Raport de Mediu PUG Comuna Stejari, Jud Gorj

Rapor Rapor Rapor Raport de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari,
, Judetul Gorj t de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj t de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj t de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj
S.C. S.C. S.C. S.C. AMC AMC AMC AMC CONSTRU CONSTRU CONSTRU CONSTRUCT CT CT CT SRL SRL SRL SRL Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Intocmit: Intocmit: Intocmit: Intocmit: Dr.ing.diplomat Dr.ing.diplomat Dr.ing.diplomat Dr.ing.diplomat mediu, mediu, mediu, mediu, Tel: Tel: Tel: Tel: 0731697799, 0731697799, 0731697799, 0731697799, Fax:0253273880 Fax:0253273880 Fax:0253273880 Fax:0253273880
email:orhidee70@yahoo.com email:orhidee70@yahoo.com email:orhidee70@yahoo.com email:orhidee70@yahoo.com |
1

RAPORTUL DE MEDIU
LA P.U.G-ul Comunei Stejari, Judetul Gorj

Beneficiar,
Consiliul Local al Comunei Stejari

Proiectant,
S.C. Scuar SRL, Tg-Jiu, Jud. Gorj, Tel. Mobil: 0723/519431

Prestator,
PFA SAVU DELIA ADINA,
Expert Evaluator, Auditor mediu, Expert tehnic judiciar,
Dr.ing.diplomat mediu Delia Adina Savu

Intocmit,
Dr.ing.diplomat mediu Delia Adina Savu
2009

Denumirea lucrarii: RAPORTUL DE MEDIU LA P.U.G-ul Comunei Stejari,
Judetul Gorj

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Stejari
2009
Rapor Rapor Rapor Raport de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj t de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj t de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj t de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj
2

C U P R I N S

Foaie de garda
Foaie de semnaturi
Cuprins
INTRODUCERE................................................................................................................................................................................5

1. CONINUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL (PUG), PRECUM I RELAIA
CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE............................................................................................................................ 7

1.1. INFORMAII GENERALE..........................................................................................................................................................7
1.1.1 Incadrarea in teritoriu........................................................................................................................................................................... 9
1.1.2 Titularul proiectului: ........................................................................................................................................................................... 9
1.1.3 Regimul juridic al terenului ...............................................................................................................................................................10
1.1.4 Proiectant PUG:..................................................................................................................................................................................10
1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu:...................................................................................................................................................... 10
1.1.6 Obiectivele evalurii strategice de mediu.................................................................................................................................................. 10
1.1.7 Metodologie ...............................................................................................................................................................................................11
1.2 DESCRIEREA CONINUTULUI I A OBIECTIVELOR PUG............................................................................................... 12
1.2.1 Zonarea funcional a teritoriului ............................................................................................................................................13
1.2.2 Echiparea edilitar .....................................................................................................................................................................14
1.2.2.1 Alimentarea cu ap..............................................................................................................................................14
1.2.2.2 Evacuarea apelor uzate menajere .........................................................................................................................15
1.2.2.3 Evacuarea apelor pluviale.....................................................................................................................................15
1.2.2.4 Instalaii de nclzire i de gaze naturale.........................................................................................................15
1.2.2.5 Instalatii electrice .................................................................................................................................................15
1.2.2.6 Telecomunicaii ....................................................................................................................................................15
1.3 RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE...............................................................................................................15
1.3.1 Planuri si programe la nivel local.............................................................................................................................................16
1.3.2 PLANURI I PROGRAME LA NIVEL REGIONAL.............................................................................................................16
1.3.3 PLANURI I PROGRAME LA NIVEL NAIONAL............................................................................................................ 16

2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN
CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ................................................................................................................18

2.1 EVOLUIA PROBABIL A MEDIULUI N CAZUL NEIMPLEMENTRII PROIECTULUI CE FACE OBIECTUL PLANULUI
URBANISTIC GENERAL
......................................................................................................................................................................................18
2.1.1 Referitor la evolutia zonei ........................................................................................................................................................18
2.1.2 Referitor la situatia economica, sociala i a strii de sntate a populaiei n cazul neimplementrii planului .......................18

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTAT SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A
MEDIULUI)....................................................................................................................................................................................19
3.1 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIAL IN SITUATIA ACTUALA..................... 19
3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa................................................................................................................................ 19
3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare ............................................................................................................................................19
3.1.3 Calitatea apelor de suprafa .....................................................................................................................................................20
3.1.4 Calitatea apelor subterane .........................................................................................................................................................21
3.1.5 Calitatea aerului ........................................................................................................................................................................22
3.1.6 Calitatea solului........................................................................................................................................................................ 23
3.1.7 Zgomotul i vibraiile ................................................................................................................................................................24
3.1.8 Starea florei i faunei ................................................................................................................................................................24
3.1.9 Situaia economic i social................................................................................................................................................... 26
3.1.10 Starea de sntate a populaiei................................................................................................................................................ 28
3.2 CADRU NATURAL .....................................................................................................................................................................................28
3.2.1 Relieful i geomorfologia .........................................................................................................................................................28
3.2.2 Hidrologia .................................................................................................................................................................................29
3.2.3 Clima ....................................................................................................................................................................29
3.2.3.1. Seismicitate .......................................................................................................................................30
3.2.4 Biodiversitatea .........................................................................................................................................................................30
3.2.4.1 Flora .................................................................................................................................................30
3.2.4.2 Fauna terestr i acvatic ..................................................................................................................32
3.2.5 Solul ..........................................................................................................................................................................................................33

3.2.5.1 Tipuri i caracteristici ale solului ..........................................................................................................................33
3

3.2.5.2 Clasificarea tipurilor de folosina a terenurilor ................................................................................................34
4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG INCLUSIV, N SPECIAL, CELE
REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTAN DEOSEBIT PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE
CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 I HG 1284/2007................................................................................................. 35

5. OBIECTIVE DE PROTECIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN
I MODUL CUM S-A INUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE I DE ORICE ALTE CONSIDERAII DE MEDIU N TIMPUL
PREGTIRII PLANULUI ...........................................................................................................................................................38

6. POTENIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:
BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,
PEISAJUL SI ASUPRA REALIILOR CU ACESTI FACTORI ..............................................................................................................43

6.1. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI ............................................................................................................................43
6.2 EVALUAREA IMPACTULUI..................................................................................................................................................... 46
6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan ....................................................46
6.2.2 Impactul cumulat al polurii factorilor de mediu asupra altor factori de mediu ...................................................50
6.3 CONCLUZII REFERITOR LA POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI .....................................................................52
6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei ...............................................................................................................52
6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului ..........................................................................................................................................53
6.3.3 Aspect de mediu Nivel de zgomot ........................................................................................................................................54

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SNTII N CONTEXT
TRANSFRONTIER.................................................................................................................................................................. 55

8. MSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA CT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT
ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTRII PLANULUI ........................................................................................ 55

8.1 MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA ..................................................................55
8.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale: ...........................................................................................................55
8.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila .................................................................................................................56
8.2 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER..................................................... 56
8.3 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL.................................................................... 57
8.4 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SANATATEA UMANA: ...................57
8.5 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITII ..........................................................................57
8.6 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI 58
8.7 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI SOCIAL ECONOMIC (POPULATIA).... ................58
8.8 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE ZGOMOT I VIBRAII................................... 59

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR, I DESCRIEREA MODULUI CUM
S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTI ...........................................................................................60

9.1 DATE GENERALE..................................................................................................................................................................................... 60
9.2 PREZENTAREA VARIANTELOR ANALIZATE.................................................................................................................................... 60
9.2.2 Alternative privind proiectul PUG:............................................................................................................................. 60
9.2.2.1.Alternative privind alimentarea cu apa.
9.2.2.2.Alternative privind suprafata zonei construite propusa prin PUG
9.2.2.3.Alternative privind provesele economice si turistice precum i
principalele msuri de prevenire/diminuare a impactului asupra
factorilor de mediu.
9.2.1 Varianta 0 alternativa neimplementrii proiectului ................................................................................................60
9.2.2. Alternative privind proiectul PUG .........................................................................................................................................61
9.3 SELECTAREA ALTERNATIVEI FINALE ..............................................................................................................................................61

10 DESCRIEREA MSURILOR AVUTE N VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTRII PLANULUI ....................................................................................................................................................................64

10.1 DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ................................64
10.2 RECOMANDRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA ............................................................................................................65

11 REZUMAT FR CARACTER TEHNIC .............................................................................................................................................67

ANEXE

Bibliografie

4

TERMENI DE MEDIU UTILIZATI IN HG 1076/2004:
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a
autoritilor publice interesate de efectele implementrii planurilor i programelor, luarea n
considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consultri n procesul decizional i
asigurarea informrii asupra deciziei luate;
Raport de mediu - parte a documentaiei planurilor sau programelor care identific,
descrie i evalueaz efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicrii acestora i
alternativele lor raionale, lund n considerare obiectivele i aria geografic aferent;
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai
nalt nivel decizional, care faciliteaz, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de
mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de
ameliorare a efectelor si stabilete un cadru pentru evaluarea
ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.
Evaluarea strategica se aplica, de ctre unele state si la nivel de politici si chiar de
legislaie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltri durabile. In acest sens, s-a dezvoltat
un instrument internaional, pe care si Romnia l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind
evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislaie care
pot face obiectul evalurii de mediu.
Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca msura de precauie, la nivel decizional
nalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o msura destul de
limitativa si slaba, si in consecina, insuficienta. Aceasta, datorita momentului trziu in
procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, rspunsurile la
ntrebrile adresate la nivelul cel mai nalt, de tipul ce fel de dezvoltare trebuie sa aib loc,
unde si daca acesta trebuie intradevar sa aib loc au fost, de cele mai multe ori,
nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.
Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplica la cel mai nalt nivel
decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident al
planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactului asupra
mediului si nu pe rezolvarea simptomelor aprute in
urma producerii impactului.
Evaluarea strategic de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea
riscului i pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor i programelor de mediu
propuse.
Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor
planuri i programe asupra mediului (denumit n continuare Directiva SEA) cere ca SEA s
fie efectuat n faza de elaborare a unui plan sau program, precum i elaborarea unui raport de
5

mediu, efectuarea de consultri i luarea n considerare a raportului de mediu i a rezultatelor
consultrilor n procesul de luare a deciziilor.
Romnia a transpus Directiva SEA prin Hotrrea de Guvern nr. 1076/2004 privind
SEA.
Procesul de programare a politicii de coeziune analizeaz i propune intervenii pentru
dezvoltare. Procesul SEA examineaz rezultatele individuale ale procesului de planificare i
poate propune modificri necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de
propunerea de dezvoltare i pentru a minimiza riscurile i impacturile negative ale acestora
asupra mediului. Ca atare, procesul de programare i procesul SEA urmeaz o logic similar,
aceasta constituind baza abordrii recomandate de implementare a proiectului.
n plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru ecologizarea planurilor i
programelor (mbuntirea acestora n corelaie cu politica de mediu), ci i pentru
mbuntirea logicii i consecvenei generale ale acestora, precum i a anselor de reuit n
cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune, furniznd legturi intre procesele de
planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante sau planificarea naional strategic) i
contribuia la dezvoltarea durabil.
Mai mult, cerinele Directivei SEA trebuie interpretate astfel nct ONG-urile
de mediu din Romnia i societatea civil s aib o implicare efectiv n procesul de
consultare i s poat fi informate cu privire la evaluarea strategic de mediu la care s i
contribuie la evaluarea strategic de mediu.
A. Legislatie romaneasca privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,
planuri si programe
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evalueaza
potentialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate
avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa in legislatia nationala prin :
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protectiei
mediului nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului de
mediu in context transfrontier, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105
din 01/03/ 2001).
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si
de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera
(M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003)
6

Hotararea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare
a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)
Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din
30/01/2003)
Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din
26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de
emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)
Hotararea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe (M. Of., Partea I nr. 707 din
05/08/2004)
Legislatia nationala prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat
cat mai devreme posibil, in faza de pregatire a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea
proiectului, asa incat, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosii resurse
materiale si de timp pentru proiectarea unei activitati, iar pe de alta parte, sa existe informatii
suficiente pentru realizarea EIM.
EIM se efectueaza pentru anumite planuri si programe prevazute in legislatia in
vigoare,din domeniile: agricultura, industria extractive a a petrolului, gazelor naturale,
carbunelui si turbei, industria energetica, producerea si prelucrarea metalelor, industria
materialelor minerale de constructii, industria chimica si petrochimica, industria lemnului si
hartiei, proiecte de infrastructura precum si proiecte din domeniul managementul apei si al
deseurilor.
B. Glosar de termeni conform legislatiei de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:
Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie
si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora si
alternativele lor rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta
Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea
Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care:
- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau
local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de
catre Parlament sau Guvern;
- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
7

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana
fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program
Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sanatate sau alta autoritate
imputernicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor in vigoare
privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia sau cu
practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor
publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a
raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea
informarii asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de catre
autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind
protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii;
Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si
structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversitatii biologice;
modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate;
deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea
structurilor antropizate, cauzata, in principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului;
supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala
necorespunzatoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat in prezent sau poate avea
o probabilitate de manifestare in viitor, considerata inacceptabila de catre autoritatile
competente.
Determinare reprezinta metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau masura
valoarea unui indicator sau a efectului daunator relationat;
Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de
alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc
nivelul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un
impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare si a masurilor de
reducere a concentratiilor de poluanti in emisii/evacuari.
Poluare semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de
interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.
Prag de alerta - concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, care au rolul
de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care
determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de
poluanti din emisii/evacuari.
8

Prag de interventie - concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, la care
autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea
concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.
Proba de referinta - proba materiala produsa de un institut specializat, ce poate fi utilizata
pentru a identifica precizia si acuratetea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.
Obiective de remediere - concentratii de poluanti, stabilite de autoritatea competenta, privind
reducerea poluarii solului, si care vor reprezenta concentratiile maxime ale poluantilor din sol
dupa operatiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau
interventie ale agentilor contaminanti, in functie de rezultatele si recomandarile studiului de
evaluare a riscului.
Plan de actiune reprezinta planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a controla
problema analizata si a efectelor acesteie indicandu-se metoda de reducere.
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale,
in spatii deschise din afara perimetrului uzinal
Emisie de poluanti/emisie - descarcare in atmosfera a poluantilor proveniti din surse
stationare sau mobile
Zgomotul ambiental este zgomotul nedorit, daunator, creat de activitatile umane, cum ar fi
traficul rutier, feroviar, aerian, precum si de industrie;
Indicator de zgomot reprezinta scara fizica folosita pentru descrierea zgomotului ambiental
relationat cu efectul daunator;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descarcare directa sau indirecta in receptori acvatici a
apelor uzate continand poluanti sau reziduuri care altereaza caracteristicile fizice, chimice si
bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri
contaminate:
Receptori acvatici - ape de suprafata interioare, de frontiera sau costiere, precum si ape
subterane, in care sunt evacuate ape uzate, exceptand zonele de influenta directa sau de
amestec ale acestor evacuari.
Folosinta sensibila si mai putin sensibila - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o
anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor.
B. Glosar de termeni conform legislatiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata, legea
168/2007)
Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritatilor competente de incuviintare a
propunerilor cuprinse in documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile,
emise in prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotarare a Guvernului, hotarare a consiliilor
judetene sau locale, dupa caz) se confera documentatiilor putere deaplicare, constituindu-se
9

astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare
urbanistica, precum si a autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.
Avizare - procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau
teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-
economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism. Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau
nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.
Caracter director - insusirea unei documentatii aprobate de a stabili cadrul general de
amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor, prin coordonarea actiunilor
specifice. Caracterul director este specific documentatiilor de amenajare a teritoriului.
Caracter de reglementare - insusirea unei documentatii aprobate de a impune anumiti
parametri solutiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentatiilor de
urbanism.
Circulatia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare
asupra terenurilor prin acte de vanzare-cumparare, donatie, concesiune, arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei institutii publice si capacitatea
tehnica de a emite avize/aprobari.
Dezvoltare durabila - satisfacerea necesitatilor prezentului, fara a se compromite dreptul
generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare.
Dezvoltare regionala - ansamblul politicilor autoritatilor administratiei publice centrale si
locale, elaborate in scopul armonizarii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare
sectoriala pe arii geografice, constituite in "regiuni de dezvoltare", si care beneficiaza de
spirijinul Guvernului, al Uniunii Europene si al altor institutii si autoritati nationale si
internationale interesate.
Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism - ansamblu de piese scrise si
desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se
stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare
urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata.
Parcelare - actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata in loturi mai mici,
destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor
locuinte individuale, de mica inaltime.
Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice si financiare,
utilizate in scopul realizarii unei strategii.
Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea
politicilor de dezvoltare.
10

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc
drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.
Retea de localitati - totalitatea localitatilor de pe un teritoriu (national, judetean, zona
functionala) ale caror existenta si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii
desfasurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative
etc.). Reteaua de localitati este constituita din localitati urbane si rurale.
Sistem urban - sistem de localitati invecinate intre care se stabilesc relatii de
cooperare economica, sociala si culturala, de amenjare a teritoriului si protectie a
mediului, echipare tehnico-edilitara, fiecare pastrandu-si autonomia administrativa.
Structura urbana - totalitatea relatiilor in plan functional si fizic, pe baza carora se constituie
organizarea unei localitati sau a unei zone din aceasta si din care rezulta configuratia lor
spatiala.
Strategie de dezvoltare - directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt,
mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.
Structura urbana - modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a
unei zone din aceasta, constituita istoric, functional si fizic.
Teritoriu administrativ - suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa
a teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativteritoriale (municipiu, oras,
comuna).
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce
compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general
aprobat si in cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula
intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente).
Teritoriu extravilan - suprafata cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unitatii de
baza (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan.
Zona functionala - parte din teritoriul unei localitati in care, prin documentatiile de
amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si
viitoare. Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta
(zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).
Zonificarea functionala este actiunea impartirii teritoriului in zone functionale.
Zona de protectie - suprafete in jurul sau in preajma unor surse de nocivitate, care impun
protectia zonelor invecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a
deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.).
11

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, in interiorul caruia exista un potential de
producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane,
mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane.
Zona protejata - suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau
natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care,
prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de
protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si volumetrie.
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General al
comunei Stejari, judetul Gorj.
Acest raport reprezinta documentul care contine informatiile si concluziile evaluarii de
mediu pentru planul urbanistic general.
Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004
privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si
cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor,
impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.
Actualmente, Proiectul PUG - Stejari se afla in etapa de definitivare si de elaborare a
raportului de mediu, cele doua obiective se realizeaza simultan, pe masura ce se definitiveaza
proiectul avand loc si evaluarea de mediu. Astfel, evaluarea de mediu se desfasoara in timpul
pregatirii planului/programului, inainte de adoptarea sau supunerea acestuia unei proceduri de
aprobare/adoptare si se finalizeaza prin raportul de mediu. Ca atare, efectuarea evaluarii de
mediu concomitent cu definitivarea planului/programului este una dintre cerintele esentiale
ale HG 1076/2004, reflectand prevederile comunitare substantiale incluse in Directiva
2001/42/EC.
Daca evaluarea de mediu identifica zone din plan in care efectele asupra mediului sunt
semnificative si nu se inscriu in obiectivele de mediu ale zonei, planul/programul trebuie
modificat astfel incat sa se asigure inscrierea planului/programului in obiectivele de mediu ale
zonei. Cu alte cuvinte, in cazul in care evaluarea de mediu releva ca alternativa
planului/programului studiata poate avea efecte semnificative asupra mediului, trebuie
analizata o alta alternativa care sa nu aduca atingere mediului si sa se inscrie in obiectivele de
mediu identificate.
Cele doua obiective mentionate definitivarea proiectului de plan/program si
analizarea raportului de mediu - se realizeaza in cadrul unui grup de lucru.
Pana acum, titularul a prezintat grupului de lucru alternativa 0 ca unul din criteriile
pe baza caruia se evalueaza efectele implementarii planului/programului propus si ca punct de
plecare pentru orice discutie privind modelarea continutului planului/programului in discutie
si obligativitatea elaborarii raportului de mediu sa fie realizata si prima versiune a
planului/programului, motivand necesitatea elaborarii acestuia, precizand obiectivele specifice
12

ce se doresc a fi indeplinite prin realizarea lui, modul in care se incadreaza in politica de
dezvoltare economicosociala etc.
Pe baza informatiilor prezentate de titular, grupul de lucru a stabilit problemele de
mediu determinate de indeplinirea obiectivelor specifice ale planului/programului, tinand cont
de obiectivele de mediu stabilite atat de legislatia in vigoare, cat si de alte documente
programatice care sunt relevante pentru planul/programul respectiv.
De asemenea, un lucru esential ce trebuie realizat este ca, pornind de la starea actuala
a mediului si a sanatatii populatiei din zona in care va fi implementat
planul/programul, sa se realizeze o prognoza a starii mediului si a sanatatii populatiei
in lipsa implementarii planului/programului respectiv. Toate ipotezele studiate si concluziile
trase pe parcursul etapei de definitivare trebuie sa se regaseasca in raportul de mediu. Se
urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in
absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu
relevante, raportat la obiectivele specifice ale PUG Stejari.
S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect, folosind criteriile
recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.
S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale
impactului asupra mediului pentru PUG Stejari i s-au facut recomandari in acest sens.
Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte
semnificative asupra mediului ale implementarii PUG Stejari, luand in considerare obiectivele
si aria geografica de amplasare.

13

1. CONINUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC
GENERAL (PUG), PRECUM I RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME
RELEVANTE

1.1. INFORMAII GENERALE
Prezentul Raport de mediu vizeaz:
- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate n considerare n cadrul elaborrii PUG;
- analiza contextului elaborrii PUG i posibilele tendine viitoare n cazul n care PUG-ul nu
este implementat;
- identificarea unui set optim de obiective i prioriti de dezvoltare specifice;
- identificarea msurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor;
- propune un sistem optim de monitorizare i gestionare;
- asigur consultri n timp util i eficiente cu autoritile relevante i publicul interesat,
inclusiv cu cetenii i grupuri organizate interesate;
- informeaz factorii de decizie cu privire la documentul de programare i posibilele impacturi
ale acestuia;
- notific autoritile relevante i publicul general cu privire la forma final a PUG-ului i
motivele adoptrii acestuia.
S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local
Stejari, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic General privind
accelerarea dezvoltrii serviciilor comunitare de utiliti publice 2009-2020, Stejari, Judeul
Gorj.
Scopul PUG-ului este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabil i
implementarea unui sistem de gestionare a serviciilor de utiliti publice eficient din punct
de vedere economic i ecologic , care s rspund nevoilor colectivitii locale i s fie
conform cu prevederile directivelor europene.
Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra
mediului prin prisma efectelor generate de implementarea planurilor ce vizeaza creterea
calitii nivelului de trai al locuitorilor precum i al ridicrii nivelului de protecie a
mediului din comuna Stejari, jud. Gorj..

