:

[1] Capitolul I, Sectiunea 1.3, Spatii vectoriale , paginile 20-26.

1.
2.
3.
4.
5.

Spatii vectoriale.Definitii
Spatii vectoriale. Exemple
Spatii vectoriale. Aplicatii
Vectori liniar independenti.Definitie
Vectori liniar independent.Aplicatii

1
1
1
6. Vectorul v = este o combinatie liniara de vectorii v1 = , v2 = pentru ca:
2
1
0
a.
b.
c.
d.

Pentru orice numere reale , avem ca (1, 2) = (1,1) + (1, 0)

Exista numere reale , astfel incit (1, 2) = (1,1) + (1, 0)
Daca (1, 2) = (1,1) + (1, 0) atunci = 0, = 0.
Nu exista numere reale , astfel incit (1, 2) = (1,1) + (1, 0)

1
1
7. Vectorii v1 = , v2 = formeaza un sistem liniar independent pentru ca:
1
0
a. Pentru orice numere reale , avem ca (0, 0) = (1,1) + (1, 0)
b. Exista numere reale , astfel incit (0, 0) = (1,1) + (1, 0)
c. Daca (0, 0) = (1,1) + (1, 0) atunci pentru doua numere reale , atunci = 0, = 0.
d. Nu exista numere reale , astfel incit (0, 0) = (1,1) + (1, 0)

8.
9. Vectori liniar dependenti.Definitie
10. Vectori liniar dependenti. Aplicatii

1
1
3
4 , v = 2 , v = 2 .
11. Fie vectorii din spatiul R : v1 = 2 3
2
0
5



Stabiliti daca
a. Vectorii sunt liniar dependent
3

b. Vectorii sunt liniar independent

c. Multimea B = {v1 , v2 } formeaza o baza a spatiului R 2
12. Spatiu vectorial finit dimensional.Definitie
13. Sistem de generatori. Definitie

1
3
4
14. Fie vectorii v1 , v2 R 2 , v1 = , v2 = . Sa se scrie vectorul v = ca o combinatie
2
4
2
liniara a vesctorilor v1 , v2 .
a. v = 5v1 + 3v2
b. v = 5v1 + 3v2
c. v = 3v1 + 5v2
d. v = 5v1 3v2
15. Baza si dimensiune a unui spatiu vectorial. Definitii
16. Baza si dimensiune a unui spatiu vectorial. Aplicatii
17. Modificarea coordonatelor unui vector la schimbarea bazei. Matricea de trecere. Aplicatii.
18. Aflati coordonatele vectorului:

1
3
v = 1 , v R

in baza

2
2
1
2 , v = 1 , v = 2 }
B = {v1 = 2 3
1
2
2



din spatial R3:

1 1 1
a. , ,
3 3 3
1 1 1
, ,
b.
3 3 3
2 1 2
c.
, ,
3 3 3
1 1 1
d. , ,
6 3 3
19. Aflati coordonatele vectorului

1
3
v = 1 , v R

1

in baza canonica din spatiul R3.
a.
b.
c.
d.

1,1,1
1,2,2
2,2,2
1,0,1

[1] Capitolul I, Sectiunile 1.1-Sisteme de ecuatii liniare, 1.2- Sisteme de inecuatii liniare ,
paginile 13-20.
20. Sisteme de ecuatii liniare.Teorema Kroneker-Capelli
21. Sisteme de ecuatii liniare. Metode de rezolvare
22. Sisteme de ecuatii liniare. Aplicatii
23. Sa se resolve cu metoda eliminarii (pivotului) sistemul de ecuatii:

x1 + 2 x2 + 3 x3 2 x4 = 6
2 x x 2 x 3 x = 8
1 2
3
4

3 x1 + 2 x2 x3 + 2 x4 = 4
2 x1 3 x2 + 2 x3 + x4 = 8

a. Sistemul este incompatibil

b. x1 = 1, x2 = 2, x1 = 1, x1 = 2
c. x1 = 1, x2 = 2, x1 = 1, x1 = 2
d. Sistemul este compatibil simplu nedeterminat

