Particulele elementare se clasifica dupa valoarea numarului cuantic de spin si dupa valoarea masei de repaus.

Particulele cu numar
cuantic de spin semi-intreg pot fi descrise de statistica Fermi-Dirac si sunt denumite fermioni, iar cele cu numar cuantic de spin intreg
sau zero sunt descrise de statistica Bose-Einstein si sunt numite bosoni.//Dupa valoarea masei de repaus se clasifica in particule fara
masa de repaus, particule usoare (leptoni), particule grele (barioni) si particule cu masa intermediara (mezoni).//Exista si o clasificare din
punct de vedere al interactiunilor: particulele carora le sunt caracteristice interactiunile tari sunt numite adroni (aici intra barionii
protoni,neutroni,!iperoni- si mezonii). "eptonii sunt cei care nu participa la interactiunile tari. #iecarui lepton cu sarcina ii corespunde o
particula neutra //$poteza existentei acestei particule cu masa aproape nula a fost propusa de Pauli pentru a salva legea conservarii
energiei in dezintegrarea beta radioactiva. %eutrinul si antineutrinul sunt caracterizate prin sarcina nula, iar masa lor de repaus se
apropie de zero. Pot fi generati atat prin reactii de genul dezintegrarii beta radioactive, cand sunt numiti neutrini (antineutrini) electronici
dar si prin reactii de dezintegrare a mezonilor, cand sunt numiti neutrini (antineutrini) miuonici.&&"eptonilor le sunt anexate asa-numita
sarcina leptonica ". 'ceasta marime ia valoarea () pentru e
-
, *
-
, +
-
, , e, , *, , +, si -) pentru antiparticulele lor. $ntroducerea acestei
marimi se datoreaza faptului ca intr-un sistem inc!is numarul intreg de leptoni minus numarul intreg de antileptoni este constant. #iecare
perec!e de leptoni (e
-
,, e), (*
-
,,
*
), (+
-
,, +) poseda o sarcina leptonica specifica "e, "*, "+. $n felul acesta se observa ca un neutrin
electronic ciocnind un neutron da nastere numai electronului, nu miuonului sau tau-leptonului. $n prezent se discuta posibilitatea
neutrinilor de a-si sc!imba in timp sarcina leptonica, transformandu-se astfel in neutrin de alt tip. -arionilor, asemenea leptonilor le este
anexata o anumita sarcina barionica.
Nucleul unui atom este o regiune foarte dens. din centrul s.u, const/nd din protoni 0i neutroni. Dimensiunea nucleului este mult mai
mic. dec/t dimensiunea atomului 1nsu0i2 masa unui atom este determinat., aproximativ, doar de masa protonilor 0i neutronilor 0i
aproape f.r. nici o contribu3ie din partea electronilor.// $zotopul unui atom este determinat de num.rul de neutroni din nucleu. Diferi3i
izotopi ai aceluia0i element au propriet.3i c!imice foarte similare deoarece reac3iile c!imice depind aproape 1n 1ntregime de num.rul de
electroni pe care 1i are atomul. Diferi3ii izotopi dintr-un e0antion c!imic particular pot fi separa3i folosindu-se o instala3ie centrifug. sau un
spectrometru de mas.. De exemplu, prima metod. este folosit. 1n producerea uraniului 1mbog.3it din uraniu natural, iar a doua metod.
este folosit. 1n datarea cu carbon.//%um.rul de protoni 0i neutroni determin., 1mpreun., nuclidul (tipul nucleului). Protonii 0i neutronii au
mase aproape egale (4 ) uam) 0i num.rul lor, adic. num.rul de mas., este aproximativ egal cu masa atomului. 5asa electronilor este
foarte mic. 1n compara3ie cu masa nucleului, at/ta timp c/t protonul 0i neutronul sunt, fiecare 1n parte, de aproximativ 6.777 de ori mai
masivi dec/t electronul.// 8n nucleu atomic este cu at/t mai stabil cu c/t energia medie de leg.tur. dintre nucleoni este mai mare,
situa3ie ce se 1nt/lne0te cu prec.dere la nucleele con3in/nd: 6, 9, 67, 69, :7, 96, )6;,... (<numere magice<) protoni sau neutroni. $zotopul
