Cuprins

1.Cauzele care determina inovarea la nivelul intreprinderii.

2.Creativitatea si inovarea industriala.
3.Factorii care intervin in comportamentul inovant al unei intreorinderi.
3.1.Factori care incurajeaza activitatea de inovare in intreprindere.
3.2.Factori care franeaza activitatea de inovare in intreprindere.
4.Factori care intervin in procesul de innoire la nivelul intreprinderii.
4.1.Factori care contribuie la succesul unui proiect cu caracter
novator.
4.2.Factori care pot frana introducerea noului .
5.Rolul strategiei intreprinderii.
6.ipuri de inovare.
!.e"nologii informatice.
1.Cauzele
care determina inovarea la nivelul intreprinderii
#resiunea concurentiala obliga intreprinderile sa caute permanent solutii care le
permit o cat mai buna pozitie pe piata $ politica ce constituie conditia esentiala de
%%%.referat.ro
e&istenta a intreprinderii. ' privire mai atenta arata insa ca nu toate intreprinderile
promoveaza noul cu tot atata entuziasm.#entru o singura intreprindere se constata ca $ in
diferite perioade ale e&istentei sale$ actiunea de promovare a noului este condusa cu o
viteza diferita$ care nu depinde neaparat de cine este director in momentul respectiv.(ntre
factorii principali care determina intreprinderea la un moment dat sa)si diversifice
productia si mai ales sa promoveze noul$ se pot retine*
1.Nevoia imperativa de a dezvolta sau macar pastra pozitia ocupata de
intreprindere pe piata.+ceasta este fara indoiala factorul cel mai important deoarece
toate intreprinderile sunt interesate sa)si pastreze pozitia ocupata si sa)si largeasca
segmental detinut din piata.
2.Cererea pietei de a-si diversifica productia.,ajoritatea intreprinderilor se
preocupa de diversificare in domeniul pe care il stapanesc si doar arareori este vorba de o
sc"imbare a profilului.(n general$ intreprinderile par mai tentate sa isi diversifice
produsele decat sa isi diversifice te"nologiile de realizare a produselor.-ub aspectul cailor
pe care intreprinderile le aleg pentru diversificare$ cel mai adesea se apeleaza la fortele
interne pentru o diversificare a produselor si la ac"izitii e&terne in rest$ mai ales atunci
cand este vorba de o sc"imbare a profilului intreprinderii.
3.Obligativitatea de a se alinia la normative impuse de govern, legislatie,
cerinte sociale..ormele cel mai frecvent modificate in ultimii ani sunt cele referitoare la
protectia mediului.#e planul produselor oferite pe piata $ normele de protectie a mediului
nu afecteaza toate ramurile industriale.Cele mai afecate ramuri sunt cele ale industriei
c"imice$ farmaceutice sic ea a automobilului.(n cazul altor ramuri$ cele care sunt puternic
afectate de normele stricte sunt mai degraba te"nologiile decat produsele./esigur mai
apar restrictii determinate de standardizare sau$ mai fercvent $ de noile masuri de
protectie a cumparatorului $ care merg mult mai departe decat la stabilirea mai stricta a
unor termene de garantie.
4.Nevoia de a face fata unei scaderi a ofertei sau scumpiri a materiilor prime
. 0ste vorba in primul rand de scumpirea energiei $ care a obligat intreprinderile sa isi
sc"imbe atat te"nologiile cat si sa isi reproiecteze produsele.,odificarile au fost facute in
anii 123 iar rezultatul concret este$ pe de o parte ca scaderea consumului specific de
energie pe unitatea de #.4 este mai mare de 255 pentru intervalul 16!3)1663 $ iar pe de
alta parte ca $ in urma actiunii nemiloase a legii cererii si ofertei titeiul se invarte acum in
jurul a 15)1! 7-/8 baril ceea ce inseamna$ doar cu foarte putin mai mult decat era in
16!3 in preturi comparabile.
#e langa cei patru factori mentionati mai sus $ e&ista si alte elemente care merita
sa fie luate in consideratie.
/epresiunea pe care o cunosc economiile tarilor dezvoltate pe parcursul ultimilor
ani a determinat intreprinderile sa fie reticente in a se lansa in investitii mari pe termen
lung. 0le au preferat cel mai adesea inovatiile care s)au materializat repede in produse
imbunatatite si in modificari 9din mers9 ale proceselor te"nologice e&istente deja. ' mare
parte a te"nologiilor dateaza de mai putin de 13)15 ani$ deci o sc"imbare radicala a lor nu
se impune stringent. +semenea te"nologii se inlocuiesc doar daca ele intra in contradictie
cu noile normative de protectia mediului sau sunt prea energo)intensive.
Factorii care determina intreprinderea sa se angajeze intr)o activitate de inovare
sunt atat factori interni cat si e&terni.