24. Sisteme de inecuatii liniare. Metode de rezolvare

25. Sisteme de inecuatii liniare. Aplicatii
[1] Capitolul I, Sectiunea 1.4-Spatii euclidiene, paginile 26-29.
26. Spatii euclidiene.Definitii
27. Spatii euclidiene. Aplicatii
28. Produs scalar. Definitie
29. Norma unui vector. Definitie.
30. Vectori ortogonali. Definitie

31. Sistem ortogonal de vectori. Definitie.

32. Procedeul de ortogonalizare Gramm-Schmidt. Aplicatii
33. Spatiu vectorial normat. Definitie.
34. Baza ortonormata. Definitie
35. Baza ortonormata. Aplicatii
[1] Capitolul I, Sectiunea 1.5-Aplicatii liniare, paginile 29-36.
36. Aplicatii liniare, transformari liniare, operatori liniari. Definitii
37. Matrice asociata unei aplicatii liniare, transformari liniare sau operator liniar. Aplicatii
38. Fie operatorul liniar F : X X , unde;
2 x1 + x2
f ( x) =

x1 + 2 x3
Determinati spatial vectorial X :
a. R
b. R2
c. R3
39. Fie operatorul liniar F : X X , unde;
2x + x
f ( x) = 1 2
x1 + 2 x2
Precizati matricea asociata acestui operator liniar.
1
A=
1
2
b. A =
2
2
c. A =
1
0
d. A =
1
a.

1
1

2
2

1
2

1
0

40. Valori proprii atasate unei aplicatii liniare, transformari liniare sau operator liniar. Definitie
41. Vector propriu atasat unei aplicatii liniare, transformari liniare sau operator liniar. Definitie
42. Polinom caracteristic atasat unei aplicatii liniare, transformari liniare sau operator liniar.
Definitie
43. Fie operatorul liniar F : X X , unde;
2x + x
f ( x) = 1 2
x1 + 2 x2

Determinati polinomul characteristic asociat acestui operator:

a. P ( ) = 2 + 1
b. P ( ) = 2 + 2 3
c. P ( ) = 2 4 + 3
d. P ( ) = 2 2 + 3
44. Ecuatie caracteristica atasata unei aplicatii liniare, transformari liniare sau operator liniar.
Definitie.
45. Pentru urmatorul operator T : X X determinat prin matricea sa in baza canonica.
1
0
0
1
A=
1
1

0
1
0

stabiliti care este ecuatia caracteristica:

a. 3 + 2 + 2 = 0
3 + 2 2 = 0
b.
c.
3 2 + 2 = 0
d. 3 2 + 2 = 0
46. Determinarea valorilor proprii si a vectorilor proprii pentru o aplicatie liniara, transformare
liniara sau operator liniar. Aplicatii
47. Fie operatorul liniar F : X X , unde;
2x + x
f ( x) = 1 2
x1 + 2 x2
Aflati vectorii proprii asociati acestui operator liniar.
R, R
a. ( , ), ( , 2 )
R, R
b. ( , 2 ), (2 , )
c. (2 , 2 ), ( , )
R, R
48. Fie F : R 3 R 3 un operator liniar care in baza canonica este dat de matricea:

3
2
5
6 4
A=
4

4 4
5

Aflati valorile proprii asociate acestui operator.

a. 1 = 11, 2 = 2, 3 = 3
b. 1 = 1, 2 = 2, 3 = 3

c. 1 = 1, 2 = 2, 3 = 3
d. 1 = 1, 2 = 2, 3 = 3
49. Fie operatorul liniar F : X X , unde;
2x + x
f ( x) = 1 2
x1 + 2 x2
Determinati valorile proprii asociate pentru acest operator liniar.
a. 1 = 1, 2 = 3
b. 1 = 1, 2 = 3
c. 1 = 1, 2 = 3
d. 1 = 1, 2 = 3
50. Sa se determine suma valorilor proprii pentru urmatorul operator T : X X determinat
prin matricea sa in baza canonica.
1
0
0
1
A=
1
1

0
1
0

i =3

a.

= 1

i =1

i =3

b.

=3

i =1

i =3

c.

=1

i =1

i =3

d.

