor legislative sau al altor acte adoptate de instituiile i
organele
comunitare, destinate s produc efecte juridice fa de teri;
aciunea n caren mpotriva instituiilor comunitare;
contenciosul funciei publice comunitare;
litigii privind repararea unor prejudicii cauzate de instituiile comunitare sau agenii
Uniunii n exercitarea funciunilor lor;
n temeiul unei clauze compromisorii cuprins ntr-un contract de drept public sau de
drept privat ncheiat de Uniune sau n numele ei.
Totodat, Tribunalul este competent s judece aciunile formulate mpotriva deciziilor
tribunalelor specializate.
Prin excepie de la aceste reguli de competen, aciunile introduse de instituiile
comunitare, de statele membre sau de Banca Central European sunt de competena Curii de
Justiie.
Relaia dintre Tribunal i Curtea de Justiie este similar relaiei dintre un tribunal i o
curte de apel dintr-un sistem de drept naional. Astfel, hotrrile Tribunalului pot fi atacate cu
recurs, motivat numai pe probleme de drept
10
, n faa Curii de Justiie. Dac recursul este fondat,
cauza se rejudec de ctre Curte sau este trimis spre rejudecare Tribunalului, care trebuie s in
seama de modul n care Curtea a rezolvat problemele de drept.


2.7. Tribunalul Functiei publice
2.7.1 Componenta
Tribunalul Funciei Publice al Uniunii Europene este compus din apte judectori
numii de Consiliu, pentru o perioad de ase ani care poate fi rennoit, dup ce se face apel la

10
Motivele pot fi incompetena tribunalului, violarea dreptului comunitar de ctre tribunal, iregulariti de
procedur vtmtoare pentru parte.

candidatur i dup obinerea avizului unui comitet format din apte personaliti alese dintre
fotii membri ai Curii de Justiie i ai Tribunalului i dintre juriti a cror competenta este
notorie.
Prin numirea judectorilor, Consiliul urmrete asigurarea unei compuneri echilibrate a
Tribunalului Funciei Publice, pentru a dispune de o reprezentare geografic ct mai larg n
privina resortisanilor statelor membre i a sistemelor juridice naionale.
Judectorii Tribunalului Funciei Publice desemneaz din rndul lor preedintele, pentru
o perioad de trei ani, mandat ce poate fi rennoit.
Tribunalul Funciei Publice se ntrunete n camere compuse din trei judectori. Cu
toate acestea, atunci cnd dificultatea sau importana problemelor de drept justific acest lucru, o
cauz poate fi trimis n faa plenului. n plus, n situaiile determinate prin Regulamentul su de
procedur, Tribunalul Funciei Publice poate soluiona cauza n camer compus din cinci
judectori sau n complet format dintr-un judector unic.
Judectorii numesc un grefier pentru un mandat de ase ani. Tribunalul Funciei Publice
dispune de o gref proprie, dar recurge la serviciile Curii de Justiie pentru alte necesiti
administrative i lingvistice.
2.7.2 Competenta
n cadrul instituiei jurisdicionale, Tribunalul Funciei Publice este instana specializat
n materia contenciosului funciei publice a Uniunii Europene. Aceast competen a fost
exercitat anterior de Curtea de Justiie i, de la crearea sa n 1989, de Tribunal.
Tribunalul soluioneaz n prim instan litigiile dintre Uniunea European i agenii
si, conform articolului 270 TFUE, ceea ce reprezint aproximativ 120 de cauze pe an, n
condiiile n care personalul instituiilor Uniunii este compus din aproximativ 35 000 de
persoane. Aceste litigii au drept obiect nu numai probleme referitoare la relaiile de munc
propriu-zise (remuneraie, desfurarea carierei, recrutare, msuri disciplinare etc.), ci i regimul
de securitate social (boal, vrst, invaliditate, accidente de munc, alocaii familiale etc.).
Tribunalul soluioneaz de asemenea litigiile dintre organe, oficii sau agenii i
personalul lor, pentru care competena este atribuit Curii de Justiie a Uniunii Europene [de
exemplu, litigii ntre Europol, Oficiului pentru Armonizare n cadrul Pieei Interne (OAPI) sau
Banca European de Investiii i agenii acestora].
Tribunalul nu poate, n schimb, soluiona litigiile dintre administraiile naionale i
agenii lor.
Hotrrile pronunate de Tribunalul Funciei Publice pot face obiectul unui recurs
limitat la probleme de drept. Acest recurs poate fi introdus n termen de dou luni n faa
Tribunalului.
Procedura n faa Tribunalului Funciei Publice se desfoar conform dispoziiilor din
Statul Curii de Justiie a Uniunii Europene, n special a celor cuprinse n anexa I la acesta,
precum i din propriul su regulament de procedur, care a intrat n vigoare la 1 noiembrie 2007.
n principiu, procedura cuprinde o faz scris i o faz oral.
a)Faza scris
O cerere introductiv scris de un avocat i adresat grefei declaneaz procedura.
Cererea introductiv este comunicat de ctre grefier prii adverse, care dispune de un termen
pentru a depune un memoriu n aprare. Tribunalul Funciei Publice poate hotr c este necesar
un al doilea schimb de memorii scrise.
Orice persoan care justific un interes n soluionarea unui litigiu aflat pe rolul
Tribunalului Funciei Publice, precum i statele membre i instituiile Uniunii Europene pot
interveni n procedur. Intervenientul depune un memoriu, prin care urmrete susinerea sau
respingerea concluziilor uneia dintre pri, la care prile pot ulterior s rspund. n anumite
situaii, intervenientul poate s i prezinte observaiile i n cadrul fazei orale.
b)Faza oral
n timpul fazei orale are loc o edin public. n cadrul acesteia, judectorii pot adresa
ntrebri reprezentanilor prilor i, dac este cazul, chiar prilor. Judectorul raportor
ntocmete un raport pregtitor de edin, care conine elementele eseniale ale cauzei i indic
aspectele pe care prile trebuie s se concentreze n pledoarii. Acest document este pus la
dispoziia publicului n limba de procedur.
Judectorii delibereaz pe baza proiectului de hotrre redactat de ctre judectorul
raportor.
Hotrrea se pronun n edin public.
Procedura la Tribunalul Funciei Publice este scutit de taxe. n schimb, onorariul
avocatului, care are dreptul s i exercite profesia n faa unei instane a unui stat membru i care
trebuie s reprezinte partea, nu este n sarcina Tribunalului Funciei Publice. Cu toate acestea, o
parte poate solicita s beneficieze de asisten judiciar n cazul n care se afl n imposibilitate
de a face fa cheltuielilor de judecat.
n orice stadiu al procedurii, ncepnd din momentul depunerii cererii introductive,
Tribunalul Funciei Publice poate ncerca s faciliteze soluionarea amiabil a litigiilor.
2.7.3 Msurile provizorii
Introducerea unei aciuni la Tribunalul Funciei Publice nu are ca efect suspendarea
executrii actului atacat. Cu toate acestea, Tribunalul Funciei Publice poate s dispun
suspendarea executrii acestuia sau s prescrie alte msuri provizorii. Preedintele Tribunalului
Funciei Publice sau, dac este cazul, un alt judector delegat cu luarea msurilor provizorii se
pronun asupra unei astfel de cereri prin ordonan motivat.
Msurile provizorii se dispun numai dac sunt ntrunite trei conditii:
1. aciunea principal trebuie s par, la prima vedere, ntemeiat;
2. solicitantul trebuie s dovedeasc mprejurrile care determin urgena msurilor, n lipsa
crora ar suporta un prejudiciu grav i ireparabil;
3. msurile provizorii trebuie s in seama de punerea n balan a intereselor prilor i a
interesului general.
Ordonana are caracter provizoriu i nu prejudec fondul asupra cruia Tribunalul
Funciei Publice se pronun n aciunea principal. n plus, aceasta poate fi atacat cu recurs n
faa Tribunalului.
Limba n care este redactat cererea introductiv, care poate fi una dintre cele 23 de
limbi oficiale ale Uniunii Europene, va fi limba de procedur n cauza respectiv.
Dezbaterile care au loc cu ocazia fazei orale a procedurii beneficiaz de interpretare
simultan, n funcie de necesiti, n diferite limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judectorii
delibereaz fr interpret ntr-o limb comun, limba francez.