(ntre factorii interni pe primul loc se situeaza serviciul R:/$ ; Cercetare si
/ezvoltare < care vine adesea cu propuneri pertinente de imbunatatire $ atat in domeniul
produselor cat si in cel al procedeelor de fabricatie. +l doilea element il reprezinta
serviciul de ,ar=etingi$ care la intreprinderile ce produc bunuri de consum poate c"iar
sa se situeze pe primul loc. ,ai intra in discutie serviciul plan si directia firmei$ care pot
avea contributii importante.
Factorii e&terni care pot determina sc"imbarea sunt cei de tip concurential$
sugestii sau c"iar cereri din partea beneficiarilor$ sc"imbari de oferta din partea
furnizorilor$ evolutia firmelor concurente$ facilitate obtinute de govern in sc"imbul
producerii unei anumite categorii de produse sau din contra penalizari in cazul producerii
altor categorii. (n cazul industriilor care utilizeaza descoperirile stiintifice de ultim
moment$cum ar fi electronica sau informatica$aparitia unor noi descoperiri stintifice este
un factor stimulant e&tern de cea mai mare importanta$ceace si e&plica probabil de ce
intreprinderile din aceste domenii finanteaza uimitor de multa cercetare fundamentala.
2.Creativitatea si inovarea industriala
Creativitatea se poate defini ca fiind capacitatea de a identifica noi legaturi intre
elemente ;obiecte$evenimente$legi< aparent fara legatura intre ele. Creativitatea implica
intotdeauna aducerea unui element de noutate si ea este punctual de plecare al inovarii.
(novarea industriala reprezinta transferal unei noi idei sau a unui nou concept pina
la stadiul final al unui nou produs$ process sau activitate de service acceptate de piata.Cel
mai adesea inovarea industriala porneste de la cercetarea aplicativa continua cu
proiectarea si cu transpunerea industriala si inc"eindu)se cu productia si desfacerea catre
beneficiari./incolo de cercetare si proiectare$ ducerea la bun sfirsit a proiectului
presupune colaborarea tuturor serviciilor intrprinderii./e cele mai multe ori se vorbeste
de 9creativitate si inovare9 $ pe de o parte pentru ca $ asa cum am vazut ele se
conditioneaza una pe cealalta gasirea raspunsurilor la toate problemele ce apar intr)un
proces de inovare solicitad creativitate $iar e de alta parte pentru ca cele doua activitati au
cel mai adesea nevoie de aceleasi conditii pentru a se dezvolta in cadrul intreprinderii.
#entru o buna creativitate avem nevoie de o suma de conditii reunite$ dintre care
cele mai importante sunt*
)o buna circulatie a informatiei>intreprinderea poate facilita circulatia prin crearea
unui sistem instutionalizat* sedinte$ sesiunu interne de comunicari$sc"imburi de personal
intre serviciile implicate etc>
)cunoasterea buna a pietei si a cerintelor ei >
)un contact strans cu comunitatea stiintifica>
)acceptarea ideilor 9ciudate9 la care cei ce le)au emis tin foarte mult >
)crearea de ec"ipe mici$fiecare continind persoane inventive>
)o buna motivatie a celor ce se preocupa de asa ceva $ ceea ce presupune
intotdeauna si un sprijin larg din partea conducerii intreprinderii>
)asigurarea unei formari a oamenilor in sensul creativitatii ; de e&.
.'?'-(4(R-@)9scoala de inventica9 <
(novarea industriala este conditionata si ea de o serie de factori specifici*o
strategie clara a intreprinderii$ obiective clar formulate $ o finantare corecta dublata de un
bun management al intregii activitati de inovare$ e&istenta unei ec"ipe competente care sa
poata rezolva problemee care apar pe parcursul noului proiect$ e&istenta unei proceduri
clare si corecte de evaluare a rezultatelor si a muncii oamenilor angajati$e&istenta unui
climat concurential $atit in interiorul intreprinderii cit si in e&teriorul sau.