Planul Urbanistic General are drept scop:
- determinarea direciilor generale de dezvoltare ale localitii, stabilind strategia,
prioritile i reglementrile pe o perioad determinat (5 10 ani conf. Legii 9l/9l).
Coninutul P.U.G.-ului trebuie s rspund urmtoarelor cerine:
14

analiza situaiei existente i evidenierea disfuncionalitilor;
relaionarea localitilor n teritoriul administrativ;
pe baza concluziilor i propunerilor studiilor de fundamentare se vor determina
principalele direcii de dezvoltare a localitilor comunei, precum i metodele de intervenie
unde este cazul;
analiza potenialului uman, al volumului i structurii acestuia, a dinamicii populaiei
i a resurselor de munc;
zonificarea funcional a localitii;
prezentarea tipului de proprietate asupra terenului i a circulaiei acestuia n funcie
de necesiti;
organizarea transportului i a circulaiei, avnd prognoza traficului i relaiilor
localitii n teritoriu, corelat cu direciile de dezvoltare ale localitii i capacitile necesare,
propuneri de dezvoltare a echiprii edilitare;
protecia mediului, prin respectarea principiilor dezvoltrii n viitor;
posibilitile i condiiile de realizare a obiectivelor de utilitate public, rezervnd
suprafeele de teren necesare acestora;
Obiectivele principale urmrite prin implementarea PUG Comuna Stejari sunt:
- Extinderea intravilanului;
- Evidentierea situatiei patrimoniului construit si a celui protejat;
- Stabilirea normelor de protectie a bunurilor de patrimoniu;
- Stabilirea zonelor cu risc natural;
- Actualizarea programului de dezvoltare economica si sociala a comunei;
- dezvoltarea echiprii tehnico-edilitare extinderea retelei de alimentare cu ap
potabila;
- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rurale prin asigurarea unei retele de
canalizare pentru intreaga comuna Stejari, ceea ce reprezinta o premisa importanta a
cresterii dinamicii de dezvoltare umana in mediul rural romanesc;
- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan precum si zonificarea intravilanului
dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele de proiectare;
- stabilirea disfunctionalittilor existente si a priorittilor;
- stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporar sau definitiv de construire;
-organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea
drumurilor comunale, amenajarea intersectiilor, amenajare trotuare, rigole si santuri
pentru scurgerea apelor pluviale;
- protectia si conservarea mediului;
- stabilirea i delimitarea zonelor protejate i de protecie a acestora;
- stabilirea noilor obiective de utilitate public;
15

- stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor i condiiilor de conformare i
realizare a construciilor etc.
Completrile intravilanelor i reconsiderarea utilitilor n localitile comunei Stejari
se vor face pe ct posibil n suprafee compacte care s permit uor dotarea cu echipri
edilitare, de-a lungul drumurilor principale care le traverseaz, ct i a celor de legtur i
exploatare a satelor.
BAZA JURIDIC

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, completat prin
Ordonana Guvernului nr. 69/2004;
Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National
sectiunea IV reteaua de localitati;
LEGE nr. 289 din 7 iulie 2006 pentru modificarea i completat de Legea nr. 289/2006
privind amenajarea teritoriului i urbanismul;
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrrilor
publice, transporturilor i locuinei nr. 1.943/2001, cu modificrile ulterioare;
Legea nr. 10/1995 - privind calitatea n construcii;
Legea nr. 18/1991 republicat n 1998 a fondului funciar, cu modificrile i completrile
ulterioare;
Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia;
Legea nr. 54/1998 - privind circulaia juridic a terenurilor;
Legea nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru o cauz de utilitate public;
Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor;
Legea nr. 7/1996 privind cadastrul i publicitatea imobiliar, republicat n M.Of. 201 din
03.03.2006 cu modificrile i completrile ulterioare;
Legea nr. 69/1991/1997 - privind administraia public local;
Legea nr.137/1995 - privind protecia mediului (modificat prin Legea nr. 256/2006);
Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodrire comunal, cu modificrile i
completrile ulterioare;
Legea nr. 82/1998 - pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor;
Legea nr. 107/1996 - a apelor;
Legea 458/2002 modificat i completet cu Legea 311/2004 privind calitatea apei
potabile;
Legea nr. 41/1995 - privind protecia patrimoniului naional;
Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificrile i completrile
ulterioare;
H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
Regulamentul RUR din 26.09.2006 referitor la organizarea i funcionarea Registrului
Urbanitilor din Romnia, publicat n M.O.nr. 853/18.10.2006.
Codul civil;
16

Ordinul ministrului Sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a
recomandrilor privind mediul de via al populaiei;
Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pdurilor i
Proteciei Mediului i al ministrului Lucrrilor Publice i Amenajrii teritoriului pentru
aprobarea procedurilor de promovare a documentaiilor i de emitere a acordului de mediu
la planurile de urbanism i de amenajare a teritorului.
Legea nr.363/2006 privind aprobarea PATN - Seciunea I - Ci de comunicaie;
Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - Seciunea II Apa;
Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - Seciunea III - Zone protejate;
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul;
Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - Seciunea IV - Reeaua de localiti;
Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- Seciunea V- Zone de riscuri naturale.
Legea 215/2001 a administraiei publice locale;
Ordonana Guvernului nr. 43/1997 aprobat prin Legea nr. 82/1998, privind regimul
juridic al drumurilor, cu modificrile i completrile ulterioare.
Ordinul MLPAT 21/N/2000 Ghidul privind elaborarea i aprobarea regulamentelor
locale de urbanism;
Ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/1998, privind Normele tehnice privind
proiectarea i realizarea strzilor n localitile rurale publicat n M.Of. nr. 138 bis/1998.
H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exigenele minime de coninut ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de
urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind
modul de elaborare i coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii.
H.G.R. 930/2005 privind protecia sanitar a surselor i instalaiilor de aprovizionare cu
ap;
H.G.R. 974/2004 privind normele de supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a
calitii apei potabile i a procedurii de autorizare sanitar a produciei i distribuiei apei
potabile i a procedurii de autorizare sanitar a produciei i distribuiei apei potabile;
H.G.R. 348/2004 privind exercitarea comerului cu produse i servicii de pia n unele
zone publice.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerinele HG
nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri i programe i cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri i programe elaborat de Ministerul Mediului i
Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agenia Naionala de Protecia Mediului.

1.1.1.Incadrarea in teritoriu
Comuna Stejari este localizat geografic n partea de sud-est a judeului Gorj, la 45 km
distan de Trgu Crbuneti i 60 km distan de Craiova.
Componena: Stejari - centru administrativ, Bacesti, Balosani, Popesti, Piscoiu i Dealul
Leului
17

Suprafaa: 7455 ha.
Ci de acces: DJ 605 B.
Comuna Stejari este alcatuita din satele Balosani, Bacesti, Dealu Leului, Popesti,
Piscoiu si localitatea Stejari, care este centru de comuna.
Accesul in localitate se face pe DN 67 Hurezani si pe DJ 605 B. Cele mai importante
localitati invecinate sunt Tg. Carbunesti la 50 km, Tg. Jiu la 78 km si Craiova la 60 km.
Gara pentru transport persoane sau marfuri se gaseste la 25 de km, iar benzinarie se
gaseste la 20 de km de comuna.
Harta judetului Gorj

Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea sud-estica a judetului
Gorj, pe dealurile Amaradiei, apartinand Piemontului Getic.
Se invecineaza cu:
La nord cu comuna Logresti;
18

La sud cu comunele Stoina si Cruset;
La est cu comuna Danciulesti si judetele Valcea si Dolj;
La vest cu comunele Logresti, Hurezani si Capreni.
Legatura cu resedinta de judet (municipiul Tg-Jiu) este asigurata de drumul national
DN 67 B precum si de drumurile judetene DJ 605 B din care ultimul traverseaza comuna de la
nord la sud.
Situat in zona de contact a Piemontului Getic, teritoriul administrativ al comunei
Stejari este format din culmi prelungi ce coboara spre sud, separate de vaile cursurilor de apa
locale.
Accesul facil in zona de deal a dus la popularea intensa a zonei, astfel incat localitatile
apar sub forma unui sir neintrerupt de intravilane axate de-a lungul vailor.
Cele mai importante localitati invecinate sunt Tg. Carbunesti la 50 km, Tg. Jiu la 78
km si Craiova la 60 km. Gara pentru transport persoane sau marfuri se gaseste la 25 de km, iar
benzinarie se gaseste la 20 de km de comuna.
Comuna este racordata la reteaua electrica si la reteaua de gaz pe aproape intreg
perimetru ei. Comunicatiile sunt foarte bune, exista posturi de telefonie fixa in toata comuna
si servicii de televiziune prin cablu.
Drumul este asfaltat in proportie de 40%.

1.1.2.Titularul proiectului:
Consiliul Local al Comunei Stejari

1.1.3.Regimul juridic al terenului
Amplasamentul studiat este proprietate publica al comunei Stejari.
1.1.4.Proiectant PUG:
SC Scuar SRL, Tg-Jiu, Jud. Gorj, Tel. Mobil: 0723/519431.

1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu:
Dr.ing.diplomat mediu Savu Delia Adina; Comuna Dobroteasa, judetul Olt; Cod fiscal:
26039896; Certificatul de inmatriculare/inregistrare: F28/597/30.09.2009; Adresa:
Slatina,Jud. Olt; Tel: 0731697799; Tel/fax:0253/273880; e-mail:orhidee70@yahoo.com;
Obiectul de activitate, pe domenii: 7112; 7490; Activitati de inginerie si consultanta tehnica;
Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.; Certificat de atestare: Certificat de
inregistrare pentru RM, RIM, BM, EA si RA inscris in REGISTRUL NATIONAL AL
ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI la pozitia 342,
valabil pana in anul 2016, emis de Ministerul Mediului si Padurilor.
19

1.1.6 Obiectivele evaluarii strategice de mediu
Evaluarea strategica de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului i
pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor i programelor de mediu propuse.
Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i
programe asupra mediului (denumita in continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea
strategica de mediu sa fie efectuata in faza de elaborare a unui plan sau program, precum i
elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultari i luarea in considerare a raportului
de mediu i a rezultatelor consultarilor in procesul de luare a deciziilor. Romnia a transpus
Directiva SEA prin Hotarrea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.
Procesul de evaluare strategica de mediu examineaza rezultatele individuale ale
procesului de planificare i poate propune modificari necesare pentru a maximiza beneficiile
pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare i pentru a minimiza riscurile i
impacturile negative ale acestora asupra mediului.
O buna aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opiunile
care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, inaintea formularii
proiectelor specifice i atunci cnd sunt inca posibile alternative majore, incepnd de la
nivelul planului de amenajare a teritoriului i mergnd in jos pna la nivelul municipal sau
comunal. Ca atare, SEA faciliteaza o mai buna luare in considerare a limitelor de mediu in
formularea PUG care creeaza cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine
in sprijinul dezvoltarii durabile din punct de vedere al mediului.

Procesul de evaluare strategica de mediu examineaza rezultatele individuale ale
procesului de planificare i poate propune modificari necesare pentru a maximiza beneficiile
pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare i pentru a minimiza riscurile i
impacturile negative ale acestora asupra mediului.

1.1.7 Metodologie
Metodologia de evaluare strategica de mediu folosita pentru aceasta evaluare include toate
cerinele Directivei SEA, cerinele naionale privind SEA din Romnia, stabilite de HG nr.
1076/2004. Pe baza acestor cerine, prezenta evaluare de mediu vizeaza:

stabilirea problemelor cheie care trebuie luate in considerare in cadrul elaborarii
planului;
analiza contextului planului i posibilele tendine viitoare in cazul in care planul nu
este implementat;
identificarea unui set optim de obiective i prioritai de dezvoltare specifice;
identificarea masurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor;
propune un sistem optim de monitorizare i gestionare;
asigura consultari in timp util i eficiente cu autoritaile relevante i publicul interesat,
inclusiv cu cetaenii i grupuri organizate interesate;
informeaza factorii de decizie cu privire la Planul Urbanistic General i posibilele
impacturi ale acestuia.

20

In evaluarea efectelor PUG asupra mediului au fost luate in considerare efectele cumulative
rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a
evalua nivelul impactului s-au luat in considerare cele mai defavorabile situaii, considerand
simultanietatea desfaurarii tuturor activitailor implicate in proiect, chiar daca acest lucru este
puin probabil sa se realizaze in realitate.

Acest mod de abordare a evaluarii, in care efectele cumulative rezulta ca urmare a metodelor
utilizate, va fi prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot . La acesti factori de mediu se
vor lua in considerare emisiile simultane de poluani si zgomot, din diferite puncte ale
amplasamentului PUG.
Evaluarea de mediu a analizat i relaia dintre mai multi factori de mediu poluai i efectele
semnificative ale acestei poluari cumulate asupra altor factori de mediu.
Pentru posibilitatea interacunilor dintre doi sau mai muli factori de mediu ca urmare a
implementarii proiectului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interaciuni
poteniale.

In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de
mediu pentru Planul Urbanistic General Comuna Stejari, judeul Gorj cuprinde urmatoarele
etape:
pregatirea de catre titular a primei versiuni a planului;
notificarea de catre titular la APM Gorj i informarea publicului;
etapa de incadrare realizata de Comitetul special constituit;
etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentani ai titularul planului,
reprezentani cu capacitate de expertiza tehnica din cadrul autoritailor/ instituiilor/
organizaiilor implicate in Comitetetul special constituit, experi din cadrul societailor
de consultana atestate, implicate in efectuarea evaluarii de mediu pentru plan;
etapa de definitivare i de realizare a Raportului de Mediu, efectuata de experti din
cadrul societatilor de consultana , cu consultarea i participarea Grupuluide Lucru;
supunerea proiectului de plan i a raportului de mediu consultarilor i dezbaterilor
publice, realizate de autoritaile competente de mediu i de alte autoritai impreuna cu
titularul planului.
Pe baza opiniilor autoritailor competente de mediu i a altor autoritai in cadrul etapei de
analiza a Raportului de Mediu i pe baza comentariilor publicului, au fost elaborate formele
finale ale planului i Raportului de Mediu.

Se precizeaza ca membrii Grupului de Lucru au fost consultai, in cadrul intlnirilor de lucru,
in legatura cu toate elementele cheie necesare efectuarii evaluarii de mediu conform cerintelor
HG nr.1076/08.07.2004, i anume:

coninutul Raportului de Mediu;
relaia planului cu alte planuri i programe;
problemele de mediu existente in zona;
factorii/aspectele de mediu cu relevana pentru plan;
21

obiectivele de mediu relevante pentru plan, intele i indicatorii;
criteriile pentru determinarea efectelor semnificative poteniale ale planului asupra
mediului;
categoriile de impact, evaluarea efectelor semnificative poteniale asupra mediului ale
prevederilor planului;
nivelul de extindere i de detaliere a evaluarii de mediu, respectiv, a Raportului de
Mediu;
evaluarea alternativelor i selectarea celor mai bune opiuni pentru protecia mediului;
concluziile cu privire la rezultatele evaluarii de mediu;
propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului asupra mediului;
propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la
reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului si monitorizarea efectelor
planului asupra mediului.
Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse in procesul de evaluare de mediu i in
elaborarea Raportului de Mediu. Dupa intlnirea Grupului de Lucru a fost redactat un
Procesul Verbal.

1.2 DESCRIEREA CONINUTULUI I A OBIECTIVELOR PUG
Principalul obiectiv al Planului Urbanistic general Comuna Stejari, judeul Gorj consta in
crearea cadrului legal din punct de vedere al planificarii urbanistice, prin elaborarea
propunerilor de organizare urbanistica a zonei propuse pentru implementarea proiectului, in
corelaie cu zonele adiacente i lund in considerare prevederile PUG.
PUG stabilete zonarea funcionala a unitailor teritoriale ale zonei i reglementarile aferente,
precum i bilanul teritorial i indicii urbanistici asociai.
Principalele obiective ale proiectului PUG analizat sunt:
- Extinderea intravilanului;
- Evidentierea situatiei patrimoniului construit si a celui protejat;
- Stabilirea normelor de protectie a bunurilor de patrimoniu;
- Stabilirea zonelor cu risc natural;
- Actualizarea programului de dezvoltare economica si sociala a comunei;
potabila;
- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan precum si zonificarea intravilanului
dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele de proiectare;
-organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea
22

realizare a construciilor etc.

Principalele aspecte reglementate prin PUG propus sunt:

1.2.1 Zonarea funcionala a teritoriului

Zonificarea functionala a comunei Stejari s-a stabilit in functie de categoriile de
activitate pe care le cuprind localitatile componente comunei si ponderea acestora in teritoriu,
in conformitate cu prevederile art. 14 din RGU. Pe baza acestei zonificari s-au stabilit
conditiile de amplasare si conformare a constructiilor ce se vor respecta in cadrul fiecarei
zone functionale, care se regaseste pe fiecare U.T.R in parte.
Suprafata teritoriului administrativ al comunei este de 7455 ha iar bilantul teritorial al
zonei studiata reflectata caracterul preponderent de deal cu aspectele caracteristice si in
structura fondului funciar.
Din tabelul de mai jos se poate observa ca agricultura are un rol important in economia
comunei, determinat atat de suprafata terenului agricol (indeosebi arabil) cat si favorabilitatii
acestuia.

Total judet (ha) Total
comuna(ha)

TOTAL GENERAL
560.174 7455 100,00
din care,
TOTAL AGRICOL 250204 3628 48,66
din care,
- arabil 103.234 1742 23,36
- pasuni 84.787 1298 17,41
- fanete 40.518 420 5,63
23

- vii 8.399 90 1,20
- livezi 13.266 78 1,04
TOTAL NEAGRICOL 309.970 3827 51,33
din care,
- paduri 273.868 3472 46,57
- ape 4.681 25 0,34
- drumuri 9.079 122 1,64
- constructii 11.949 107 1,43
- neproductiv 10.393 15 0,20

Se remarca, de asemenea suprafata terenurilor impadurite (3472 ha) care semnifica un
element important al mediului natural si implicit al resurselor naturale existente in zona.
Padurile din teritoriul studiat fac parte din grupa zonei dealurilor subcarpatice, cu o prezenta
mai mare a gorunetelor pe versantii insoriti si a fagetelor pe versantii umbriti.
In acelasi timp, in aceasta zona se remarca patrunderea puternica a speciilor
submezofile (cer si garnita) care impreuna cu gorunul si fagul formeaza amestecuri complexe.
Dupa varsta, in padurile de deal sunt frecvente arborete tinere de pana la 40 ani.
Se mai poate aprecia ca padurea reprezinta, pentru zona studiata o importanta
economica si o valoare support al dezvoltarii economiei si de protectie a calitatii mediului.
Aceasta valoare este amplificata de rolul important al acesteia in combaterea fenomenelor de
eroziune si de crestere a stabilitatii terenurilor, daca avem in vedere conditiile fizico-
geografice specifice.
Studiul conditiilor naturale din zona analizata a relevant prezenta unor serii de factori
limitatori: panta, eroziune, alunecari de teren, excesul de umiditate stagnat si freatic,
inundabilitate pe baza carora au fost appreciate ca facand parte din clasa a III-a, cu limitari
moderate in cazul utilizarii de teren arabil.
Indiferent insa de clasarea terenurilor arabile, trebuie amintit faptul ca o importanta
suprafata de terenuri agricole a fost ocupata pentru exploatarea titeiului si gazelor.
Culturile practicate inainte de 1989 sunt cele de floarea soarelui, tutun, in, sfecla
furajera, rapita sau mazare. De asemenea solul este pretabil pentru legumicultura, pomicultura
sau viticultura. Zona ecologica este favorabila si pentru apicultura, cultura melcilor sau
culture de capsuni. Toate aceste culture pot lua amploare si pot fi completate de minifabrici de
24

prelucrare a poductiei rezultate. Astfel de centre de colectare / prelucare pot sa vizeze si
produsele animaliere, rezultat al activitatii extensive de crestere a animalelor.
Padurea, cu o suprafata de 3450 ha este un izvor de resurse care pot fi, din punct de
vedere economic, profitabile. Cel mai elocvent exemplu este valorificarea fructelor de padure,
a ciupercilor sau a plantelor medicinale, prin infiintarea de centre de colectare / prelucare a
acestora.
In comuna exista si o balta, in proprietate particulara, cu suprafata de 5,4 ha care este
potrivita dezvoltarii unui centru de agrement si pentru piscicultura. Serviciile de agrement
sunt o directie in care se pot canaliza investitii, datorita potentialului comunei. Padurea este o
sursa de facilitati destinate turistilor, cum ar fi: trasee forestiere, circuite sportive sau centre de
vanatoare. Monumentele zonei, printre care biserici sau fantani, dar si traditiile populare
pastrate din strabuni si mancarurile deosebite sunt si acestea atractii pentru potentialii turisti.
Pentru potentiali investitori primaria propune doua imobile o fosta scoala cu
suprafata de 550 mp si un dispensar, dar ofera si consultanta si sprijin logistic, suport pentru
prezentare reprezentare in localitate, scutiri de taxe si impozite in temei legal.

1.3 RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE
Din analiza informaiilor disponibile in momentul de faa au fost identificate o serie de
planuri i programe care, prin obiectivele strategice enunate i/sau prin problemele de mediu
identificate sunt sau pot fi in legatura cu PUG-ul propus.

Proiectul analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economica i sociala a zonei
studiate, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiii majore in zona,
contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest
Oltenia, a planurilor si programelor prevazute la nivel local (PUG etc,) fiind in concordanta
inclusiv cu planurile si programele prevazute la nivel national.