Pb-679, de exemplu, are 96 protoni 0i )6; neutroni.//Dac. un nucleu are prea pu3ini sau prea mul3i neutroni, el poate fi instabil 0i se va
dezintegra dup. o perioad. de timp oarecare. De exemplu, la c/teva secunde dup. ce au fost crea3i, atomii de azot-); (= protoni, >
neutroni) se dezintegreaz. beta c.tre atomi de oxigen-); (9 protoni, 9 neutroni). ?n aceast. dezintegrare, for3a nuclear. slab.
transform. un neutron din nucleul de azot 1ntr-un proton 0i un electron. Elementul (atomul) se sc!imb. deoarece ini3ial a avut 0apte
protoni (fapt pentru care era @azotA), iar acum are opt protoni (fapt pentru care este @oxigenA). 5ulte elemente au izotopi care r.m/n
stabili timp de s.pt.m/ni, ani sau miliarde de ani. Baza unui nucleon (neutron sau proton) este de ordinul ) fm 4 )7
-):
m. Baza nuclear.
poate fi aproximat. prin: B 4 B7'
)/C
unde ' este num.rul de mas. 0i B7 4 ),6 fm.//Baza nucleului reprezint. 7,7)D ()/)7777) din raza
atomului. ?n felul acesta, densitatea nucleului este de )7
)6
ori mari
DEfectul de masa: orice nucleu atomic este caracterizta prin o anumita energie de legatura intre toate particulele elementare care il
compun. %ivelul acestei energii este egal cu energia eliberata i momentul formarii nucleului din particulele constituiente. Eentru a separa
nucleul este necesar sa se consume o camtitate de energie egala cu energia campului mesoni care tine particulele nucleare impreuna.
Falcului energiei de legatura dintre nucleoni se poate realiza pornind de la relatia generala a lu Einstein. De aici rezulta ca daca la
formare anucleului din particulele existente se elibereaza o cantitate de energie, masa nucleului trebuie sa fie mai mica decat suma
maselor nucleolilor ce-l compun 'stef are loc o pierdere de masa ce a fost denumita defect si care evidentiaza posibilitatea transformarii
masei in energie si invers. Fa unitate de masura a energiei in fizica atomului se utilizeaza electron voltul care este egal cu energia
dobandita uni electron la traversarea unei diferente de potential de un volt.
Forte nucleare: $n nucleul cu o dimensiune incredibil de mica ( raza G)7
-):
m) exista 6 forte foarte puternice care actioneaza una
contra celeilalte. Fand ec!ilibrul acestora este rupt apare radioactivitatea
cu eliberarea unei energii foarte mari. De exemplu, intre 6 protoni se exercita o forta de respingere electrica de )77 milioane ori mai
mare decat forta cu care este atras electronul de nucleul atomului de !idrogen///Experienta demonstrand ca exista nuclee stabile ,
concluzia fireasca este ca trebuie sa existe si forte de interactiune intre nucleoni, care sa ii lege in nucleu. 'cestea se numesc forte
nucleare. Ele nu depind invers proportional de patratul distantei dintre paticule, ca in cazul celor electrice si actioneaza doar la distante
foarte mici, care sunt limitate de principiul de incertitudine al lui Heisenberg. #ortele nucleare sunt cele mai puternice forte cunoscute din
natura.
Teoria mezonic a forelor nucleare///Ieoria mezonic. a forJelor nucleare a fost creat. 1n anul )>C: de c.tre fizicianul Kaponez HideLi
MuLaNa, fiind o teorie cuantic. relativist., bazat. pe un !amiltonian construit cu aKutorul relaJiei relativiste E
6
4 p
6
c
6
( m
6
Oc
P
. ?n concepJia
lui MuLaNa, o astfel de expresie poate exprima energia unui c/mp de particule cu masa proprie mn Q 7, care realizeaz., prin sc!imb
1ntre nucleoni, forJele de interacJie din nucleu. Expresia anterioar. poate fi uRor transpus. 1ntr-un limbaK cuantic prin introducerea
operatorilor E 4 ES 4 i!(T/Tt)2 p
6
U pS
6
4 (- i!)
6
4 - !
6
. Dac. se admite c. c/mpul forJelor nucleare este descriptibil printr-o funcJie
