Eseu bazat pe lucrarea scrisa

Lexus si Maslinul a lui Thomas Friedman

Nu este loc pentru nvini i nici pentru regrete.Afirmaia este cinic, nu se bazeaz pe
emoie.Este rece, implacabil, axiomatic. Dezvoltarea unei afaceri i deci a unei surse de profit
nu are nimic n comun cu sensibilitatea, cu indulgena i uneori nici cu morala sau adevarul. Este
o construcie n care, n mod automat unul catig totul, iar cellalt pierde totul.
n viziunea autorului !"omas #riedman,cel care are potential, cel care este pregatit sa
infrunte o masiva piata globala, atat profesional cat si psi"ic, este invingator. nsa, cel care nu are
incredere in propriile forte, cel care nu este pregatit in domeniul economic, se limiteaza la a$si
desfasura actiunea in cadrul pietelor locale, astfel devine un invins, realizand mult mai putin.
%a fii invingator, sa ai cat mai mult, sa strangi este visul fiecaruia dintre noi, dar daca
procentul invingatorilor ar fi cu mult mai mare decat al celor care isi desfasoara activitatea in
pietele locale, atunci ar exista un profit urias prin care ei si$ar permite sa cumpere principalii
concurenti, a&ungandu$se astfel la monopol in acel domeniu.'n exemplu ar fii fuziunea dintre
(D%)(*% si '+* (omania.(ezultatul acestei fuziuni ar fi un colos in domeniul telecom ce ar
acapara mai mult de ,-. din piata acestui domeniu din (omania.*onsecintele acestei fuziuni ar
putea fi reprezentate de cresterea pretului abonamentelor, diminuarea investiilor, scaderea
interesului pentru inovare.
'n alt exemplu pe care !"omas #riedman il evidentiaza este cel al sportivului celebru, care
nu valoreaza nimic fara coec"ipierii lui, care l$a randul lor la fel de buni, au un salariu mult mai
mic.
/ manevra de care autorul ne vorbeste, este dorinta companiilor mari de a muta fabricile in
tari unde salariile sunt mai mici.'n exemplu este c"iar compania N0E.*are a mutat fabrica la
1ietnam.De ce2 Nu pentru ca vietnamezii sunt mai calificati decat americanii, doar pentru ca
salariile fiind mai mici in 1ietnam, rezulta un profit mai mare al firmei.
'n exemplu pe care l$am putea dezvolta si care are legatura cu (omania, este compania
No3ia. Decizia acestora de a$si muta fabrica in (epublica 4oldova a generat diverse opinii in
mediul economic. 4otivand ca sunt probleme 5stric economice6 compania No3ia nu a privit
inapoi la cei aproximativ 77-- de anga&ati, care au ramas fara locuri de munca. / alta consecinta
a plecarii acestei companii este faptul ca cifra de afaceri reprezenta 8.9. din +:$ul (omaniei,
lucru care afecteaza substantial economia (omaniei.
Autorul isi exprima opozitia fata de sistemul actual, sistemul globalizarii, prezentand o
multime de factori negativi ai acestui sistem.
Daca credem in acesta viziune a autorului privind opozitia fata de sistemul actual2 Da, are
dreptate c;nd spune c globalizarea creeaz lips de intimitate si protecie personal, e incorect
faa de multi oameni i e prea dezumanizant .De aici nevoia de a recurge mai mult la modelul
mslinului, al tradiiei prin care individul se salveaz pe sine nsui cobor;nd la sursa vie i
inepuizabil a fondului naional. Dar pentru aceasta trebuie modificate mai multe seturi de
politici economice i mai ales sociale.
n primul rand noul sistem reprezentat de globalizare spune el 5 ne$a invadat mult mai
rapid decat eram noi in stare sa ne formam pentru a$l percepe si a$l intelege.6
Aceasta viteza imensa cu care se dezvolta lumea in noul sistem are marele inconvenient de
a crea instabilitate, iar pentru tarile care au ramas in urma se creeaza o prapastie imposibil de
traversat la un moment dat. n acest scop autorul spune ca daca ar fi sa compare sistemul
globalizarii cu un sport acel sport ar fi o cursa de 8--4 reluata la nesfarsit in care nu ar conta de
cate ori ati castiga pentru ca in ziua urmatoare a$ti lua startul din nou si daca ati pierde la o
sutime de secunda ar fi ca si cand ati pierde la o ora.
Alta dovada a instabilitatii acestui sistem si a imprevizibilitatii lui este exemplul dat cu cei
doi economisti (obert *. 4erton si 4<ron %. %c"oles care in 8==> au castigat premiul Nobel
pentru gestionarea riscurilor iar in 8==? compania la care lucrau a interpretat gresit natura
riscului pe piata globala de capital si au provocat cele mai mari pierderi din istoria fondurilor
"edgings.
n conceptul autorului in sistemul globalizarii este construit pe trei ec"ilibre de forta care
se intersecteaza si se influenteaza reciproc @ superputerea dominanta A %'AB superpietele A Call
%treet, Dong 0ong, EondraB si super indivizii.
n al doilea rand sistemul globalizarii presupune pentru unele state pierderea ADN$ului si
inlocuirea sa cu cel American. Adica renuntarea la identitatea fiecarui popor care il face diferit
de celelalte, asta la un moment dat va duce la un singur popor ca un amalgam de rase, ceea ce
pentru unii nu este o varianta. +entru a evidentia acest ec"ilibru care trebuie sa se pastreze intre
globalizare si pastrarea nationalitatii unui stat, autorul asociaza globalizarea cu Eexus care
reprezinta te"nologia, viteza, dezvoltarea, iar identitatea unui stat cu maslinul reprezinta
identitatea, traditiile, familia, nationalitatea, ceea ce te face diferit de celelalte state.
n alta ordine de idei in acest sistem in care dezvoltarea are o viteza uimitoare, in care
internetul a a&uns indispensabil pentru tot mai multi, ganditi$va ce s$ar intampla daca la un
moment dat se va a&unge la un regres al te"nologiei 2 *um ar fi daca deodata nu mai ai telefon,
internet sau televizor2 *um credeti ca ar reactiona oamenii la asta, mai ales din punct de vedere
psi"ic2 %$ar putea controla "aosul care s$ar produce2
Asadar opozitia poetului fata de sistemul actual este pe deplin indreptatita atata timp cat
noul sistem al globalizarii ne confera multe avanta&e dar in contextul unei instabilitati si
imprevizibilitati permanente , iar pentru aceste avanta&e trebuie sa renuntam usor usor la
identitatea noastra ca om si ca popor ceea ce reprezinta un pret prea mare deocamdata.
n noul context global cum privim rolul europei2
(olul Europei ar trebui sa fie unul esenial . Este generatorul cultural al Americii
A%'ABdefapt, i ar trebui s devin ea nsi o Americ, cu condiia de a face maleabile barierele
lingvinstice, culturale i economice din cadrul ei. *u mai mult suplee i adopt;nd un stil
american de rezolvare a problemelor, Europa poate fi mai mult dec;t America, at;t ca
rentabilitate c;t i ca beneficiari.