3.Factori care intervin in comportamentul inovant al unei intreprinderi
3.1. Factorii care incurajeaza activitatea de inovare in intrprindere
)e&istenta in interiorul intreprinderii a unor oamenii cu un inalt potential stiintific
si te"nic $ atit in cadrul serviciului R:/ cit si in celelalte servicii si nu in ultimul rind
c"iar in sectiele direct productive>
)legatura strinsa cu clientii care pot astfel sa sugereze numeroase innoiri
folositoare atit lui cit si firmei producatoare.Clientii reprezinta o importanta sursa de idei
inovatoare $ de care trebuie fara indoiala sa se tina seama atunci cind se doreste inoirea
produselor.0i sunt deasemenea o sursa ce semnalizeaza in mod pertinent lipsurile
produselor firmei $ lipsuri ce se remediaza fie la urmatoarea generatie de produse $ fie
prin modificari ale te"nologiei de fabricatie>
)o fi&are si delimitare clara a obiectivelor intrprinderii care sa permita canalizarea
eficienta a eforturilor de innoire>
)e&istenta unor studii de prognonza atit in domeniul te"nologic cit si in cel al
mar=eting)ului$ care sa permita intreprinderii sa aleaga in mod realist directiile de
innoire>
)o politica de concentrare a resurselor intreprinderii pe un numar restrins de
proiecte de inovare$ carora sa li se poata asigura evolutia rapida spre forma finala$produs
sau te"nologie noua.0ste vorba aici in special de politica firmelor mici si mijloci$care nu
isi pot permite o abordare foarte larga a temelor R:/ din lipsa de fonduri si personal>
)alcatuirea unor ec"ipe interdisciplinare insarcinate cu introducerea elementelor
de inovare.Conducerea acestor ec"ipe trebuie incredintate unor oameni care trebuie pe
linga o calificare inalta este imperative necesar sa fie desc"isi spre nou si tot odata sa fie
ei insasi capabili sa genereze idei noi.
3.2. Factori care franeaza activitatea de inovare in intreprindere
-o concentrare e&cesiva a eforturilor asupra imbunatatiri produselor si Asau
te"nologiilor care e&ista deja in intreprindere./esigur ca o usoara perfectionare pentru
ceva deja e&istent si bine cunoscut este solutia cea mai simpla si cu cele mai multe sanse
de succes $ insa politica pasilor mici risca sa se materializeze printr)o 9pierdere a
plutonului9>
)depresiunea economica./epresiunea $ pe de o parte limiteaza drastic fondurile pe
care o intreprindere le poate aloca innoirilor.#e de alta parte si piata este mai putin
activa $ cererea generala scade $iar riscurile pe care intreprinderea si le asuma si care sunt
inerente oricarei innoiri $cresc considerabil>
)teama conducerii intrepriderii de a se implica in actiuni care comporta un anumit
grad de risc. ' asemenea situatie a fost tipica Romaniei si probabil oricarei economii
etalizate si neconcurentiala>
)indepartarea intreprinderii$ in urma procesului de innoire $ de vec"iul sau
domeniu>
)lipsa de entuziasm a intreprinderilor mari de a se antrena in proiecte care$ la
prima vedere nu par a fi foarte importante pentru firma. (n general firmele mari sunt mai
putin mobile decat cele mici si trebuiesc argumente foarte solide pentru a le determina sa
se abata de la planurile lor pe termen mediu si lung cu toate ca ele si)ar putea permite mai
usor sa isi asume riscul unui asemenea proiect >
)incertitudini privind evolutia materiilor prime sau a cererii noului produs. /e
pilda $ la ora actuala $ stabilirea unei politici de dezvoltare a sectorului energetic este greu
de facut deoarece nimeni nu stie cu precizie cum vor evolua preturile la petrol si gaze
naturale$ care va fi pozitia opiniei publice fata de dezvoltarea energiei nucleare sau cum
va evolua cererea de energie>
)dificultati de comunicare si de informare $ determinate pe de o parte de
specializarea e&cesiva a fiecarui domeniu stiintific $ iar pe de alta parte de
intercone&iunile tot mai adanci dintre ele>
4.Factorii care intervin in procesul de innoire la nivelul intreprinderii
4.1..Factorii care contribuie la succesul unui proiect cu caracter novator
-e&istenta in cadrul intreprinderii a unui personal calificat pentru a rezolva toate
problemele ce apar de la stadiul de cercetare pana la transpunerea industriala a
proiectului>
)implicarea serviciului de cercetare in toate fazele noului proiect $ de la decizia de
adoptare a acestuia pana la realizarea productiei de series au intrarea noii te"nologii in
regim normal de lucru>
)o comunicare eficienta si o cooperare reala intre toate serviciile implicate>
)sustinerea permanenta din partea conducerii intreprinderii>
)eistenta unor studii corecte de prognoza a evolutiei pietelor si a cererii de aici>
)capacitatea de a accepta idei venite din afara serviciilor direct implicate in luarea
deciziilor de innoire si in transpunerea in practica a acestora.
4.2.Factorii care pot frana introducerea noului
)dificultati care apar la trecerea de la faza laborator la faza industriala a
proiectului> ele se e&plica prin faptul ca in faza laborator se testeaza in primul rand
posibilitatile de a realize noul produs prin prisma cunostintelor in domeniul legilor naturii
$ a e&istentei utilajelor necesare $ optimizarea randamentelor $ etc pe cand in faza
industriala elementele care trec pe primul plan sunt cele de tip economic $ iar optimul
privit dintr)un punct de vedere strict te"nologic este foarte adesea departe de cel
economic si de aici discordanta intre performantele te"nologice si cele comerciale ale
noului produs>
)inertia pietei de a accepta noul>
)lipsa unui sistem eficient de informatie $ atat intre serviciile implicate in lansarea
noului cat si intre acestea si e&terior.