scalar. f(r, t), atunci din E
6
4 p
6
c
6
( m
6
Oc
P
, cu E 4 ES 4 i!(T/Tt)2 p
6
U pS
6
4 (- i!)
6
4 - !
6
se obJine ecuaJia Vf - )/c
6
(T
6
f/Tt
6
) 4
(m
6
Oc
6
/!
6
)f.///'ceast. ecuaJie se reduce pentru un c/mp staJionar cu simetrie radial., 1n care caz f(r, t) 4 f(r), la forma Vrf(r) - L
6
7f(r) 4 7,
unde s-a folosit notaJia L7 4 mOc/!. De reJinut c. o ecuaJie de und. de tipul Vrf(r) - L
6
7f(r) 4 7 este cunoscut. sub denumirea de ecuaJia lui
Wlein Ri Xordon, deoarece ea a fost obJinut. 1nc. prin anii )>6=-)>69 de c.tre cei doi fizicieni 1n tentativa lor de a construi o teorie
cuantic. relativist. a atomului. YoluJia ecuaJiei se obJine uRor, dac. se face sc!imbarea de funcJie Z(r) 4 rf(r), care conduce la ecuaJia
d
6
Z(r)/dr
6
- L
6
7 Z(r) 4 7.////Bezult. o funcJie de forma f(r) 4 ' (e
-L[r
/r) care este rapid descresc.toare cu creRterea lui r. Dac. prin analogie
cu ecuaJiile Poisson ale c/mpului electromagnetic se admite c. ecuaJia descrie un c/mp nuclear scalar f.r. surse, atunci 1n prezenJa
unor astfel de surse, de sarcin. g, 1n locul ecuaJiei va trebui s. avem 1n vedere ecuaJia (Vr - L
6
7) f(r) 4 g. YoluJia acestei ecuaJii este de
forma f(r) 4 (g/r) e
-L,r
Ri deci pentru energia de interacJie \(r) dintre doi nucleoni se va obJine expresia \(r) 4 - g
6
/r e
-L7r
.
Modelul nucleului 1n pic.tur., conform c.ruia nucleul are o comportare asem.n.toare cu o pic.tur.de lic!id,se bazeaz.pe urm.toarele
propriet.Ji ale nucleului: ]%ucleul are un volum bine delimitat2 ]%um.rul de nucleoni din unitatea de volum, distanJa medie dintre
nucleoni Ri densitatea materiei nucleare au aceleaRi valori pentru toate nucleele2 ]#orJele de leg.tur.dintre nucleoni sunt forJe cu
raz.mic.de acJiune, ele exercit/ndu-se numai 1ntre un num.r limitat de nucleoni2 ]%ucleonii din stratul superficial exercit.o tensiune
superficial., la fel ca moleculele din stratul de la suprafaJa unei pic.turi de lic!id. Fonform acestui model, nucleul este presupus a fi o
pic.tur.sferic. de lic!id nuclear incompresibil Ri care este 1nc.rcat electric cu sarcin. pozitiv.. Pe baza modelului 1n pic.tur.se pot
explica apariJia energiei de leg.tur.a nucleului precum Ri reacJiile nucleare, fisiunea Ri fuziunea.
Modelul paturilor nucleare: 'semanator cu periodicitatea proprietatilor fizico-c!imice ale elementelor, si in cazul nucleelor au fost
descoperite unele proprietati de periodicitate. Ye constata astfel, ca nucleele cu un numar de 6,9,67,:7,96,)6;,.. protoni, au o energie
de legatura mai mare ca celelalte nuclee si deci sunt mai stabile. 'ceasta observatie, ca si multe altele, nu pot fi explicate prin modelul
picaturii. Periodicitatea unor proprietati nucleare, functie de numarul de protoni sau de neuroni, indica existenta in interiorul nucleului a
unor paturi nucleare. Din cauza impac!etarii stranse a nucleonilor, existenta acestor paturi nu mai este legata si de o grupare spatiala
corespunzatoare a nucleonilor. Pe baza acestui model de paturi, se pot determina starile de energie ale nucleonilor din nucleu, care se
dovedesc a fi cuantificate. 5odelul paturilor nucleare pune in evidenta astfel caracterul individual al miscarii particulelor in nucleu, spre
deosebire de modelul picaturii care scoate in evidenta comportarea colectiva a nucleonilor in nucleu. //////Pe langa aceste doua modele
nucleare, au mai fost dezvoltate si alte modele mai mult sau mai putin complete. Dintre toate, cel care in momentul de fata pare a
descrie cel mai bine comportarea nucleonilor in nucleu, ca si proprietatile nucleelor, este modelul generalizat, care reuneste atat
