Sfantul Ioan de Kronstadt (20 dec.): PRIVESTE MAI DES I IIMA TA!

"#$#ARA%TE I ADA"&' EI(

)Pr*+este ,a* des *n *n*,a ta! co-oara%te *n adancul e*(adanca este inima
omului);scoate la lumina limpede a constiintei tot ce e rau in ea, si cu suspine de parere
de rau sau cu lacrimi amare de cainta schimba tot raul ce se ascunde in adancul
inimii.A.( "at de ,ult* oa,en* ra,an ne/asator* fata de *n*,a lor: nu +or sa se u*te
*n ea s* sa cercete0e cu dead*nsul ce rautat* s%au adunat *n ea. Foarte mult pierd
oamenii acestia si in privinta bunastarii lor vremelnice, dar mai ales in privinta
mantuirii. Indeletnicirea de capetenie a crestinului in aceasta viata trebuie sa
fie curatirea inimii lui, pentru ca inima, curatita, sa-L poata vedea in viata
cea viitoare pe Dumnezeu pentru ca cei curati cu inima Il vor vedea pe
Dumnezeu si sa se poata uni cu El. 1ara *n*,a curat*ta nu /ot* +edea fata lu*
Du,ne0eu s* nu te /ot* un* cu El. Tot ce e urac*os or* necurat nu /oate *ntra *n
I,/arat*a lu* Du,ne0eu. Nici nu vor petrece calcatorii de legein preajma ochilor
tai, urat-ai pre toti cei ce lucreaza faradelege(Ps. 5, 5).
S/re curat*rea *n*,** sunt or*entate a/roa/e toate Ta*nele! altfel s/us tot .arul
Du.ulu* care este *n Ta*ne:Botezul este baia inimii, a celei de-a doua nasteri a
omului; Taina Mirungerii intareste curatia inimii, daruita de harul lui Dumnezeu
prin Botez. ocainta este cea de-a doua baie a inimii, dupa Botez; !mpartasania
il uneste pe crestin, prin inima curatita, cu reacuratul "ristos; Nunta sfinteste si
curateste pornirile firesti spre nunta, adica urmareste tot curatia inimii in insotirea
nuntii, ca nunta sa fie in Domnul, iar nu din patima; Mirungerea vindeca trupul
prin curatirea inimii, sufletului, de pacatele a caror iertare se da prin Taina
ocaintei. Atat de multa nevoie are fiecare crestin sasi curateasca inima
pacatoasa. In viata morala si in cea obisnuita, curatia sau necuratia inimii
noastre, starea ei patimasa sau linistita, despatimita, are foarte mare
insemnatate. Atunci cand ea este necurata, supusa patimii, nu asteptati nici
un fel de fapte bune de la omul ce are o asemenea inima: el nu e liber, el
este rob, manat de patima care traieste in inima lui. Iar daca inima este
nepatimasa, linistita, atunci totul ii merge omului ca pe roate si toata
activitatea lui este nobila, in acord cu constiinta.
Dati !isericii si societatii oameni cu inimi cat se poate de curate, si oamenii
acestia vor fi intre"i si cinstiti, drept savarsind cuvantul adevarului dumnezeiesc,
slu#itori minunati ai patriei, care in scurta vreme vor inalta bunastarea !isericii si a
statului.
$$$
In natura, apa adapa pamantul, iar caldura soarelui face ca umezeala ei si
particulele foarte fine de pamant sa fie asimilate de ve"etale. S* Do,nul I*sus
2r*stos! du/a -una+o*rea lu* Du,ne0eu%Tatal! re+arsa .arul Sau ca a/a *n *n*,*le
crest*n*lor: din pantece vor curge rauri de apa vie(In %,&'), iar Duhul Sfant, caldura
cea duhovniceasca si de viata facatoare, face ca inimile noastre sa si-l
insuseasca.
