Sunteți pe pagina 1din 6

Eseu bazat pe lucrarea scrisa

Lexus si Maslinul a lui Thomas Friedman


Nu este loc pentru nvini i nici pentru regrete.Afirmaia este cinic, nu se bazeaz pe
emoie.Este rece, implacabil, axiomatic. Dezvoltarea unei afaceri i deci a unei surse de profit
nu are nimic n comun cu sensibilitatea, cu indulgena i uneori nici cu morala sau adevarul. Este
o construcie n care, n mod automat unul catig totul, iar cellalt pierde totul.
n viziunea autorului !"omas #riedman,cel care are potential, cel care este pregatit sa
infrunte o masiva piata globala, atat profesional cat si psi"ic, este invingator. nsa, cel care nu are
incredere in propriile forte, cel care nu este pregatit in domeniul economic, se limiteaza la a$si
desfasura actiunea in cadrul pietelor locale, astfel devine un invins, realizand mult mai putin.
%a fii invingator, sa ai cat mai mult, sa strangi este visul fiecaruia dintre noi, dar daca
procentul invingatorilor ar fi cu mult mai mare decat al celor care isi desfasoara activitatea in
pietele locale, atunci ar exista un profit urias prin care ei si$ar permite sa cumpere principalii
concurenti, a&ungandu$se astfel la monopol in acel domeniu.'n exemplu ar fi fuziunea dintre
(D%)(*% si '+* (omania.(ezultatul acestei fuziuni ar fi un colos in domeniul telecom ce ar
acapara mai mult de ,-. din piata acestui domeniu din (omania.*onsecintele acestei fuziuni ar
putea fi reprezentate de cresterea pretului abonamentelor, diminuarea investiilor, scaderea
interesului pentru inovare.
'n alt exemplu pe care !"omas #riedman il evidentiaza este cel al sportivului celebru, care
nu valoreaza nimic fara coec"ipierii lui, care la randul lor sunt la fel de buni, dar au un salariu
mult mai mic.
/ manevra de care autorul ne vorbeste, este dorinta companiilor mari de a muta fabricile in
tari unde salariile sunt mai mici.'n exemplu este c"iar compania N0E.*are a mutat fabrica in
1ietnam.De ce2 Nu pentru ca vietnamezii sunt mai calificati decat americanii, doar pentru ca
salariile fiind mai mici in 1ietnam, rezulta un profit mai mare al firmei.
'n exemplu pe care l$am putea dezvolta si care are legatura cu (omania, este compania
No3ia. Decizia acestora de a$si muta fabrica in (epublica 4oldova a generat diverse opinii in
mediul economic. 4otivand ca sunt probleme 5stric economice6 compania No3ia nu a privit
inapoi la cei aproximativ 77-- de anga&ati, care au ramas fara locuri de munca. / alta consecinta
a plecarii acestei companii este faptul ca cifra de afaceri reprezenta 8.9. din +:$ul (omaniei,
lucru care afecteaza substantial economia (omaniei.
Autorul isi exprima opozitia fata de sistemul actual, sistemul globalizarii, prezentand o
multime de factori negativi ai acestui sistem.
Daca credem in acesta viziune a autorului privind opozitia fata de sistemul actual2 Da, are
dreptate c;nd spune c globalizarea creeaz lips de intimitate si protecie personal, e incorect
faa de multi oameni i e prea dezumanizant .De aici nevoia de a recurge mai mult la modelul
mslinului, al tradiiei prin care individul se salveaz pe sine nsui cobor;nd la sursa vie i
inepuizabil a fondului naional. Dar pentru aceasta trebuie modificate mai multe seturi de
politici economice i mai ales sociale.
n primul rand noul sistem reprezentat de globalizare spune el 5 ne$a invadat mult mai
rapid decat eram noi in stare sa ne formam pentru a$l percepe si a$l intelege.6
Aceasta viteza imensa cu care se dezvolta lumea in noul sistem are marele inconvenient de
a crea instabilitate, iar pentru tarile care au ramas in urma se creeaza o prapastie imposibil de
traversat la un moment dat. n acest scop autorul spune ca daca ar fi sa compare sistemul
globalizarii cu un sport acel sport ar fi o cursa de 8--m reluata la nesfarsit in care nu ar conta de
cate ori ati castiga pentru ca in ziua urmatoare ati lua startul din nou si daca ati pierde la o sutime
de secunda ar fi ca si cand ati pierde la o ora.