5.Rolul strategiei intreprinderii
0&ista trei strategii posibile intre care o firma poate opta *reducerea costurilor in
raport cu concurenta $ realizarea unor produse diferite de cele ale concurentei si
concentrarea pe un anumit segment de piata . (ndiferent de optiunea aleasa trebuiesc
avute in vedere o suma de riscuri care apar . (ncapacitatea de a pune in practica strategia
aleasa $ incapacitatea de a sustine modificarile pe care ea le impune pe tot parcursul
perioadei de tranzitie$ precum si diminuarea avantajului concurential pe care il ofera
strategia de baza utilizata $reprezinta factorii de risc cel mai des intalniti.
Clasificarea intreprinderilor in functie de gradul de inovare presupus de strategia
adoptata
' inovatie pentru a fi eficienta trebuie sa fie simpla si sa aiba o adresa
precisa..oua idBe trebuie sa conduca la un produs care sa faca un lucru anume>altfel
riscandu)se creerea unei confuzi si produsul respective ar putea sa nu fie acceptat.Cea
mai mare lauda care se poate adduce unei inventi este sa spui 9Ce simpluC9 9/ar este
evidentC Cum de nu m)am gandit pina acum la asa cevaC9
.u se porneste la o inventie cu gandul ca vom revolutiona o intreaga ramura
industriala.Cele ce pornesc cu asemenea intentie rareori se materializeaza in ceva utile.(n
sc"imb multe inventi care si)au propus doar aducerea unui element de noutate bine
precizat si usor de precizat au sfarsit adesea prin a revolutiona domeniul.0&emplul
realizarii primului calculator personal este tipic.+cel prim +##D0 nu visa nici pe departe
sa)i detroneze pe 9cei mari9 din domeniu dar in cativa ani a reusit saE( faca.(n sc"imb
cand 15)23 ani mai tarziu acelasi cercetator a anuntat elaborarea uniu nou calculator care
va revolutiona informatica ;.0F< esecul a fost pe masura laudelor..imeni nu poate
spune din inainte daca un nou produs va fi un success formidabil sau doar un pas inainte
care se va materializa sau nu printr)o reusita comerciala.Cel ce lupta pentru introducerea
!ipul
intreprinderii
"nc#isa $tabila %esc#isa "novanta
Comportare 'pusa la nou Raspunde la
o noua
cerinta
+ctiva in
raport cu
noul
0ste
permanent in
fata
0ficienta ,ica$
inovare slaba
,oderata$
inovare
redusa
(nalta$
inovare
moderata
-laba$
inovare
sustinuta
,od de
conducere
'pus la nou .eentuziast
fata de nou
+ccepta noul -ustine
permanent
noul
-tructura 4irocratica #artial
birocratica
#artial
birocratica
/e tip
colegial
noului va dori intotdeauna sa impuna o noua norma in domeniul respective$ un nou
concept$ sa aduca ceva essential nou unei te"nologi.Fara o asemenea ambitie nici)o
inovatie nu are sansa de reusita.
+ realiza o inventie insamna ceva inspiratie dar mai ales foarte multa munca si o
cunoastere temeinica a domeniului.-pre e&emplu .+. 0dison este autorul a cateva mii
de brevete de inventie dar toate in acelasi domeniu Gelectricitatii.
' influenta majora asupra procesului de inovatie o are omul$creativitatea fiind un
atribut al acesteia.Capacitatea unui om de afii creativ se poate aprecia dupa o serie de
criterii intre care*usurinta de a rezolva problemele$ capacitatea de a asuma riscuri
calculate $capacitatea de a conduce un colectiv de oameni $ usurinta de a comunica cu
oamenii$ o e&perienta bogata in domeniu$ dorinta de a se realize in domeniu$ multa
fantezie$ optimism.
7n individ creative trbuie sa fie capabil sa identifice problemele ce asteapta a fii
rezolvate$ sa vina cu ideii care sa ajute la rezolvarea lor.-a inovezi insamna a fii capabil
sa furnizezi idei care sa serveasca drept solutii utilizabile pentru probleme reale trebuie
deci sa fie un om practic. (ntre trasaturile unui iom inentiv se mai pot retine spiritual de
observatie$ curiozitatea$ capacitatea de a face numeroase cone&iuni$ de a se descurca intr)
un "atis de elemente comple&e.
'rice inventie presupune sc"imbari si lucru intr)un teritoriu necunoscut. /e aceea
trebuie sa fii pregatit sa iti asumi un anumit risc care este inerent.