In continuare sunt prezentate aceste planuri i programe cu menionarea aspectelor care pot fi
relevante in legatura cu PUG ul propus, structurate pe capitole, astfel :

1.3.1 Planuri si programe la nivel local
1.3.2 Planuri si programe la nivel regional
1.3.3 Planuri si programe la nivel national

1.3.1 Planuri si programe la nivel local
Strategia de dezvoltare a comunei Stejari, judetul Gorj
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica a comunei Stejari 2007-
2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre aceasta si celelalte comune ale tarii in
scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor si implicit imbunatatirea calitatii vietii
locuitorilor acestei comune, prin aducerea Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul
mediei din Romania, sau nu mai putin de 50% din aceasta valoare.
25

Mijloacele urbane pot crea conditiile pentru atingerea acestui obiectiv constau in
rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni de dezvoltare durabila, reglementarea utilizarii
terenurilor, reglementarea modului de constructie, propuneri privind infrastructura etc. Alte
categorii de mijloace necesare realizarii obiectivelor de dezvoltare sunt cele de ordin
administrativ, financiar si organizatoric.
Prioritatile de Dezvoltare ale comunei Stejari, Gorj sunt:
Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat;
Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii;
Dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea serviciilor sociale cu accent pe
stabilirea unor mai bune relatii intre cercetare, educatie si educatie vocationala, pe de o parte,
si economie pe de alta parte;
Protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in
vatra satului.
Cresterea competitivitatii economice in sectorul privat va avea drept rezultat cresterea
economica pe ansamblu; in acest context, desi a inregistrat in ultimii ani progrese
semnificative, Romania prezinta inca numeroase decalaje economice in raport cu statele
membre UE.
Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este PIB-ul. Ceilalti doi
indicatori macroeconomici strans legati de PIB si care explica evolutia acestuia sunt rata de
ocupare si productivitatea muncii.
La nivelul satelor, evolutia in timp arata o depreciere constanta a acestor indicatori,
principalii vinovati pentru aceasta situatie fiind structura ocuparii fortei de munca pe diferitele
sectoare de activitate.
In vederea sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de munca, este
necesara o investitie de capital cu o valoare mare. In acest scop, aceasta prioritate va urmari
sustinerea investitiilor productive care sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele
pietei europene; in mod complementar, vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor
(marketing si management in IMM-uri si turism) si investitiile pentru dezvoltarea
intreprinderilor si asociatiilor profesionale.
Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii vizeaza reducerea deficitului
infrastructurii, urmarind imbunatatirea competitivitatii sistemului General si a calitatii vietii,
imbunatatirea infrastructurii locale de transport, reabilitarea si modernizarea retelei de strazi
rurale inclusiv construirea/reabilitarea soselelor.
Interventia va contribui la imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie prin
modernizarea si dotarea institutiilor de invatamant, a unitatilor sanitare si serviciilor medicale;
crearea structurilor de sprijinire a afacerilor si a infrastructurii aferente acestora; dezvoltarea
26

si extinderea infrastructurii utilitatilor si infrastructurii energetice (alimentare cu apa, retea de
canalizare apa, alimentare cu gaze naturale.
Protectia si imbunatatirea calitatii mediului va avea ca efect nemijlocit imbunatatirea
calitatii vietii la sate.
Prin imbunatatirea infrastructurii de mediu se urmareste:
efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele
hidrogeologice (regularizarea cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltarea sistemelor
informationale pentru avertizare-alarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc
la inundatii si introducerea lor in planurile de urbanism general si General);
protejarea biodiversitatii si fqactorilor de mediu;
managementul apei care consta in extinderea/imbunatatirea infrastructurii de apa si
apa uzata, introducerea statiilor de epurare a apelor uzate.
In acest sens, comuna Stejari detine:
Investitii in curs:
- SF canalizare n toate localitile comunei;
- Extindere alimentare cu apa in toate localitatile componente;
- Amenajare Baza sportive multifunctionala.
Investitii in proiect:
- asfaltare drumuri comunale;
- canalizare;
Planul operaional de dezvoltare a turismului n judeul Gorj asa cum a fost elaborate si
publicat pe site.
Implementarea PUG Stejari se alatura eforturilor administratiei regionale si locale de
a pune in aplicare strategia de turism durabil prin utilizarea optim a resurselor
(inclusiv a diversitii biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-
cultural i ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunitilor locale i asupra
conservrii naturii.
Ca o consecin fireasc, durabilitatea se refer i la structurile manageriale necesare
n vederea ndeplinirii acestor scopuri.
Aciunile pot acoperi scopuri economice (creterea veniturilor, diversificarea i
integrarea activitilor, controlul, potenarea i zonarea dezvoltrii), scopuri sociale
(ameliorarea strii sociale i a inegalitii distribuiei veniturilor, protecia
patrimoniului socio-cultural, participarea i implicarea comunitilor locale) ori
scopuri ecologice (protejarea zonelor ecoturistice, conservarea i utilizarea durabil a
biodiversitii).
27

1.3.2 PLANURI I PROGRAME LA NIVEL REGIONAL

Strategia pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud Vest, Oltenia
OBIECTIVUL GENERAL al acestei strategii il constituie - CRESTEREA
CONTRIBUTIEI SECTORULUI TURISM IN PIB REGIONAL PANA LA 10% IN 2009.
Cu toate ca potentialul turistic al regiunii noastre este unul deosebit, turismul regional
este departe de a fi unul dintre sectoarele care contribuie decisiv la formarea PIB Oltenia. In
prezent, contributia sectorului turistic in PIB este in jur de 2-3%.
Obiectivele specifice pentru realizarea obiectivului general:
Cresterea cu 300% numarului de turisti sositi in regiune.
Prioritatile regionale de dezvoltare pentru turism se refera la modernizarea si
dezvoltarea infrastructurii de turism deoarece acesta ofera cea mai buna, si n multe cazuri
singura perspectiva realista pentru dezvoltarea economica. De aceea, pentru valorificarea
acestui potential, sunt necesare investitii pentru cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor
zone cu potential turistic, promovarea lor adecvata fiind o preconditie pentru stimularea
investitiilor private. Se considera necesara promovarea dezvoltarii serviciilor n sectorul
turistic, prin oferirea de sprijin pentru investitiile n infrastructura turistica si n zonele
turistice atractive.
Dezvoltarea si diversificarea industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si
dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea
infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai.
1.3.2.1 Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada 2007 2013
Obiectivul strategic al planului consta in Utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice i
umane, in scopul dezvoltarii unei economii performante in corelaie cu conservarea mediului
i a patrimoniului , care sa duca pe termen lung la armonizarea coeziunii economice i sociale
la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.

Prioritaile infrastructurii locale i regionale cuprinse in plan sunt:

a) Dezvoltarea infrastructurii locale i regionale; transport, mediu, reabilitare urbana, utilitai
publice, infrastructura sociala;
b) Sprijinirea afacerilor; crearea i dezvoltarea IMM-urilor in sectorul privat i de servicii,
promovarea produselor industriale i serviciilor pe piaa interna i externa, dezvoltarea
afacerilor prin crearea de locaii specifice;
c) Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric i cultural, dezvoltarea,
diversificarea i promovarea ofertei turistice, imbunatairea serviciilor in turism;
d) Dezvoltarea rurala; dezvoltarea i diversificarea activitailor din economice din mediul
rural, dezvoltarea i modernizarea activitailor in silvicultura;
e) Cercetare, inovare tehnologica i crearea societaii informaionale;
28

f) Creterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale: promovarea
masurilor active de ocupare a forei de munca disponibile i dezvoltarea sistemului de formare
profesionala, imbunatairea i extinderea sistemului de servicii sociale, achiziionarea de
competene specializate in domeniul administrarii i dezvoltarea afacerilor;
g) Dezvoltarea urbana durabila.

1.3.2.2 Planul Regional pentru Gestionarea Deeurilor
Ordonana de urgena nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgena a
guvernuluui nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (care transpune Directiva cadru a
deeurilor) prevede obligativitatea elaborarii Planurilor de gestionare a deeurilor la nivel
naional, regional i judeean.

1.3.3 PLANURI I PROGRAME LA NIVEL NAIONAL

1.3.3.1 Strategia Naionala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-2020-
2030 are ca obiectiv general imbunatairea continua a calitaii vieii pentru generaiile
prezente i viitoare prin crearea unor comunitai sustenabile, capabile sa gestioneze i sa
foloseasca resursele in mod eficient i sa valorifice potenialul de inovare ecologica i sociala
al economiei in vederea asigurarii prosperitaii, proteciei mediului i coeziunii sociale.

1.3.3.2 Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului 2011.
Obiectivul strategic general al protectiei mediului il constituie imbunatairea calitaii vieii in
Romnia prin asigurarea unui mediu curat, care sa contribuie la creterea nivelului de viaa al
populaiei, imbunatairea calitaii mediului, conservarea i ameliorarea starii patrimoniului
natural de care Romnia beneficiaza.
Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica
protectia calitatii apelor ca obiectiv major, urmata de protectia calitatii aerului.
Planul indica acordarea prioritatii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot
afecta mediul si/sau sanatatea populatiei.

1.3.3.3. Programul National de Dezvoltare Rurala, 2007-2013
Planul de amenajare a teritoriului national
Regiunea Sud-Vest, din care face parte si PUG analizat realiza, n anul 2004, un PIB de
2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media naional) la care sectorul serviciilor a contribuit cu
48,23%, industria cu 33,75% i agricultura cu 11.62%.
Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaz i volumului sczut de investiii
strine directe, regiunea atrgnd doar 745 milioane euro (reprezentnd 3,40% din totalul
acestora pn la finele anului 2005), ceea ce o situeaz pe poziia a aptea ntre regiunile rii,
investiiile din regiune fiind mai mult concentrate n cteva afaceri mari (ALRO i ALPROM
Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifest i nesigurana privind marile privatizri
(Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vlcea).
29

Procesul de restructurare economic a fcut ca o mare parte din populaia omer n
vrst din mediul urban s se orienteze ctre mediul rural, unde practic o agricultur de
subzisten.
Procentul mare al populaiei rurale i suprafaa ntins a terenurilor arabile, n special
n partea sudic a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant n economia regional.
Astfel, numrul n cretere al persoanelor ocupate n agricultur i frmiarea
terenurilor n urma reformei privind proprietatea, precum i utilizarea unor tehnologii puin
avansate, au condus la o descretere notabil a productivitii muncii n acest sector.
Structura i repartizarea activitilor economice la nivelul regiunii este determinat de
resursele naturale, tradiia n prelucrarea acestora, facilitile tehnologice, capital, dar i de
sistemul de preuri i de funcionarea adecvat a mecanismelor pieei.
In concluzie, principalele obiective ale amenajrii teritoriului reprezinta:
a) dezvoltarea economic si social echilibrat a regiunilor si zonelor, cu respectarea
specificului acestora;
b) mbunttirea calittii vietii oamenilor si colectivittilor umane;
c) gestionarea responsabil a resurselor naturale si protectia mediului;
d) utilizarea rational a teritoriului.

30

2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A
SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI
PROPUS

Mediul natural al zonei se caracterizeaza atat prin pastrarea de caracteristici vechi,
primare, tipice pentru habitate deluroase cat si prin caracteristici determinate de agricultura si
silvicultura zonei.
Pana in 1948, an in care a avut loc nationalizarea tuturor terenurilor indiferent de
categoria de folosinta si proprietar, marea majoritate a suprafetelor de teren au fost proprietate
particulara. Forma de proprietate din trecut se reflecta asupra structurii actuale a proprietatii,
unele fiind in curs de retrocedare.
Inainte de 1948 padurile au apartinut urmatoarelor categorii de proprietari:
- mari proprietari;
- statul roman ;
- diferite persoane juridice ;
- micii proprietari.
Incepand din anul 1948 terenurile au intrat in proprietatea statului iar dupa 1989 acestea
au revenit in proprietate privata.

2.1 EVOLUIA PROBABILA A MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII
PROIECTULUI CE FACE OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL
Aceast parte a raportului prezint principalele subiecte abordate i identific
problemele legate de mediu i sntate public.
Analiza situaiei de mediu a fost realizat pentru toate aspectele de mediu identificate
n etapa n care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului: aer, ap, sol, schimbarea climei,
biodiversitatea, sntate uman, gestiunea riscului de mediu, eficiena resurselor si
conservarea/gestiunea durabil a resurselor, motenirea de mediu i cultural, eficiena
energetic i sursele reciclabile de energie, contientizarea cu privire la chestiunile de mediu
i turismul durabil.
La data vizitrii amplasamentului, s-a constatat, pe baza observaiilor i pe baza
consultrii datelor publicate de APM Gorj, faptul c nu exist surse de poluare major pe
amplasamentul analizat dar la o distanta semnificativa fata de ultima constructie locuita, pot
aparea poluari accidentale in zona extractiilor de titei si gaze naturale.
n cazul neimplementrii PUG-ului analizat, comuna Stejari va ramane o zona rurala
slab dezvoltata din punct de vedere al infrastructurii, din punct de vedere economic, social,
cultural si ecologic creandu-se disparitati mari intre dezvoltarea aceasteia, comparativ cu
alte zone rurale din Romania care dispun de acelasi potential teritorial (ex.situatia existenta
31

la ora actuala - resurse financiare insuficiente, investiii puine, utilaje agricole nvechite,
rudimentare i tehnologii neperformante, media de vrst ridicat a celor ce se ocup de
activiti agricole, parcelarea terenului (suprafeele agricole nu pot fi ntotdeauna lucrate
mecanizat), degenerarea raselor animalelor i servicii medicale veterinare sporadice,
scderea produciilor medii la aproape toate culturile, pia de desfacere inexistenta etc).
Studiile de fundamentare a implementarii PUG, elaborate de beneficiari, arat
necesitatea realizrii acestuia, cu condiia esenial de respectare a normelor naionale i
europene cu privire la proiectarea spaiilor cu funciuni de locuine colective, a spaiilor verzi
sau de agrement, a necesarului de dotri publice, avnd n vedere mrimea, nlimea i forma
construciilor propuse.
Studiul de pia a relevat cererea mare de case de locuit precum i profilul acestora,
rezultnd o solicitare mare de asfel de constructii cu suprafee accesibile din punct de vedere
al costului.
Drept urmare s-a solicitat prin Certificatul de urbanism, elaborarea PUG pentru
constituirea cadrului legal de construire i implementare.
n cazul neimplementrii prezentului PUG-ului, zona va fi exploatata irational,
existand pericolul aparitiei problemelor legate de protectia mediului.
Analiza atenta a situatie actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUG, conduce
la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul:

2.1.1 Referitor la evolutia zonei:
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei zero respectiv
neimplementarii proiectului sunt:
Pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local; Problemele sociale
legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza;Practicarea turismului rural in
zone neamenajate;
Pierderea unor investiii importante in sprijinul infrastructurii i serviciilor;
Pastrarea aspectului rural al zonei fara o sistematizare urbanistica ce nu da un aspect
placut peisajului;
Lipsa oportuniailor de cretere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin
posibilitaile de dezvoltare a zonelor destinate turismului si serviciilor;
Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunitailor privind valorificarea rurala a unor
terenuri disponibile in intravilan si extravilan;
Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si
functiuni cu caracter turistic;
Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si
persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila.
2.1.2 Referitor la situatia economica, sociala i a starii de sanatate a populaiei in cazul
neimplementarii planului
Este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba cele mai mari efecte asupra potentialului
turistic si economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici limitate a dezvoltarii. Unul
32

dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din punct de vedere tehnico-
edilitar si economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari.
n cazul n care P.U.G. nu va fi implementat pot aprea aspecte negative ale
dezvoltrii viitoare a zonei analizate deoarece aceasta va fi utilizata in mod necontrolat si
nemonitorizat.
Realizarea P.U.G Stejari va avea un impact pozitiv din toate punctele de vedere, aici
putand enumera;
- mediului social,
- economic,
- cultural,
- educational,
- ecologic etc.

33

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI)

In acest capitol se prezinta caracteristicile de mediu ale zonei de amplasare care pot fi
afectate, la nivel de informatii existent.

3.1 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI
SOCIALA IN SITUATIA ACTUALA

Calitatea factorilor de mediu in situaia actuala a fost stabilita pe baza studiilor si
documentaiilor elaborate anterior privind condiiile iniiale din zona proiectului.

3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa
Datorita faptului ca zona dispune de sistem centralizat pentru alimentarea cu apa, se
propune extinderea retelei, astfel incat aceasta sa cuprinda toate satele componente ale
comunei Stejari.

3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare
Proiectul pentru realizarea unui sistem de canalizare centralizat care sa preia apele
uzate menajere si sa realizeze epurarea acestora, conform NTPA 001/2002 a fost realizat de
catre SC ARGIF PROIECT SRL Pitesti, 2008, prin grija beneficiarului.
Apele pluviale vor fi preluate de rigolele drumurilor si deversate in emisar.
Caracteristicile apelor uzate
Nr.crt. Denumire indicator UM
Concentratiain apa
uzat bruta, valori
maxime admise
conf NTPA 002
(intrare)
Concentratia limit
max. admisa, valori
maxime admise
conf NTPA 001
(iesire)
Gradul de
epurare
necesar
[%]
1
CBO5
Consum biochimic de
oxigen
mgO2/l 300 2025 92,00
2
CCO-Cr
Consum chimic de
oxigen
mgO2/l 500 70125 75,00
3
Materii totale in
suspensie (MTS)
mg/l 350 3560 90,00
4 Azot total ( TKN ) mg/l 30 15 50,00
5
NH4-N
Azot amoniacal
mg/l 30 23 93,00
34

6 Fosfor total mg/l 5 12 60,00
7 Grasimi mg/l 30 20 34,00
8 pH Unit pH 6,5 8,5 6,5 8,5 -

Valorile rezultate impun o epurare mecano biologica cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate
si reducerea fosforului.

3.1.3 Calitatea apelor de suprafaa
Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea estica a judetului Gorj, n
bazinul hidrografic al rului Jiu, zona cursului superior, administrat cantitativ i calitativ de
Sistemul de Gospodrire a Apelor Gorj, subunitate teritorial a Direciei Apelor Gorj.
Corpurile de ap de suprafa delimitate conform Planului de Management al
Bazinului Hidrografic Jiu, existente pe teritoriul administrativ al comunei Stejari sunt:
cursurile de apa locale, din care amintim,
- Amarazuia,
- Toiaga.
Paraul Amarazuia este afluent de ord. I al raului Amaradia si de ord.II al raului Jiu.
Acesta are regim de scurgere permanent, cu alimentare pluvio-nivala si subterana, traversand
comuna Stejari de la nord la sud.
Debitele care se inregistreaza pe cursul sau prezinta mari variatii in cursul anului
determinate de regimul precipitatiilor, in special de ploile cu intensitate mare ce cad in bazinul
sau hidrografic.
Starea rurilor interioare conform APM Gorj
APM Gorj a afectuat n anul 2008 expertize fizico chimice i biologice asupra
calitii principalelor cursuri de ap din jude.
Conform valorilor obinute de ctre S.G.A. Gorj i A.P.M. Gorj la majoritatea
indicatorilor fizico chimici analizai, apa rului Amaradia si a paraului Amarazuia se
prezinta astfel:
Amrzuia amonte confluen Amaradia se ncadreaz n clasa a V a de calitate
conform Ordinului nr. 161/2006, datorit coninutului de cloruri (valori cuprinse
n intervalul 120 149 mg/l).

35

n vederea caracterizrii cursurilor de ap din punct de vedere biologic, n anul 2007 s-
au recoltat trimestrial probe momentane de ap i s-au efectuat analize biologice pentru 21
seciuni de control ale principalelor cursuri de ap din jude.
Seciunile de control s-au stabilit, n principal, n amonte i aval de evacurile de ape
uzate provenite din activiti industriale i din staii de epurare a apelor uzate fecaloid
menajere.
Au fost verificate urmtoarele cursuri de ap: Jiu (n 6 seciuni de control), Motru,
Gilort, Cioiana, Amaradia, Amrzuia, Jil, uia, Tismana.
Comparativ cu anul 2007 se constat o mbuntire a calitii apelor de suprafa, din
punct de vedere biologic.
In urma desemnrii provizorie a corpurilor de ap puternic modificate n cadrul
PMBH-lui putem concluziona c pe teritoriul administrativ al comunei Stejari, n prezent, nu
sunt corpuri de ap de suprafa semnificativ modificate.
Deoarece delimitarea corpurilor de ap subteran s-a fcut n cadrul PMBH-lui
numai pentru zonele n care exist acvifere semnificative pentru alimentri cu ap potabil cu
debitul exploatabil mai mari de 10 mc/zi urmeaz ca n cadrul elaborrii schemelor directoare
(pn la 22 decembrie 2009) s fie delimitate i corpurile de ap subteran existente pe
teritoriul administrativ al comunei Stejari de ctre Direcia Apelor Gorj, respectiv
Administraia Naional Apele Romne.
Apele curgatoare din comuna Stejari sunt ocazional poluate din urmatoarele motive:
Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere in imediata vecinatate a acestora;
Depozitarea necontrolata a deseurilor animaliere;
Deversarea apelor uzate se face in puturi absorbante care s-au construit de catre
consumatori atat prin asocierea mai multor gospodarii cat si individual;

3.1.4 Calitatea apelor subterane
Apa freatic
Fig.4.4.1.3 Evolutia concentratiei medii anuale a indicatorului cloruri in
Cioiana, Amaradia, Amarazuia
0
500
1000
1500
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
ANUL
m
g
/
l
Amaradia av. Stoina
Cioiana am. conf. Jiu
Amarazuia am. conf.
Amaradia
36

In cuprinsul terasei joase apele subterane de tip freatic sunt situate la adancimi de 10-
15 m, iar in lunca la adancimi de 3,00 -5,00 m.
Forajele tehnice executate pe viitorul amplasament al bazei sportive au interceptat
acviferul freatic la adancimea de 5,00 m in F1 (fruntea terasei joase) si 2,80 m 3,00 m in
celelalte foraje.
Acviferul freatic este cantonat in formatiunile grosiere ale luncii paraului Amarazuia,
constituit din nisipuri si pietrisuri, fiind alimentat din precipitatiile care cad in zona prin
infiltrarea in depozitele poros-permeabile.
Acviferele de adancime sunt acvifere de tip intergranular si se constituie in straturi cu
dezvoltare continua la scara regionala si cu pasuri de la 5 m la peste 100m. Descarcarea
acestora se realizeaza prin drenaj natural.
Apele inmagazinate in aceste acvifere sunt, in general, ape bicarbonate calcice sau
sodice iar calitatea lor, sub aspectul potabilitatii este redusa datorita gradului ridicat de
mineralizare.
Exista pericolul poluarii acviferelor datorita depozitarii necontrolate a deseurilor
si poluari accidentale in zona extractiei de titei si gaze naturale.
Prin implementarea P.U.G. i dotarea cu reele de colectare a apelor uzate menajere,
apoi epurarea acestora, se evit deversarea necontrolat a apelor reziduale provenite din
gospodariile cetatenilor, n emisar sau n sol.