$$$
Rugaciunea este hrana duhovniceasca. (rana trupeasca nare aproape nici
un "ust atunci cand mancam in mare "raba: s* .rana du.o+n*ceasca *s* /*erde
3ustul /entru sufletul nostru atunc* cand rost*, cu+*ntele ru3ac*un** *n ,are 3ra-a!
ca sa ter,*na, ,a* re/ede 4 aceasta c.*ar naste a,arac*une *n *n*,a noastra. )a
sa simta "ustul trupesc, limba descompune *rana in principiile componente+ ca
sa simta gustul duhovnicesc, sufletul descompune rugaciunea sau lectura
duhovniceasca! in principiile ei, adica in cuvinte sau idei. "ustul duhovni-
cesc sta in simtirea vie a adevarului a ceea ce rostesti sau citesti. Asadar!
fara 5descompunerea ru3ac*un**! fara asimilarea6 e* de catre *n*,a! nu /ot* afla
dulceata *n ru3ac*une! asa *ncat n*c* cea ,a* ,*scatoare ru3ac*une nu are /entru no*
a/roa/e n*c* o +aloare daca nu a fost s*,t*ta de catre *n*,a.
777
)and sufletul iese din trup, acesta din urma devine lipsit de viata, rece, fara c*ip,
formarea si circulatia feluritelor umori si procesul ve"etativ inceteaza ramane,
ca sa zic asa, un bul"are de pamant mort, fara viata. La fel s-ar intampla si cu
pamantul daca l-ar parasi Duhul de viata #acator al lui Dumnezeu: toata
viata din el din lume! si de pe el ar pieri$ ar fi intunecat, rece, lipsit de viata$
nu ar mai fi in el felurite puteri naturale si nici procesul vegetativ: totul s-ar
stinge si ar pieri. Iar intorcandu-Ti Tu fata Ta, se vortulbura(Ps. -.&, /0).
&n** cred ca /acatul nu *nsea,na n*,*c. El este *nsa un rau du.o+n*cesc real s* cat
se /oate de ,are! de care Du,ne0eu sa%l *0-a+easca /e or*ce o,( Pacatul atra3e
ne3res*t du/a s*ne un c.*n ,a* ,are sau ,a* ,*c c.*ar s* *n +*ata /a,anteasca 4 s*
ca sa sca/* de c.*nul /r*c*nu*t de /acat tre-u*e sa aduc* d*n tot sufletul /r*nos de
/oca*nta ne/refacuta or* sa s/el* /acatul cu lacr*,* de ca*nta ade+arata.Dumnezeu
este mare si intotdeauna drept. 1ana 2ui este intotdeauna asupra noastra, celor
nimicnici, dar pacatosi. Dumnezeule3 #a Dumnezeu, #el ce nu voiesti
faradelege, Tu esti(Ps. 5,4).
$$$
5evoiestete la ru"aciune pentru curatirea inimii. Du,ne0eu +a cauta s/re
ostenel*le tale s* le +a *ncununa du/a +redn*c*e la +re,ea /otr*+*ta. T*e! celu* ,arunt
s* n*,*cn*c! t* se /are ca nu ,er*t* /urtarea de 3r*8a du,ne0e*asca /entru t*ne 4 *nsa
nu au fost la *nce/ut tot atat de ,arunt* s* ne*nse,nat* a/roa/e tot* sf*nt**! si totusi,
pentru osardia lor catre Dumnezeu, pentru nevointele cu care s-au curatit pe sine,
Dumnezeu i-a proslavit mai apoi? Adu-ti aminte ca nici ei nu se socoteau mari, ci
neinsemnati. Ah! Cat de neindoielnic este ca pentru Dumnezeu toti suntem egali, ca ochii
Lui sunt asupra tuturor deopotriva si ca El pe toti ii pretuieste cu aceeasi privire
nepartinitoare!
$$$
Inima infranta si smerita,"raieste Psalmul 5., Dumnezeu nu o va urgisi(Ps,
5., -').De ce9 1**ndca este franta! 0dro-*ta! ceea ce *nsea,na ca necurat*a a curs
d*n ea ca d*ntr%un +as s/art. 5ecaz se intampla daca inima noastra necurata,
intinata din fire si din pricina nepasarii si stricaciunii sale, ramane intrea"a.