Capacitatea de a se impune ca lider raspunde cumva si unei bune pareri asupra
propriei capacitati de a face fata problemelor ce s)ar putea ivi> este foarte putin probabil
ca un om cu o parere proasta despre sine insusi ar putea fi vreodata un inventive capabil
sa se abata de la rutina si sa imagineze ceva cu totul nou. .u este sufficient ca un om sa
aiba idei. 0l trebuie sa fie capabil sa comunice$ sa intre intr)un process de sc"imb de idei
si de solutii cu ceilalti. +zi nu mai e&ista inventatori solitari comple&itatea problemelor
te"nologice fiind mult prea mare lucrul= in ec"ipa este indispensabil.
+ fi un bun specialist in materie este o conditie evidenta. +m spus ca prin
creativitate intelegem capacitatea de a lega idei si fapte apparent disparate. 0ste adevarat
ca numerosi inventatori sunt oameni foarte tineri si c"iar se afirma ca lipsa de rutina a
tinerilor le faciliteaza gasirea de solutii noi. /ar nimeni nu a spus vreodata ca tinerii
inventatori ar fii niste nepriceputi in domeniul lor din contra un studio atent arata ca sunt
oameni foarte bine pregatiti.
,otivatia cerecetatorului il justifica in cautarea noului. 0l o va face ntotdeauna si
pentru sine fie ca isi doreste un castig material$ fie cel mai adesea ca iubeste succesul.
' alta conditie esentiala este fantezia. + visa un pic face intotdeauna bine iar
inventatorii sunt cei care reusesc sa porneasca de la vis si sa il transforme intr)o solutie
pentru o problema reala.
'ptimismul uni cercetator nu inseamna sa crezi ca totul este simplu si 9va iesi 9
imediat ci sa fii convins ca la orice problema se poate gasi o solutie sa abordezi lucrurile
in mod pozitiv. .u toti oamenii sunt la fel de inventivi. 0&ista si inventive si e&ista
oameni metodici tot asa cum e&ista oameni pur si simplu 9obisnuiti9. /istributia lor
respecta un clopot Hauss de tipul celui ilustrat in figura.
Da urma urmelor este foarte bine ca lucrurile stau c"iar asa pentru ca intr)o ec"ipa
ec"ilibrata avem nevoie de ambele categorii de oameni. 7rmatoarea comparatie a
trasaturilor sustine aceasta afirmatie.
!rasaturile pedantilor !rasaturile inventivilor
-unt caracterizati de precizie$ constanta$
eficienta$ prudenta$ conformitate$ spirit
metodic.
#ar indisciplinati$ au un stil propriu si
uneori ciudat de a aborda problemele
-unt preocupati sa resolve probleme in
suspensie ale sistemului acceptat ca atare.
+desea contesta in totalitate sistemul$
cautand solutii alternative$ cel mai adesea
atipice.
-olutiile problemelor sunt cautate dupa o
metodologie stabilita si verificata.
Cauta parca inadins solutii complicate si
iesite din comun.
Reduc rezolvarea problemelor la o
succesiune de pasi ce se rezolva in regim
de continuitate si stabilitate$ cu o foarte
buna eficienta.
Cauta sa starneasca controverse$ sa
contrazica parerile comune$ adesea cu
intentia de a 9starni9 noul dintr)o discutie
in contradictoriu.
7rmaresc cu egala atentie si scopurile si
mijloacele de a le atinge.
-e preocupa aproape e&clusiv de scopul de
atins$ fara a da prea multa atentie
mijloacelor.
#ot lucra in mod constant o lunga perioada
de timp.
+ccepta doar uneori si pentru scurt timp o
activitate de rutina.
Conduc cu usurinta o structura stabilizata. #reiau controlul in situatii atipice$
destabilizate.
Respecta toate regulile si regulamentele. otal nerespectuos fata de reguli$ obiceiuri.
.u prea siguri de sine. -e apara de
eventuale acuze argumentand cu
respectarea stricta a regulilor. -e supun
ordinelor primite ierar"ic.
-unt foarte siguri de sine$ mai ales cand
emit si sutin idei noi. .u au nevoie de
aprobarea majoritatii pentru a si le apara.
+ au un aport major in buna funcionare a
unei structuri. 0ste insa bine ca uneori sa
fie 9reciclati9 c"iar in e&teriorul sistemului.
Foarte util in rezolvarea crizelor
neprevazute si c"iar in prevenirea
aparitieiunor asemenea situatii.
Fraze stimulative pentru creativitate
' idee absurda este oricum mai buna decat nici o idee>
/uceti pana la capat fiecare idee$ oricat de fantezista pare la inceput>
(ntotdeauna la o problema e&ista mai multe solutii. Cautati)leC
.u va opriti la prima solutie buna. 0&ista probabil una si mai buna. Cautati)oC
0ste bine sa fii activ$ este si mai bine sa fii creativ>
Fiti orientati spre viitor> prezentul tine deja de trecut>
.u asteptati sa gandeasca altii inaintea dumneavoastra>
.u asteptati sa gandeasca altii in locul dumneavoastra>
Creativitatea nu depinde de varsta$ ba c"iar intinereste.