= 3

i =1

51. Diagonalizarea unei matrici. Aplicatii

[1] Capitolul I, Sectiunea 1.6-Forme liniare. Forme patratice, paginile 36-44
52. Forma liniara. Definitie
53. Forma biliniara. Definitie
54. Forme biliniare. Aplicatii
55. Se da forma biliniara urmatoare:
f ( x, y ) = 2 x1 y1 + x2 y1 + x1 y2 3 x1 y3 2 x2 y3

Scrieti matricea asociata:

1
3
2
A=
0
2
1

1
3
2
b. A =
2
1 1

1
3
2
c. A =
0
2
1

56. Se da matricea:
a.

2
A=
1

1
atasata unei forme biliniare. Scrieti forma biliniara corespunzatoare:
2

a.

f ( x, y ) = 2 x1 y1 x1 y2 x2 y1 + 2 x2 y2

b.

f ( x, y ) = 2 x1 y1 + x1 y2 x2 y1 + 2 x2 y2

c.

f ( x, y ) = 2 x1 y1 x1 y2 + x2 y1 + 2 x2 y2

d.

f ( x, y ) = 2 x1 y1 + x1 y2 + x2 y1 + 2 x2 y2

57. Forma biliniara simetrica. Definitie

58. Forma patratica. Definitie
59. Forme patratice. Aplicatii
60. Fie urmatoarea forma patratica:
2
2
f ( x1 , x2 ) = 2 x12 4 x1 x2 x2 + 6 x1 x3 + 8 x2 x3 5 x3
Aflati matricea asociata acestei forme patratice.

2
a. A = 2

2
b. A = 2

2
c. A = 2

2
d. A = 4

2
1
4
2
1
4
2
1
4
4
1
8

3
4

3
4

3
4

6
8

61. Forme patratice pozitiv si semipozitiv definite.Definitii

62. Forme patratice pozitiv si semipozitiv definite.Aplicatii
63. Determinati R astfel incit forma patratica urmatoare sa fie pozitiv definita:
2
2
V ( x1 , x2 , x3 ) = 2 x12 + 3 x2 + x3 2 x1 x2 + 2 x2 x3
2
a. ( , )
5
2
b. ( , )
5
2
c. (, )
5
64. Stabiliti natura formei patratice urmatoare:
2
2
V ( x) = 8 x12 6 x1 x2 + 2 x2 x3 + 4 x2 + x3

a.
b.
c.
d.

Pozitiv definita
Negative definita
Semipozitiv definita
Nedefinita

65. Forme patratice negativ si seminegativ definite.Definitii

66. Forme patratice negativ si seminegativ definite.Aplicatii
67. Forme patratice nedefinite. Definitie
68. Forme patratice nedefinite. Aplicatii Forme patratice canonice. Definitie
69. Reducerea unei forme patratice la forma canonica. Metoda Jacobi. Aplicatii
70. Fie urmatoarea forma patratica:
2
2
f ( x1 , x2 ) = 2 x12 4 x1 x2 x2 + 6 x1 x3 + 8 x2 x3 5 x3
Sa se aduca la forma canonica (suma de patrate) prin metoda Jacobi:
1
1 2 6 2
a. f ( x1 , x2 ) = x12 x2 + x3
2
3
41
1
1 2 6 2
b. f ( x1 , x2 ) = x12 + x2 x3
2
3
41
1
1 2 6 2
c. f ( x1 , x2 ) = x12 x2 + x3
2
3
41
71. Utilizind metoda lui Jacobi aduceti la forma canonica forma patratica urmatoare:
2
2
V ( x1 , x2 , x3 ) = 2 x12 + 3 x2 + x3 2 x1 x2 + 2 x2 x3
1
1 2 1 2
a. V ( x1 , x2 , x3 ) = x12 + x2 + x3
2
3
2
1 2 2 2 5 2
b. V ( x1 , x2 , x3 ) = x1 + x2 + x3
2
5
3

1 2 2 2 5 2
x1 + x2 + x3
2
5
7
72. Reducerea unei forme patratice la forma canonica. Metoda Gauss. Aplicatii
73. Reducerea unei forme patratice la forma canonica. Metoda valorilor proprii. Aplicatii
74. Fie urmatoarea forma patratica:
2
2
f ( x1 , x2 ) = 2 x12 4 x1 x2 x2 + 6 x1 x3 + 8 x2 x3 5 x3
Precizati sirul minorilor asociati acestei frome patratice:
a. 1 = 2, 2 = 6, 3 = 10
c. V ( x1 , x2 , x3 ) =