CURTEA N VIAA CETEANULUI UNIUNII
11


Din miile de hotrri pronunate de Curte, cea mai mare parte, n special cele pronunate
cu titlu preliminar, au n mod vdit consecine importante n viaa de fiecare zi a cetenilor
Uniunii. Unele dintre aceste hotrri sunt citate n continuare, cu titlu de exemplu, pentru
domeniile cele mai importante ale dreptului Uniunii.
libera circulaie a mrfurilor
libera circulaie a persoanelor
libera prestare a serviciilor
egalitatea de tratament i drepturile sociale
drepturile fundamentale
cetenia uniunii.
Comitetul Economic i Social European
Reprezentanii angajatorilor, ai salariailor sau ai altor grupuri de interese i pot exprima punctul
de vedere cu privire la aciunile UE prin intermediul Comitetului Economic i Social European
(CESE). Acesta este o adunare consultativ care emite avize ctre instituii mai mari - n special
Consiliul, Comisia i Parlamentul European.
Rol
Comitetul Economic i Social European a fost nfiinat n 1957, ca for de discuie pe marginea
aspectelor legate de piaa unic. CESE le ofer grupurilor de interese din Europa - sindicate,
angajatori, fermieri - posibilitatea de a se exprima oficial n legtur cu propunerile legislative
ale UE.
n medie, CESE elaboreaz anual 170 de avize i documente consultative. Toate avizele sunt
transmise ctre organismele decizionale ale Uniunii i apoi publicate n Jurnalul Oficial.