3.1.5 Calitatea aerului
Factorul de mediu aer
Utilizarea combustibilului solid (lemn) pentru incalzire - factorul de poluare: fumul;
gazele provenite din tevile de esapament ale autovehiculelor factorul de poluare
CO
2
.
In mod accidental, pot aparea poluari cu COV, in zona extractiilor de titei si gaze
naturale, care insa se afla la o distanta destul de mare fata de ultima constructie din zona.
Aceste poluari nu sunt semnificative datorita interventiilor rapide, de rezolvare a situatiilor de
catre responsabilii special autorizati in acest sens precum si a ISU.
3.1.6 Calitatea solului
Factorul de mediu sol
Solurile din zona de analiza, respective zona de sud a dealurilor subcarpatice sunt cele
brune podzolice distribuite in asociatie cu solurile brune iar pe versanti, cu fazele erodate ale
acestora.
In cadrul Podisului Piemontan, predominarea rocilor sedimentare neogene sub aspect
fitologic si cu rezistenta mica la eroziune, fragmentarea moderata, pana la mare a reliefului,
declivitatea mare a versantilor cu precipitatii bogate cu character torrential, lipsa unei
37

vegetatii forestiere pe toate suprafetele inclinate, folosirea neadecvata a unor terenuri in panta
si defrisarile, favorizeaza procesele de modelare geomorfologica: eroziunea de suprafata,
eroziunea torentiala si ravenarea, concentrate in lungul talvegurilor si la obarsiile torentiale,
procese fluviatile de albie marcate prin acumulari neogene in lungul canalului de scurgere si
prin erodarea puternica a malurilor si bazei versantilor ca si alunecarile de teren (in toate
dealurile subcarpatice si toti versantii vailor ce fragmenteaza podurile piemontane).
In continuare vom reda repartitia solurilor pe teritoriul comunei Stejari.
Repartiia solurilor pe teritoriul administrativ al comunei Stejari pe categorii de
folosin:
Suprafaa total: 7455 ha ( 100%), din care:
Total agricol, din care: 3717 49,82
- arabil 1742 23,37
- pasuni 1258 16,88
- fanete 420 5,63
- vii si livezi 294 3,94
Total neagricol, din care: 3741 50,18
- paduri 3472 46,57
- ape 25 0,34
- circulatii 122 1,64
- constructii 107 1,43
- neproductiv 15 0,20
Solul este pretabil pentru legumicultura, pomicultura sau viticultura.
Zona ecologica este favorabila si pentru apicultura, cultura melcilor sau culturi de
capsuni. Toate aceste culturi pot lua amploare si pot fi completate de minifabrici de prelucrare
a poductiei rezultate. Astfel de centre de colectare / prelucare pot sa vizeze si produsele
animaliere, rezultat al activitatii extensive de crestere a animalelor.
Padurea, cu o suprafata de 3450 ha este un izvor de resurse care pot fi, din punct de
vedere economic, profitabile. Cel mai elocvent exemplu este valorificarea fructelor de padure,
a ciupercilor sau a plantelor medicinale, prin infiintarea de centre de colectare / prelucare a
acestora.
In comuna exista si o balta, in proprietate particulara, cu suprafata de 5,4 ha care este
potrivita dezvoltarii unui centru de agrement si pentru piscicultura.
Solul joac un rol crucial pentru activitile umane si supravieuirea ecosistemelor. O
serie de procese de degradare reprezint o ameninare pentru sol, cum ar fi: eroziunea,
reducerea materiei organice, contaminarile difuze si locale, scoaterea din circuitul agricol,
38

compactare, declinul biodiversitii, salinizarea, inundatiile si alunecarile de teren, poluarile
accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei, ale solului si a
apelor din vecinatatea acestora, datorate unitatilor de extractie a petrolului si gazelor naturale
din zona.
Principalele riscuri naturale si antropice care pot fi atasate factorului sol in aceasta
zona:
- procese geomorfologice (eroziuni si alunecari de teren) care nu afecteaza vetrele
satelor, respective populatia si;
- poluarile accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei de
la unitatile de extractie a hidrocarburilor din zona de analiza.
Reducerea proceselor de eroziune a solului pn la ncetarea acestora sau prevenirea
lor acolo unde exist un potenial favorabil declanrii, constituie un obiectiv care aparine
dezvoltrii durabile aceasta existand in toate punctele atinse in PUG Stejari.

3.1.7 Zgomotul i vibraiile
Zona poate fi afectat din punct de vedere al factorilor de mediu, n dou situaii:
- Pe perioada execuiei obiectivelor propuse (canalizare, baza sportive);
- Pe perioada exploatrii obiectivelor.
A. Pe perioada execuiei obiectivelor, sursele de poluare fonic sunt utilajele folosite pentru
mecanizarea lucrrilor.
Zgomotul produs de aceste utilaje conform prevederilor din literature de specialite
sunt:
- excavator 78 dB(A);
- basculant 70 dB(A);
- compactor 80 dB(A).
Nivelul de zgomot produs de funcionarea simultan a acestor surse este de: 83,7 dB(A).
Aportul perioadei de execuie a celor 2 obiective la poluarea fonic a zonei este
nesemnificativ. Nivelul total de zgomot, obinut prin adunarea energetic a nivelelor
corespunztoare fiecrei surse n parte (execuia amplasamentului i zomotul produs de
traficul rutier n zon) nu depete 85 dB(A).
Pentru a demonstra cele afirmate mai sus vom prezenta un model matematic de calcul
al nivelului de zgomot i vom determina valoarea lui la diferite distane fa de locul unde s-a
produs. Se consider un nivel maxim al zgomotului n cadrul antierului obiectivului de 92
dB(A) produs de utilaje. Ne intereseaz nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor
ipotetic, aflat la distana de 50 m de locul de producere a zgomotului. Rezult ncadrarea
nivelului de zgomot n limitele admise de STAS 10009/88.
39

Consider c nivelul de zgomot produs de amplasament nu va afecta n nici un fel zona
din vecintate. La o distan de 100 m de surs, nivelul de zgomot determinat prin calcule va
fi de 38,3 dB(A).
Modelul matematic de calcul a nivelului de zgomot:
MODEL MATEMATIC
Nivel de zgomot la surs dB(A) 92
nlimea sursei
m 3

Punctele de recepie:
A B C D E
nlimea la receptor m 2 2 2 2 2
Distana la receptor m 5 10 30 40 100
nlimea barierei m 4 4 4 4 4
nlimea la barier m 4 4 4 4 4
Distana pn la barier m 2 40 90 290 490
Proporia absorbiei I 1,5 1,7 2,6 2,8 2,5
Rezultate :
-
1.7123 Corecia distanelor
8
-5.68723 -8.69688 -13.4679 -15.6864
-
5.0529 Corecia absorbiei
8
-9.2445 -18.2086 -26.5561 -26.5948
-
22.012 Corecia barierei
5
-18.081 -17.6944 -17.4704 -17.4284
a) zon iluminat da da da da da
b) zon ntunecat nu nu nu nu nu
Nivel de zgomot la receptor - 64.98727 51.4002 40.50562 38.29036
40

69.222
14

db(A)
69,2
65,0
53,4
40,5
38,3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
A B C D E
69,2 65,0 53,4 40,5 38,3

RECEPTOR
RECEPTO
B. Sursele de poluare fonic pe perioada exploatrii obiectivului -Baza sportiva sunt:
- autovehiculele sosite pentru aprovizionare cu diverse produse alimentare sau
industriale;
- autovehiculele proprii ale angajatilor din zon;
- autovehiculele n transit;
- scutere, motociclete;
- copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB);
- zgomotele provenite de la terenurile sportive si stadioane (pot depasii 100 dB, dar
aceasta situatie nu este permanenta ci doar temporara).
41

Obiectivele analizate nu vor constitui o surs de vibraii permanenta, care sa
depaseasca legislatia in vigoare, ci daca aceasta va exista, efectul va fi temporar, n perioada
de execuie sau exploatare.
Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Poluare calculata produsa de
activitate
si
masuri de eliminare/reducere
Pe zone
rezidentiale, de
recreere sau alte
zone protejate cu
luarea in
considerare a
poluarii de fond
T
i
p
u
l

p
o
l
u
a
r
i
i

S
u
r
s
a

d
e

p
o
l
u
a
r
e

N
r
.

S
u
r
s
e

d
e

p
o
l
u
a
r
e

P
o
l
u
a
r
e

m
a
x
i
m
a

p
e
r
m
i
s
a

(
l
i
m
i
t
a

m
a
x
i
m
a

a
d
m
i
s
a

p
e
n
t
r
u

o
m

s
i

m
e
d
i
u
)

Pe
zona
obiec
tivu-lui
P
e

z
o
n
e

d
e

p
r
o
t
e
c
t
i
e
/
r
e
s
t
r
i
c
t
i
e

a
f
e
r
e
n
t
e

o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i
,

F
a
r
a

m
a
s
u
r
i

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e
/
r
e
d
u
c
e
r
e

a

p
o
l
u
a
r
i
i

C
u

i
m
p
l
e
m
e
n
t
a
r
e

m
a
s
u
r
i
l
o
r

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e
/
r
e
d
u
c
e
r
e

a

p
o
l
u
a
r
i
i

M
a
s
u
r
i

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e
/

r
e
d
u
c
e
r
e

a

p
o
l
u
a
r
i
i

Foni
c
Trafic
auto
Mij
loace
auto
n tran
zit
85
dB(A)
85
dB(A)
zone
de
pro
tecie
85
dB(A)
35
dB(A)
Nu se
produ
ce
polu
are
fonic
semni
ficati
v

3.1.8 Starea florei i faunei
Pasunat necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor ;
Ca in toata tara si in zona studiata au fost effectuate, in trecut, defrisari
necontrolate ale padurilor.
42

Arii protejate Pe teritoriul comunei Stejari nu exista arii protejate.

3.1.9 Situaia economica i sociala
Factorul de mediu aezri umane
Populatia
Populatia comunei Stejari ca urmare a recensamantului populatiei din anul 2002 a fost
de 3113 locuitori. Din analiza evolutiei acesteia, a factorilor care o influenteaza dar si a
potentialului de dezvoltare a comunei corelat cu actiunile de retragere catre locurile natale a
populatiei disponibilizate din activitatile productive din alte localitati, rezulta o prognoza de
usoara crestere pana in anul 2010, dupa cum urmeaza:
Populatie numar locuitori
Evolutie 2002 - 2009
2002 2008 2009
TOTAL comuna, din
care
3113 3200 3300

Populatia proiectata inregistreaza, pe ansamblu, o crestere usoara specifica fiecarui sat
in parte.
Reforma economica cu componentele ei principale privatizarea, restructurarea si
modernizarea economiei va determina schimbari majore in structurile demo-economice a
caror evolutie tinde spre o apropiere treptata de tipologia celor inregistrate in present in tarile
dezvoltate.
Tipurile principale de activitati economico-sociale se aprecieaza ca vor evolua
semnificativ, respective prin reducerea populatiei ocupate in activitatile primare si cresterea
numarului de personae ocupate in activitati tertiare.
Tertializarea economiei se va realiza, indeosebi, pe seama unor activitati de servicii
din procesul direct productive si se vor constitui ca activitati distincte care sa deserveasca
capacitatile de productie din centrele si zonele cu activitati industriale, recreative, agricole,
silvice si turistice.
Se apreciaz c efectul implementrii acestui P.U.G, va fi unul benefic pentru
populaia din localitate.
La fel de important pentru implementarea planului este faptul ca acesta va oferii o
serie de locuri de munc pentru populaia comunei Stejari, va lrgi sfera serviciilor turistice,
sportive, economice, genernd activitati profitabile pentru zona si implicit va duce la cresterea
43

nivelul de trai al locuitorilor, neexcluzand faptul ca zona Stejari va beneficia de o deschidere
spre viitor prin dezvoltare socio-economic-culturala si educationala.
In concluzie, nerealizarea planului propus va conduce in mod cert la fenomene de
degradare importante si ireversibile ale mediului, in aceasta zona si la pierderea unor
valori naturale de neestimat. Drept urmare, elaboratorii Raportului, Reprezentantii
Consiliului Local Stejari si ceilalti participanti ai Grupului de lucru nu recomanda,
pentru nici un motiv, aceasta varianta.
3.1.10 Starea de sanatate a populaiei
Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor
trecute si actuale, din care se pot mentiona:
- Lipsa unui sistem de epurare a apelor menajere si lipsa canalizarii;
- Lipsa locurilor de munca etc.

In conditiile realizarii PUG starea de sanatate a populatiei nu poate fi influentata in sens
negativ.
3.1.11. Deseurile
Eliminarea deseurilor
In acest domeniu deosebit de sensibil pentru o zona rurala se propune:
- dotarea cu europubele a fiecarei gospodarii;
- amenajarea a 4 platforme de colectare conforme, in zona, dotate cu containere
speciale.
In 30 noiembrie 2008, Consiliul Local Jupinesti, comuna Jupanesti, jud.Gorj, 217270 a
obtinut un Contract de Grant privind Dezvoltarea unui sistem de colectare si transport
deseuri in vederea colectarii selective a fractiilor reciclabile in comunele Jupinesti, Berlesti,
Turburea, Saulesti, Capreni, Stejari,Danciulesti, Stoina etc.
SURSE DE FINANARE : Programul Phare 2006 Coeziune Economica si Sociala
RO2006/018-147.04.01.04.01 Schema de investiii pentru sprijinirea iniiativelor
sectorului public n sectoarele prioritare de mediu.
Durata proiectului este de 12 luni, locatia se afla in comuna Jupanesti iar valoarea
Grantului (<EUR>) este de 975,367.54.
Beneficiarul planului de dezvoltare analizat va intocmi un contract de prestari
servicii cu prestatorul autorizat pentru aceasta activitate, care va ridica periodic deseurile
menajere de pe platforma de colectare, acestea ajungand la microstatia de deseuri care se
construieste in Comuna Jupanesti si care va functiona dupa urmatorul principiu:
Colectarea deeurilor se va face difereniat, n funcie de situaie:
44

- 2 fraciuni colectare individual: i anume plastic + ambalaje PET + hrtie + metal +
aluminiu i alte deeuri (colectate de 1-2 ori pe sptmn);
- 3 fraciuni (din care dou pri reciclabile) pentru populaia cu containere normale: i anume
hrtie, ambalaje PET + plastic + doze i deeuri n general (colectate de 1-2 ori pe
sptmn);
- 3 fraciuni (din care dou pri reciclabile) pentru ageni economici i instituii: general,
hrtie i plastic + metal + aluminiu (colectate de 1-3 ori pe sptmn);
- populaia la care se ajunge greu: colectare neselectiv prin intermediul containerelor.
Se prevad urmtoarele, pentru sistemul de colectare:
- pubele de 120 i 240 litri pentru colectarea individual i containere de 1.100 litri pentru
punctele de colectare comune;
- pubele de 240 litri i containere de 1.100 litri pentru instituii, ageni comerciali i industrie.
Deeurile vor fi transportate prin intermediul a trei tipuri de vehicule:
- autocompactoare pentru uz general (deeuri menajere neselectate);
- autocompactoare cu 2 compartimente (pentru colectare selectiv);
- autospeciale cu ben basculabil pentru containere.
Staia de transfer de la Jupanesti va consta ntr-o instalaie de sortare prevzut cu un
sistem de sortare a deeurilor mecanic i manual. Se prevd urmtoarele elemente:
- Platform de descrcare;
- Linie tehnologic cu mecanism de sortare;
- Linie pentru presare i ambalare;
- Echipamente i instalaii pentru muncitori;
- Energie, ap, electricitate.
Fluxul zilnic estimat pentru viitoarea staia de transfer de la Jupanesti este de aproximativ
3000 -7000 kg/zi.

3.2 CADRU NATURAL

3.2.1 Relieful i geomorfologia
Cadrul natural al judetului Gorj include 3 mari unitati fizico geografice: Carpatii
Meridionaliformati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu altitudini
ce depasesc frecvent 2.000 m (altitudine maxima : 2.519 , varful Parangu Mare) si cu urme ale
45

glaciatiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene); Subcarpatii Getici, situati intre
Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri, mai importante: Sacelu,
Mogos, Stroiesti, Bran si depresiuni: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare; dealurile
colinare situate in partea sudica, apartinand Podisului Getic.
Comuna Stejari se afla in Piemontul Getic ce cuprinde partea central-sudica a judetului si
care este format din culmi prelungite ale caror inaltimi coboara spre sud pana la 300 m,
separate de culoare lungi ale cursurilor de apa.
Mediul natural al zonei se caracterizeaza atat prin pastrarea de caracteristici vechi,
primare, tipice pentru habitate deluroase cat si prin caracteristici determinate de agricultura si
silvicultura zonei.
Pana in 1948, an in care a avut loc nationalizarea tuturor terenurilor indiferent de
categoria de folosinta si proprietar, marea majoritate a suprafetelor de teren au fost proprietate
particulara. Forma de proprietate din trecut se reflecta asupra structurii actuale a proprietatii,
unele fiind in curs de retrocedare.
Inainte de 1948 padurile au apartinut urmatoarelor categorii de proprietari:
- mari proprietari;
- statul roman ;
- diferite persoane juridice ;
- micii proprietari.
Incepand din anul 1948 terenurile au intrat in proprietatea statului iar dupa 1989 acestea
au revenit in proprietate privata.
Culturile practicate nainte de 1989 sunt cele de floarea soarelui, tutun, in, sfecl
furajer, rapi sau mazre. De asemenea solul este pretabil pentru legumicultur, pomicultur
sau viticultur. Zona ecologic este favorabil i pentru apicultur, cultura melcilor sau culturi
de cpuni. Toate aceste culturi pot lua amploare i pot fi completate de minifabrici de
prelucrare a poduciei rezultate. Astfel de centre de colectare/prelucare pot s vizeze i
produsele animaliere, rezultat al activitii extensive de cretere a animalelor.
Pdurea, cu o suprafa de 3450 ha este un izvor de resurse care pot fi, din punct de
vedere economic, profitabile. Cel mai elocvent exemplu este valorificarea fructelor de pdure,
a ciupercilor sau a plantelor medicinale, prin nfiinarea de centre de colectare/prelucare a
acestora.
Din punct de vedere geomorfologic, zona de amplasament a perimetrului pe care se va
construi baza sportiva face parte din Platforma Oltetului, in cadrul careia relieful prezinta
altitudini cuprinse intre 400 450 m pe dealuri si 300 350 m pe vai.
46

Din punct de vedere hidrogeologic, forajele executate pe amplasamentul obiectivului
n-au interceptat apele subterane freatice pana la adancimea investigata, acestea fiind situate la
peste 10 m adancime.
Vanturile dominante bat din directia nord cu o viteza medie de 3,5 m/s.
Principalii indici geotehnici medii care caracterizeaza zona sunt:
- indicele de plasticitate al solului I
p
= 11 20 (mijlocie) si mare, I
p
= 21 35;
- indicele de consistenta I
c
= 0,76 1 (soluri vartoase).
Terenul pentru obiectivul propus in zona, este bun pentru fundare, este stabil neafectat
de fenomene fizico-geologice, nu contine pamanturi de umplutura iar parametrii geotehnici
care stau la baza calculului fundatiilor sunt:
- adancimea maxima de fundare va fi : Df = 1,00 m de la nivelul terenului
sistematizat, respective sub adancimea maxima de inghet care in zona este
de60 70 cm;
- fundarea se va face in stratul de nisip argilos, de culoare galbuie, plastic vartos,
interceptat in toate forajele executate.

3.2.2 Hidrologia
Reteaua hidrografica a judetului Gorj apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul,
care aduna apele mai multor afluenti: Sadu , Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia s.a. de
pe o suprafata de peste 10 mii mp. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt
drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Numeroase lacuri naturale: Calcescu,
Slaveiu , Mija si antropice: Cerna, Ceauru.
Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea estica a judetului Gorj, n
bazinul hidrografic al rului Jiu, zona cursului superior, administrat cantitativ i calitativ de
Sistemul de Gospodrire a Apelor Gorj, subunitate teritorial a Direciei Apelor Gorj.
Corpurile de ap de suprafa delimitate conform Planului de Management al
Bazinului Hidrografic Jiu, existente pe teritoriul administrativ al comunei Stejari sunt:
cursurile de apa locale, din care amintim,
- Amarazuia,
- Toiaga.

47

3.2.3 Clima
Clima este, in general, temperat- continentala cu ierni reci si uneori cu invazii de aer cald, cu
o circulatie atmosferica caracterizata prin advectii de aer temperat continental din est si
arctic, din nord.
Valorile elementelor climatice inregistrate la statia meteo Tg-Jiu si la postul
pluviometric Saulesti evidentieaza prezenta unui climat de dealuri joase.
Temperatura aerului (media anuala) se caracterizeaza prin valori cuprinse intre 10,2
C, temperatura medie, a lunii iulie de 21,6C, temperatura medie a lunii ianuarie (cea mai
friguroasa luna a anului) de - 2,5C iar amplitudinea diurna anuala de 24,1C.
Fenomenul climatic specific teritoriului studiat il constituie directia dominanta a
vanturilor din nord cu viteza medie de 3,5 m/s, canalizarea maselor de aer in lungul cursurilor
de apa si frecvente medii de calm de peste 50%.
Precipitatiile atmosferice (postul pluviometric Saulesti) se caracterizeaza prin
urmatoarele cantitati: 590 mm (cantitatea medie anuala), 34,8 mm (cantitatea medie a lunii
februarie) si 74,3 mm (cantitatea medie a lunii iunie).
Conform STAS 6054/1997 adancimea maxima de inghet este de 60-70 cm.
Temperatura aerului (media anuala)in perioada 1869-1955 a fost de 6-8C , deci mai
scazuta decat in depresiunea Tg-Jiu. Temperatura medie a lunii iulie a fost cuprinsa intre 20-
22C, iar temperatura medie a lunii ianuarie (cea mai friguroasa luna a anului) a fost de -3C.
De mentionat sunt pericolele ce pot apare prin prezenta in subsolul comunei a
numeroase conducte de transport titei si gaze naturale, care au o mare vechime si pot produce
dezastre tehnologice.