Fraze ucigase de idei
.u ma impresioneaza ideea dumitaleC
e)ai gandit bineI Ce va spune lumeaI
+u mai incercat si altii>
Jai sa fim realisti>
.u va fi niciodata acceptat asa ceva>
.u este treaba noastra>
.u este momentul>
(maginea firmei noastre ar avea de suferit>
.u vei putea niciodata sustine ideea aceasta>
.u suntem pregatiti sa facem asa ceva.
/incolo de frazele blocante$ care din pacate sunt spuse foarte adesea$
e&ista mai multi factori care pot bloca performantele creative ae oamenilor. '
structura care vizeaza progresul trebuie sa evite cu orice c"ip aparitia unor
asemenea factori$ intre care*
) teama. /e e&emplu teama de a face greseli aspru penalizate de la a
te face de ras pana la riscul de a)ti pierde postul sau c"iar rata
cariera$ sau teama ca ideile sa)ti fie furate si prezentate de altcineva
ca fiind ale sale. 0a te determina sa nu le spui ceea ce de regula nu le
ajuta sa se dezvolte>
) birocratia. 'btinerea de mai multe semnaturi pentru a testa o idee
noua o poate adesea ucide. 'bligativitatea de a)( demonstra
valabilitatea printr)o lista nesfarsita de teste de rutina te poate
determina sa nici nu o mai pui in discutie. Crearea si mentinerea in
functiune a unor ec"ipe foarte numeroase de cercetare este tot o
forma de birocratie$ cu efecte la fel de rele$ la care se mai adauga si
relatiile umane care nu sunt niciodata perfecte intre membrii unei
ec"ipe mari.
) structura formatiei de lucru.Cand cercetatorul$ mai ales cel tanar$
lucreaza intr)o ec"ipa $tema pe care el o propune trebuie acceptata
mai intai de ec"ipa $ ceea ce nu este intotdeauna evident $ mai ales
atunci cand ideeile sale au un grad sporit de originalitate.
) ierar#izarea ec#ipei. (n general$ ideile cerecetatorilor cu multa
e&perienta nu sunt criticate desc"is de cei tineri si ele se impun ca
viitoare teme de cercetare$ desi de cele mai multe ori asemenea idei
sunt mai putin inovatoare. +semenea idei nu sunt nici macar
imbunatatite printr)o dezbatere in cadrul ec"ipei. -ituatie este
prezenta cam peste tot$ dar cei care sufera cel mai mult de pe urma ei
se pare ca sunt japonezii$ unde traditia de respect a 9seniorilor9 este
solid incetatenita ;Conf.* J. 0to and @. ,atsui$ R:/ ,anagement
-Kstems in Lapanese (ndustrK<
) alegerea gresita a unor teme. +ceasta poate provoca aparitia unei
lipse de motivatie si totodata poate mari nejustifiacat riscul implicat.
/upa cercetatorul american 4ob Rosenfold esista o suma de idei privitoare la
modul cum trebuie gestionat procesul de gestionare si in special cum trebuie lucrat cu
oamenii antrenati aici. (deile sunt fragile la fel si oamenii care le genereaza$ ideile sunt vii
la fel si oamenii care si le)au imaginat$ la succesul unei idei contribuind toate serviciile
firmei$ cel mai important rol avndu)l serviciile R:/$ te"nic si de marc"eting.
6.ipuri de inovare
1. /upa obiectul inovarii distingem*
a< "novarea de produs este cea care permite oferirea unui produs mai bun decat
cele prezentate acum pe piata$ in sensul ca ofera mai multe functiuni sau care le
indeplinste mai bine. 0&ista mai multe forme de inovare pe produs*
) sc"imbarea de conceptie$ care se bazeaza pe o idee noua sau pe o
te"nologie noua>
) realizarea produsului utilizand alte materiale sau componente>
) un nou design$ care adesea inseamna mai mult decat o simpla
sc"imbare de forma sau de aspect $ putand implica elemente
ergonomice sau modificari de fabricatie>
) noi servicii care insotesc produsul sau gasirea de noi utilizarim
produsului$ ca atare sau cu modificari minime> aceastea poate fii
inceputul unei noi serii in care ulterior se regasesc celelalte tipuri de
inovare citate mai sus
b< "novarea de proces vizeaza aspectele interne ale intreprinderii careia ii
imbnatateste astfel performantele. 0ste vorba de modificari ale proceselor de fabriacatie
determinate de o noua investitie$ de perfectionare a materialelor e&istente sau de
valorificarea e&perientei dobandite pe parcurs.
+nalizand comparativ cele doua moduri de inovare costatam ca majoritatea
realizarilor vizeaza produsul ;in 7.-.+. in anul 16!!$ 235 au fost inovatii de produs si
doar 1!5 de proces<$ desi activitatea de R:/ este orientata mai degraba spre proces ;
tot in 7.-.+. in anul 16!!$ 225 inovatii pentru produse si 565 pentru procese<.