caracterul colectiv al miscarii nucleonilor, dat de modelul picaturii, cat si aspectele individuale ale miscarii lor, descrise in cadrul
modelului paturilor nucleare.
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit 0i radioizotop, se transform. spontan (se
dezintegreaz.), degaK/nd energie sub form. de radiaii diverse (alfa, beta sau gama), 1ntr-un atom mai stabil. Prin dezintegrare atomul
pierde 0i o parte din mas.. Pentru a se 1n3elege fenomenul de radioactivitate trebuie pornit de la structura atomului, care are 1n centru
un nucleu 1n Kurul c.ruia orbiteaz. electronii. %ucleul este format din particule 1nc.rcate pozitiv protoni 0i particule neutre neutroni,
denumite generic nucleoni. Io3i atomii unui element chimic au acela0i num.r de de protoni, dar pot avea numere diferite de neutroni.
?n func3ie de num.rul de nucleoni elementul c!imic are mai multe specii numite izotopi./////////?n interiorul nucleului ac3ioneaz. dou.
tipuri de for3e: for3a de respingere dintre protoni (de natur. electric.) 0i for3a de atrac3ie dintre nucleoni (de natur. nuclear.). F/nd cele
dou. for3e sunt 1n ec!ilibru izotopul este stabil. Pentru nucleele care con3in neutroni 1n exces cele dou. for3e nu mai sunt 1n ec!ilibru, iar
izotopul este instabil 0i se dezintegreaz. spontan prin emisie de radia3ii./////////Ypre exemplu izotopul 67>
9C
-i are 9C de protoni 0i )6;
neutroni 0i este un izotop stabil. $zotopul 6))
9C
-i are doi neutroni 1n plus 0i este instabil. Pentru a atinge stabilitatea nucleul 6))
9C
-i emite o
particul. alfa. 'ce0ti izotopi sunt radioactivi. Dezintegrarea radioactiv. este fenomenul spontan prin care nucleul unui izotop radioactiv
instabil emite radia3ii nucleare. ?n func3ie de radia3ia emis. putem avea dezintegrare alfa, beta sau gama. Iransformarea unui element
radioactiv 1n alt element prin dezintegrare se mai nume0te 0i transmuta3ie nuclear. natural..//////Procesul nu depinde de temperatur.,
presiune sau de combina3ia c!imic. 1n care apare atomul al c.rui nucleu sufer. dezintegrarea. Pe de alt. parte, dezintegrarea este un
fenomen aleator: nu se poate determina c/nd se va dezintegra un anumit nucleu atomic, de0i pentru o popula3ie mare de nuclee de un
anumit tip se poate estima c/te nuclee vor suferi dezintegrarea 1ntr-un anumit interval de timp.//////////Fantitatea de substan3. variaz.
dup. o lege exponen3ial.: nt4n7.6^(-t/Delt t)unde:%7 este cantitatea ini3ial. de substan3. (dat. ca mas. sau ca num.r de atomi),222%t
este cantitatea r.mas. (dat. sub aceea0i form.),22I este timpul scurs de la 1nceputul experimentului,222Delt t este o m.rime numit.
perioad. de 1nKum.t.3ire, specific. speciei de atomi, 0i reprezint. timpul dup. care dintr-o cantitate dat. de substan3. radioactiv.
r.m/ne Kum.tate din cantitatea ini3ial..222 //////Determinarea timpului de inKumatatire: %uclee instabile ale izotopilor radioactivi au tendinta
de a se dezintegra prin emisie de particule _ (alfa) de sarcini electrice pozitive si particule ` (beta) negative. Prin emisia particulelor alfa,
respectiv beta izotopii se transforma in nuclee stabile ale altori izotopi. Iransformarea aceasta poate fi insotita si de emisia radiatiei
electromagnetice a (gamma) penetrante, proces in care nu se obtine o specie noua de nuclee ci tot ceea initiala, dar cu o energie de
excitatie mai mica. Emisia radiatiilor nucleare are loc dintr-o sursa radioactiva (exemplu radiu (Ba) continut in container de plumb (Pb).
Yc!ita indica devierea traiectoriei particulelor cu sarcini electrice sub actiunea fortei campului electric.
ctivitatea unei surse radioactive:uinit de masura ale activitatii unei surse: Definim activitatea