3.2.3.1. Seismicitate
Din punct de vedere al seismicitaii, suprafaa cercetata se afla in zona E de seismicitate, are o
acceleraie seismica ag = 0,12; perioada de col Tc = 1,0 s; are gradul 7
1
de seismicitate
(gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani); adncimea maxima de inghe a zonei este
conform STAS 6054 de 80 cm.

3.2.4 Biodiversitatea
In zon au fost identificate pajiti degradate cu caracter mezofil de Agrostis capillaries
(iarba cmpului) unde acum este preponderent specia Hieracium pilosella. Au fost
identificate i pajiti cu Vulpia myuros, n asociaie cu Filagini-Vulpinetum i Airo-
Vulpinetum.
Pajitile de Agrostis capillaries i Vulpia myuros formeaz fitocenoze cu aspect de
pajiti nencheiate, cu acoperire de 70-90%, neevident stratificate.
48

Aceste pajiti nu formeaz habitate protejate prin Ordonana de urgen nr. 154 din
12/11/2008 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i
faunei slbatice i a Legii vntorii i a proteciei fondului cinegetic nr. 407/2006, anexa 2
tipuri de habitate naturale a cror conservare necesit declararea ariilor speciale de
conservare.
n acelai timp trebuie menionat faptul c pajitile din zon nu constituie habitatul
nici uneia dintre speciile de animale sau plante protejate prin legislaia naional. Acestea,
constituie zon de hrnire pentru anumite specii de lilieci i pentru psrile de prad protejaste
prin legislaia naional i european. Dintre aceste specii amintim - cioara griv (Corvus
corone cornix).
Din acest punct de vedere, putem afirma c pajitile formeaz tipuri de habitate
nerelevante din punct de vedere al proteciei i conservrii speciilor.
n prezent pajitile sunt folosite n regim de finea sau pune. n general, acestea, au
caracter mezofil si se ntind pe suprafee extinse n zona colinar.
Pdurile din zon sunt n special pduri de stejar n diverse asociaii. Pe malurile
praielor pot fi ntlnite sporadic plcuri de anin. n rest, malurile sunt ocupate de plante din
familia Salicaceae.
3.2.4.1 Flora
Vegetatia este specifica dealurilor subcarpatice si piemontane in care se regaseste etajul
padurilor de foioase (cer, garnita, gorun) in alternanta cu pajisti secundare si soluri argiloase.
Dupa varsta, in padurile de deal sunt frecvente arboreta tinere de pana la 40 ani.
Starea generala de sanatate a padurilor se aprecieaza ca buna, majoritatea arboretelor
fiind relative sanatoase dar se semnaleaza si atacuri ale daunatorilor sau aparitia fenomenului
de uscare.
n situaia neimplementrii planului propus, zona va fi, in continuare, expusa
degradarii, aducand prejudicii mediului nconjurtor prin: focuri n locuri neamenajate,
lsarea resturilor menajere peste tot, contaminarea apelor de suprafa cu deseuri, detergeni,
scurgeri de produse petroliere din sistemele de alimentare cu carburani i lubrifiani ale
autoturismelor sau alte substane poluante.
De asemenea, in zona, la momentul actual se practica pasunatul necontrolat al
ovinelor, caprinelor si bovinelor, de cele mai multe ori excesiv care dauneaza, de asemenea
factorilor de mediu, in special solului si vegetatiei.
3.2.4.2 Fauna terestra i acvatica
Fauna padurilor de foioase este reprezentata de cerb, lopatar, caprior, mistret, urs etc.
49

Din informatiile culese din teren putem afirma ca, ocazional, se practica vanatul si pescuitul
neautorizat (infractional), fapt care duce la mari prejudicii aduse factorului de mediu
fauna.
Conditiile ecologice, se reflecta si in formatiunile vegetale si lumea animala ce le
populeaza, care apartin zonelor de tip submediteranean, pontic, balcanic si balcano-dacic. In
judetul Gorj regasim o flora si fauna extrem de variata.

Fauna enchitreidelor (viermi inelati albi, cu aspect de rame, dar de talii foarte
mici) atinge valori mari (30-60 mii exemplare/m
2
), fapt ce demonstreaza rolul lor
important in circuitul substantelor in sol.
In fauna padurii din aceasta zona molustele sunt reprezentate prin gasteropode
(melci), cele mai importante familii fiind Clausillidae, Enidae, Zanitidae, Limacidae si
Helicidae. Acestea se hranesc in special cu hifele ciupercilor. Unele specii consuma
licheni, asimilind numai ciupercile si eliminind algele nedigerate.
Artropodele constituie grupul cel mai bogat in specii si cel mai bine reprezentat in
fauna padurilor. Astfel in arboretul analizat traiesc numeroase specii de
pseudoscorpioni, opilionidae, paianjeni si acarieni, reunite in subincrengatura
Chelicerata. Un alt grup foarte numeros il constituie clasa insectelor, bine
reprezentate de Coleoptere, Lepidoptere, Himenoptere, Simfite, Diptere etc.
In zona, se gaseste majoritatea speciilor de vertebrate specifice ecosistemului de
interferenta agricol si forestier, intilnindu-se un numar relativ mediu de amfibieni, reptile,
pasari si mamifere de talie mica.
Exemplarele din aceste specii habiteaza in trupul de padure analizat care nu
include si zona ce face obiectul studiului.
In ceea ce priveste fauna piscicola din zona analizata, din observatiile facute pe teren
si din discutiile cu localnicii (respectiv pescari) in paraiele de analiza intalnim:
Mreana vanata (Barbus meridionalis petenyi), denumita si moioaga, moita, mreana
patata, jimbla etc. este foarte asemanatoare cu mreana mare, deosebindu-se totusi de aceasta
prin lipsa dintelui la spinul inotatoarei dorsale si prin inotatoarea anala mult mai lunga,
ajungand pana la insertia inotatoarei caudale. Ea este mult mai mica decat mreana obisnuita,
dimensiunile curente fiind de 15-20 cm, maximum 25 cm.
Corpul este aproape cilindric si acoperit de un mucus abundent. Gura este inferioara,
cu buze carnoase, cu patru mustati. Culoarea generala este vanata (de unde si denumirea),
avand pe spate, pe flancuri si pe cap numeroase pete mari, de culoare inchisa. Burta este de
culoare galbuie. Hrana este formata din vegetale, precum si din animale marunte, ca :
viermisori, moluste si larve de insecte. Traieste in carduri. Reproducerea are loc in lunile
mai-iunie. Icrele nu sunt otravitoare, ca la mreana mare. Dimensiunea minima admisa la
pescuit este de 15 cm.
50

Beldita ( Alburnoides bipunctatus ), denumita si latita, este raspandita in zona
inferioara a apelor de munte. Iubeste apa adanca, rece si limpede, cu fundul pietros. Nu urca
in zona pastravului, preferind zona lipanului sau pe cea superioara a scobarului. Corpul scurt
(lungimea obisnuita 9-10 cm), acoperit cu solzi usor cazatori, constituie o hrana excelenta
pentru lostrita.
Coloratia este albastra-cenusie sau bruna pe spate si argintie sau galbuie pe laturi;
burta are culoarea alba-murdar, uneori galbena. Lungimea obisnuita este de 20 cm, ajungand
pana la 30 cm. in stadiul de tineret se hraneste cu diverse organisme pe care le gaseste in
namolul in care sta ingropat. Ca adult ataca pestii, avand predilectie pentru pastravi si
mreana vanata, consumandu-le sangele si carnea. Maturitatea sexuala si dezvoltarea deplina,
le ating la 3 ani. La sfarsitul toamnei se adanceste in malul de pe fund, unde ierneaza. in
apele de munte, unde exista in numar mare, devine o adevarata calamitate pentru salmonide,
motiv pentru care se combate.
Principalele animale domestice intilnite in zona sunt: porcine, bovine, caprine,
ovine, pasari de curte, caini, pisici etc.
Principalele culturi intalnite in zona se refera la: culturi de cereale, pomi fructiferi
etc.
Luand in considerare masurile definite si riscul relativ mic de interferare cu flora si
fauna din zona, impactul este considerat nesemnificativ.
3.2.5 Solul

3.2.5.1 Tipuri i caracteristici ale solului
Solurile din zona de analiza, respective zona de sud a dealurilor subcarpatice sunt cele
brune podzolice distribuite in asociatie cu solurile brune iar pe versanti, cu fazele erodate ale
acestora.
In cadrul Podisului Piemontan, predominarea rocilor sedimentare neogene sub aspect
fitologic si cu rezistenta mica la eroziune, fragmentarea moderata, pana la mare a reliefului,
declivitatea mare a versantilor cu precipitatii bogate cu character torrential, lipsa unei
vegetatii forestiere pe toate suprafetele inclinate, folosirea neadecvata a unor terenuri in panta
si defrisarile, favorizeaza procesele de modelare geomorfologica: eroziunea de suprafata,
eroziunea torentiala si ravenarea, concentrate in lungul talvegurilor si la obarsiile torentiale,
procese fluviatile de albie marcate prin acumulari neogene in lungul canalului de scurgere si
prin erodarea puternica a malurilor si bazei versantilor ca si alunecarile de teren (in toate
dealurile subcarpatice si toti versantii vailor ce fragmenteaza podurile piemontane).

3.2.5.2 Clasificarea tipurilor de folosina a terenurilor

Evaluarile actuale privind utilizarea terenurilor sunt limitate la o descriere generala
care se refera la impactul suferit de anumite zone in raport cu potenialul productiv al acestora
51

cu pierderea resurselor pedologice. Astfel de evaluari nu iau in considerare impactul provocat
de distrugerea solului , impactul asupra veniturilor agricultorilor particulari.
Topografia i geologia zonei determina in mare masura tipul predominant de agricultura.
In continuare vom reda repartitia solurilor pe teritoriul comunei Stejari.
Repartiia solurilor pe teritoriul administrativ al comunei Stejari pe
categorii de folosin:

Suprafaa total: 7455 ha ( 100%), din care:
Total agricol, din care: 3717 49,82
- arabil 1742 23,37
- pasuni 1258 16,88
- fanete 420 5,63
- vii si livezi 294 3,94
Total neagricol, din care: 3741 50,18
- paduri 3472 46,57
- ape 25 0,34
- circulatii 122 1,64
- constructii 107 1,43
- neproductiv 15 0,20

Solul joac un rol crucial pentru activitile umane si supravieuirea ecosistemelor. O
serie de procese de degradare reprezint o ameninare pentru sol, cum ar fi: eroziunea,
reducerea materiei organice, contaminarile difuze si locale, scoaterea din circuitul agricol,
compactare, declinul biodiversitii, salinizarea, inundatiile si alunecarile de teren, poluarile
accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei, ale solului si a
apelor din vecinatatea acestora, datorate unitatilor de extractie a petrolului si gazelor naturale
din zona.
Principalele riscuri naturale si antropice care pot fi atasate factorului sol in aceasta
zona:
- procese geomorfologice (eroziuni si alunecari de teren) care nu afecteaza vetrele
satelor, respective populatia si;
52

- poluarile accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei de
la unitatile de extractie a hidrocarburilor din zona de analiza.
Reducerea proceselor de eroziune a solului pn la ncetarea acestora sau prevenirea
lor acolo unde exist un potenial favorabil declanrii, constituie un obiectiv care aparine
dezvoltrii durabile aceasta existand in toate punctele atinse in PUG Stejari.

53

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG
INCLUSIV, IN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE
IMPORTANA DEOSEBITA PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE
CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 I HG 1284/2007.

Pe baza informaiilor culese privind starea mediului in zona, a coninutului i obiectivelor
proiectului de plan i innd cont de problemele de mediu existente identificate la nivel
naional, regional i local, nu au fost identificate probleme de mediu care pot fi considerate
ca fiind in legatura cu PUG-ul propus.
Propunerile PUG-ului nu vor avea efecte semnificative negative asupra mediului, inclusiv
transfrontaliera, dimpotriva, derularea unor programe comune care privesc protectia mediului
nu fac decat sa evidentieze efectele pozitive.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,
factorii/aspectele de mediu care trebuie avui in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru
planuri i programe, sunt: aerul, zgomotul i vibraiile, sanatatea umana, apa solul/utilizarea
terenului, biodiversitatea, populaia, managementul deeurilor, infrastructura
rutiera/transportul, peisajul.

Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona analizata
sunt prezentate in tabelul urmator:
Factor de
mediu
Probleme relevante privind mediul din zona amplasamentului PUG
Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:
Poluarea atmosferica datorata traficului rutier
Poluarea atmosferica datorita sistemelor de incalzire in sezonul rece
Apa Caliatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte:

Calitatea apei poate fi influentata de anumite defectiuni tehnice aparute la ministatiile
de epurare biologica care se vor instala pentru epurarea apei menajere.

Zgomot Sursele principale care vor influenta ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei
analizate sunt:

Traficul rutier al ariei analizata;
Zgomot in perioada de constructie
Activitai specifice aezarilor umane din zona.
Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati
conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona:

- Utilizarea ca apa potabila, a apei din pnza freatica (prin intermediul fntnilor) a
caror calitate variaza in funcie de departarea de sursele de poluare posibile, in special
de grajduri, fose septice etc),
-Lipsa unui sistem centralizat de epurare si canalizare a apei.
Biodiversitate Din analiza situaiei existente reies urmatoarele:

- Amplasamentul PUG nu este situat intr-o zona de importana deosebita pentru mediu
i nici la limita sau in vecinatate.
- Perimetrul se afla intr-o zona lipsita de interes major din punct de vedere al
Biodiversitaii.
Mediul social Prin implementarea prezentului PUG se aduc modificari pozitive privind mediul
54

si economic social si economic al zonei
Gospodarirea
deeurilor

Deeurile rezultate vor fi colectate selectiv i preluate, in vederea eliminarii sau
valorificarii de catre operatorul de deeuri General pe baza unui contract de prestari
servicii.
Peisajul

Peisajul va fi influentat in mod pozitiv prin eficientizarea terenurilor fara
folosinta actuala.
Solul/
Utilizarea
terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte:
-Depozitarea necontrolata de deseuri, amplasare focuri de gratar in locuri nepermise,
pasunat excesiv etc.
- Scurgeri accidentale provenite de la sondele de titei din zona
- Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de
acces, depozite etc) din cadrul zonei propuse pentru constructii nu sunt de natura sa
afecteze solul.

In continuare, conform Anexei 1 la Planul Naional de aciune pentru protecia mediului
2008 se prezinta Lista problemelor de mediu identificate, grupate in categorii :

COD CATEGORII DE PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU
01. Calitatea necorespunzatoare a aerului
01.1
Poluarea aerului datorata traficului rutier
01.2
Poluarea atmosferic generat de emisiile de poluani produi de sursele staionare ale unor uniti
industriale
01.4
Poluarea atmosferica generata de utilizarea combustibililor fosili la incalzirea locuinelor
01.5
Poluarea aerului datorat depozitelor de deeuri menajere suprancrcate i exploatate
necorespunztor
03. Cantitatea i calitatea necorespunzatoare a apei
03.1 Cantitatea i calitatea necorespunzatoare a apei potabile
03.1.2
Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila in unele localitai rurale
03.1.5 Deficiene ale sistemului de monitorizare a calitaii apei potabile
03.1.7
Absena reelelor de canalizare in sistem divizor (existena/utilizarea aproape generalizata in
localitai, a reelelor de canalizare in sistem unitar)
03.2 Poluarea apelor de suprafaa
03.2.2
Poluarea apelor de suprafa n zona depozitelor de deeuri sau datorat depozitrii necontrolate a
deeurilor de-a lungul albiilor
03.2.5
Poluarea apelor de suprafa generat de extracia, prepararea i procesarea minereurilor,
crbunelui i a altor resurse naturale neregenerabile sau regenerabile
03.2.8
Lipsa reelelor de canalizare i a staiilor de epurare a apelor uzate menajere in unele
localitai rurale
55

04. Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) necorespunzatoare a deeurilor
04.3
Poluarea mediului generata de depozitarea necontrolata a deeurilor menajere in zonele
rurale
04.5 Gestionarea necorespunztoare a deeurilor provenite din activiti zootehnice
04.6 Lipsa unui sistem de colectare selectiva i reciclare a deeurilor
04.7
Poluarea mediului datorata gestionarii necorespunzatoare a deeurilor provenite din
construcii i demolari
04.8 Gestionarea necorespunzatoare a deeurilor de ambalaje
06. Poluarea solului i a apelor subterane
06.2
Poluarea solului i a apelor subterane cu ap srat i produse petroliere provenite de la exploatarea
zcmintelor de iei
06.6 Poluarea solului cu metale grele, datorata traficului rutier
07. Degradarea mediului natural i construit
7.8 Insuficienta dezvoltare a unei reele eco-agro-turism regional
08. Urbanizarea mediului
8.4 Absena delimitrii zonelor rezideniale de cele industriale
8.5 Sistem necorespunztor de colectare a apelor pluviale
8.6 Lipsa ntreinerii i amenajrii tuturor strzilor
8.9 Nerespectarea reglementrilor de urbanism
10. Poluarea mediului datorata activitailor din transport
10.3
Reabilitarea cilor rutiere intra i inter urbane fr (sau insuficient) reabilitarea sistemelor de
colectare a apelor pluviale (pante, rigole, guri de recepie, reele de canalizare pluvial)
10.4
Eliminarea din trama stradala a mijloacelor de transport ce nu corespund din punct de vedere
al emisiilor de noxe in atmosfera i al tonajului depait

11. Degradarea mediului datorata turismului i agrementului
11.1 Absena managementului in dezvoltarea i controlul activitailor turistice i de agrement

56

5. OBIECTIVE DE PROTECIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAIONAL
CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN I MODUL CUM S-A INUT CONT DE
ACESTE OBIECTIVE I DE ORICE ALTE CONSIDERAII DE MEDIU IN
TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

In scopul evaluarii efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective
legate de mediu care au fost formulate innd cont de obiectivele i obligaiile naionale i
internaionale (europene i globale) pe care le are Romnia in domeniul mediului.
Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice i relevante pentru PUG, au fost
utilizate obiectivele strategice i specifice identificate in planurile i programele de nivel
local, regional i naional, innd cont de problemele de mediu specifice zonei i relevante
pentru PUG propus identificate i prezentate in cap. 4.

Planuri i programe la nivel naional:

Planul naional privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica
protecia calitaii apelor ca obiectiv major, urmata de protecia calitaii aerului.
Planul indica acordarea prioritaii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot
afecta mediul i/sau sanatatea populaiei.

Strategia Naionala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013 2020
2030:

Planul are ca obiectiv general imbunatairea continua a calitaii vieii pentru generaiile
prezente i viitoare prin crearea unor comunitai sustenabile, capabile sa gestioneze i sa
foloseasca resursele in mod eficient i sa valorifice potenialul de inovare ecologica i sociala
al economiei in vederea asigurarii prosperitaii, proteciei mediului i coeziunii sociale.

Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului 2008:

Obiectivul strategic general al protectiei mediului il constituie imbunatairea calitaii
vieii in Romnia prin asigurarea unui mediu curat, care sa contribuie la creterea nivelului de
viaa al populaiei, imbunatairea calitaii mediului, conservarea i ameliorarea starii
patrimoniului natural de care Romnia beneficiaza.

In continuare se prezinta sub forma tabelara obiectivele de mediu specifice pentru
PUG propus, grupate in categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu
obiectivele de mediu stabilite la nivel naional, regional i local)
i in ordinea prioritailor de mediu stabilite in cap. 4. Pentru fiecare din aceste obiective se
prezinta consideraii privind modul in care s-a inut cont de aceste
obiective la elaborarea proiectului in faza PUG propus.

57

Factor de mediu: APA CALITATEA APEI

Starea actuala

Obiective de mediu la nivel
naional, regional i
local

Obiective de mediu stabilite
prin PUG
Sistemele centralizate de
alimentare cu apa
potabila.
-Locuitorii din zona de analiza a
PUG sunt racordati la sistemul
centralizat de alimentare cu apa;
- Suplimentar, locuitorii zonei se
alimenteaza cu apa din puturi
forate proprii (eficiente in
perioadele secetoase cand poate
exista deficit de apa potabila);
- Prin implementarea PUG analizat,
Se prevede dezvoltarea echiprii
tehnico-edilitare extinderea
retelei de alimentare cu ap
potabila;

Dezvoltarea infrastructurii
edilitare i
managementul durabil al
resurselor de apa
Obiective specifice:
- Satisfacerea cerinelor de apa la
sursa pentru populaia din mediul
urban i rural prin valorificarea
superioara a capacitailor
disponibile ale surselor existente
pentru acoperirea deficitelor de apa
potabila.
- Imbunatairea i dezvoltarea
infrastructurii sistemelor
centralizate de alimentare cu apa i
canalizare din zonele rurale prin
reabilitarea i extinderea
sistemelor de distribuie a apei din
zonele rurale.
-Legea Apelor Nr.107/1996,
modificata i completata cu
-Legea nr.310/2004, Legea nr.
112/2006, modificata si
completata de OUG nr.12/2007 .
-Legea nr.458/2002 privind
calitatea apei potabile,
modificata prin Legea nr.311/2004

Dezvoltarea echiprii tehnico-
edilitare extinderea retelei de
alimentare cu ap potabila.
Factor de mediu:APA-Absenta retelelor de canalizare menajere:

Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Absenta retelelor de canalizare
menajere si a statiilor de
epurare a apelor uzate
menajere in zona.