Atunci, in el se adauga de obicei necuratii peste necuratii, si vai de omul
care nu frange inima sa pacatoasa intrand in ea, cercetand-o, cugetand la
pacatele sale si mustrandu-se pe sine% Care este semnul inimii infrante?Pa* care
este se,nul ca +asul /l*n cu l*c.*d s%a s/art9 1a/tul ca d*n el cur3e or* se scur3e
l*c.*dul. Iar semnul inimii infrante este acela ca din ochi curg lacrimi.#aci
dinauntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfranarile, hotiile, uciderile,
adulterul, lacomiile, vicleniile, inselaciunea, nerusinarea, ochiul pizmas, hula,
trufia, usu ratatea(1c. %, /-//). De aceea necuratia inimii iese cu lacrimi. Iata
de ce lacrimile sunt foarte pretuite in lucrarea mantuirii noastre, ca semn al
insanatosirii sufletului. Iata de ce in ru"aciunile sale catre Dumnezeu !iserica
cere pentru fiii sai lacrimi, ce curatesc intinaciunea sufletului.
$$$
"ata -ucur*e este sa f*u *ncred*ntat ca e:*sta o 1**nta "are ,a *u-este s*ncer!
f*er-*nte! ,a* ,ult decat or*c*ne /e lu,ea asta s* decat tot* laolalta 4 atat de ,ult!
*ncat *,* da 0* de 0* sa ,ananc Tru/ul 'u* s* sa -eau San3ele 'u*( Dar ce prinos Iti
voi aduce sau ce-&i voi rasplati &ie, Darnicule, Iubitorule, 'emuritorule
Imparat, pentru ca ma iubesti atat de mult pe mine, pacatosul,
nerecunoscatorul si naravitul(aharul mantuirii voi lua si numele Domnului voi
chema. $agaduintele mele voi plini Domnului inainte a tot norodul %ui. (Ps. --5,
45).
$$$
u%t* cruta *n*,a cand este +or-a de ru3ac*une, scoate inima de sub impatimirile
care o acopera ca o coa#a si inalto spre Dumnezeu, si lumineazo cu intele"erea
limpede, f**ndca *n ea este *ntuner*c! *ar *n acest *ntuner*c sunt l*3.*oane carora nu
este nu,ar. La rugaciune sa lovesti drept in inima pacatoasa, in neajunsurile ei care sunt
deosebit de strigatoare la cer si nesuerite, sa le storci din ea, ca sa zic asa!nu te cruta;
+arsa /entru ele lacr*,* 4 o sa *asa odata cu lacr*,*le.Iar daca-ti vei cruta inima,
daca nu te vei atinge de ea, toata mizeria asa o sa si ramana, si rugaciunea nu-ti va
aduce nici un folos.
$$$
Ru3ac*unea facuta d*n *n*,a nu /oate f* decat folos*toare /entru suflet s* /entru
tru/ s* n*c*odata nu este +ata,atoare /entru acesta d*n ur,a! c.*ar daca ru3atorul
ar a+ea sanatatea sla-a 4 s/un aceasta d*n e:/er*enta.Rugaciunea linisteste
minunat sufletul, iar cand sufletul este linistit, si trupul are parte de tihna.