11
http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7024/
Membri
CESE este format din 353 de membri, reprezentani ai grupurilor de interese economice i
sociale din toat Europa. Acetia sunt propui de guvernele naionale i numii de Consiliul
Uniunii Europene pentru un mandat de 5 ani, care poate fi rennoit. Membrii CESE nu sunt
remunerai, dar primesc alocaii pentru a-i acoperi cheltuielile de transport i cazare ocazionate
de participarea la reuniuni.
n cadrul CESE exist trei grupuri:
1. Angajatori
2. Angajai
3. Interese diverse (ex. fermieri, grupuri ale consumatorilor)
Numrul membrilor din fiecare ar depinde de populaia acesteia:
Frana, Germania, Italia, Regatul Unit - 24 de membri
Spania, Polonia - 21 de membri
Romnia - 15 membri
Austria, Belgia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Republica Ceh, Suedia, rile de Jos,
Ungaria - 12 membri
Croaia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Slovacia - 9 membri
Estonia, Letonia, Slovenia - 7 membri
Cipru, Luxemburg - 6 membri
Malta - 5 membri

Comitetul Regiunilor

CR este cea mai tanara institutie a Uniunii Europene, creata prin Tratatul de la
Maastricht, articolele (263-265), ca o adunare reprezentativa a autoritatilor locale si regionale
europene.
Comitetul regiunilor reprezinta un raspuns politic la cerintele unitatilor sub-nationale de a
fi implicate in procesul decizional comunitar. Consecinta a expansiunii fondurilor structurale,
corpurile locale au devenit interlocutori ai Comisiei. In tarile cu o structura federala, autoritatile
locale au dorit sa aiba acces la oportunitatile comunitare si sa-si exprime interesele in mod
specific in procesul european de decizie. Un prim pas a fost acela al hotararii Consiliului de a
www.referat.ro
infiinta un Comitet Consultativ al Regiunilor si Autoritatilor Locale. Exista si alte motive pentru
infiintarea acestei institutii europene:
majoritatea legislatiei UE este implementata la nivel regional sau local fapt ce legitimeaza
participarea reprezentantilor la producerea si aplicarea legislatiei comunitare; riscul ramanerii in
urma procesului legislativ si al proceselor europene in general poate fi contracarat prin aducerea
nivelului european mai aproape de cetatean.
Comitetul functioneaza pe baza a trei principii fundamentale: subsidiaritate, proximitate
si parteneriat. Principiul subsidiaritatii arata ca deciziile comunitare privind UE ar trebui luate la
cel mai apropiat nivel fata de cetateni. Principiul apropierii defineste faptul ca toate nivelurile de
guvernare ar trebui sa incerce sa fie mai aproape de cetaten, asociind cetatenii si structurile
asociative civice la procesul decizional. Conform principiului parteneriatului, o administrare
eficienta inseamna cooperarea nivelului european, national, regional si local de guvernare.
Tratatele obliga Comisia si Consiliul sa consulte Comitetul Regiunilor ori de cate ori apar
propuneri in domenii cu implicatii pentru nivelul sub-national ori regional in domeniile coeziunii
sociale si economice, retelelor transeuropene de infrastructura, sanatatii, educatiei si culturii (
Tratatul de la Maastricht) la care s-au adaugat prin Tratatul de la Amsterdam alte 5 domenii,
politici in domeniul angajarii fortei de munca, politica sociala, mediu, educatie profesionala,
transporturi. Ele acopera acum acopera cea mai mare parte a domeniilor de actiune ale UE.
In cazul in care Comisia si Consiliul considera ca este necesar sa ceara avizul Comitetului
Regiunilor, cele doua institutii fixeaza acestuia un termen pentru a-si prezenta avizul. Acest
termen nu poate fi mai mic de o luna.
Comisia, Consiliul si Parlamentul European pot consulta CR, in afara domeniilor
enumerate, in diverse probleme specifice daca se considera ca acestea au implicatii importante la
nivel local sau regional. De asemenea, CR poate redacta(elabora) avize consultative si din
proprie initiativa, fapt ce echivaleaza cu aducerea unor probleme pe agenda de lucru a Uniunii
Europene.
CR are 222 de membrii si acelasi numar de membrii supleanti numiti pe o perioada de
patru ani de catre ani de catre Consiliu la propunerea statelor membre, personalitati din randul
figurilor semnificative ale autoritatilor locale. Alegerea membrilor CR trebuie aiba la baza
principiul echilibrulului politic, geografic si regional/local. Fiecare stat trebuie sa prezinte
Consiliului o lista in care numarul celor propusi sa fie dublu fata de locurile existente.
Comitetul isi organizeaza lucrarile prin intermediul comisiilor de specialisti care
examineaza detaliile propunerilor pentru care el a fost consultat si redacteaza un proiect de
opinie. Acest proiect subliniaza punctele in care exista dezacorduri cu propunerea Comisiei
Europene precum si schimbarile care ar trebui operate. Biroul este format din 40 de membrii
impreuna cu Presedintele si Vice-Presedintele, ales pe doi ani dintre membrii Comitetului si este
responsabil pentru implementarea programului politic a al CoR. Procesele de analiza si elaborare
a opiniilor pentru Comisie si Consiliu beneficiaza de o structura specializata pe domenii:
Comisia pentru Politica de Coeziune Teritoriala, Comisia pentru Politica Sociala si Economica,
Comisia pentru Sustinerea Dezvoltarii, Comisia pentru Cultura si Educatie, Comisia pentru
Afaceri Constitutionale si Guvernare European
Proiectul de opinie solicitat de Comisie si Consiliu este apoi discutat intr-una din cele
cinci sedinte plenare care au loc anual. Daca majoritatea il aproba, proiectul de aviz este adoptat
si este trimis Comisiei, Parlamentului si Consiliului. De asemenea, CR adopta unele rezolutii
referitoare la probleme politice importante pentru dezvoltarea regionala si locala.
In CR exista patru grupuri politice ce reflecta principalele familii politice europene: PES
(Partidul Socialistilor Europeni), EPP (Partidul Popular European), ELDR (Partidul European
Liberal - Democrat si Reformist) si EA (Alianta Europeana).
Largirea UE reprezinta reprezinta si pentru CR o problema importanta intrucat autoritatile
regionale si locale ale statelor care doresc sa faca parte din UE incluse in procesul efectiv de
aderare Din aceasta perspectiva, CR organizeaza conferinte in tarile candidate pentru a permite
reprezentantilor autoritatilor regionale si locale sa cunoasca politicile europene, mai ales politica
de coeyiune si cea regionala. Prin Comitetele Consultative Comune se realizeaza un forum
pentru un schimb de informatii, concepte si probleme specifice autoritatilor locale si regionale
ale tarilor candidate. Potrivit Tratatului de la Nisa (decembrie 2000) Comitetului regiunilor ia i
se vor alatura reprezentantii noilor state membre. Numarul maxim de membrii a fost stabilit la
350.
Tratatul de la Nisa propune de asemenea doua schimbari referitoare la modul de alegere a
membrilor CR. Membrii CR trebuie sa detina functii politice la nivel local si regional locale sau
regionale, iar ei vor fi vor fi numiti cu o majoritate calificata a Consiliului.