- Datorita lipsei sistemului de
canalizare exista posibilitatea
poluarii apelor subterane.

edilitare
i managementul durabil al
resurselor de apa
Obiective specifice: Extinderea
reelelor de canalizare din zonele
rurale;
Legea Apelor Nr.107/1996,
modificata i completata cu Legea
nr.310/2004, Legea nr. 112/2006,
modificata si completatade OUG
nr.12/2007 .
HG 188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate cumodificarile si
completarile aduse de HG
nr.352/2005 si HG nr.210/2007

Dezvoltarea si modernizarea
infrastructurii rurale prin
asigurarea unei retele de canalizare
pentru intreaga comuna Stejari,
ceea ce reprezinta o premisa
importanta a cresterii dinamicii de
dezvoltare umana in mediul rural
romanesc.
Factor de mediu: APA-Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Sistem inexistent de colectare a
apelor pluviale in zona

edilitare i managementul
durabil al resurselor de apa
Extinderea reelelor de canalizare
din zonele rurale;
Regulamentul local de urbanism
anexat la proiectul PUG luat in
studiu stabilete ca amenajarile
pe orice teren trebuie sa permita
scurgerea apelor meteorice la
reeaua colectoare a acestora,
58

- Legea Apelor Nr.107/96,
modificata + Legea nr.310/04, +
Legea nr. 112 /06, +OUG
nr.12/07.
- HG 188/2002 pentru aprobarea
apelor uzate cu modificarile si
nr.352/2005 si HG nr.210/2007.
- Ordinul 161/2006 de aprobare a
Normativului privind clasificarea
calitatii apelor de suprafata in
vederea stabilirii starii ecologice a
apelor de suprafata.
conform Avizului de Gospodarire a
Apelor privind PUG
-Apele pluviale de pe acoperisurile
constructiilor vor fi colectate de o
reta de canalizare cu descarcare
intr-un bazin tampon de retentie;
-Apele pluviale provenite de pe
parcari, platforme, depozite si
drumuri vor fi colectate de o reta
de rigole si conducte de canalizare
trecute prin gratere de retinere a
resturilor grosiere si prin
separatoare de hidrocarburi, cu
descarcare in acelasi bazin de
retentie;
-Bazinul are dublu rol, de a asigura
inmagazinarea apei pluviale si de
decantare suplimentara. Din
bazinul tampon, apele
sunt evacuate prin conducte si
descarcate in apele paraului
Amarazuia.
Factor de mediu:AER

Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Calitatea aerului din zona este
influentata de urmatoarele
aspecte:

-Poluarea atmosferica datorata
traficului rutier
-Poluarea atmosferica generata de
utilizarea combustibililor fosili la
incalzirea locuinelor;
-Poluarea aerului datorat depozitelor
de deeuri menajere suprancrcate i
exploatate necorespunztor
Meninerea calitaii aerului
inconjurator in zonele care se
incadreaza in limitele prevazute de
normele in vigoare pentru
indicatorii de calitate
Adoptarea masurilor necesare
pentru limitarea pna la eliminare
a efectelor negative asupra
mediului.
- Minimizarea impactului asupra
calitatii aerului.
- Monitorizarea i controlul
emisiilor de poluani in aer.
- Introducerea/utilizarea
combustibililor care genereaza
emisii reduse de poluani.
- Reducerea emisiilor de gaze cu
efect de sera, inclusiv prin
marirea eficienei energetice i
utilizarea surselor regenerabile de
energie.
- Ridicarea standardului de
locuire in mediul urban i rural.
- Reducerea emisiilor de poluani
specifici traficului auto.

stabilete
urmtoarele reglementari:
Se pastreaza distantele fata de
zonele sensibile pentru:
- industriale sau alte tipuri
de activitai care genereaza noxe
sau prezinta riscuri tehnologice i
care nu sunt direct legate de
activitatea permisa in zona;
- creterea animalelor sau
pasarilor care pot genera deprecieri
ale calitaii aerului (miros, zgomot
etc.);
- comer sau prestari
servicii desfaurate in construcii
provizorii.
Factor de mediu: ZGOMOT
Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Nivelul de zgomot:
Sursele principale care influenteaza
ambianta acustica in diferite
sectoare ale ariei analizate sunt:
- Traficul rutier corespunzator
arterei DN67D
- Activitai specifice aezarilor
umane din zona.

-HG 321/2002 privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental
cu completarile si modificarile
ulterioare.
-STAS 10009-88: Acustica urbana.
Limite admisibile ale nivelului de
zgomot (se refera lazgomotul
exterior).
-Ghidul privind adoptarea valorilor
limita si modul de aplicare a
acestora atunci cand se elaboreaza
stabilete

Utilizari permise cu condiii:
- folosirea amplificarii sonore la
intensitate mare in spaiile
deschise (intre orele 10,00 i
22,00).

59

planurile de actiune, pentru
indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul
zgomotului produs de traficul rutier
pe drumurile principale,
zgomotul produs in zonele din
aglomerari unde
se desfasoara activitati industriale
prevazute in Anexa 1 la Ordonanta
de urgenta a Guvernului
nr. 152/2005 pentru prevenirea si
controlul
integrat al poluarii, aprobata cu
modificari si
completari prin Legea nr. 84/2006.

Aspect : SANATATEA UMANA
Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
-Starea de sanatate a populatiei nu
poate fi influentata in sens negativ
datorita traficului auto din zona
deoarece acesta prezinta o
intensitate redusa;
-Sanatatea umana ar putea fi
afectata datorita managementului
necorespunzator al deseurilor din
zona.
Imbunatairea calitaii
mediului i asigurarea
unui nivel inalt al calitaii
vieii in zonele urbane i
rurale
- dezvoltarea aezarilor umane in
zone care nu sunt supuse riscurilor
naturale i agenilor poluani;
-reducerea pierderilor energetice
datorate izolarii termice
ineficiente;
- reducerea emisiilor de poluani
specifici traficului auto;
-asigurarea unui management
corespunzator al deeurilor.
stabilete urmatoarele
Reglementari:
Pentru siguranta se va respecta
Avizului Sanitar
pentru PUG, va fi implementat un
program de
conformare pentru starea de
sanatate a populaiei in relatia cu
PUG - ca ex:
- Urmarirea indicatorilor de
sanatate conform Avizului Sanitar.
- Monitorizarea noxelor in aer
conform programului impus de
APM si DSP Gorj si a traficului
rutier (daca este cazul).
- Monitorizarea nivelului de zgomot
(daca este cazul)
- Evaluarea nivelului de noxe la
locul de munca(daca este cazul).

Factor de mediu: DESEURI

Starea actuala Obiective de mediu la nivel
naional, regional i local
prin PUG

Deseuri:
In comuna nu exista sistem de
colectare a deseurilor in mod
separativ
A. Deeurile rezultate n perioada
de executare a lucrrilor
B. Deeurile rezultate n perioada
de operare a obiectivului

Dezvoltarea unui sistem de
management integrat al
deeurilor i asigurarea
gestionarii in sigurana a
substanelor chimice
periculoase

- Prevenirea apariiei i
minimizarea cantitaii de deeuri
generate;
- Reducerea cantitaii de deeuri
eliminate prin reciclare i
valorificare energetica;
- Dezvoltarea sistemelor de
colectare selectiva a deeurilor, in
vedereaatingerii intelor de
reciclare pentru deeurile de
Colectarea selectiva a deeurilor pe
intreg amplasament
PUG atat in perioada de construire
cat si in perioada de exploatare. -
Deeuri menajere i comerciale
vor fi colectate n europubele i
periodic vor fi eliminate prin
serviciul de salubritate al localitii,
cu care titularul va avea contract;
60

ambalaje, deeurile de
echipamente electrice i
electronice, vehicule scoase din uz,
baterii i acumulatori, deeuri din
construcii, anvelope;
- asigurarea unui management
corespunzator al deeurilor;
- implementarea planurilor de
gestionare a deeurilor la nivel
regional, judeean i local;

Factor de mediu : SOL

prin PUG

Starea actuala a solului pe
amplasament poate fi deteriorata
datorita urmatoarelor aciuni;
-sapaturi in vederea constructiilor;
-potentiale poluari accidentale
datorate manipularii
necorespunzatoare a
hidrocarburilor in timpul
constructiilor,
provenite de la sondele de
extractie titei si gaze naturale
Reducerea i prevenirea
poluarii i
degradarii solurilor
Imbunatairea calitaii solurilor
i
utilizarea durabila a resurselor
de sol
- Identificarea, investigarea i
refacerea/remedierea siturilor
contaminate istoric.
Remedierea zonelor afectate de
poluari accidentale;
Reducerea poluarii solurilor
afectate de infiltraiile apelor
menajere.
Reabilitarea suprafeelor de teren
degradate prin activitai antropice.

Implementarea planului de
mangement al
deeurilor pentru zona de analiza.

Reducerea poluarii solului prin
gestionarea adecvata
a deeurilor .

implementarea unui
sistem de transport adecvat.

Reducerea poluarii solului datorita
infiltraiilor cu
ape pluviale potential contaminate
prin construcia
reelelor de ape pluviale si infiltratii
de hidrocarburi.

61

6. POTENIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA
UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA
REALIILOR CU ACESTI FACTORI

6.1. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI
Pentru identificarea potenialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la
baza PUG propus, s-au avut in vedere att obiectivele de mediu strategice i specifice
planului propus ct i problemele de mediu identificate.

Pentru zona luata in studiu evaluarea s-a facut numai pentru aspectele caracteristice acestei
zone, asupra carora s-a considerat ca proiectul va avea un impact probabil.

Evaluarea a fost efectuata innd cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 in anexa 1
iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut in
vedere att efectele directe ct i cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodata s-a
inut cont de durata prognozata a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente i
temporare pozitive i de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt
importante in situaia in care mai multe activitai au efecte individuale nesemnificative, dar
impreuna pot genera un impact semnificativ, sau atunci cnd mai multe efecte individuale ale
planului genereaza un efect combinat.

Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat in considerare cele mai defavorabile situaii,
considerand simultaneitatea desfaurarii tuturor activitailor implicate in proiect, chiar daca
acest lucru este puin probabil sa se realizaze in realitate.

Evaluarea de mediu a analizat i relaia dintre mai multi factori de mediu poluai i efectele
semnificative ale acestei poluari cumulate asupra altor factori de mediu.
Pentru posibilitatea interacunilor dintre doi sau mai muli factori de mediu ca urmare a
implementarii proiectului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interaciuni
poteniale.

Astfel, efecte semnificative asupra aerului i factorilor climatici pot cauza efecte adverse
semnificative asupra florei, faunei i biodiversitaii.
Impactul semnificativ este definit ca find impactul care, prin natura, magnitudinea, durata
sau intensitatea sa altereaza un factor de mediu .

Evaluarea de mediu pentru proiectul in faza PUG a fost efectuata lund in considerare toate
elementele metodologice descrise mai sus i este exemplificata in tabelele urmatoare.

Pentru a putea stabili nivelul impactului s-au stabilit ase categorii de impact: impact pozitiv
semnificativ, impact pozitiv, impact neutru, impact negativ nesemnificativ, impact negativ,
impact negativ semnificati.
62

Categorii de impact
Categoria de impact Descrierea

Impact pozitiv semnificativ Descrierea

Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale
propunerilor
proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv

Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact neutru
Efecte pozitive i negative care se echilibreaza sau nici un efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ

Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra

Criterii pentru determinarea efectelor poteniale semnificative asupra mediului prin
implementarea proiectului:

Factor/Aspect
de mediu
Criterii de evaluare Comentarii

Semnificaia
impactului

POPULATIA
(FACTORUL
SOCIO
ECONOMIC)
Criteriile de evaluarea a
impactului datorita
Implementarii proiectului a
luat in considerare formele
de impact socio-economic
pentru urmatoarele
domenii:
- fora de munca;
- legaturi sociale i calitatea
vieii;
- acces;
- economie;
- protecia comunitaii;
- efectele socio economice
dupa implementarea
proiectului;
- terenuri, infrastructura;
- masuri de diminuare i
gestionare a impactului

Implementarea
proiectului
analizat va determina
apariia unor forme de
impact pozitiv pe termen
lung din punct de vedere
socio economic prin
absoria considerabila de
fora de munca
disponibilizata in prezent
i
prin realizarea unei zone
sistematizata cu o
infrastructura
corespunzatoare.

Prin masurile prevazute
prin proiectele
anterioare si cele
propuse prin PUG,
valorile concentratiei de
poluanti in aer si valorile
nivelului de zgomot se
vor situa sub limitele
care pot influenta
negativ starea de
sanatate a populatiei.
APA - Calitatea apei potabile si
existenta sistemelor
centralizate de alimentare
cu apa potabila .
- Absenta retelelor de
canalizare si a statiilor de
menajere.
- Posibilitatea poluarii
apelor subterane si de
suprafata .
-Masuri prevazute pentru
protecia apelor subterane
i de suprafaa.
Activitaile desfasurate in
zona nu vor deversa
ape uzate menajere
neepurate in
canalizare sau ape de
suprafata.
Calitatea apei din cele
doua
paraie nu este influenata
negativ de
implementarea in zona a
proiectului.
Realizarea statiei de
epurare si a canalizarii va
reduce impactul asupra
apelor de suprafata si
subterane.

Semnificaia impactului
a fost determinata prin
studii asupra zonei
efectuate in proiecte
similare

63

AERUL
Concentraii de poluani in
emisiile de la sursele
dirijate i sursele mobile in
raport cu valorile limita
prevazute de legislaia de
mediu.

Sisteme de masuri pentru
controlul emisiilor de
poluani in atmosfera de la
sursele majore i eficiena
acestora in reducerea
nivelurilor de poluare.
Implementarea
obiectivelor
de investiii de pe
amplasamentul PUG nu
pot genera cantitai mari
de poluani in atmosfera
care
cumulate cu cele
existente
sa atinga niveluri
ridicate (NO2, NOx, SO,
CO).
Nivelul poluarii cumulate
se
inscrie in limitele
normativelor i stasurilor
in
vigoare in ceea ce
privete
poluarea atmosferica.
Exista masuri pentru
diminuarea emisiilor
poluante pentru nu fi
afectat
aerul ambietal din zonele
cu
receptori sensibili.
-Semnificaia impactului
datorita implementarii
proiectului cumulat cu
impactul existent asupra
aerului ambietal din
zonele cu receptori
sensibili;
-Aportul
cumulat al surselor de
emisie existente si
propuse

SOLUL Surse poteniale de poluarea
solului pe durata
constuciei obiectivelor de
investiii i pe durata de
viaa a proiectului.
Suprafee de sol afectate i
natura acestor poluani.
Masuri pentru reducerea
poluanilor.
Destinaia terenurilor i
forma de proprietate.
Implementarea
proiectului
nu va duce la producerea
de
forme diverse de impact
asupra solului: fizic,
mecanic, chimic i
biologic.

Proiectul prevede un plan
de
management al
deeurilor i
un plan de schimbare a
folosinei terenurilor.

a fost determinata prin
cumulari negative i
pozitive.

ZGOMOTUL I
VIBRAIILE

Nivelul de zgomot in zonele cu
receptori sensibili in
raport cu valorile limita
prevazute de stasuri i
legislaia naionala.

Sisteme de masuri pentru
reducerea poluarii fonice .

Niveluri de intensitai de
zgomot si vibraii care sa
nu afecteze populaia din
vecinatatea limitei incintei
turistice

Implementarea
proiectului in
zona implica:
-Extinderea
intravilanului;
- Evidentierea situatiei
patrimoniului construit si
a celui protejat;
- Stabilirea normelor de
protectie a bunurilor de
patrimoniu;
- Stabilirea zonelor cu
risc natural;
- Actualizarea
programului de
dezvoltare economica si
sociala a comunei;
- dezvoltarea echiprii
tehnico-edilitare
extinderea retelei de
alimentare cu ap
potabila;
- dezvoltarea si
modernizarea
infrastructurii rurale prin
asigurarea unei retele de
canalizare pentru
Specificaia impactului a
fost determinata pe baza
evaluarilor expert.
64

intreaga comuna Stejari,
ceea ce reprezinta o
premisa importanta a
cresterii dinamicii de
dezvoltare umana in
mediul rural romanesc;
- stabilirea si delimitarea
teritoriului intravilan
precum si zonificarea
intravilanului dupa
destinatia unitara a
terenurilor stabilita prin
normele de proiectare;
- stabilirea
disfunctionalittilor
existente si a
priorittilor;
- stabilirea si delimitarea
zonelor cu interdictie
temporar sau definitiv
de construire;
-organizarea circulatiei:
modernizarea totala a
drumului judetean,
modernizarea drumurilor
comunale, amenajarea
intersectiilor, amenajare
trotuare, rigole si santuri
pentru scurgerea apelor
pluviale;
- protectia si
conservarea mediului;
- stabilirea i delimitarea
zonelor protejate i de
protecie a acestora;
- stabilirea noilor
obiective de utilitate
public;
- stabilirea unui mod
superior de utilizare a
terenurilor i condiiilor
de conformare i
realizare a construciilor
etc.ce presupune
utilizarea de echipamente
fixe i mobile avnd
niveluri diferite ale
puterilor acustice.
Prin masuri adecvate
propuse prin proiect
nivelul de zgomot va fi
redus.

Biodiversitatea Modificarea destinaiei
terenurilor din terenuri cu
vegetaie agricola in
terenuri cu construcii i
spaii verzi.

Implementarea
proiectului
poate determina diferite
forme de impact asupra
biodiversitaii: direct ,
indirect, parial,
ireversibil.
evaluarilor expert.

SANATATEA
UMANA
Calitatea factorilor de
mediu in raport cu valorile
limita specifice pentru
protecia sanataii umane
(populaia din vecinatatea
zonei analizate i a caii
principale de
transport) nu este influentata
negativ.

Masuri de diminuarea
Implementarea
proiectului
in zona de pe
amplasamentul PUG
poate
genera cantitai
de poluani in mediu
care in lipsa unor masuri
de
diminuare adecvate pot
determina afectarea
evaluarilor expert.
65

impactului asupra factorilor
de mediu.
calitaii
factorilor de mediu din
zonele cu receptori
sensibili.

PEISAJ
Noua configuraie i
soluiile constructive in
raport cu necesitaile
proiectului, cu sigurana
circulaiei i cu protejarea
receptorilor sensibili
(populaie, fauna .a.)

Implementaea proiectului
implica modificari ale
configuraiei actuale a
terenului;
Transportul unor cantitai
de materiale necesare
constructiilor implica
utilizarea
unor vehicule cu
capacitai
mari , precum i o
intensitate
apreciabila a traficului,
ceea ce va
determina un impact
asupra
caliaii aerului i
creterea
nivelurilor de zgomot i
vibraii.

a fost determinata pe
baza evaluarilor expert.

FACTORI
CLIMATICI
Emisii de gaze cu efect de
sera.
Masuri tehnice i de
management pentru
reducerea emisiilor de gaze cu
efect de sera.
Implementarea
proiectului
presupune funcionarea
unor surse de ardere a
combustibililor, avnd
drept
rezultat emisii de gaze ce
contribuie la incalzirea
globala. Principalul gaz cu
efect de sera care va fi
emis
pe amplasamentul PUG
va fi CO2

a fost determinata pe
baza evaluarilor expert.

6.2 EVALUAREA IMPACTULUI:

6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan

Factor
de Mediu
Descrierea impactului
prognozat prin
implementarea
proiectului PUG

impact
Categorie
Ponderea
Impacturilor
cumulative
1 2 3 4
Imbunatatirea conditiilor
de trai ale locuitorilor
zonei prin acces la
canalizare, apa potabila,
modernizarea
drumurilor,sport si
agrement
Pozitiv semnificativ
Creterea angajarilor
directe i indirecte,
crearea de locuri de
munca ca urmare a
prezenei unor obiective
de investiii.

Pozitiv
semnificativ

POPULATIA
(FACTORUL SOCIAL
ECONOMIC)

Creterea activitaii
economice locale dupa
Pozitiv
Pozitiv
Pe termen lung
66

inceperea etapei de
construcie, etapa cea
mai activa, inclusiv ca
locuri de munca, urmata
de o restrngere a
acesteia dupa finalizarea
construciilor.

Crearea de fora de
munca calificata,
multidisciplinara pentru
zona de
prestari servicii.
Pozitiv
semnificativ

Imbunataiurea bugetelor
autoritailor locale prin
ceterea veniturilor din
taxe i impozite,
determinand creterea
posibiliailor de
dezvoltare a serviciilor
civice locale.

Pozitiv
Creterea riscului de
poluare pentru locuitorii
din zona ca urmare a
creterii intensitaii
traficului i a activitailor
destinate turismuluii.

Negativ
Extinderea retelei de
alimentare cu apa
potabila. Apele menajere
vor fi epurate in statii de
epurare.
Excluderea modului de
evacuare a apelor uzate
in bazine vidanjabile
reduce impactul
probabil asupra apelor
subterane.
Pozitiv
semnificativ
Apele meteorice de pe
acoperiurile
construciilor vor fi
dirijate prin burlane la
bazinul tampon i apoi
spre reeaua de
canalizare.
Pozitiv
APA

Apele pluviale de pe
platforme i drumuri vor
fi trecute prin
separatoare de nisip i
hidrocarburi prevazute cu
filtre coalescente i
opritoare de difuzie
Inainte de a fi deversate
in emisar.
Pozitiv
Pe termen lung
Implementarea
proiectului va duce la
creterea gradului de
poluarea atmosferi
datorita
intensificarii traficului
rutier insa fara a depai
limitele admise de
legislaia de mediu.

Negativ AERUL
Construciile efectuate
vor duce la creterea
nivelului de pulberi in
atmosfera dar, datorita
masurilor ce se vor lua
cumulul acestora nu vor
Neutru
Neutru
Pe termen mediu
67

depai limitele admise.
Implementarea masurilor
pentru reducerea
nivelului emisiilor de
poluani In atmosfera.

Pozitiv
Intensificarea traficului
rutier va genera o
poluare a solului cu praf
si particule incarcate cu
metale emise in gazele de
esapamant
Neutru
Scurgeri de lubrifiani pe
sol se pot produce
accidental i datorita
starii tehnice precare a
mijloacelor de transport
sau utilajelor.
Pe amplasament mai
poate exista o poluare
poteniala generata de o
practica
necorespunzatoare de
colectare i eliminare a
deeurilor menajere si
cele rezultate in timpul
constructiilor.

Neutru
SOLUL /
GESTIONAREA
DESEURILOR
Impactul asupra calitaii
solului i modificari
privind folosinele
terenurilor pot determina
diferite forme de
biodiversitaii asupra
comunitailor (afectarea
proprietailor) precum i
asupra biodiversitaii
(modificari ale vegetaiei
din terenuri agricole in
spaii verzi)
Masurile de protecie a
solului va face ca asupra
solului sa nu fie un
impact potenial.