2. /upa gradul de intesitate te"nologica deosebim inovatii de ruptura si de
adaptare.
Cele de ruptura ofera o solutie cu totul noua problemei de rezolvat$ in timp ce
inovatiile de adaptare imbunatatesc unele elemente dintr)o structura e&istenta.
Considerand evolutia unui produs sau a unei te"nologii ;de la te"nologie emergenta spre
plafonare<$ problema inovatiei se pune in special in zona de plafonare.
7n e&emplu de te"nologie de adaptare il constituie introducerea bicicletelor de
tip 9#0H+-9 care la nevoie se pot plia si introduce in portbagajul unei masini$ ceea ce a
determinat o relansare a acestui mijloc de transport.
3. /upa impactul asupra industriei si dupa gradul de influentare al pietei$
distingem*
a< "novarea de fond restructureaza complet produsul$ modalitatile de a)l
obtine$ creand relatii noi cu piata si cu utilizatorii produsului. +semenea
inventii au fost* descoperirea radioului$ a televiziunii$ a fotocopierii tip
F0R'F$ a micro)calculatoarelor$ etc. inovarea de fond reprezinta o
sinteza a unor noi te"nologii si a unor noi nevoi ale pietei.
b< Nisa comerciala consta in recombinarea unor elemente cunoscute care
conduc la ceva nou. 0&emplul tipic este %al=man)ul. #roblema unei
asemenea descoperiri este ca ea poate fi cu usurinta preluata de celelalte
firme din domeniu$ deci succesul se obtine daca te misti repede si
e&ploatezi la ma&imum perioada cand te afli in postura de monopol pe
piata.
c< "novatia curenta este cea care modifica produsul sau procesul de
fabricatie fara a)( afecta elementele de fond. +ici se situiaza marea parte a
activitatilor cu caracter inovant $ iar prin multiple asemenea inovatii $
produsul sau te"nologia se pot perfectiona considerabil ; a se compara #C)
F)2326 al anilor 1623 cu #C)+)23526 al anilor 1663$ sau automobilele
anilor 123 cu cele contemporane> diferentele nu sunt de esenta $ci doar o
succesiune de imbunatatiri curente <.
d< "novatia revolutionara este aceea care pastreaza functia principala $
implicit clientela $ dar modifica cu totul modul de a realiza functia ;de e&.
compact)discul<. Firma care realizeaza o asemenea inovatie obtine o
pozitie solida pe piata printr)o diferentiere a produsului care ii mareste
atractivitatea> pe de alta parte multe din te"nologiile e&istente in ramura
industriala respectiva devin depasite. (novatiile din aceasta categorie sunt
preponderent de tip te"nologic .
Da ora actuala se admite ca singura solutie rezonabila pentru a mentine si
eventual a imbunatatii potentialul te"nologic al unei intreprinderi$ consta in introducerea
continua a noului$ mai ales prin intermediul activitatii de cercetare $ activitate cunoscuta
in literatura occidentala prin sigla R:/;Researc" and developpment<.
!.e"nologii informatice
+paritia te"nologiilor informatice a revolutionat societatea si intreprinderile in
asemenea masura incat e&presii ca 9era post)industriala9sau c"iar 9informatica9 nu mai
surprind pe nimeni.,ai mult decat oricare alt tip de te"nologie $ te"nologiile informatiei
au amplificat in asemenea masura globalizarea sc"imburilor $ incat stapanirea lor $ asa
cum arata 0mmanuel #ateKron$ 9pune in c"estiune o noua dimensiune a competitivitatii
internationale$ modificand astfel strategia actorilor politici si economici 9.+l doilea
argument este insusi domeniul de interes al cercetarilor noastre $ care vizeza nu
te"nologiile $in general $ cat aplicarea te"nologiilor informatice.
7tilizarea calculatorului s)a impus de la sine in intreprindere $ fie si numai daca
vorbim despre aplicatiile simple $ suport a tranzactiilor care devin te"nologi de baza .
/ezvoltarile ulterioare ;internet $ intranet$ comert electronic< ar putea fi incluse $dupa
nivelul general al premiselor necesare implementarii lor$ intr)una sau alta din cele doua
categorii care urmeaza ;te"nologii c"eie sau te"nologii de varf<$ in vreme ce aplicatiile
inteligente $ de suport a deciziei$ ar putea constitui te"nologii incipiente$ ceea ce
constituie un argument suplimentar pentru considerarea mai cu seama a te"nologiilor
informatice in prezentul studiu.
(n -7+ $ intre 16!2 si 1625 ponderea te"nologiei informatice in investitiile
intreprinderilor a trecut de la 1$25 la !$25 . (n 1622 ac"izitiile de ec"ipamente pentru
te"nologiile informatice reprezentau 425 din c"eltuielile cu ec"ipamente $ intr)o crestere
care poate fi observata in figura urmatoare*
+ceste ritmuri s)au accentuat si mai mult in ultimul deceniu al secolului FF.