)e aveti de zis la asta voi, cei ce nu vreti sa va ru"ati sub prete6tul sanatatii
subrede7 Sunteti slabi numai cand e vorba de lucruri bune( ), trai pacatos%
*um ii amagesti tu pe cei nesocotiti%
$$$
1are virtute este rabdarea si nada#duirea in milostivirea dumnezeiasca, pe cand
deznade#dea este un pacat "reu.D*a+olul se stradu*e d*n ras/uter* sa%l arunce *n
de0nade8de /e /acatos! *nsa acesta tre-u*e sa se *ntareasca /r*n nade8de. A* ca0ut9
R*d*ca%te(
$$$
Inima spurcata, inima necurata3 Acum vad eu limpede ca pe buna dreptate a
in"aduit Atotbunul, Dreptul si Preainteleptul Domn sa suferi vreme indelun"ata.
Daca si acum esti totusi vicleana, necurata, puturoasa, ce-ar fi iesit din tine
daca nu ai fi suferit pentru viclenia ta, pentru necredinciosia ta fata de
Dumnezeu, patimiri cumplite( )% +ad ca trebuie sa fii chinuita ca sa iasa
din tine raul de care esti plina cu asupra de masura%
$$$
Iu-*te frate( I,* s/u* ca adeseor* ca *n /of*da stradan**lor tale de a tra* cu
randu*alasi de a nu-L jigni pe Domnul cu pacatele de voie si ara voie, si ca tu, simtind
in tine un noian al raului! te de0nada8du*est* de ,antu*rea ta! de ,*lu*rea ta la
Infr*cosatoarea <udecata du,ne0e*asca.Cred insa ca, daca vrasmasul aduce impotriva
mantuirii tale o multime de sminteli, de ispite si de caderi! *n sc.*,- Do,nul! d*n
/artea Sa! ca un Par*nte /rea,*lost*+! a "aru* -unatate este nesfars*t ,a* ,are
decat rautatea d*a+olulu*! aduce *,/otr*+a -antu*el*lor d*a+olest* s* a cader*lor tale o
,ult*,e de c.e0as**- in imprejurarile si in lucrurile vietii tale " ca +e* f* ,*lu*t la
<udecata.%a* decat sa dorest* s* sa te stradu* cu s*ncer*tate sa nu ca0*! *ar cand +e*
cadea! stradu*este%te sa te r*d*c*. "and nu se r*d*ca cel care cade9 Daca diavolul se
straduieste in el si chip sa te duca la pierzare, in schimb #atal Ceresc vrea in el si chip sa
te mantuiasca. $ata ce imi insula credinta si nadejdea crestina. De ce sus/*na, /entru
/acatele noastre! de ce +arsa, lacr*,* la ru3ac*une9 De ce ne a/ro/*e, de Ta*na
Poca*nte* s* de acest *nfr*cosator! *nsa s* dulce! od*.n*tor s* +esel*tor Pot*r al +*et**9
#are toate acestea sunt lucrur* 0adarn*ce9 #are Iu-*torul de oa,en* nu aude cu,
sus/*na, *na*ntea 'u*9#are se /oate ascunde de El f*e s* o /*catura de lacr*,a! f*e
s* cea ,a* ,*ca /art*c*ca a /*catur** de lacr*,a9 Iar sus/*nele s* lacr*,*le nu
curatesc! oare! /acatele9 #( "u ele ne s/ala Iu-*torul de oa,en*! s* du/a lacr*,* ne
face, ,a* al-* decat 0a/ada( Pe deasupra, oare a devenit neputincios cuvantul
)elui credincios si adevarat7 )are cuvant7 &ricate veti lega pe pamant vor
filegate si in cer, si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer(1t.
-', -'). 5u, ci credincios este #el ce a fagaduit(Evr. -., /&), )are va si face, si
face intotdeauna, cum a fa"aduit. Iar Sangele lui Iisus ,ristos, #iul lui
Dumnezeu, oare nu ne curateste de tot pacatul cum spune ucenicul Lui cel
iubit( -a da, ne curateste.Martore sunt inimile noastre, in care atat de des
s-au vazut umbletele Dumnezeului nostru, Care curateste intinaciunile
inimii.