Negativ
Neutru
Pe termen scurt
Impact asupra
receptorilor sensibili
datorita intensificarii
traficului rutier.
Negativ ZGOMOTUL SI
VIBRATIILE
Aplicarea masurilor de
reducerea nivelului de
zgomot la sursa.
Pozitiv

Negativ nesemnificativ

Modificarea suprafeelor
biotipurilor de pe
amplasament i a
categoriilor de folosina.
Negativ BIODIVERSITATEA
Nu se va interveni cu
lucrari asupra habitatele
instalate in albia parului
Amarazuia,
aceasta se va folosi ca
zona de recreere.
Pozitiv Neutru
Pe termen lung
SANATATEA
UMANA
Implementarea de masuri
majore pentru reducere a
poluarii factorilor de
mediu cel mai
afectai de activitatea i
desfaurata in
vecinatatea aezarilor
umane: a aerului, a
nivelurilor de zgomot i a
celor privind prevenirea i
Neutru
68

combaterea situaiilor de
urgena.
Dotarea zonei cu o
infrastructura
corespunzatoare privind
managementul
deeurilor,
alimentarea centralizata
cu apa potabila i
canalizare, transport,
ingrijirea sanataii, ceea
ce duce la creterea
gradului de confort i
imbunatairea sanataii.
Pozitiv
Monitorizarea semestriala
a calitaii aerului in zona
locuita potenial afectata
de proiect i
oprirea activitaii in
cazurile in care apar
depairi ale valorilor
limita.
Pozitiv
Pozitiv
PEISAJUL Modificarea peisajului la
scara locala prin
modificarea raportului
dintre peisajul
natural/antropizat in
etapele de construcie i
de operare, modificarea
raportului dintre
categoriile de folosina a
terenului i a valorii
estetice a peisajului.

Pozitiv
Sistematizarea
urbanistica a zonei cu
terenuri agricole
fragmentata de terenuri
neutilizabile presupune
schimbarea peisajului cu
aspect neingrijit in unul
cu aspect rural
traditional.
Pozitiv
Valorificarea cadrului
natural oferit de zona prin
crearea de spaii la
standarde europene, de
petrecere a timpului liber
si practicare a diferitelor
sporturi.
Pozitiv

Pe termen lung
Reabilitarea peisajului
creat de terenurile
ramase neutilizate in
noul peisaj
urbanistic.
Pozitiv
INFRASTRUCTURA
RUTIERA/
TRANSPORTURI
Creterea traficului rutier
i implicit creterea
nivelurilor de emisii de
poluani in atmosfera.
Negativ
Se vor realiza perdele
vegetale de protectie in
partea de sud a
amplasamantului (partea
dinspre DN67D)
Pozitiv
Pozitiv
Organizarea circulatiei:
modernizarea totala a
drumului judetean,
modernizarea drumurilor
comunale, amenajarea
intersectiilor, amenajare
trotuare, rigole si santuri
Pozitiv
69

pentru scurgerea apelor
pluviale;
FACTORI
CLIMATICI
Impementarea proiectului
contribuie la schimbarile
climatice prin emisii de
gaze cu efect de
sera.

Negativ

Negativ
Pe termen mediu

6.2.2 Impactul cumulat al poluarii factorilor de mediu asupra altor factori de mediu

Factor/
Aspect
de mediu
Facor de mediu/Aspect de
mediu cu care
interacioneaza

Categorie
impact
Efecte
cumulate al
poluarii
factorilor de
mediu
Observaii
Aer Din evaluarile impactului
cumulat asupra factorului de
mediu aer a
rezultat un impact negativ
nesemnificativ datorit masurilor
prevazute. Nivelul
emisiilor in aer, va fi sub
limitele admise de standardele
in vigoare. In aceste
condiii se considera ca i
impactul asupra sanataii
umane va fi nesemnificativ.

Neutru
Apa Efectul cumulat al
activitailor asupra factorului de
mediu apa este pozitiv
proiectelor de racordare a
intregii comune la sistemul de
alimentare cu apa centralizat, la
sistemul de canalizare, de
introducere a statiilor de
epurare. Calitatea apei este
eseniala pentru
sanatatea populaiei.

Pozitiv
Semnificativ
Zgomotul i vibraiile
Impactul cumulat de zgomote i
vibraii ale
activitailor actuale cu cele
propuse de proiect va fi negativ
nesemnificativ,
avand in vedere masurilor ce
se impun pentru reducerea
nivelurilor acestora.
Negativ
nesemnificativ

Factorul social economic
Impactul cumulat produs asupra
acestui factor
este unul pozitiv din toate
puctele de vedere inclusiv
asupra sanataii populaiei.

Pozitiv
SANATATEA
UMANA
Facorii climatici datorita
maririi volumului de emisii de
gaze cu efect de sera
impactul este neutru asupra
factorilor climatici.
Neutru
Pozitiv Cumulul dintre
catergoriile de impact
ale
factorilor de mediu
poluai cu care
interacioneaza factorul
de mediu SANATATEA
UMANA are podere de
impact pozitiv ceea ce
inseamna ca
implementarea
proiectului nu va
determina apariia unor
efecte adverse
semnificative pentru
sanatatea umana.
BIODIVERSI
TATEA
Aerul evaluarile impactului
cumulat asupra factorului de
mediu aer a
determinat un impact negativ
nesemnificativ datorita faptului
ca nivelul
emisiilor in aer, datorita
Neutru
Neutru

Impactul cumulat
asupra factorilor de
mediu aer, apa, sol i
factorii climatici are
ponderea de impact
neutru.
70

masurilor prevazute, va fi sub
limitele admise denormativele i
standardelor in vigoare. Flora i
fauna actuala de pe
amplasament va suferi
modificari aa ca in mare parte
se pune problemaimpactului
asupra vegetaiei cu care va fi
inlocuita.
Apa Efectul cumulat al
activitailor din proiect asupra
factoruluide mediu
apa este pozitiv
Calitatea apei este eseniala
pentru biodiversitate, mai ales
de calitatea
apelor pluviale ce se infiltreaza
la nivelul solului.
Activitaile ce se vor desfaura
pe amplasament vor avea un
impact nesemnificativ
asupra celor doua cursuri de
apa ce se regasesc in
apropierea PUG i asupra
biodiversitaii acestora.
Pozitiv
semnificativ
Solul Impactul cumulat
asupra solului este unu neutru
datorita masurilor
de prevenire i diminuare a
efectelor negative a
implementarii proiectului in
acest caz i impactul asupra
biodiversitaii datorat calitaii
solului va fi unul
neutru.

Neutru
Factorii climatici Impactul
asupra factorilor climatici
proiectului a rezultat unul
negativ ce se va reflecta i
asupra
biodiversitaii.

Negativ
Calitatea apei, aerului
solului i a factorilor
climatici este eseniala
pentru biodiversitate.
Din analiza rezulta ca
biodiversitatea nu va
avea de suferit in
urma implementarii
proiectului.

Apa calitatea apei pluviale
are o importana deosebita
asupra calitaii
solului. Infiltraiile de ape
pluviale poluate pot influena
calitatea solului.

Neutru
Aerul depunerile de pulberi i
metale existente in emisiile
poluante ale
mijloacelor de transport pot
influena calitatea solului.

Neutru
SOLUL
Gosodarirea deeurilor- O
gospodarire necorespunzatoare
a deeurilor
poate duce la poluari ale solului.

Neutru
Neutru Impactul cumulat este
unul neutru
Factorul social economic
are un impact pozitiv
semnificativ asupra
peisajului in ceeaa ce privete
sistematizarea urbanistica a
zonei.

Pozitiv
PEISAJUL
Biodiversitatea Schimbarea
destinaiei terenului va duce la
schimbarea
biodiversitaii din vegetatie
sporadica si neingrijita in spaii
verzi amenajate urbanistic ce va

Neutru

Impactul cumulat al
celor doi factori de
mediu asupra
peisajului are o
pondere pozitiva in
schimbarea aspectului
rural al zonei in unul
sistematizat.
71

schimba substanial pozitiv
peisajul zonei.

6.3 CONCLUZII REFERITOR LA POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea efectelor poteniale semnificative asupra mediului generate de PUG-ul analizat, a
fost efectuata in conformitate cu metodologia prezentata in capitolul anterior.

Astfel, pentru fiecare dintre factorii de mediu relevani pentru plan, a fost efectuata predicia
impactului potenial generat de activitaile proiectului prin utilizarea de metode expert, au
fost aplicate masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect i s-a evaluat in final
impactul rezidual, lund in considerare criteriile de evaluare i categoriile de impact stabilite.
Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare dintre
factorii/aspectele de mediu identificate.
De asemenea, a fost elaborata o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale
poluanilor/factorilor de stress, ca urmare a implementarii proiectului.

Au fost analizate aspectele referitoare la riscurile legate de proiectul ce face obiectul planului
urbanistic General.

Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante
(sanatate,aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte
de mediu:

6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei
Concluzii generale:
a) Starea de sanatate ca i condiie iniiala este favorabila amplasarii viitoarelor investiii ale
PUG
b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu crete cu apropierea de amplasament ci
dimpotriva este neutru.
c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, lund in calcul condiiile initiale de mediu i
sanatate este neutru.
d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al starii de
sanatate ca i condiie iniiala.

Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati care sa nu permita
poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre
zonele de locuit si cele de prestari servicii, se va respecta un program de monitorizare).

6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului
72

Calitatea aerului in zona PUG poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele
stationare ale zonelor locuibile existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica
datorata traficului rutier existent.

Emisiile in aer din zona analizata, se vor cumula cu emisiile deja existente.
Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul
activitatilor propuse in cadrul proiectului asupra factorului de mediu aer se va incadra in
limitele admise de legislatia de mediu in vigoare.
Pentru noxele provenite din sursele dirijate si nedirijate existente cumulate cu emisiile
provenite din activitatea propusa prin proiectul PUG, innd cont de tipul de poluant,
condiiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de
emisie a poluantilor etc ,pentru situaiile cele mai dezavantajoase i anume inclusiv in
conditii extreme in care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcionare i
conditii meteorologice de calm atmosferic i instabilitate termica, in urma modelarii
matematice a rezultat ca atat in situaia actuala cat si in cea viitoare (cu functionarea
complexului la capacitate maxima), nivelul poluanilor nu va depaii valorile limita admise la
imisie .
Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde
Conditii de calitate a aerului din zonele protejate si/sau Ordinului 592/2002 privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a
anumitor poluanti in aerul inconjurator precum si Ordinul Ministrului Sanatatii
nr.536/1997pentru aprobarea Normelor de igiena i a recomandarilor privind mediul de
viaa al populaiei.

Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea
desfasurata in zona, cumulat cu activitatea propusa prin PUG, in conditiile estimate, nu
constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei iar impactul global asupra
factorului de mediu aer, va fi unul neutru.

6.3.3 Aspect de mediu Nivel de zgomot

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate
sunt:
- Activitatea umana existenta in zona si traficul rutier aferent.
In perioada de constructie a investitiei propuse surse de zgomot sunt costituite din
echipamentele utilizate la construire, (in general, operatiunile nu se efectueaza concomitent).
Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in
functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata
orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.
Activitatile specifice Organizarii de santier se incadreaza in locuri de munca in spatiu
deschis, si se raporteaza la limitele admise conform Normelor de Protectie a Muncii, care
prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si
psihosenzoriala normala a atentiei 90 dB
(A) nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru.
73

La aceasta valoare se poate adauga corectia de 10 dB(A) in cazul zgomotelor impulsive
(impulsuri de amplitudini sensibil egale).
In zona protejata cu functiune de locuire, se apreciaza ca nivelul zgomotului emis de
utilaje nu va depasi pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).
Organizarea de santier prin dotarile tehnice, administrative si sociale de care dispune si
prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursa de poluare sonora pentru mediu.
Starea atmosferica poate influenta atat pozitiv cat si negativ intensitatea de propagare a
sunetului. Astfel, o atmosfera umeda constituie un factor de atenuare a propagarii emisiei
fonice, pe cand una uscata si cu vant, ajuta la propagarea acesteia.
Toate motoarele utilajelor si autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de
zgomot.

Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona PUG, se
poate aprecia ca prin realizarea proiectului propus prin PUG, valorile nivelului de zgomot se
vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88.

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA
SANATAII IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Implementarea obiectivelor din proiectul in faza PUG luat in studiu nu are efecte
semnificative asupra mediului sau sanataii in context transfrontiera.
Avnd in vedere ca zona reglementata prin PUG propus este amplasata in partea de Sud-Vest
a Romniei, la foarte mare distana de graniele arii dar i datorita specificului acestui plan
(care se refera la reglementarea urbanistica a unei suprafee de teren) , nu se pune problema
existenei unor efecte semnificative asupra mediului sau sanataii in context transfrontiera.

74

8. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA CT DE
COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTARII PLANULUI

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante i atingerea obiectivelor
propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,
diminuarea i compensarea ct mai eficienta a potenialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUG-lui propus.

In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea
oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in faza PUG
propus precum i masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.

Masurile propuse se refera numai la factori de mediu asupra carora s-a considerat prin
evaluare ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potenial.

8.1 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE
MEDIU APA

Pentru a preintmpina impactul asupra apelor de suprafaa i subterane se impun urmatoarele
masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane i de suprafaa, ce vor fi luate in
calcul la urmatoarea faza de proiectare:

8.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale:


8.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila
comunei Stejari.

8.2 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU
AER
75

Implementarea obiectivelor de investiii de pe amplasamentul PUG nu pot genera cantitai
mari de poluani in atmosfera care cumulate cu cele existente sa atinga niveluri ridicate
(NO2, NOx, SO, CO). Nivelul poluarii cumulate se inscrie in limitele normativelor i
stasurilor in vigoare in ceea ce privete poluarea atmosferica.
Exista masuri pentru diminuarea emisiilor poluante pentru nu fi afectat aerul ambietal din
zonele cu receptori sensibili.

SOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, este necesar sa
se aplice urmatoarele masuri:

- Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament
- Realizarea unei retele de canalizare si statie de epurare.

SANATATEA UMANA:

Vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele
admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal
fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.

Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform
HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie.
Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi si baza
de agrement si sport atat pentru loisir cat si de protectie, spatii pentru practicarea diferitelor
sporturi.
Perdelele de vegetaie se vor realiza in baza unui studiu i va trebui sa ia in calcul cteva
aspecte eseniale cum sunt creterea rapida a vegetaiei, durabilitatea perdelei de vegetaie etc.
Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Gorj (daca este
cazul) si a traficului rutier
Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar (daca este cazul).
Dotarea zonei luata in studiu cu o infrastructura corespunzatoare privind managementul
deeurilor, alimentarea centralizata cu apa potabila i cu energie electrica, canalizare,
transport, ingrijirea sanataii, ceea ce duce la creterea gradului de confort i imbunatairea
sanataii.

8.5 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITAII
Pentru a se diminua impactul prognozat ct mai mult posibil se impun sa se ia urmatoarele
masuri:
76

Aplicarea masurilor pentru reducerea poluarii atmosferice ceea ce va duce la reducerea
impactului asupra florei i faunei;

8.6 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI
- Proiectarea arhitectonica va fi adecvata integrarii noilor construcii in piesaj conform
recomnadarilor din regulamentul PUG.
- Se va interzice amplasarea de construcii sau instalaii care prin natura sa funcionala sa
poata avea un impact negativ asupra mediului;
- Aspectul cladirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea funciunii i va raspunde
exigenelor actuale ale arhitecturii europene de coerena i elegana;
-Se va respecta procentul de 25% din suprafaa PUG pentru amenajarii de spaii verzi si
plataii de aliniamente;
-Se va interzice folosirea azbocimentului;
-La construcia cladirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile in timp.
-Se va realiza modernizarea drumurilor, canalizare, baza de agrement si sport, extinderea
retelei de alimentare cu apa,
-Regimul de inalime stabilit pentru construcii va fi maxim 3 nivele D+P+1 sau P+2E,
inalimea nivelelor fiind stabilita conform normelor in vigoare, pentru obiective publice, in
funcie de specificul acestora;
-Procentul de ocupare a terenului exprima raportul dintre suprafaa construita i suprafaa
terenului considerat. Se va respecta P.O.T. maxim admis de 30,00%;
-Coeficientul de utilizare a terenului exprima raportul dintre suprafeele adunate ale tuturor
nivelelor (= suprafaa desfaurata) i suprafaa terenului considerat. Se va respecta C.U.T,
maxim admis de 0,9.

8.7 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI SOCIAL
ECONOMIC (POPULATIA)
In ceea ce privete factorul social economic masurile vor avea drept scop:

- Practicarea unei politici de angajari cu prioritate pentru populaia locala;
- Dezvoltarea capacitaii administraiei locale de a planifica i a utiliza adecvat
terenurile din zona;
- Cooperare cu administraia locala pentru elaborarea i cofinanaarea de proiecte;
-Dezvoltarea IMM-lor pentru imbunatairea climatului de afaceri pe termen lung
pentru atenuarea descreterii activitaii economice;
- Masuri de protecie i contientizare, limitare viteza a auto de capacitate mare;
- Dezvoltarea zonei ca aezare atractiva cu standarde ridicate de calitate a vieii, pe
baza principiilor de dezvoltare durabila;
-Amenajari de zone verzi pe amplasament PUG, pe 25% din suprafaa acestuia;
-Plantaii de arbori in aliniament de-a lungul cailor de circulaie;
77

- Monitorizarea periodica a nivelului poluarii in zona cu receptori sensibili i o
monitorizare imediata in urma sesizarilor membrilor comunitaii de pe amplasament iar in
cazul depairii limitelor de poluare admise de legislaie activitatea analizata sa fie oprita.

8.8 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE
ZGOMOT I VIBRAII
Echiparea vehiculelor i utilajelor mobile utilizate pe santier, cu scuturi izolatoare i
absorbante de zgomot;
Limitarea vitezei de trafic in vecinatatea zonei rural edilitare;
Monitorizarea zgomotului i iniierea de aciuni de corectare acolo unde este necesar.

8.9 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS
DESEURI
Beneficiarul planului de dezvoltare analizat va intocmi un contract de prestari servicii cu
prestatorul autorizat pentru aceasta activitate, care va ridica periodic deseurile menajere de pe
platforma de colectare, acestea ajungand la microstatia de deseuri care se construieste in
Comuna Jupanesti si care va functiona dupa urmatorul principiu:
sptmn);
Staia de transfer de la Jupanesti va consta ntr-o instalaie de sortare prevzut cu un sistem
de sortare a deeurilor mecanic i manual. Se prevd urmtoarele elemente:
3000 -7000 kg/zi.

78

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR, I DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT
EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTAI

9.1 DATE GENERALE

In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa 0 i alternativele la seciunile din
varianta iniiala PUG. Avnd in vedere ca la elaborarea acestui PUG titularul de plan
impreuna cu proiectantul au avut in vedere mai multe variante pentru cele mai multe din
elementele specifice ale planului (distribuia spaiala a zonelor cu funciuni urbanistice i
utilitare diferite, rute de transport, gradul de utilizare a amenajarilor, procentul de construcie,
asigurarea cu utilitai i sistemul de canalizare etc.), in final s-au selectat cele mai potrivite
variante.

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic i al protejarii
mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei zero i a celei
finale, pe baza utilizarii criteriilor de evaluare prezentate la capitolul 8.3.

Varianta finala a Planului Urbanistic General Comuna Stejari, judetul Gorj a aparut in
urma :-Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUG si initiatorul PUG-ului, in
colaborare cu locuitorii comunei Stejari si alti factori de decizie, legali.

9.2 PREZENTAREA VARIANTELOR ANALIZATE

9.2.1 VARIANTA 0 alternativa neimplementarii proiectului

9.2.2 Alternative privind proiectul PUG si alternativa finala:
9.2.2.1.Alternative privind alimentarea cu apa.
9.2.2.2.Alternative privind suprafata zonei construite propusa prin PUG
9.2.2.3.Alternative privind proCesele economice si turistice precum i principalele
masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu.

9.2.1 Varianta 0 alternativa neimplementarii proiectului
Intravilanul comunei Stejari, insumeaza o suprafata de 697,0 ha.
La nivelul comunei exista foarte multe cereri pentru constructii locuinte la care se
adauga necesitatea construirii unei Sali de sport in curtea scolii generale nr. 1 din Stejari
precum si suprafata de teren necesara realizarii sistemului de canalizare apa menajera.
De aici rezulta urmatoarele disfunctionalitati:
suprafee, de teren, insuficiente n intravilan;
79

dispunerea pe teritorii ntinse ale zonelor de locuit, fa de centralizarea excesiv a
celorlalte zone, n primul rnd a dotrilor aferente funciunii de locuire, inexistena
legturilor eficiente ntre aceste zone (localiti componente);
obiectivele de interes public nu formeaz zone compacte, chiar dac sunt comasate in
zona central, de exemplu - sunt aezate intercalat cu alte funciuni - n primul rnd de
locuit;
Varianta 0 situaia corespunztoare PUG-lui existent
- retea majora de cai rutiere inadaptata la cerintele traficului European;
- o stare de viabilitate necorespunzatoare a drumurilor, prezenta a numeroase
puncte critice pe traseele drumurilor judetean si comunale cu traffic mare
(traversarea localitatilor, treceri la nivel, reducerea capacitatii portante din lipsa
lucrarilor de intretinere si a depasirii duratei de exploatare etc);
- configuratie de tip tentacular a retelei de strazi rurale cu numeroase sinuozitati,
legaturi deficitare si discontinuitati;
- strazi rurale cu profile inguste si lipsite de spatii laterale pentru largiri;
- lipsa legaturilor directe interzonale si a traseelor ocolitoare pentru traficul greu,
care afecteaza, in present, toate localitatile ce compun comuna;
- numarul mare de intersectii care necesita amenajari si semnalizari de dirijare a
circulatiei;
- lipsa parcajelor amenajate, in special in zona centrala si in vecinatatea
institutiilor publice;
- lipsa reglementarilor privind circulatia mijloacelor de transport cu tractiune
animala pe drumul judetean;
- lipsa spatiilor necesare pentru circulatia pietonilor si biciclistilor, indeosebi pe
drumul judetean.