Banca Central European i Sistemul European al Bncilor Centrale


Banca Central European (BCE) a fost nfiinat n 1998. Sediul bncii este la
Frankfurt(Germania). Misiunea bncii este s administreze moneda euro moneda unic a UE i
s pstreze stabilitatea preurilor pentru cele peste dou treimi din cetenii UE care utilizeaz
moneda euro. BCE este responsabil i pentru crearea i implementarea politicii monetare n
zona euro.
Pentru a-i ndeplini rolul, BCE colaboreaz cu Sistemul European al Bncilor
Centrale(SEBC), din care fac parte toate cele 27 de state membre ale UE.Cu toate acestea, doar
16 dintre ele au adoptat pn n prezent moneda euro, formnd mpreun zona euro. Bncile
centralenaionale ale acestor ri i Banca Central European alctuiesc aa-numitul
Eurosistem.BCE i desfoar activitatea n condiii de independen total. BCE, bncile
centralenaionale ale SEBC sau alt membru al organismelor lor de decizie nu pot solicita sau
primi instruciuni de la niciun alt organism.
Instituiile UE i guvernele statelor membre UE trebuie s respecte acest principiu i
au obligaia de a nu ncerca s influeneze BCE sau bncile centrale europene.Banca Central
European trebuie analizat prin prisma a dou caracteristici de baz: este o banc
central i o instituie supranaional.
Este banc central deoarece:
administreaz ncepnd cu 1 ianuarie 1999 siatemul monetar in euro
joac un rol important n conducerea politicilor economice
se poate implica n meninerea stabilitii preurilor i a resurselor umane
or gani z eaz r el a i i l e monet ar e nt r e mai mul t e r i cum a f cut i
Si s t emul Monet ar European (SME) lansat n 1979 i care a supravieuit pn la
apariia euro
este banca central a 11 state din Uniunea European
este instan federal n UE

Funcii

Distribuia i supravegherea stabilitii monedei Euro
Definirea politicii europene a intereselor i controlul rezervelor de bani
Cooperarea cu bncile naionale Funciile BCE sunt menionate n Tratatul de la
Maastricht.

Pentru a putea s lucreze eficient,BCE nu are voie s depind de puterea politic, o
chestiune pe care criticii o aduc deseori ndiscuie. BCE a fost creat dup modelul Bncii
Federale Germane Bundesbank.BCE i sistemul de bnci centrale europene n ansamblu, care
include i bncile centrale din toate statele Uniunii Europene, au primit sarcina de a menine
stabilitatea preurilor i de a asigura credibilitatea monedei unice si anume Euro, moneda unic
european, a fost lansat n ianuarie 1999.
De asemenea Banca Centrala European mai reprezint o institiie responsabil de
implementarea politicii monetare europene,definit de Sistemul European al Bncilor Centrale
(SEBC). Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene si anume Consiliul Director si
Comitetul Executiv) conduc acest sistem care are ca sarcini gestionarea masei
monetare,realizarea operationulor valutare,pstrarea i gestionarea rezervelor valutare oficiale ale
statelor membre i promovarea bunei funcionri a sistemelor pe pia.A fost inaugurat pe 30
iunie 1998 i este instituia succesoare Institutului Monetar European. (IME)
Principalele organe ale Bncii Centrale Europene:

Consiliul Director BCE
Este ales la fiecare 8 ani i este format dintr-un preedinte, un vice-preedinte i ali
patru membri. Astfel, statele mici nu sunt reprezentate n consiliul director. La nceperea
lucrilor pe 1ianuarie 1999 olandezul Wim Duisenberga fost ales preedinte. El a fost
nlocuit la 1 noiembrie 2003 de francezul Jean-Claude Trichet. Consiliul director decide
ocupaiile BCE i este ales la recomandarea consiliului BCE.

Consiliului Guvernatorilor BCE
este alctuit din membri ai consiliului director plus guvernatorii bncilor naionale ce fac
parte din zona euro. Este cel mai important organ dedecizie al BCE.

Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC) este format din:

Banca Central European (BCE)
Bncile centrale naionale (BCN) ale celor 27 de state membre ale UE
Acest lucru nseamn c SEBC cuprinde i bncile centrale naionale ale statelor membre
ale UE care nu au adoptat nc moneda euro, fie n baza statutului lor special (Danemarca,
RegatulUnit),fie pentru c beneficiaz de o derogare (lege).Situaia din urm caracterizeaz att
Suedia,ct i alte 8 state membre dintre cele 12 care au aderat la UE ncepnd cu luna mai 2004.
Prin urmare, aceasta nseamn c: aceste ri utilizeaz nc moneda lor naional, pentru
care aplic propria politic monetar, iar respectivele bnci centrale i pstreaz pentru moment
suveranitatea monetar .Desigur,aceste state nu sunt implicate n realizarea activitilor de baz
ale Uniunii Monetare, precum aplicarea politicii monetare n zona euro.
Principii generale:
a) Feder al i s mul r epr ezi nt s i s t emul SEBC i es t e un s i s t em de t i p f eder al
unde deciziile sunt luate n mod colegial i central n cadrul Bncii Centrale Europene;
b) Independena, de aici rezult c SEBC este independent fa de puterea politic i anume
Independena instituional care interzice acceptarea de instruciuni ce nu aparin sferei SEBC;
- Independena personal ce decurge din statutul decidenilor
- Independena funcional de unde rezult obligaie de a stapni inflaia
- Independena financiar provine din capitalul i din resursele priprii ale SEBC-ului;
c) Obiectivul de stabilitate a preurilor;
d) Subs i di ar i t at ea de unde r ez ul t met oda de r epar t i i e a compet en el or
nt r e Uni unea Euroepan i statele membre;
e) Transparena ce arat independena Sistemului European al Bncii Centrale i
confer o obligaie de transparen vis-a-vis de statele membre;
f) Responsabilitatea n a atinge obiectivele de stabilitate a preurilor pe care Tratatul
le-a fixat;
g) Cooperarea n snul Uniunii Europene
h) Comunicarea spre exterior a Bncii Centrale Europene.

Organismele oficiale ale BCE

Banca Central European, n fiina la 1 iunie 1998 i devenit operaional la 1
ianuarie 1999cu sediul la Frankfurt are urmtoarele structuri:
Consiliul guvernatorilor reprezint organ de decizie suprem, i are n
alctuirea sa ase membrii ai Bncilor Centrale Naionale care aparin Eurosistemului
iar n anul 1999 numrul membrilor s-a mrit, ajungnd la 17.

Responsabiliti:
-definete politica monetar a Eurosistemului;
-ia deciziile privind obiectivele monetare intermediare i a aprovizionarilor in rezerve a
Eurosistemului;
-decide recursul la alte monede operaionale de control monetar;
-reglementeaz limita rezervelor obligatorii;
-autorizeaz emisiunea de bilete de banc in euro i a volumului ecesteia;
-decide asupra regulilor contabile i de informaii ale operaiunilor Bncilor Centrale Naionale;
-adopt regulamentul interior al BCE i a organelor de decizie.

Consiliul director se compune din preedinte, vice-preedinte i alti patru membrii,care
sunt alei pe un mandat pe opt ani care nu se poate rennoi.

Responsabiliti:
-pun in practic politica monetar adoptat de Consiliul guvernatorilor;
-transmite instruciuni necesare Bncilor Centrale Naionale
-pregtete ntrunirea Consiliului guvernatorilor
-are responsabilitatea afacerilor curente a BCE

Presedintele prezint ansamblul organelor ale Bncii Centrale Europene i o reprezint n
exterior
Consiliul general al Bncii Centrale Europene se compune din preedinte i vice-
preedintele BCE i guvernatorii tuturor Bncilor Centrale Naionale(BCN).

Modul de funcionare al Bncii Centrale Europene

a) Gestiune intern
Numrul de salariai ai Bncii Centrale Europene se ridic la 604, iar la acest numr se adaug
i personalul bncilor centrale naionale ale statelor membre
b) Relaiile SEBC cu celelalte organisme ale UE:
- rapoarte i audiii
- acorduri i statut de observator
- participri informale (fr titlu formal)

c) SEBC i interzicerea finanrilor publice
Articolele 104 i 104A a Tratatului stipuleaz interzicerea SEBC-ului de a finana
deficitele publice prin emisiune de moned.
d) SEBC i relaiile internaionale
- FMI r epr ez i nt cent r ul Si s t emul ui Monet ar I nt er na i onal ( SMI ) , i ar
Si s t emul European al Bncii Centrale este repreuentat i el de bncil e
naionale ale statelor membre UE;
- La 2 1 d e c e mb r i e 1 9 9 8 F MI a a c o r d a t B n c i i Ce n t r a l e
E u r o p e n e u n p o s t d e observator permanent
e) Controlul contabil i judiciar
f) Comunicarea extern a BCE cu alte state ce nu aparin UE