a unei surse radioactive ca

fiind nr de dezintegrari in unitatea de timp:

4bd%b/dt4%7 lambdaexp(-lambda t)4

7 exp(-labd t), unde

7
este active initiala a unei surse.8nitatile de masura a activitatii radioactive sunt -eccuerele-ul si Furie-ul. -eccuerelul reprezinta
activitatea unei surse care sufera o dezintegrare intr4o secunda. Furie-ul este o unitate utilizata mai des si reprezinta aproximativ
activitatea unui gram de radiu:) Fi4C.= x )7^)7
Transmutaii radioactive! Echili"rul secular!?n urma unei dezintegr.ri radioactive se obJine un nucleu care, la r/ndul lui, poate fi
radioactiv, transform/ndu-se 1ntr-un alt nucleu R.a.m.d. "egea de variaJie 1n timp a num.rului de nuclee obJinute prin transmutaii
radioactive (filiaii radioactive) nu mai este de tip exponenJial ca 1n relaJia . Y. consider.m un eRantion format dintr-un element radioactiv
', caracterizat de o constant. radioactiv. lamb' Ri care conJine la momentul t47 %7' nuclee. %ucleul ' se transform. 1n nucleul - care
la r/ndul lui este radioactiv, av/nd constanta de dezintegrare lambd-. %ucleul - trece 1n nucleul F care este stabil din punct de vedere
radioactive
Dezintegrare alfa# Dezintegrarea alfa este un tip de dezintegrare radioactiv. 1n care un nucleu atomic emite o particul. alfa (doi protoni
0i doi neutroni lega3i 1ntre ei 1ntr-o particul. identic. cu un nucleu de !eliu) 0i se trasform. (se dezintegreaz.) 1ntr-un atom cu un num.r
de mas. cu P mai mic 0i cu un num.r atomic cu 6 mai mic./////E particul. alfa este identic. cu un nucleu de !eliu-P, 0i masa atomic. 0i
num.rul atomic sunt la fel. Dezintegrarea alfa este o form. de fisiune nuclear. unde atomul p.rinte se desparte 1n dou. produse-fiu.
Dezintegrarea alfa este, la baz., un proces de tunelare cuantic.. Ypre deosebire de dezintegrarea beta, dezintegrarea alfa este
guvernat. de for3a nuclear. tare.//////Particulele alfa au energie cinetic. tipic. de : 5e\ (aproximativ 7.)CD din energia lor total. ))7
Id/Lg) 0i o vitez. de ): 777 Lm/s. aceasta corespunde cu aproximativ 7,7:c. Din cauza masei lor destul de mari, a sarcinii (6 0i a
vitezei relativ reduse, sunt 0anse mari ca acestea s. interac3ioneze cu al3i atomi 0i s.-0i piard. din energie, fiind astfel absorbi3i 1n c/3iva
centimetri de aer.////////5are parte din !eliul produs pe P.m/nt provine din dezintegrarea alfa a depozitelor subterane de minerale care
con3in uraniu sau t!oriu. Heliul este adus la suprafa3. ca produs secundar al produc3iei de gaze naturale.
Dezintegrarea "eta
Dezintegrarea "eta const. 1n transformarea unui neutron 1ntr-un proton, reacJie 1nsoJit. de emisia unui electron Ri a unei particule de
mas. extrem de mic. Ri f.r. sarcin. electric. numit. anti-neutrino. Electronul emis poart. numele de particul "eta, iar acest tip de
reacJie se mai numeRte Ri descompunerea "eta$minus, prin asociere cu sarcina electric. a electronului emis. $zotopul de !idrogen
numit tritium (
C
H) sufer. acest tip de dezagregare radioactiv../////Particula beta, 1nc.rcat. negativ din punct de vedere electric, poate
parcurge distanJe mai mari dec/t particula alfa despre care am amintit c. penetra cu greutate orice tip de material. IotuRi, 1n urma
coliziunilor Ri interacJiunilor cu unii atomi 1Ri pierde Ri aceasta energia, una mult superioara celei a particulei alfa. DeRi poate trece cu
uRurinJ. prin !/rtie, o folie de aluminiu constituie un obstacol de netrecut 1n calea unei asemenea particule.
Dezintegrarea gamma: BadiaJiile gamma sunt radiaJii electromagnetice cu lungimi de und. foarte mici. Ele sunt emise de
nuclee aflate 1n st.ri excitate, prin tranziJii pe starea fundamental., astfel c. spectrul energetic al radiaJiilor gamma este un spectru
discret, de linii. BadiaJia este o radiaJie a c.rei atenuare este de tip exponenJial. $ntensitatea unei radiaJii ce str.bate o grosime
e de absorbant este
( )
x
e I x I