b. 1 = 2, 2 = 6, 3 = 41
c. 1 = 1, 2 = 4, 3 = 4
75. Reducerea unei forme patratice la forma canonica. Aplicatii
[1] Capitolul II, Programare liniara, Sectiunea 2.2-Forma
programare liniara, paginile 47-49

generala a unei probleme de

76. Forma generala a unei probleme de programare liniara.

77. Forma generala a unei probleme de programare liniara. Aplicatii
[1] Capitolul II, Programare liniara, Sectiunea 2.3-Solutia problemei de programare liniara
(PPL), paginile 49-51
78. Solutie posibila a unei PPL. Definitie
79. Solutie de baza a unei PPL. Definitie
80. Solutii degenerate si nedegenerate ale unei PPL. Definitii
81. Solutia optima a unei PPL. Definitie.
82. Solutii ale unei PPL. Aplicatii
[1] Capitolul II, Programare liniara, Sectiunea 2.4-Metoda Simplex de rezolvare a unui program
liniar standard, paginile 51-56
83. Coordonate bazice (variabile de baza). Definitie
84. Construirea tabelului simplex. Aplicatii
85. Teorema de existenta a unui optim finit pentru programul liniar standard
86. Teorema de existenta a unui optim infinit pentru programul liniar standard
87. Criteriu de determinare a locatiei pivotului in tabelul simplex.
88. Criteriu de determinare a vectorului ce intra in baza
89. Criteriu de determinare a vectorului ce iasa din baza
90. Reguli de calcul a elementelor din tabelul simplex
91. Metoda Simplex de rezolvare a unui program liniar standard. Aplicatii

92. Fie problema de programare liniara:

[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
x1 + 2 x2 + 3 x3 5

2 x1 + x2 + x3 4
x + 2x + 2x 6
2
3
1
xi 0, i = 1, 3
Sa se aduca la forma standard simplex.

[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
x1 + 2 x2 + 3 x3 + x4 5

a. 2 x1 + x2 + x3 4
x + 2x + 2x 6
1
2
3
xi 0, i = 1, 3
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3 + 0 x4 + 0 x5 + 0 x6
x1 + 2 x2 + 3 x3 + x4 = 5

b. 2 x1 + x2 + x3 + x5 = 4
x + 2x + 2x + x = 6
2
3
6
1
xi 0, i = 1, 6
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3 + 0 x4 + 0 x5 + 0 x6
x1 + 2 x2 + 3 x3 x4 = 5

c. 2 x1 + x2 + x3 x5 = 4
x + 2x + 2x x = 6
2
3
6
1
xi 0, i = 1, 6
93. Fie problema de programare liniara:

[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
x1 + 2 x2 + 3 x3 5

2 x1 + x2 + x3 4
x + 2x + 2x 6
1
2
3
xi 0, i = 1, 3
Prima iteratie a algoritmului simplex este:

cj

10

20

CB

XB

a1

a2

a3

a4

a5

a6

a4

a5

a6

10

20

fj
j=

cj-fj

Pivotul se afla pe linia corespunzatoare lui:

a. a4
b. a5
c. a6
94. Fie problema de programare liniara:
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3

x1 + 2 x2 + 3 x3 5

2 x1 + x2 + x3 4
x + 2x + 2x 6
2
3
1
xi 0, i = 1, 3
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
5

cj

10

20

CB

XB

a1

a2

a3

a4

a5

a6

a4

a5

a6

10

20

fj
j=

cj-fj

Stabiliti care este vectorul care iese, respective vectorul care intra in baza:
a. intra a3, iese a4
b. intra a3, iese a5

c. intra a3, iese a6

d. intra a1, iese a6
e. intra a1, iese a5
95. Fie problema de programare liniara:
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3

x1 + 2 x2 + 3 x3 5

2 x1 + x2 + x3 4
x + 2x + 2x 6
2
3
1
xi 0, i = 1, 3
Care este solutia optima pentru problema de programare liniara?
10
5