Ia seama, deci, cate imbolduri ai spre nade#dea de mantuire. *c*odata nu tre-u*e
sa te de0nada8du*est*! or*cat ar f* de ,are /acatul.1antuitorul a luat asupra 8a
toate pacatele lumii, oricare si oricat de mari ar fi acestea.Mila Lui este
nemasurata si adancul iubirii Lui de oameni este necercetat, precum spune !iserica.
$iindca toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava luiDumnezeu, indreptatindu-se in
dar cu harul %ui prin rascumpararea cea in "ristos !isus(9om. &, /&/4). &u doar
sa te stradui sa-L iubesti mai mult pe .l si pe fratii tai, si ti se vor ierta
multe pacate: iertate sunt pacatele ei cele multe, caci mult a iubit(2c. %,4%),
precum curvei care a uns cu mir picioarele Domnului si le-a sters cu parul
capului sau.
$$$
Rugandu-te cu rugaciunile gata alcatuite, trebuie neaparat sa te rogi pentru
linistea sufleteasca si pentru sporul la rugaciune cu duhul, nu doar cu limba, si
nu trebuie sa-L pierzi din vedere pe Domnul. Altminteri, Domnul te va parasi,
daca-L vei parasi mai intai tu, prin lipsa credintei in El si a evlaviei, atunci cand citesti ru-
gaciunile " si limba te va trada ca un cal naravas si neinranat, iar duhul tau va i lovit de
rusine si tulburare.Iar daca atunc* cand c*test* ru3ac*un*le Il +e* cauta cu ,*ntea s* cu
*n*,a /e Do,nul! sa nu%' caut* de/arte: l e aici, in insesi cuvintele rugaciunii. u
tre-u*e decat sa *e* a,*nte la ele cu *n*,a *nfranta s* s,er*ta! s* Do,nul +a trece d*n
ele *n *n*,a ta.
$$$

/rin /reacuratele, de viata #acatoarele Sale &aine, Domnul a0unge fara gres
la scopul Sau de innoire a firii noastre stricate de pacat. Daca ma
impartasesc cu vrednicie, ma innoiesc in c*ip vazut, inviez dupa moartea
pacatului, in mintea mea este o neobisnuita lumina, in inima mea este pace si
bucurie in Du*ul 8fant. )unosc din e6perienta #u"ul cel bun si sarcina cea usoara
a Domnului meu, care se atin"e in c*ip facator de viata de sufletul meu cel
omorat de pacat si cu cata frumusete dumnezeiasca 8e arata Domnul
intotdeauna in :ainele de viata facatoare3 *a sa ma impartasesc de ele cu
vrednicie, in chip facator de viata, trebuie sa ma apropii intotdeauna de
Dumnezeu cu credinta, cu smerenie, cu inima simpla si curata.
