Universitatea de Vest Vasile Goldi

Facultatea de tiin e Econonomice

Specializarea Marketing
Anul III, zi
Globalizarea i efectele variabile ale crizelor economice
Globalizarea
Noiuni introductive
Factori precum progresul tehnologic, costurile sczute de transport !i liberalizarea politicilor
comerciale au condus la intensi"icarea schimburilor comerciale !i a circula#iei "ondurilor $ntre #rile
lumii% Aceste aspecte au consecin#e importante asupra "unc#ionrii economiei globale% Fenomenul
globalizrii, de!i reprezint o surs de mari bene"icii !i oportunit#i, implic "aptul c "iecare stat
trebuie s "ac "a# unei concuren#e acerbe, at&t din partea unor economii cu costuri sczute, cum sunt
cele ale 'hinei !i Indiei, c&t !i din partea unor economii inovatoare, cum este cea a Statelor Unite%
Aceste inter(rela#ionri includ "r a se mrgini at&t actori statali) guverne, institu#ii ale statului, c&t !i
actori nonstatali) organiza#ii non(guvernamentale !i corpora#ii multina#ionale%
*otiunea de globalizare a $nceput din +,,- s "ie "olosit pentru a descrie un proces comple.,
socio(economic !i cultural, ale crui principale caracteristici sunt di"uziunea global a institu#iilor !i
practicilor democratice, popularizarea !i rspandirea unor modele economice, "inanciare !i
tehnologice% /otodat, globalizarea universalizeaz, implic&nd ideea de uni"icare a societ#ilor !i prin
aceasta se a0unge la relativizarea identit#ilor na#ionale sau comunitare, cele prin care un popor sau o
comunitate anume $!i de"ine!te e.isten#a sa%
*u e.ist o de"ini#ie a globalizrii $ntr(o "orm universal acceptat !i, probabil, nici de"initiv%
Motivul rezid $n "aptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese comple.e cu o dinamic
variabil ating&nd domenii diverse ale unei societ#ii% Ea poate "i un "enomen, o ideologie, o strategie,
sau toate la un loc%
12rocesul de surmontare al grani#elor aprute de(a lungul istoriei% Ea devine ast"el sinonim cu
eroziunea 3dar nu !i cu dispari#ia4 suveranit#ii statelor na#ionale !i se $n"#i!eaz ca o 1deta!are5 a
economiei de pia# "a# de normele morale !i legturile institu#ionalizate dintre societ#i5 6 Elmar
Altvater
+
%
1Intensi"icarea rela#iilor sociale de pretutindeni, prin care locuri a"late la mare distan# unele de
celelalte a0ung s se interconecteze ast"el $nc&t evenimentele dintr(un loc sunt marcate de procese care
au loc $ntr(un loc de la mul#i kilometri deprtare !i viceversa5 6 Anthon7 Giddens
8
%
+
Elmar Altvater 6 pro"esro de !tiin#e politice la Universtiatea 9erlin !i membru al Institutului :tto Suhr%
8
Anthon7 Giddens 6 sociolog britanic, autor al teoriei strucuturale ce prezint $ntr(o not holistic societatea modern%
8 din ;
Globalizarea
1Globalizarea reprezinta procesul de trans"ormare a unui "enomen local sau regional $ntr(unul
cu con#inut global% 2oate "i de"init ca un proces de amestec sau de omogenizare prin care popula#ia
lumii este uni"icat , "unc#ion&nd ca un singur sistem omogen<, de"ini#ie "urnizat de =ikipedia%
1Globalizarea este un proces de interac#ionare !i integrare al popula#iilor, companiilor !i
guvernelor di"eritelor na#iuni, un proces condus prin tratate, investi#ii !i acces la in"orma#ia
tehnologic% Acest proces are e"ecte asupra mediului, culturii, sistemului politic !i economic, asupra
dezvoltrii !i prosperit#ii, asupra dezvoltrii !i strii psihice sociale din $ntreaga lume<, este de"ini#ia
"urnizat de Globalization+-+%org%
'a prim dimensiune a globalizrii apare omogenizarea lumii% >i"eren#ierilor dintre unit#ile
teritoriale le iau locul prin e.pansiune o anumit standardizare, o uni"ormizare reprezent&nd 1o nou
in"rastructur spa#ial< $nso#it de mi!cri libere de bunuri materiale, servicii, capitaluri !i "or# de
munc, la scar regional !i global%
Globalizarea - dimensiuni
Mult vreme, globalizarea a "ost conceput ca "iind unidimensional, respectiv vzut ca o
tendin# economic "undamental% Globalizarea ar avea urmtoarele dimensiuni) economic,
"inanciar, social, politic? cultural, militar, de mediu !i in"orma#ional% Aceasta $ntruc&t
globalizarea este, $n prezent, un "enomen comple., pluridimensional !i general la care toate statele
lumii trebuie s se adapteze pe toate planurile activit#ii umane, dac vor s(!i continue e.isten#a ca
"orm de organizare ce serve!te necondi#ionat interesele cet#enilor lor%
>e!i se regsesc st&ns legate, atunci c&nd di"eren#iem dimensiunile, este important s observm
c acestea nu pot "i delimitate $n mod clar una ce cealalt% Ast"el 6 pentru a numi doar un e.emplu 6
problemele globale legate de mediu nu pot "i cercetate izolat nici de dimensiunea economic !i nici de
dimensiunea politic% Aceast re#ea global nu numai la nivelul actorilor, ci !i la cel al domeniilor
tematice reprezint una dintre particularit#ile globalizrii%
Este evident c lumea se $ndreapt tot mai rapid spre globalizare, spre o lume vzut ca o
unitate la nivel planetar !i care va "unc#iona cu norme !i standarde comune% Elementele speci"ice ale
"iecrui participant vor contribui la realizarea unui echilibru interna#ional, cu deosebire socio(
economic, la nivel macrostructural, $n "unc#ie de resursele proprii !i de capacitatea de utilizare a
acestora de "iecare colectivitate uman $n calitate de actor acceptat ca egal, suveran !i independent%
@ din ;
Globalizarea
Avantaje i dezavantaje ale globalizrii
Globalizarea este rezultatul unor procese ample !i a unor rela#ii de intercondi#ionare)
( cre!terea valorii !i importan#ei investi#iilor strine directe?