7 8
, xopt = 0, 0, , yopt = 0, ,
a. maxf =
3
3

3 3
100
5

7 8
b. maxf =
, xopt = 0, 0, , yopt = 0, ,
3
3

3 3
100
5
7 5

, xopt = 0, , , yopt = 0, 0,
c. maxf =
3
3
3 3

96. Fie problema de programare liniara:

[max] f = 7 x1 + 8 x2

2 x1 + x2 5

x1 + 2 x2 4
xi 0, i = 1, 2
Aplicindu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la:
7

cj

CB

XB

a1

a2

a3

a4

a3

3
2

a2

1
2

1
2

fj

16

j=

cj-fj

Linia lui j este:

a. 3, 0,0,-4
b. -3, 0,0,4

1
2

c. 7, 8,0,0
d. -7, -8,0,0
97. Fie problema de programare liniara:
[min] f = 6 x1 + 7 x2
x1 + x2 1

x1 2 x2 1
xi 0, i = 1, 2
Matricea asociata formei standard este:
1 1 1 0
a. A =

1 2 1 0
1
b. A =
1
1
c. A =
1
1
d. A =
1

1 1
2

1 1
2

0
1

0
1

0
1

[1] Capitolul II, Programare liniara, Sectiunea 2.7- Dualitate in programare liniara, paginile 6772
98. Programul dual al unei PPL.Teorema de existenta a solutiei, Teorema fundamental a
dualitatii, Conditia necesara si suficienta de optimalitate. Aplicatii
99. Fie problema de programare liniara:
[min] f = 6 x1 + 7 x2
x1 + x2 1

x1 2 x2 1
xi 0, i = 1, 2
Duala acestei probleme de programare liniara este:
[max]g = 6 y1 + 7 y2
y1 + 5 y2 1
a.
y1 2 y2 1
yi 0, i = 1, 2

[max]g = y1 + y2
y1 + 5 y2 6
b.
y1 2 y2 7
yi 0, i = 1, 2
[max]g = y1 + y2
y1 + y2 6
c.
5 y1 2 y2 7
yi 0, i = 1, 2
[max]g = y1 + y2
y1 + y2 6
d.
5 y1 2 y2 7
yi 0, i = 1, 2
100. Fie problema de programare liniara:

[max] f = 7 x1 8 x2 + 3 x3 + 2 x4 + 2 x5
3 x1 + x3 + x4 4

2 x1 x3 + x4 + x5 = 1
x + x + 2x + 2x = 2
3
4
1 2
xi 0, i = 1, 5
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:
7

XB

a1

a2

a3

a4

a5

a6

-1

CB

-8

Baza initiala pentru algoritmul simplex este:

a. B = {a6 , a2 , a5 }
b. B = {a2 , a6 , a5 }
c. B = {a2 , a5 , a6 }

d. B = {a6 , a5 , a2 }
101. Fie problema de programare liniara:

[max] f = 2 x1 + 2 x2 + 3 x3 + 2 x4 + 5 x5
3 x1 + x3 + x4 4

2 x1 + x2 x3 + x4 = 1
x + 2x + 2x + x = 2
3
4
5
1
xi 0, i = 1, 5
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:
2

cj

CB

XB

a1

a2

a3

a4

a5

a6

a6

a2

-1

a5

Linia lui fj este:

a. 12,9,2,8,12,5,0
b. 0,2,2,8,12,5,0
c. 0,9,2,8,-2,5,0
[1] Capitolul II, Programare liniara, Sectiunea 2.8-Aplicatii in economie, Sectiunea 2.9-Probleme
de transport, paginile 74-85.
102. Se considera problema de transport:
B1

B2

B3

Disponibil

N1

20

N2

45

N3

65

Necesar

30

40

60

O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda coltului N-V este:

a.

x12 = 20, x21 = 10, x23 = 35, x32 = 5, x33 = 60 , in rest xij = 0

b. x12 = 20, x21 = 30, x23 = 35, x32 = 5, x33 = 20 , in rest xij = 0
c.

x12 = 30, x21 = 10, x23 = 15, x32 = 5, x33 = 60 , in rest xij = 0

d. x12 = 20, x21 = 15, x23 = 35, x32 = 10, x33 = 60 , in rest xij = 0
103. Se considera problema de transport:
B1

B2

B3

Disponibil

N1

20

N2

45

N3

65

Necesar

30

40

60

O solutie initial de baza obtinuta prin metoda costului minim pe linie este:
a. x12 = 40, x21 = 30, x23 = 15, x32 = 10, x33 = 45 , in rest xij = 0
b. x12 = 20, x21 = 15, x23 = 15, x32 = 20, x33 = 50 , in rest xij = 0
c.