Resursele Bncii Centrale Europene

Capitalul BCE la creare a avut un fond de 5 miliarde de euro
Rezervele de schimb n afar de moneda euro,aceasta mai are rezerve i n cadrul FMI-
ului i DST-ului n valoare de 50 de miliarde de euro
Contribuia fiecrui membru este fixat in mod proporional n funcie de capitalul
subscris.Fiecare BCN primete din partea BCE n contrapartid o creanta echivalent cu
acestei contribuii
Repartizarea benecifiilor BCE

Rolul Comitetului economic i financiar

Acesta nu este un organism al SEBC, dar are o funcie important n politica
monetar a UE.A fost creat la 1 ianuarie 1999 i succede Comitetul Monetar.
Misiuni ale acestuia:
f or meaz pr opr i i l e i ni i at i ve n f a a Cons i l i ul ui Ecof i n i a Comi s i ei
or gani z eaz s i t ua i a n mat er i e a mi cr i l or de capi t al i l i ber t i i
pl i l or
**************************************************************
Tratatele UE
Uniunea European se bazeaz pe norme de drept. Aceasta nseamn c orice msur luat de UE
deriv din tratatele care au fost aprobate n mod voluntar i democratic de toate rile membre. De
exemplu, dac un anumit domeniu politic nu figureaz ntr-un tratat, Comisia nu poate propune un act
legislativ n domeniul respectiv.
Tratatul este un acord cu for juridic obligatorie ntre statele membre ale UE. El stabilete
obiectivele UE, regulile de funcionare a instituiilor europene, procedura de luare a deciziilor i relaiile
existente ntre Uniune i statele membre.
Tratatele sunt modificate pentru a permite creterea eficienei i transparenei UE, pentru a pregti
extinderile viitoare i pentru a introduce noi domenii de cooperare - cum ar fi moneda unic.
n baza tratatelor, instituiile UE au posibilitatea de a adopta acte legislative, pe care statele membre
le aplic ulterior. Tratatele, legislaia, jurisprudena i propunerile legislative pot fi consultate n
versiune integral pe site-ul EUR-Lex, baza de date a legislaiei UE.
Tratatele principale
Tratatul de la Lisabona
Data semnrii: 13 decembrie 2007
Data intrrii n vigoare: 1 decembrie 2009
Scop: s transforme UE ntr-o entitate mai democratic, mai eficient i mai apt s abordeze, la
unison, probleme globale, cum ar fi schimbrile climatice.
Schimbri eseniale: putere sporit conferit Parlamentului European, schimbarea procedurii de vot
n cadrul Consiliului, iniiativa ceteneasc, funcia de preedinte permanent al Consiliului European,
funcia de nalt Reprezentant pentru politica extern, un nou serviciu diplomatic al UE.
Tratatul de la Lisabona precizeaz ce atribuii:
revin UE
revin statelor membre
sunt comune UE i statelor membre.
Informaii suplimentare despre Tratatul de la Lisabona
Tratatul de instituire a unei Constituii pentru Europa (2004), cu
obiective similare celor prevzute de Tratatul de la Lisabona, a fost semnat dar niciodat ratificat.
Tratatul de la Nisa
Data semnrii: 26 februarie 2001
Data intrrii n vigoare: 1 februarie 2003
Scop: s reformeze instituiile pentru ca UE s poat funciona eficient i dup extinderea pn la 25
de state membre.
Schimbri eseniale: metode pentru modificarea componenei Comisiei i redefinirea sistemului de
vot n cadrul Consiliului.
Textul Tratatului de la Nisa (versiune integral)
Tratatul de la Amsterdam
Data semnrii: 2 octombrie 1997
Data intrrii n vigoare: 1 mai 1999
Scop: s reformeze instituiile UE n pregtirea extinderii ctre noi state membre.
Schimbri eseniale: modificarea, renumerotarea i consolidarea Tratatelor UE i CEE. Un proces
decizional mai transparent (folosirea extins a procedurii de codecizie
).
Textul Tratatului de la Amsterdam (versiune integral)
Tratatul privind Uniunea European - Tratatul de la Maastricht
Data semnrii: 7 februarie 1992
Data intrrii n vigoare: 1 noiembrie 1993
Scop: s pregteasc realizarea uniunii monetare europene i s introduc elemente ale uniunii
politice (cetenie, politic extern comun, afaceri interne).
Schimbri eseniale: crearea Uniunii Europene i introducerea procedurii de codecizie care i confer
Parlamentului un rol mai important n procesul decizional. Noi forme de cooperare ntre guvernele
statelor membre, de exemplu n domeniului aprrii, justiiei i afacerilor interne.
Textul Tratatului de la Maastricht (versiune integral)