( interna#ionalizarea pie#elor "inanciare?
( dezvoltarea comunica#iilor globale?
( reglementarea !i liberalizarea pie#elor%
Globalizarea este un proces greu de controlat la scar planetar, deoarece elementele
componente "ac parte dintr(un angrena0 comple., a!a $nc&t dis"unc#iile care apar la nivelul unui
subansamblu, pot crea crize la nivelul $ntregului sistem%
E"ectele globalizrii sunt diverse !i greu de anticipat, cuprind toate domeniile de activitate a
unei #ri% 2rincipalele e"ecte generate de procesul deglobalizare sunt)
( societ#ile transna#ionale?
( investi#iile strine directe?
( globalizarea pie#ei "inanciare interna#ionale?
( dereglementarea !i liberalizarea?
( evolu#ia comunica#iilor globale?
( globalizarea sectorului public?
( e"ecte sociale?
( e"ecte asupra mediului $ncon0urtor%
/rium"ul interna#ional al sistemului de liber comer# genereaz o reac#ie critic care adereaz
drept mi!care antiglobalizatoare% 'riticii globalizrii consider c chiar dac acest "enomen rezult
"avorabil pentru prosperitatea economic, este $n de"initiv contrar obiectivelor echit#ii sociale%
2rotestul ce se mani"est $n $n"runtri $mpotriva organismelor internationale, FMI, :M' !i altele, este
de alt"el o reac#ie $mpotriva trium"alismului e.cesiv al liberalismului economic% Vocea :*G(urilor !i a
altor participan#i ai mi!crii antiglobalizatoare are un ecou $n interiorul acestor organisme
interna#ionale care arat de "iecare dat o mai mare con!tiin# "a# de necesitatea $n"runtrii
problemelor sociale globale odat !i cu acela!i interes ca !i oamenii de "inan#e%
2entru a 0udeca avanta0ele !i inconvenientele globalizrii este necesar s se disting $ntre
di"eritele "orme pe care le adopt% Unele "orme pot conduce la rezultate pozitive !i altele la rezultate
A din ;
Globalizarea
negative% Fenomenul globalizrii $nglobeaz comer#ul liber interna#ional, mi!carea capitalurilor pe
termen scurt, investi#iile strine directe, "enomenele migratoare, dezvoltarea tehnologiilor
comunica#iilor !i e"ectul lor cultural%
Bn general, comer#ul interna#ional este pozitiv pentru progresul economic al tuturor !i pentru
obiectivele sociale de eliminare a srciei !i marginalizrilor sociale% /otu!i, liberalizarea comercial,
de!i bine"ctoare pentru totalitatea #rilor a"ectate, provoac crize $n unele sectoare care cer
9ene"iciile globalizrii dep!esc aproape $ntotdeauna pre0udiciile, dar e.ist daune !i, pentru a
le contracara, este nevoie de institu#ii adecvate% '&nd $ntreprinderile cu capital strin contamineaz
#rile $n dezvoltare, solu#ia nu este de a $mpiedica investi#ia strin sau de a $nchide aceste companii, ci
de a lua solu#ii $n acel moment care s organizeze societatea, cu ministere, norme medioambientale !i
un aparat 0uridic e"icace care s le impun%
Avanta0ele si dezavanta0ele globalizarii pietelor pot "i studiate din perspectiva "irmelor
multina#ionale !i a #rilor $n care aceste "irme ac#ioneaz% 2entru pie#ele $n care sunt localizate
investi#iile "irmelor interna#ionale !i globale avanta0ele pot "i)
( ob#inerea de capital pentru cre!tere !i dezvoltare, capital care nu poate "i generat la nivel
local?