=
0
unde $o este intensitatea incident., iar u este coeficientul de
atenuare liniar.. BadiaJia se atenuaz. prin cele trei procese pe care le poate avea cu substanJa: efect fotoelectric
caracterizat de o secJiune eficace de producere
f
, efect Fompton (
C

) Ri generare de perec!i electron-pozitron (

p
).
Datarea fosilelor "iologice prin metoda car"on %&!Datarea fosilelor biologice prin metoda carbon 14. Este o metod. des utilizat. 1n
ar!eologie. 5etoda foloseRte izotopul -eta-activ al carbonului
C
14
6
. 'cest izotop se formeaz. 1n urma interacJiei radiaJiei
cosmice cu azotul din atmosfer.. Iimpul lui de 1nKum.t.Jire este de ::=7 ani. Ye consider. c. rata de producere a izotopului
C
14
6
nu s-a modificat de-a lungul timpului, astfel 1nc/t raportul dintre num.rul de atomi
C
14
6
Ri
C
12
6
a r.mas constant 1n timp. 'cest raport r.m/ne constant Ri 1n Jesutul unei plante sau animal, at/ta timp c/t acestea
sunt 1n viaJ.. Dup. moarte, procesul de asimilare prin !ran. a izotopului
C
14
6
1nceteaz..
'ctivitatea unei surse radioactive este prin definiJie dat. de nu.rul de dezintegr.ri ce au loc 1n unitatea de timp
dt
dN
= . Y-a stabilit c. activitatea izotopului de carbon )P conJinut 1ntr-un gram de substanJ. vie este de
5 . 17
0
=
dezintegr.ri pe minut. Dup. un timp t de la producerea morJii, activitatea radioactiv. va fi:
( ) ( ) ( ) t t N t N
t
N
t
t
= = =

= exp exp
d
d
0 0
de unde rezult.:

=
t t t
T
T
t
0
2 / 1
0 2 / 1 0
ln 44 . 1 ln
2 ln
ln
1
Ie!nica efectu.rii unor astfel de m.sur.tori este foarte complicat. deoarece se impun condiJii severe de ecranare a activit.Jii naturale a
scoarJei terestre, a atmosferei etc.
Reacia nuclear! 'chema general a unei reacii nucleare! (egi de conservare )ntr$o reacie nuclear!*ldura de reacie+
Reacii e,oterme- reacii endoterme!
BeacJia nuclear. reprezint. ansamblul de fenomene care se produc 1n urma ciocnirii unui nucleu de c.tre alt nucleu, particul. (neutron,
proton, particul. alf) sau de c.tre un foton. Yimbolic, reacJia poate fi reprezentat. prin '('-f-(b sau '(a,b)- unde a este particula
incident. (particula proiectil), ' este nucleul Jint., - este nucleul rezultat 1n urma reacJiei, iar b este particula emergent.. Prima reacJie
nuclear. a fost realizat. de Ernest But!erford ()>)>) Ri a constat 1n transformarea nucleului de azot 1n nucleu de oxigen prin
bombardarea cu particule alf:
H O N
1
1
17
8
4
2
14
7
+ +
#ie o reacJie nuclear. :
B b A a
B
B
b
b
A
A
a
a
N
Z
N
Z
N
Z
N
Z
+ + ?ntr-o astfel de reacJie nuclear. avem urm.toarele legi de
conservare :- legea de conservare a impulsului :Pa(P'4Pb(P- - legea de conservare a sarcinii :ga(g'4gb(g-
- legea de conservare a num.rului barionic (num.rul de nucleoni nu se modific. 1n cursul reacJiei) :%a(%'4%b(%- - legea de
conservare a num.rului leptonic :"a("'4"b("- - legea de conservare a spinului 2- legea de conservare a energiei relativiste :
Q T T c M c M c M c M T
b B b B A a a
+ + + + = + +
2
0
2
0
2
0
2
0