Actul Unic European
Data semnrii: 17 februarie 1986 (Luxemburg) / 28 februarie 1986 (Haga)
Data intrrii n vigoare: 1 iulie 1987
Scop: s reformeze instituiile n vederea aderrii Portugaliei i Spaniei i s accelereze procesul de
luare a deciziilor n contextul pregtirilor pentru crearea pieei unice.
Schimbri eseniale: extinderea votului cu majoritate calificat n cadrul Consiliului (din acest motiv
este foarte greu ca o singur ar s aib drept de veto cu privire la legislaia propus), crearea
procedurilor de cooperare i aviz conform, care sporesc influena Parlamentului European.
Textul Actului Unic European (versiune integral)
Tratatul de fuziune - Tratatul de la Bruxelles
Data semnrii: 8 aprilie 1965
Data intrrii n vigoare: 1 iulie 1967
Scop: s simplifice cadrul instituional european.
Schimbri eseniale: crearea unei singure Comisii i a unui singur Consiliu pentru toate cele trei
Comuniti Europene (CEE, Euratom, CECO). Abrogat de Tratatul de la Amsterdam.
Textul Tratatului de fuziune (versiune integral)
Tratatele de la Roma - Tratatele CEE i EURATOM
Data semnrii: 25 martie 1957
Data intrrii n vigoare: 1 ianuarie 1958
Scop: nfiinarea Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a Energiei Atomice
(Euratom).
Schimbri eseniale: extinderea noiunii de integrare european pentru a include cooperarea
economic.
Textul Tratatelor de la Roma (versiune integral)
Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului
Data semnrii: 18 aprilie 1951
Data intrrii n vigoare: 23 iulie 1952
Data expirrii: 23 iulie 2002
Scop: s creeze o relaie de interdependen ntre industriile crbunelui i oelului pentru ca nicio ar
s nu i mai poat mobiliza forele armate fr tirea celorlalte. Aceast decizie a dus la eliminarea
nencrederii i a tensiunilor acumulate pe durata celui de-al doilea rzboi mondial. Tratatul CECO a
expirat n 2002.
Textul Tratatului de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (versiune integral)
Tratatele fondatoare au fost modificate pe msur ce noi ri au aderat la Uniune:
1973 (Danemarca, Irlanda, Regatul Unit)
1981 (Grecia)
1986 (Spania, Portugalia)
1995 (Austria, Finlanda, Suedia)
2004 (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceh, Slovacia, Slovenia,
Ungaria)
2007 (Bulgaria, Romnia)



Izvoarele dreptului Uniunii Europene
Izvoarele dreptului Uniunii Europene sunt de trei tipuri, i anume: izvoarele primare,
izvoarele secundare i izvoarele legislaiei complementare.
Izvoarele primare, sau legislaia primar, cuprind n principal Tratatele de instituire a Uniunii
Europene.
Izvoarele secundare sunt constituite din elemente ale dreptului fondat pe Tratate. Acestea
includ legislaia secundar, legislaia secundar unilateral i dreptul convenional.
Izvoarele complementare sunt alctuite din elemente ale dreptului care nu sunt prevzute n
Tratate. Este vorba despre jurisprudena Curii de Justiie, despre dreptul internaional i
despre principiile generale ale dreptului.
Izvoarele dreptului Uniunii Europene (UE) sunt de trei tipuri: izvoarele primare, izvoarele
secundare i izvoarele complementare.
Izvoarele legislaiei primare
Izvoarele primare, sau legislaia primar, provin, n principal, din tratatele fondatoare, i
anume din Tratatul privind UE i Tratatul privind funcionarea UE. Acestea definesc
repartizarea competenelor ntre Uniune i statele membre i fundamenteaz puterea
instituiilor. Acestea stabilesc astfel cadrul juridic n care instituiile UE pun n aplicare
politicile europene.
De asemenea, legislaia primar cuprinde:
tratatele de modificare ale UE;
protocoalele anexate la tratatele fondatoare i la tratatele de modificare;
tratatele de aderare a statelor membre la UE.
Izvoarele legislaiei secundare
Legislaia secundar cuprinde actele unilaterale i actele convenionale.
Actele unilaterale pot fi clasificate n dou categorii:
cele care figureaz n nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind funcionarea UE:
regulamentul, directiva, decizia, avizele i recomandrile;
cele care nu figureaz n nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind funcionarea UE.
Acestea sunt actele aa-zise atipice, cum sunt comunicrile, recomandrile, crile albe i
crile verzi.
Actele convenionale cuprind:
acordurile internaionale semnate ntre UE, pe de o parte, i o ar sau o organizaie ter,
pe de alt parte;
acordurile ntre statele membre;
acordurile interinstituionale, i anume ntre instituiile UE.
Izvoarele legislaiei complementare
n afar de jurisprudena Curii de Justiie, sursele legislaiei complementare cuprind dreptul
internaional i principiile generale ale dreptului. Aceste surse i-au permis Curii de Justiie
s acopere lacunele din legislaia primar i/sau legislaia secundar.
Dreptul internaional este o surs de inspiraie pentru Curtea de Justiie n elaborarea
jurisprudenei sale. Curtea se refer la acesta fcnd trimitere la dreptul scris, la cutum i
la uzane.
Principiile generale ale dreptului sunt izvoare nescrise elaborate din jurisprudena Curii de
Justiie. Acestea i-au permis Curii de Justiie s instituie norme n diferite domenii care nu
sunt menionate n tratate.