Alta dovada a instabilitatii acestui sistem si a imprevizibilitatii lui este exemplul dat cu cei
doi economisti (obert *. 4erton si 4<ron %. %c"oles care in 8==> au castigat premiul Nobel
pentru gestionarea riscurilor iar in 8==? compania la care lucrau a interpretat gresit natura
riscului pe piata globala de capital si au provocat cele mai mari pierderi din istoria fondurilor
"edgings.
n conceptul autorului in sistemul globalizarii este construit pe trei ec"ilibre de forta care
se intersecteaza si se influenteaza reciproc @ superputerea dominanta A %'AB superpietele A Call
%treet, Dong 0ong, EondraB si super indivizii.
n al doilea rand sistemul globalizarii presupune pentru unele state pierderea ADN$ului si
inlocuirea sa cu cel American. Adica renuntarea la identitatea fiecarui popor care il face diferit
de celelalte, asta la un moment dat va duce la un singur popor ca un amalgam de rase, ceea ce
pentru unii nu este o varianta. +entru a evidentia acest ec"ilibru care trebuie sa se pastreze intre
globalizare si pastrarea nationalitatii unui stat, autorul asociaza globalizarea cu Eexus care
reprezinta te"nologia, viteza, dezvoltarea, iar identitatea unui stat cu maslinul reprezinta
identitatea, traditiile, familia, nationalitatea, ceea ce te face diferit de celelalte state.
n alta ordine de idei in acest sistem in care dezvoltarea are o viteza uimitoare, in care
internetul a a&uns indispensabil pentru tot mai multi, ganditi$va ce s$ar intampla daca la un
moment dat se va a&unge la un regres al te"nologiei 2 *um ar fi daca deodata nu mai ai telefon,
internet sau televizor2 *um credeti ca ar reactiona oamenii la asta, mai ales din punct de vedere
psi"ic2 %$ar putea controla "aosul care s$ar produce2
Asadar opozitia poetului fata de sistemul actual este pe deplin indreptatita atata timp cat
noul sistem al globalizarii ne confera multe avanta&e dar in contextul unei instabilitati si al
imprevizibilitatii permanente, iar pentru aceste avanta&e trebuie sa renuntam usor usor la
identitatea noastra ca om si ca popor ceea ce reprezinta un pret prea mare deocamdata.
n noul context global cum privim rolul Europei2
(olul Europei ar trebui sa fie unul esenial . Este generatorul cultural al Americii A%'AB de
fapt, i ar trebui s devin ea nsi o Americ, cu condiia de a face maleabile barierele
lingvistice, culturale i economice din cadrul ei. *u mai mult suplee i adopt;nd un stil
american de rezolvare a problemelor, Europa poate fi mai mult dec;t America, at;t ca
rentabilitate c;t i ca beneficiari.
(aportarea numai la numarul beneficiarilor, dar si al artizanilor unui salt economic,
cultural, social, politic, ba c"iar moral este net in avanta&ul Europei. 'nei populatii de 77,
milioane de locuitori, cat are %'A, Europa i$ar opune o populatie cu peste 8-- milioane mai
numeroasa. %i aceasta pe piata muncii nu are cum sa nu fie un atu ma&or , c"iar daca ar
presupune si o politica de protectie sociala mai sustinuta si bineinteles mai prudenta , avand in
vedere numarul foarte mare de beneficiari.
Aplicare unei interactiuni intre nou si traditional in Europa, ea insasi leagan pentru
expansiunea americana, ar contribui esential la o redimensionare pe baze mult mai avanta&oase a
rolului Europei in lumea moderna. %$ar pune problema numai la nivel mental, cultural , deoarece
Europa, prin statutul ei de batran continent pare mai mult legata de proiectia maslinului decat de
Eexus, c"iar daca noutatile din domeniul F franceze, germane, italiene sau spaniole sunt evidente
pe drumurile europene.