unde
2
0
2
c m mc T =
este energia cinetic., iar
2
0
c m
este energia relativist. de
repaus.
Energia de legtur a unui neutron )ntr$un nucleu!Y. consider.m un nuclid
X
A
Z
care emite un neutron conform
reacJiei :
( )
n
A
Z
A
Z
Q Y n X + +
1 1
0
unde am notat cu
n

energia
de leg.tur. a neutronului 1n nucleu. Bezult. :
( ) ( ) [ ]
2
, , 1 c Z A M Z A M m
n n
+ =
unde
n
m
este masa neutronului,
( ) Z A M , 1
este masa nucleului M Ri
( ) Z A M ,
este masa radionuclidului iniJial
X
A
Z
.
Energia de legtur a unui protron )ntr$un nucleu!Energia de leg.tur. a protonului 1n nucleu poate fi obJinut. 1n aceeaRi
manier., consider/nd o reacJie nuclear. de tipul :
( )
p
A
Z
A
Z
Q Y p X + +

' 1
1
1
1
YeobJine :
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
2
, 1 , 1 1 , 1 , c Z A M Z A M m Z A W Z A W
p p
+ = =
Efectu/nd aceste calcule pentru elementele naturale (din tabelul lui 5endeleev) se obJin relaJiile
0 >
n
Ri
0 >
p
, de unde se poate trage concluzia c. aceste elemente nu pot s. se dezintegreze 1n mod natural conform
reacJiilor ():.;C) Ri ():.;9). Badioactivitatea poate fi creat. artificial, obJin/ndu-se o constant. de dezintegrare foarte mare, cu activitate
foarte puternic., dar pe durate de timp reduse.
Reacia de fisiune+ E,emple de aplicaii!BeacJia de fuziune const. 1n unirea elementelor uRoare Ri obJinerea unor elemente
c!imice mai grele. ' fost descoperit. 1n )>67-6: la bombardarea g!eJii grele cu un fascicol de deuteroni (
D
2
1
). ?n urma
acestui tip de reacJie se elibereaz. o cantitate de energie mai mare dec/t 1n cazul reacJiei de fisiune. BeacJii de fuziune au loc 1n
stele.....Pentru producerea reacJiei de fuziune trebuiesc 1nvinse forJele de respingere coulombian. dintre nuclee, iar nucleele trebuie s.
p.trund. 1n raza de acJiune a forJelor de atracJie nucleare. 'cest lucru este posibil doar dac. energiile cinetice ale constituienJilor sunt
foarte mari, corespunz/nd unor temperaturi enorme. BeacJia de fuziune are loc la temperaturi de peste 6
10
W Ri din acest
motiv este numit. Ri reacie termonuclear. %ici un material refractar nu rezist. la astfel de temperaturi, 1nc/t a fost nevoie s. se creeze
capcane magnetice (IoLamaL, Ytelarator, "evitron etc.) care s. p.streze plasma confinat. 1ntr-o anumit. regiune. ......'st.zi exist.
reactoare termonucleare, dar ele au doar scop RtiinJific. ?nc. nu au intrat 1n lanJul produc.torilor de energie curent. (consumabil. de
c.tre populaJie).......\om prezenta, pe scurt, dou. tipuri de reacJii termonucleare : una bazat. pe ciclul proton-proton Ri cea de-a doua
bazat. pe ciclul -et!e (carbon-azot).....Ciclul proton-proton. Este cel mai simplu ciclu termonuclear, care pleac. de la !idrogen Ri
genereaz. !eliu, eliber/nd o mare cantitate de energie. BeacJiile nucleare din acest ciclu sunt urm.toarele :