Impartasindu-ma de &ainele Lui, vad ca .l este intotdeauna 1nul si Acelasi
2 Atotsfant si Atotdrept, ca marirea Lui este intotdeauna aceeasi in Sfintele
&aine$ sufletul meu se rusineaza daca m-am impartasit cu nevrednicie, iar
daca m-am impartasit cu vrednicie se veseleste. #! ce dulceata! ce /ace
re+arsa *n ,*ne /r*,*rea cu +redn*c*e a Ta*nelor de +*ata facatoare( Ma ro3 atunc*
lu* Du,ne0eu ca El sa ,a *n+redn*ceasca *na*nte de sfars*tul ,eu sa ,a *,/artasesc
de ele cu suflet u,*l*t s* cu *n*,a *nfranta! care crede co/*lareste! asa *ncat si daca
voi umbla prin mi!locul umbrei mortii sa nu ma temde n*c* un rau! cac* cu mine e
"omnul meu (v. Ps. //, 4). Dar cine este acest vra#mas, care cu atata indaratnicie
si staruinta ne impiedica sa ne impartasim de Painea ;ietii cu credinta
neindoielnica7 *ine este acesta care seamana in inima neghinele
necredintei atunci cand credinta vie ne este mai de trebuinta decat orice(
*u cine ma lupt cu atata indar0ire intotdeauna( *e vra0mas nevazut se
cuibarese in inima mea( <3 Este sarpele care si intru inceput lea insuflat
necredinta protoparintilor nostri, clevetind cu obraznicie asupra lui Dumnezeu
Insusi, cum ca El nu ar fi adevarat intru cuvintele 8ale, si ia omorat pe cei
neprevazatori, semanandule in inimi otrava necredintei si aprinzand in ei pofta
trupului, pofta oc*ilor si trufia. Dar slava Domnului, *are ne-a dat stapanire sa
calcam peste sarpe, si peste scorpion, si peste toata puterea vra0masului%
)stasii incercati in lupta ai lui ,ristos nu vor lasa otrava necredintei
satanicesti sa se verse in inima lor si nu se vor invoi nici o clipa in inima lor
cu gandul ca +iata nu este viata, ca 3antuitorul nu este mantuitor, ca *el
atotputernic nu este atotputernic, ca &rupul si Sangele Domnului sunt
numai paine si vin.
$$$
In timpul starii de credinta celei preapline de pace si dupa primirea cu vrednicie a
:ainelor de viata facatoare, de ce vra0mas ma tem ca ma va lipsi de starea
aceasta( De necredinta. Asadar necredinta se da singura in vileag, intrucat
este chinuitoare pentru suflet. Dar trebuie, oare, sa ne temem de necredinta
atunci cand avem credinta7 In noi ar trebui sa fie atata credinta si nade#de in
Domnul, incat in aceasta nade#de sa nu ne mai temem de necredinta dar daca
credinta si nade0dea nu au sporit in noi pana intr-atat, trebuie sa ne temem
de necredinta din prevedere, ca nu cumva, din neatentia noastra, sa se
furiseze ganduri de necredinta si sa lipseasca sufletul de starea de credinta
cea prea plina de pace. Pentru o,ul care nu s%a *ntar*t *n cred*nta s* *n nade8de
fr*ca este nea/arat tre-u*nc*oasa *ntotdeauna.
$$$
)and se poarta razboi cu un dusman puternic, insusi imparatul mer"e cu armata,
si prin prezenta sa ii imbarbateaza pe ostasi sa navaleasca barbateste asupra
vra#masilor, si zice+ =%uptati-va vitejeste; va luptati pentru credinta, pentru mine si
pentru patrie; eu sunt rasplata voastra' si ostasii se arunca asupra vra#masului
vite#este, fara sasi crute viata, si adeseori il pun pe fu"a cu tactica lor
indrazneata. 8i Imparatul )eresc, trimitandui pe robii 8ai credinciosi la lupta cu
acesti vra#masi puternici care sunt du*urile netrupesti ale rautatii, este impreuna
cu ei si, imbarbatandui, le zice+ ()azboiti-va barbateste, privind cu ochii credintei
la Mine, *jutatorul *totputernic+ ,u sunt rasplata voastra'. Celui ce biruieste ii
voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu, precum si Eu am biruit si am sezut
cu Tatal Meu pe scaunul Lui(Apoc. &,/-) % s* ce* ce Il au /e Do,nul *n fata
oc.*lor *s* -*ru*e +ra8,as** *ntotdeauna! /e cand ce* care%' /*erd d*n +edere s*
ra,an nu,a* cu ne/ut*nta lor sunt -*ru*t*. u tre-u*e sa ne de0nada8du*, *nsa!