+stfel $ potentialul informatic se dubleaza la interval de cateva luni $ iar din 6 in 6 luni
asistam la modificarea capacitatilor ordinatoare . /in 12 in 12 luni $ costul capacitatilor
informatice scade cu 335 in vreme ce performanta procesoarelor se dubleaza.
0c"ipamentele informatice sunt de 2333 de ori mai ieftine decat acum 33 de ani . /aca in
domeniul automobilelor am fi inregistrat o evolutie asemanatoare $ azi o masina ar costa
2M si ar atinge viteza sunetului. (n 1663 deja $ intreprinderile sectorului industrial
investesc mai mult in materialul informaticsi comunicatii decat in domeniile traditionale$
masini unelte si localuri. Cu un cost pe instuctiune si pe secunda micsorat de 13333 ori in
23 ani $ traiectoria informatiei s)a modificat considerabil.
Cu toate acestea $ numeroase studii efectuatate la inceputul anilor 163 sugereaza
ca aceste investitii nu s)au reflectat pe deplin in productivitate. Fenomenul se e&plica prin
faptul ca investitiile efectuate in te"nologiile informatice nu s)au suprapus unor sc"imbari
semnificative in functionarea intreprinderilor $ fara sa modifice radical diferitele
modalitati de munca ;aceasta se petrece doar de catva timp $ respectiv sfarsitul anilor
123 $ inceputul anilor 163 <.+lte date reliefeaza de asemenea faptul ca aceste te"nologii au
fost aplicate unor procese e&istente $ limitandu)se doar la anumite etape ale lor$ definite
ca si succesiuni de sarcini avand aceeasi finalitate .
+ctualmente $ te"nologiile informatice nu sunt utilizate numai pentru a ameliora
procese e&istente deja$ dar si pentru reconceperea proceselor $activitate care se constituie
de fapt intr)un intermediar indispensabil intre investitiile in te"nologii informatice si
castigurile economice $ ori aceste puncte de vedere reprezinta intr)adevar o sc"imbare de
perspectiva
,unca la domiciliu nu este un concept nou +stfel de e&perimente de utilizare a
calculatorului au fost realizate in ,area 4ritanie inca din 1623 dar la aceea vreme
temerile erau ca se va ajunge la izolare sociala . +vansul te"nlogic de azi permite insa
comunicatii audio)video prin intermediul multi)media.
,ediile de lucru "ot)des= desemneaza un ansamblu de facilitati comune $ fara
birouri personale . +cest sistem cunoaste variante diferite . +stfel $ la -toc="olm$ sediul
reprezentantei /0C dispune de computere grupate central $ suspendate pe suporti fle&ibili
$ accesate de personal in momentul dorit. Da 4ritis" Has Researc" Centre $ in
Doug"boroug"$ se utilizeaza un sistem de alocare zilnica a spatiului de lucru$ cu
redirectarea numerelor telefonice si accesului la computer. #rogramul -,+R al firmei
(4, a constituit patru categorii de locuri de munca ;doua pentru manageri si
administratie $ la care se adauga grupuri suplimentare de birouri comune pentru
consultanti si vizitatori<.
-istemul de "otelling presupune ca angajatii sa dispuna de noteboo=)uri personale
pentru lucrul la sediul clientilor $ iar la revenirea in firma prenoteaza un birou la 9receptie
9 specificand ora sosirii si durata sederii. +cest sistem a fost folosit folosit de firma de
consultanta 0rnest:Noung dupa ce s)a observat ca personalul lucreaza mult in e&terior
cu clientii .Rezultatele aplicarii lui la .e% Nor= si C"icago au condus economii de 255
din spatiu si utilizarea unui singur birou pentru trei angajati.
#e de alta parte ". J. /avenport distinge noua categorii de oportunitati de
reconcepere a unui proces cu ajutorul te"nologiilor informatice*automatizarea sarcinilor$
pilotarea operatiilor$ ordonarea etapelor$ localizarea marfurilor si ve"iculelor$ analiza
datelor$ independenta fata de geografie $ federarea informatiilor disparate$ difuzarea
cunostintelor si automatizarea tranzactiilor comerciale. /e aceea supraveg"erea $
integrarea si adaptarea posibilitatilor oferite de noile te"nologii trebuie sa constituie o
permanenta. (ntreprinderea trebuie sa fie receptiva la oportunitati $ sa sesizeze pericolele
integrarea noilor te"nologii la timp devenind vital
&ibliografie
O,anagementul inovatiei)4aloiu Diviu ,i"ail $ 0ditura 0ficient$ 1665
O(ntreprinderea secolului FF()Joza ,aria Habriela$ 0ditura 0comomica$
2331