x12 = 20, x21 = 30, x23 = 15, x32 = 20, x33 = 45 , in rest xij = 0

d. x12 = 30, x21 = 20, x23 = 25, x32 = 20, x33 = 45 , in rest xij = 0
[1] Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunile 3.1-3.4, paginile 86-92.
104. Functii vectoriale, Limite iterate, Continuitatea functiilor vectoriale. Continuitate partiala.
Definitii
[1] Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunile 3.5-3.9, paginile 93-100.
105. Derivate partiale pentru o functie reala de mai multe variabile si inerpretarea lor
economica (randamente marginale sau produse marginale)
106. Diferentiabilitatea functiilor de mai multe variabile
107. Derivate partiale de ordin superior. Criteriile lui Schwartz si Young.
108. Formula lui Taylor.
[1] Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunea 3.10, paginile 101-104.
109. Extremele functiilor de mai multe variabile. Aplicatii
110. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x3 + y 3
Derivata partiala a lui f in raport cu x este:
a. f x( x, y ) = 3 x

b.

f x( x, y ) = 3 x 2

c.

f x( x, y ) = 3 x 2 + 3 y 2

d. alt raspuns
111. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x3 + y 3
Derivata partiala a lui f in raport cu y este:
a.

f y( x, y ) = 3 y

b.

f y( x, y ) = 3 y 2

c.

f y( x, y ) = 6

d. alt raspuns
112. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x3 + y 3
Derivata partiala mixta a lui f in raport cu x si y este:
a.

(2)
f xy ( x, y ) = 3 x 2 y 2

b.

(2)
f xy ( x, y ) = x + y

c.

(2)
f xy ( x, y ) = 0

d. Nu exista
113. Scrieti diferentiala de ordinal intai a functiei f ( x, y ) = x3 + y 3
a. df ( x, y ) = 3 x 2 dx + 3 y 2 dy
b. df ( x, y ) = 6dx + 6dy
c. df ( x, y ) = 3 xdx + 3 ydy
d. alt raspuns
114. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x3 + y 3
f are punct stationar pe:
a. M(0,0)
b. M(-1,0)
c. M(1,0)
d. M(1,1)

115. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x3 + y 3

Estimand valoarea expresiei:
(2)
f x(2) (0, 0) f y(2) (0, 0) [ f xy (0, 0)]2 si tinand cont de valoarea f x(2) (0, 0) , stabileste natura
2
2
2
punctului critic M(0,0)

a.
b.
c.
d.

Punct de maxim local

Nu este punct de extrem local
Punct de minim local
Nu se poate spune nimic despre natura punctului (0,0)

[1] Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunea 3.11, paginile 105-106.
116. Functii implicite
117. [1]Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunea 3.12, paginile 106-107.
118. Extreme conditionate (legate) - Metoda multiplicatorilor lui Lagrange
[1]Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunile 3.13-3.14, paginile 107-109.
119. Functii omogene de mai multe variabile. Functii omogene in economie
[1]Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunile 3.15-3.20, paginile 110-115.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.

Ecuatii diferentiale. Definitie.problema lui Cauchy.

Ecuatii diferentiale care nu contin variabile independente
Ecuatii cu variabile separabile.
Ecuatii omogene
Ecuatii reductibile la ecuatii omogene.
Ecuatii liniare de ordinal intii.
Fie ecuatia diferentiala y = x + 1
Ecuatia este:
a. Cu variabile separabile
b. Ecuatie omogena
c. Ecuatie diferentiala de ordinul II
d. Alt raspuns

127. O forma echivalenta a ecuatiei y = x + 1 este

a. dy = x + 1
dy
= x +1
x
c. dy = ( x + 1)dx

b.

d. dx = x + 1

128. Solutia ecuatiei y = x + 1 este data de

b.

x2
2
y = x2 + x

c.

y=

a.

d.

y=

x2
+ x+C
2
y=x

[1] Capitolul III, Elemente de Analiza matematica, Sectiunile 3.21, paginile 116-117.
129. Aplicatii in economie a ecuatiilor diferentiale.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Manual de referinta:
[1] Rodica Trandafir, I.Duda, Aurora Baciu, Rodica Ioan, Silvia Barza, Matematici pentru
economisti, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti
Text alternativ:
[2] Matematici pentru economist Sinteza