/entru ca nu /ute, *nfran3e d*ntr%o data un +ra8,as atat de s*ret s* de /utern*c
cu, este d*a+olul! noi care avem intotdeauna cu noi un vra#mas casnic -este
vorba de trup, prin care acesta ne si lupta in cea mai mare parte.. De altfel, si
Domnul stie neputinta noastra$ de aceea .l ne mana in lupta cu vra0masul
treptat, ingaduind sa fim biruiti pentru ca in felul acesta, prin caderi sau
infrangeri, sa ne invete sa ne punem nade0dea numai in .l, Singurul
Aparator Atotputernic.
444
)e inseamna icoanele facatoare de minuniale 1aicii Domnului si aratarile lor7 In
seamna caSta/ana s* Ma*ca I0-a+*torulu* nostra aude *ntotdeauna ru3ac*un*le
aduse e* cu cred*nta! d*n *n*,a s,er*ta! *na*ntea *coanelor e*! s* ca /r*n unele d*ntre
ele arata *n c.*/ +a0ut /re0enta sa .ar*ca. Asadar de cata c*nst*re tre-u*e sa se
-ucure *n oc.** ru3ator*lor *coanele Ma*c** Do,nulu*(#arul ei nevazut este
nedespartit de icoanele ei, mai ales daca ele au fost zugravite de mana unui om
evlavios.
$$$
&rebuie sa ne folosim de mancare si bautura cu cea mai mare chibzuinta si
strictete. *el viclean ne intinde curse prin mancare si bautura. 5u de"eaba
1antuitorul ne preintampina cu privire la ispitele de felul acesta+ lu-ati seama la
voi insiva, sa nu se ingreuieze inimile voastre de mancare si de bautura(2c. /-,
&4). Peste tot poate cel viclean sal incurce pe cel neprevazator. Si asa m-a
incurcat cu mancarea astazi, incat de-abia am putut sa ma rog la
rugaciunea de seara, si n-am putut sa-mi inalt fara impiedicare mintea si
inima Sus. 3are este legatura dintre stomac si inima%
$$$
$ii credincios pana la moarte, si-ti voi da cununa vietii,spune 1antuitorul (Apoc /,
-.). 1*ecare tre-u*e sa se *n3r*8easca cu ra+na ne/refacuta /entru a f* cred*nc*os
Do,nulu* *n or*ce s*tuat*e s* *,/re8urare d*n +*ata lu*! *n toate /r*le8ur*le! or*cat de
/ut*n *nse,nate ar /area ele. Adeseor* cred*nta noastra este /usa la *ncercare! s*
adeseor* ne arata, necred*nc*os* fata de Mantu*torul. Iar cocosul da glas/,ste
vorba probabil de o aluzie la lepadarea lui etru-n. tr..0, ca sa bagam de seama,
sa ne simtim necredinciosia 2 insa noi fie nu-l ascultam, fie ne straduim sa-
l adormim. Cocosul este constiinta. Sa fim credinciosi pana la moarte
3antuitorului nostru.
$$$
"and +e* +en* sa te ro3* /entru od*.na sufletulu* altcu*+a! roa3a%te /entru el ca
/entru al tau!cu credinta cat se poate de vie, cu simtamant cat se poate de sincer, ca si
pentru suletul tau sa se roage altii, dupa ce vei muri, cu tot atata sinceritate. #u masura
cu care masurati, cu aceea se va masura voua(1t. %,/). Inc*ipuieti in acel rastimp
nesfarsita bunatate a )elui ce pentru noi a patimit si a inviat, si roa"a2 zicand+
=Doamne Iisuse3 :u, cu preacurata "ura :a, ai zis+ veniti la Mine, toti cei osteniti si
impovarati, si ,u va voi odihni pe voi(1t. --, /'). Iata, robul acesta cutare (sau roaba
aceasta cutare) a a#uns la :ine pe calea mortii, ostenit(a) de lupta cu patimile, cu lumea
si cu diavolul+ odihneste-l-o! deci odihneste, Doamne, sufletul adormitului robului
&au5adormitei roabei &ale! in loc luminat, in loc de verdeata, in loc de odihna, unde
toti dreptii se odihnesc.6.