Declaraia Schuman, 9 mai 1950
Pacea mondial nu poate fi asigurat fr a face eforturi creatoare proporionale cu
pericolele care o
amenin.
Contribuia pe care o poate aduce civilizaiei o Europ organizat i activ este
indispensabil pentru
meninerea unor relaii panice. Asumndu-i, timp de mai bine de 20 de ani, rolul
de campioan a unei
Europe unite, Frana i-a pus dintotdeauna eforturile n slujba pcii. Nu am reuit
s realizm o Europ
unit i ne-am confruntat cu rzboaie.
Europa nu se va construi dintr-o dat sau ca urmare a unui plan unic, ci prin
realizri concrete care vor
genera n primul rnd o solidaritate de fapt. Alturarea naiunilor europene implic
eliminarea opoziiei
seculare dintre Frana i Germania. Orice aciune ntreprins trebuie s aib n
vedere n primul rnd
aceste dou ri.
n acest scop, guvernul francez propune ca msuri imediate s fie ntreprinse ntr-o
direcie concret, dar
decisiv.
Guvernul francez propune ca producia franco-german de crbune i oel s fie
plasat sub o nalt
Autoritate comun, n cadrul unei organizaii deschise i altor state europene.
Punerea n comun a
produciilor de crbune i oel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de
dezvoltare economic,
un prim pas ctre realizarea unei federaii europene i va schimba destinele acelor
regiuni care s-au
dedicat n trecut fabricrii muniiei de rzboi, dar care au fost, n acelai timp, cele
mai constante victime
ale conflictelor.
Solidaritatea de producie astfel stabilit va demonstra c orice rzboi ntre Frana
i Germania devine nu
numai inimaginabil, ci i imposibil din punct de vedere material. nfiinarea acestei
uniti de producie
puternice, deschis tuturor rilor care doresc s colaboreze, va pune bazele reale
ale unificrii economice,
angajndu-se s le furnizeze tuturor rilor membre elementele principale ale
produciei industriale, n
condiii egale.
Aceast producie va fi oferit lumii ntregi, fr diferenieri sau excepii, pentru a
contribui la creterea
nivelului de trai i pentru a promova realizrile panice. Cu mijloace suplimentare,
Europa va putea s
duc mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale eseniale: dezvoltarea
continentului african.
n acest mod se va realiza, simplu i rapid, acea fuziune a intereselor care este
indispensabil pentru
crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei
comuniti mai largi i
mai complexe reunind ri aflate mult vreme n conflicte sngeroase.
Prin punerea n comun a produciei de baz i prin instituirea unei nalte
Autoriti, ale crei decizii vor
reuni Frana, Germania i alte state membre, aceast propunere va conduce la
stabilirea primelor baze
concrete ale unei federaii europene, indispensabil pentru meninerea pcii.
Pentru a promova realizarea obiectivelor astfel definite, guvernul francez este
pregtit s iniieze
negocieri pornind de la urmtoarele considerente.
Sarcina pe care o va avea de ndeplinit nalta Autoritate comun va fi de a asigura,
n cel mai scurt timp
posibil, modernizarea produciei i mbuntairea calitii acesteia; furnizarea n
condiii egale a
crbunelui i oelului pentru pieele din Frana i Germania, precum i pentru
pieele din alte ri membre; 2

dezvoltarea n comun a exporturilor ctre alte state; egalizarea i mbuntirea
nivelului de trai al
muncitorilor din aceste ramuri industriale.
Pentru a ndeplini aceste obiective, pornind de la condiiile de producie diferite din
statele membre,
propunem s se instituie o serie de msuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi
aplicarea unui plan de
producie i investiii, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea
preurilor i crearea unui
fond de restructurare care s faciliteze raionalizarea produciei. Circulaia
crbunelui i a oelului ntre
statele membre va fi imediat scutit de toate taxele vamale i nu va fi afectat de
ratele de transport
difereniate. Se vor crea treptat condiii care vor permite o distribuie ct mai
raional a produciei, la cel
mai nalt nivel de productivitate.
Spre deosebire de cartelurile internaionale, care au tendina de a impune practici
restrictive asupra
distribuiei i exploatrii pieelor naionale i de a menine profituri mari, aceast
organizaie va asigura
fuziunea pieelor i extinderea produciei.
Principiile i aciunile eseniale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat
ntre state i naintat
spre ratificare parlamentelor din fiecare ar. Negocierile necesare pentru stabilirea
detaliilor legate de
aplicarea acestor prevederi se vor desfura cu ajutorul unui arbitru numit de
comun acord. Acesta va
avea sarcina de a se asigura c acordurile convenite corespund principiilor enunate
i, n cazul n care se
ajunge la un impas, va decide ce soluie urmeaz s fie adoptat.
nalta Autoritate comun care se ocup de administrarea ntregului sistem va fi
alctuit din personaliti
independente numite de guverne, respectndu-se principiul reprezentrii egale.
Guvernele vor alege de
comun acord un preedinte. Deciziile Autoritii se vor aplica n Frana, Germania
i n celelalte ri
membre. n cazul n care deciziile autoritii vor fi contestate, se vor lua msuri de
la caz la caz.
Un reprezentant al Organizaiei Naiunilor Unite va fi acreditat pe lng Autoritate
i va ntocmi un raport
public pentru ONU de dou ori pe an, pentru a face un bilan al activitii noii
organizaii, n special n
ceea ce privete respectarea obiectivelor acesteia.
Instituirea naltei Autoriti nu va prejudicia n niciun fel regimul de proprietate
asupra ntreprinderilor. n
exercitarea funciilor sale, nalta Autoritate comun va lua n considerare puterea
conferit de Autoritatea
Internaional a Ruhrului i obligaiile de orice natur impuse Germaniei, atta timp ct
acestea rmn n