Evolutia Europei a tinut cont, si nu avea cum sa nu tina, de o seama intreaga de repere
traditionale, care, in loc sa elibereze spiritul creator, ca in America mai mult au determinat o
abordare mai lenta si oarecum mai prudenta a progresului. ntocmai ca reactia unui copil si a
unui adult in fata unui &oc. *opilul, America, neavand experienta, il abordeaza direct si fara
mena&amente, adultul, Europa, incearca sa$l inteleaga, sa$l introduca intr$o scara valorica de&a
cunoscuta si verificata si abia apoi sa$l accepte, sau mai rau, sa$l refuze.
+oate ca in aceasta a si constat startul exploziv si uimitor al expansiunii economice
americane in dauna traditiei europene. n vreme ce reteaua feroviara americana taia continentul si
ducea capital spre dezvoltare , in #ranta mi&locului de secol GG marile orase interziceau accesul
cailor ferate , ceea ce va face din dezvoltarea #rantei un melc sc"iop.
Adaptabilitatea la sc"imbare este nu numai necesara ci si obligatorie, iar ritmul, viteza ei,
&oaca un rol esential in recuperarea decala&ului existent intre Europa si %tatele 'nite ale
Americii.
De remarcat ar fi si faptul ca momentul actual al existentei unei Europe unite, cu 7> de tari
membre, ba c"iar mai mult, pare a fi unul prielnic pentru un salt cantitativ dar, mai ales, calitativ.
#ireste ea nu este o inventie a timpurilor moderne F %tatele 'nite ale Europei existau de&a in
viziunea unor utopici, a unui Hules 1erne, moneda unica europeana are un precursor in secolul al
GG$lea, prin sistemul bimetalist A aur, argintB F astfel incat ea pare sa continue incercarile
precursorilor.
ntegrarea Europei in globalizare se face concomitent cu integrarea altor state din lume,
deoarece necesitatea integrarii nu vizeaza numai tarile avansate economic ci si pe cele in curs de
dezvoltare. Decala&ul dintre ele in cursa inovarii este din ce in ce mai redus si tinde sa dispara. Ea
toate aceste transformari participa activ pita de capital, bursa de valori, mobilitatea fortei de
munca, nivelul de pregatire al acesteia si nu in ultimul rand posibilitatea existentei unui profit
care poate si trebuie sa fie reinvestit.
Existenta unui potential informational ridicat contribuie la rapiditatea transformarilor si la
identificarea aproape instantanee a unor solutii pentru toate problemele care survin in procesul
adaptarii la ceea ce este nou.
America are, in actualul sistem al globalizarii, cele mai multe avanta&e si cele mai putine
responsabilitati fata de sistem, ceea ce o face o tara preferata de investitori. %e incearca
explicarea acestui lucru printr$un raspuns la intrebarea@ *e fel de tara ar fi sc"itat un geoar"itect
acum o suta de ani pentru a castiga globalizarea2 (aspunsul este @ o tara exact ca America, cu
desc"idere la toate pietele lumii, cu o populatie diversa, multiculturala, multietnica si
multilingvista, dar care comunica in aceeasi limba, o tara cu piete de capital extrem de diverse,
inovatoare si eficiente, unde poti investi bani foarte rapid, o tara cu cel mai reglementat cadru din
lume.
n toata aceasta expunere poate ar fi cazul sa vorbim si despre vointa divinitatii, despre
planul divin al transformarii lumii. Daca transformarea individului este evidenta aceasta este
pentru faptul ca el este plasat intre modern si traditional pe o axa a cunoasterii . n acelasi timp si
semenii lui sunt nevoiti sa participe atat la progres cat si la constientizarea traditiei.
%ocietatea evolueaza pe coordonatele impuse de cultura, traditie, inovatie, modernitate, dar
in aceeasi masura si poate c"iar mai mult pe coordonatele vietii spirituale. n incercarea de a se
autodefini, omul modern isi cauta in contextul globalizarii actuale nu numai ve"iculul miraculos
in stare sa$l transporte de la o galaxie la alta ci si radacina sufletului capabila sa$l duca de la o
etapa la alta a vietii. Este, daca putem spune, o imagine sugestiva a maslinului cu roti de Eexus.