( acces la tehnologie avansat care nu poate "i dezvoltat la nivel local !i trebuie
achizi#ionat din strintate?
( trans"erul de knoC(hoC, e.perien# managerial !i cuno!tin#e tehnice?
( e"ecte pozitive asupra balan#ei comerciale dac produsele substituie importurile sau sunt
destinate cu precdere e.portului?
( asigurarea de locuri de munc mai ales $n #rile care se con"runt cu un !oma0 cronic?
( venituri la bugetul statului prin impunerea unor impozite !i ta.e asupra activit#ii "irmelor
respective?
( utilizarea "urnizorilor locali care poate determina o dezvoltare a "irmelor locale?
( participarea "irmei la dezvoltarea unor zone de"avorizate sau la realizarea unor proiecte de
in"rastructura%
2rincipalele dezavanta0e din perspectiva #rii gazda pot "i)
( cre!terea dependen#ei "a# de "irma strin prin "urnizarea de capital, tehnologie !i
e.perien#?
D din ;
Globalizarea
( reducerea suveranit#ii prin pierderea controlului guvernului #rii gazd asupra "irmei
strine?
( impactul negativ asupra sistemelor economice, sociale !i politice prin $ncura0area
consumului local, impunerea valorilor vestice $n locul celor tradi#ionale sau spri0inirea unui
anumit partid politic?
( cre!terea e.ploatrii prin utilizarea unor resurse neregenerabile, repatrierea pro"iturilor $n
locul reinvestirii?
( "urnizarea de multe ori a unei tehnologii dep!ite sau prea avansate de ctre "irma
multina#ional?
( $nlaturarea unor "irme locale, posibili concuren#i $n anumite domenii?
( iesiri de "onduri pentru plata unor componente !i echipamente importate !i prin repatrierea
pro"iturilor prin plata dividendelor !i alte trans"eruri $ntre "irme%
Globalizarea presupune un echilibru $ntre dezvoltarea unor tehnologii !i concepte globale !i
sensibilitatea "a# de nevoile locale% Fr o implicare local, nici un program global nu poate
supravie#ui% Sloganul 1g&nde!te global, ac#ioneaz local< presupune nevoia de a g&ndi pia#a sau
a"acerea $n termeni globali !i de a realiza $n acela!i timp adaptri la cerin#ele consumatorilor locali%
/rans"ormarea planetei $ntr(o uria! pia# global scoate $n eviden# o serie de avanta0e !i
dezavanta0e pentru #ri, mediul $ncon0urtor !i calitatea vie#ii oamenilor% Se consider c globalizarea
nu poate reduce di"eren#ele culturale sau etnice dar spore!te decala0ul pe plan na#ional !i interna#ional
$ntre cei care dispun de condi#iile necesare de a bene"icia de pe urma ei !i cei care nu dispun de
asemenea condi#ii% >e aceea, se impune adoptarea la nivel interna#ional a unor reguli globale care s
guverneze procesul globalizrii !i s permit apari#ia unui sistem global care s integreze di"erite
sensibilit#i, priorit#i !i interese regionale%
E din ;
Globalizarea
Bibliografie
( Ungureanu Maria FISE, In"luen#a procesului de globalizare asupra securit#ii na#ionale,
Editura Universtitatea Al% I% 'uza, Ia!i, 8-+8?
( http)GGec%europa%euGeconom7H"inanceGinternationalGglobalisationGinde.Hro%htm, accesat la
data de 8-%+8%8-+@?
( http)GGro%Cikipedia%orgGCikiGGlobalizare, accesat la data de -D%-+%8-+A?
( CCC%globalization+-+%orgG, acceat la data de -;%+8%8-+@?
( Florin 9:*'IU, Economie Mondial, Editura Iumina Ie., 9ucure!ti, 8--A?
( >r% 2etre >UJU, Globalizare versus separatism politic, Editura Universit#ii *a#ionale
1'arol I<, 9ucure!ti, 8-+-?
( 2ro"% univ% Fodica KALAFIA, pro"% univ% /iberiu 9FMIIEA*U, Suport de curs Uniunea
European !i economia global, Editura Universtitatea Al% I% 'uza, Ia!i, 8-++?
( Iucian MAFI*ES'U, Institu#ia muzeal $n procesul globalizrii, Edituira Muzeului
*a#ional de Arheologie !i Istorie a Moldovei, 'hi!inu, 8--,?
( http)GGCCC%crestinortodo.%roGeditorialeGglobalizarea(implicatiile(E,,,;%html, NNN, articol
Globalizarea !i implica#iile ei, accesat la data de -A%-+%8-+A?
( Alina 2etronela *EGFEA, Economie teoretic !i aplicat, Vol% OIO 38-+84, *o , 3D;A4, pp
EP(,-, Editura Academiei de Studii Economice, 9ucure!ti 8-+8%
; din ;