9.2.2 .Varianta rationala - Alternativa propus de Grupul de Lucru
Necesitatea maririi suprafeei intravilanului cu 7,38 ha, deci intravilanul va
avea o suprafata totala de 704,38 ha;
mrirea suprafeelor anumitor zone funcionale;
protejarea unor case de locuit tradiionale, identificabile n zonele perimetrale
ale comunei.
2. Pentru modernizarea retelelor de infrastructur si cresterea eficientei
energetice prin:
2.1. Asigurarea unui transport rural durabil, accesibil si abordabil ca pret, cu
legaturi directe interzonale si regionale, acordnd o atenie deosebit starii
defectuase a drumurilor si strazilor, gestionarii traficului si crearii de legaturi ntre
diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor si pietonilor
n raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de mediu si de spatiile publice.
2.2. Imbuntirea infrastructurii tehnice, n special extinderea alimentarii cu
ap potabila, realizarea retelelor de canalizare, inclusiv epurarea apelor uzate,
80

extinderea alimentarii cu gaze naturale, pe distanta de inca 1 km (alimentarea cu
gaze se intinde pe o distanta de 52 km si cuprinde toate localitatile comunei
Stejari).
2.3. Eficiena energetic, utilizarea rational a resurselor naturale si gestionarea
eficient din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea
durabilitii serviciilor publice de utiliti, inclusiv sporirea eficienei energetice a
cldirilor.
Varianta rationala - Alternativa propus de Grupul de Lucru
Prevederile PUG-ului existent n domeniul asigurrii unui transport durabil s-a completat cu:
Reabilitarea tuturor arterelor de circulatie pentru asigurarea unei circulatii coerente;
Transportul in comun de transit se va desfasura, in continuare, pe drumul judetean
pe care se impune modernizarea actualelor adaposturi si crearea unora noi in toate
statiile de asteptare;
Pentru circulatia pietonilor este necesara executia de trotuare, pe toate arterele de
circulatie, din care o prima etapa sa fie completarea acestora in lungul drumului
judetean;
Parcajele amenajate, se propun numai in zona de interes general a institutiilor publice
Se pastreaza actuala trama a cailor de comunicatii ca si a functiunilor acestora
deoarece, in aceasta etapa, nu se poate pune in discutie realizarea de artere de
circulatie noi, chiar daca ar fi absolute necesare;
In domeniul alimentrii cu ap potabil s-a prevazut extinderea reelei de distribuie
existent a apei potabile, in toate localitatile componente, dezvoltarea sistemului de stocare si
de tratare a apei.
In domeniul canalizarii s-a propus realizarea unui sistem de canalizare centralizat, dotat cu
statii de pompare ape uzate menajere si statie de epurare (parametrii apei epurate sa
corespunda NTPA 001/2002), pentru circa 1.050 de locuitori echivalenti la nivelul anului
2030, in prima etapa numai pentru satul Stejari, comuna Stejari (realizarea sistemului de
canalizare se afla in faza de proiect).
In domeniul alimentarii cu energie electrica, propunerile privesc reabilitarea retelelor de
distributie cu vechime mare, inlocuirea retelelor de 6 kV cu retele de 20 kV si inlocuirea
stalpilor din lemn si a celor din beton deteriorati.
De asemenea, s-a prevazut si extinderea retelelor electrice in unele catune care nu
dispun de energie electrica, in zone noi de intravilan, precum si modernizarea si extinderea
retelelor de iluminat stradal, in toate localitatile (proiect aflat in derulare).
In domeniul sporirii eficienei energetice a cldirilor existente i a cldirilor noi s-au avut
in vedere urmatoarele:
81

- modernizarea fondului locuibil existent, indeosebi in zonele rezidentiale;
- cresterea sigurantei structurale si fiabilitatii, numeroase locuinte fiind construite din
materiale perisabile 17,9 % din fondul locative care nu ofera siguranta si confortul
locuirii;
- renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localitatilor sau integrarea
acestora in noi actiuni de reconstructie;
- dezvoltarea fondului locativ, in vederea acoperirii cererii de locuinte;
- asigurarea bazei materiale de constructii la preturi accesibile si formarea pietelor de
imobiliar, in scopul stimularii constructiei de locuinte.
In domeniul utilizrii eficiente si durabile a resurselor
s-a prevzut o strategie de realizare n zonele rurale, a unui mix functional ntre
locuinte, spatii de munc, educaie, aprovizionare si activiti recreative.

3. Pentru acordarea unei atenii speciale zonelor defavorizate n contextul comunei ca
tot unitar:
n cadrul comunei Stejari exist diferene ntre diferitele zone care o alcatuiesc, att n
ceea ce priveste posibilittile economice si sociale, ct si n ceea ce priveste calitatea
mediului.
In ndeplinirea obiectivelor de coeziune social si integrare n zone rurale, politici bine
concepute de construire de locuinte sociale pot fi instrumente eficace. Locuinte sanatoase,
adecvate si accesibile ca pret pot face ca aceste zone sa devina mai atractive att pentru tineri,
ct si pentru btrni.
Aceste construcii i pot gsi loc n zona central, sau n zone adiacente - n caz c nu sunt
deranjante pentru funcionalitatea zonei; n extinderea intravilanuluiNu cuprinde prevederi n
acest sens.
4. Pentru urmrirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin
- Ameliorarea posibilitilor de locuire existente n zonele defavorizate, n ceea ce
privete designul, condiiile fizice si eficiena energetic.
- mbuntirea standardelor de locuit pentru noile cldiri, precum si pentru cldirile
din prefabricate existente sau pentru cldirile de o slab calitate.
Varianta rationala - Alternativele n acest sens sunt cele menionate la pct.3.
82

5. Pentru cresterea nivelului de educatie, de socializare si a starii de sanatate a tuturor
cetatenilor (copii, tineri, adulti, varstnici si persoane cu handicap) prin practicarea
exercitiilor fizice si sportului.

Din analiza gradului de dotare a comunei, care se inscrie in serviciile de baza, se
constata urmatoarele:
- in invatamant, putem retine, starea necorespunzatoare a cladirilor scolare si
distantele mari ce trebuiesc parcurse de la domiciliu la scoala, pentru o mare
parte dintre elevi;
- terenurile de sport ale scolilor generale, nu sunt amenajate si nu dispun de nici
un fel de facilitate;
- dotarile pentru ocrotirea sanatatii (dispensarul communal) sunt aproape
corespunzatoare pentru aceasta perioada;
Din cei 3.181 de locuitori ai comunei, 657 sunt copii cu varste cuprinse intre 0-19 ani,
respective 20,65 % fata de media nationala de 24,9 % si 730 tineri, cu varste cuprinse intre
20 34 ani, respective 23 % fata de media nationala de 25 %. Un numar de 52 persoane (1,6
% din populatia comunei) sunt legitimate in cadrul Asociatiei Sportive locale.
Comuna nu dispune de o baza sportiva, iar acesti tineri nu au posibilitatea de a se
antrena pentru competitii sportive sau pentru sanatatea proprie, decat pe terenurile de sport
ale scolilor generale sau la Bazele Sportive din Tg-Jiu, aflate la mare distanta fata de
localitate.
In concluzie, se propune construirea unei Baze sportive multifunctionale, pe o
suprafata de 20.560 mp, pe terenul proprietatea Consiliului Local Stejari, formata din teren
de sport (teren de fotbal + pista saritura in lungime) si constructii anexe (vestiare, tribune,
imprejmuire);
De asemenea, construirea unei Sali se Sport in curtea scolii generale nr. 1 din comuna
Stejari (aflata in faza de proiect).
- In activitatea de sanatate trebuie urmarita necesitatea imbunatatirii randamentului, in
unitatile sanitare si de asistenta sociala.
- In activitatea de invatamant trebuie urmarita organizarea procesului educational pe
durata unei singure serii si imbunatatirea conditiilor de desfasurare a procesului de
invatamant.

83

5. Pentru consolidarea economiei locale si n acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de
munca, n special prin promovarea activitilor legate de dezvoltarea IMM-urilor, a
agriculturii si a unui turism durabil (agroturism sau turism rural) si prin oferirea de servicii de
calitate n acest domeniu.
Pe ansamblul comunei se inregistreaza un numar redus de activitati ale sectorului
privat, orientate cu precadere pe comert si intermedieri, prestari de servicii si in mica masura
de productie.
De asemenea, lipsesc activitatile economice, de tip industrial, desii comuna se afla
in plina zona de exploatare a titeiului si gazelor. Chiar daca aceasta activitate se afla in
restructurare, respectiv, intr-un declin major, aceasta situatie necesita o politica speciala
pentru promovarea unor activitati economice si sociale care sa conduca la aparitia unor
activitati productive.
In schimb, agricultura are un rol important in economia comunei, determinat atat de
suprafata terenului agricol (indeosebi arabil) cat si favorabilitatii acestuia.
Astfel din totalul suprafetei administrative a comunei de 7455 ha, terenul agricol este
de 3714 ha(49,82%) din care arabil 1742 ha (23,37%), pasuni 1258 ha (16,88%), fanete 420
ha (5,63%), vii 129 ha (1,73%) si livezi 165 ha (2,21%).
Functiunea agricola se caracterizeaza, in exclusivitate, prin activitatea agricola
primara (productie vegetala si anumala), lipsind in totalitate activitatea secundara
(prelucrarea si industrializarea unei parti din produsele obtinute) ca si activitatea agricola
tertiara (aspecte depreluare, depozitare, valorificare, atat a produselor agricole brute cat si a
celor industrializate sau prelucrate). De asemenea, mecanizarea lucrarilor agricole este
necorespunzatoare si gradul de dotare cu tractoare si alte masini si utilaje agricole este sub
nivelul mediu pe judet.
Pentru relansarea economica a localitatilor comunei Stejari au fost facute o serie de
propuneri o data cu analiza critica a situatiei existente dar, indeosebi, la prezentare evolutiei
posibile, in perioada urmatoare, evolutie bazata pe reabilitarea parteneriatului existent din
agricultura si economia forestiera, dar si de initiere a unor activitati de tip industrial prin
IMM-uri sau a unor activitati de practicare in zona a turismului rural si agroturismului
(punctual forte care vine in sustinerea dezvoltarii turismului in zona este existenta unui cadru
pitoresc deosebit aproape jumatate din suprafata totala a comunei este detinuta de paduri
3472 ha).
Toate aceste propuneri sunt posibil de realizat chiar din aceasta etapa, deoarece se
bazeaza pe resursele materiale si umane existente in comuna, pe o serie de spatii ramase
disponibile indeosebi din activitatea din agricultura, iar forta de munca disponibilizata din
activitatea de extractie a petrolului are o calificare corespunzatoare.
84

Prin realizarea propunerilor respective se asigura, in acelasi timp, noi locuri de
munca pe teritoriul comunei precum si dezvoltarea durabila a acesteia.
6. Situatia patrimoniului construit si a celui protejat
Pentru o evidentiere exacta a patrimoniului comunei, prin Hotararea nr. 9/1999 a
Consiliului Local Stejari au fost stabilite bunurile ce constituie patrimoniu public si care a
fost atestat prin H.G.R nr. 973/2002 si care, in sinteza este format din:
- un numar de 2 drumuri comunale;
- un numar de 142 drumuri satesti si vicinale;
- sediile institutiilor publice [(primarie, biblioteca, camera oficiala, 3 camine
culturale, 7 scoli generale (2 cu invatamant clasele 1-8 si 4 cu invatamant
primar), 5 gradinite, 1 dispensar in satul Stejari si 2 in satul Balosani si Piscoiu,
1 bloc de locuinte, cu 3 etaje pentru angajatii de la petrol, 1 cladire birouri pt.
SNG Romga si oglinda de apa Balta Mare),
iar patrimoniu privat este constituit din 1442 locuinte.
Patrimoniul protejat se refera la:
- Biserica Sfintii Imparati monument de arhitectura din sec. VIIIi;
- Fantana monument de arta plastica;
- 4 Stejari Seculari monumente ale naturii.
Monumentul de arhitectur Biserica Sfintii Imparati si monumentul de arta plastica
Fantana sunt cuprinse pe Lista monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice aprobat,
n anul 2002, de Comisia Nationala a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice;
Cei 4 Stejari Seculari (Querius robur), din comuna Stejari, sunt cuprinsi in Lista de
Monumente ale Naturii, aprobata prin decizia nr. 82/1994 a delegatiei permanente a
Consiliului Judetean Gorj.
Toate aceste ansambluri de arta, arhitectonice si monumente ale naturii sunt protejate
conform Regulamentului de Urbanism aferent PUG Stejari.
CONCLUZII:
Prin propunerile de dezvoltare si modernizare urbanistica, PUG revizuit ia in
considerare principiile dezvoltarii durabile, tendintele actuale privind internationalizarea
productiei de bunuri si servicii, procesul de tertializare a economiei, procesul de urbanizare si
tendintele de dezvoltare favorizate de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana coroborate
cu aspectele favorabile si defavorabile existente in satele romanesti, in general, in vederea
crearii conditiilor pentru potentarea dezvoltarii generale a comunei Stejari. Totodata, ca
urmare a analizei situatiei existente privind situatia economica si demografica a comunei
Stejari, PUG revizuit ia in considerare faptul ca tertializarea economiei poate reprezenta o
alternativa viabila de dezvoltare.
85

PUG Stejari revizuit- stabileste restructurarea urbanistica complexa a zonei, atat
functional cat si volumetric peisajer.

9.2.2. Alternative privind proiectul PUG

In vederea selectarii celei mai bune alternative de implementarea proiectului din punct de
vedere a impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au
fost evaluate alternativele referitoare la:
- echipare edilitara
- folosina terenurilor
- masurile de diminuare a impactului asupra mediului;

9.3 SELECTAREA ALTERNATIVEI FINALE
mediului inconjurator, s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei zero i a celei
finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate in continuare.

In continuare se prezinta tabelar o comparaie a alternativei zero- varianta neimplementarii
proiectului cu varianta de proiect finala analizata in acest raport.

Variante Factor de
mediu/aspect
de mediu

Varianta zero
Alternativa finala
(alternativa aleasa)
Comentarii
0 1 2 3
Calitatea apei Asupra factorului de
mediu APA va
continua impactul negativ
pe termen lung
datorita lipsei unui
sistem centralizat de
alimentare cu apa in
toata comuna si de
evacuare ape uzate
pluviale si
menajere

Se va extinde reteaua de
alimentare cu apa, se va
construi statie de epurare
biologica si se va realiza
sistem de canalizare
pentru evacuarea apelor
uzate menajere si
pluviale.

Proiectul ofera beneficii
pe termen lung
comparativ cu varianta
zero

Calitatea
aerului
Calitatea aerului in
condiiile actuale este
influenata de emisiile de
poluanti produsi de
sursele stationare din
zonele locuibile
existente precum si de
traficul rutier existent
in zona.
Conform informatiilor
culese nivelul
poluanilor nu depaesc
limitele admise de
legislaia de mediu.
Prin implementarea
proiectului
nivelul poluanilor va
crete dar, conform
studiilor de evaluare
efectuate, datorita
masurilor prevazute,
cresterea va fi
nesemnificativa iar nivelul
poluanilor in atmosfera
se va menine sub
limitele admise pentru
protecia receptorilor
sensibili.
Activitaile propuse
pentru dezvoltarea
zonei in domeniul
edilitar, turistic i al
serviciilor vor fi
asociate cu surse
suplimentare de
poluan faa de prezent
dar prin masurile
prevazute, acestea vor
fi nesemnificative si
strict controlate prin
tehnicile i masurile de
reducere a impactului
prevazute
Proiectul nu ofera
beneficii comparativ cu
varianta zero ,
impactul cumulat fiind
86

neutru, avand in vedere
masurile luate prin
proiect.
Aspecte social
economice
In prezent se resimte un
impact negativ
asupra locurilor de munca
i a investiiilor
din zona analizata
conducand la
accelerarea inrautairii
condiiilor social
economice.
Proiectul propune
investiii
locale semnificative,
munca, determinnd
imbunatairea condiiilor
social economice pe
termen lung.
Implementarea
proiectului va aduce
avantaje social-
economice
semnificative pe
termen lung.
pe termen lung
zero
Zgomot i
vibraii

Sursele principale care
influenteaza
ambianta acustica in
diferite sectoare
ale ariei analizate sunt:
- Traficul rutier
corespunzator
arterei;
-Activitai specifice
aezarilor
umane din zona.
Peste intensitatea
nivelului de
zgomot existent se va
suprapune instensitatea
nivelului de zgomot
pentru
activitatea propusa.
Datorita masurilor
existente si
prevazute prin proiect,
impactul generat de
zgomotul
aferent activitailor
propuse va
fi meninut sub limitele
admise.

Proiectul nu ofera
varianta zero ,
negativ nesemnificativ,
avand in vedere masurile
luate prin proiect.
Sol/ Utilizarea
terenului
In prezent zona are un
aspect rural neingrijit si
fara utilitate.
Condiiile se vor menine
pe termen
lung iar zona va continua
sa se dezvolte fara o
sistematizare
urbanistica.

Se valorifica
oportunitaile
privind valorificarea
rurala a
unor terenuri disponibile
in
intravilan si extravilan;
Se va schimba aspectul
rural al
zonei prin sistematizare
urbanistica ce da un
aspect
placut peisajului;

Prin implementarea
proiectului zona
analizata
se va dezvolta conform
destinaiei din PUG.
pe termen lung
zero
Biodiversitatea Nu exista arii naturale
protejate, incluse in
Natura 2000.
Proiectul propune ca 25%
din
suprafaa
amplasamentului
PUG sa fie destinata
zonelor verzi
Impactul negativ suferit
in etapele de construcie
de biodiversitate va fi
remediat prin replantari
de spaii verzi si plantaii
in aliniament.
Proiectul ofera
varianta zero ,
impactul fiind neutru,
luate prin proiect.
Peisajul In situaia actuala
peisajul prezinta un
aspect neingrijit . Aceste
condiii vor persista pe
termen
lung iar zona se va
dezvolta necorespunzator
unei aezari rurale cu
predilectie turistica.
Sistematizarea rurala
prevazuta in PUG va da
zonei
aspectul rural turistic
cautat de persoanele care
doresc sa scape de
stresul urban si sa-si
petreaca cateva zile in
natura.
Implementarea
proiectului va avea un
impact pozitiv asupra
peisajului.
pe termen lung
zero
Sanatatea
populatiei
Nu exista probleme
majore de sanatate a
populatiei.
Construirea si
functionarea obiectivelor
propuse nu va determina
aparitia unor efecte
adverse
asupra starii de sanatate
Va fi respecat Programul
de conformare pentru
starea de sanatate a
populatiei impus prin
Avizul sanitar ,
emis de DSP Gorj (daca
87

a
populatiei din zona.
este cazul).
Proiectul nu ofera
varianta zero ,
masurile luate prin
proiect.

88

10. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din
H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la
toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute.
Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci i cele indirecte, sinergice i cumulative.
Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificata i utila daca se are
in vedere cuantificarea efectelor globale ale implementarii PUG.

Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa permita att obinerea i
inregistrarea informaiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale
implementarii PUG ct i identificarea eventualelor efecte adverse neprevazute (de ex. aciuni
de remediere ce pot fi intreprinse).

10.1 DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

Programul de monitorizare a implementarii PUG are ca scop:

- urmarirea implementarii PUG, a modului in care obiectivele specifice ale PUG sunt
indeplinite,
- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea si marimea
efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea
previziunilor privind impactul si concluziile SEA),
- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efecetelor adverse
si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile
desprinse de SEA,
- identifica daca sunt necesare modificari ale planului in vederea reducerii impactului asupra
mediului sau a optimizarii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa urmaresaca:

- Planul de monitorizare privind implementarea PUG
- Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUG

Sistemul de monitorizare propus ia in considerare faptul ca, in cadrul monitorizarii factorilor
de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu sa se faca diferenierea intre
impactul de mediu ale PUG i impactul altor activitai/intervenii din vecinatatea
amplasamentului PUG.

Sistemul de monitorizare propus se bazeaza pe obiectivele de mediu relevante specificate
anterior. Aceste obiective reprezinta domeniile i subiectele de mediu care pot fi puternic
influenate de implementarea PUG.
89

Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a
efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului. Pentru a monitoriza
masura in care efectele pe care le are PUG-ul propus asupra mediului, evaluatorul a propus
indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

Aceste date de monitorizare privind performana proiectului ar trebui obinute la sfritul
proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic.
Tabelul cu indicatorii de mediu propui pentru a evalua efectele programului asupra mediului
este prezentat mai jos.

10.2 RECOMANDARI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA
Intregul sistem de monitorizare trebuie sa cuprinda urmatoarele activitai:
- Proiectantul va acorda asistena tehnica in timpul realizarii acestor obiective pentru a
urmarii respectarea regulilor de protecie a mediului propuse prin proiect;
- Monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii
- Examinarea rezultatelor monitorizarii, adica revizuirea modificarilor intervenite in cazul
indicatorilor de mediu;
- Iniierea pailor respectivi in cazul identificarii unor impacturi de mediu negative PUG;
- Comunicarea rezultatelor monitorizarii;
- Asigurarea de informaii privind problemele de mediu din PUG catre toi factorii interesai.

Avnd in vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de
Mediu, innd cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus
i de rezultatele evaluarii potenialelor efecte asupra mediului datorate implementarii acestuia,
recomanda urmatoarele masuri de monitorizare:

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE
COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU
INDICATORI
0 1
I. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUG
Crearea si asigurarea unor spatii turistice baza de
agrement de buna calitate,
orientate spre utilizator, care joaca un rol importanta in
conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor
aspectelor economice, tehnologice, sociale si ecologice:
-Respectarea POT, CUT
-Respectarea aliniamentului
-Respectarea regimului de inaltime
- -Protectie prevazuta perimetral zonei turistice
-Pastrarea zonei de siguranta a retelelor electrice
aeriene
-Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %)
-Nr. de cazuri de POT si CUT schimbat fata de
prevederi
PUG
-Nr. derogari de la regulament pentru schimbari in
functiuni (Nr)
-Distante, inaltimi (m)
Imbunatatirea infrastructurii tehnice:

-Racordarea constructiilor la reteua publica de
distributie a apei potabile si/sau racordarea la surse
proprii cu avizul Inspectoratului Sanitar Gorj;
-Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape
menajere;
-Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteua colectoare
a acestora .

-Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor
uzate in zona de analiza (instalatii si grad de
acoperire sau numar consumatori)
90

II. MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUG:
APA/ Limitarea poluarii punctiforme si difuze a
corpurilor de apa de suprafata delimitate de
amplasament PUG (Paraul Amarazuia)
- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate
in receptori naturali conform HG 188/02 cu
completarile si modificarile ulterioare prin HG 352/05
(NTPA001/02)
- Indicatori de calitate specifici pentru monitorizarea
receptorilor naturali conform OM 161/06
- Modul de respectare a razei spatiilor de protectie (m)
APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in
sistemul de canalizarea

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate
in canalizare proprie conform HG 188/02 cu
completarilemodificarile ulterioare prin HG352/05
(NTPA002/02)
APA/ Asigurarea calitatii apei potabile si extinderea
acesteia
- Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002
modificata si completata cu Legea 311/2004
- Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul
puturilor forate de captare a apei din subteran
conform prevederilor HG 930/2005 si a autorizatiei de
gospodarire a apelor emisa SGA Gorj
AER/
Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile
limita prevazute de normele in vigoare

-Indicatori de calitate conform OMS 536/1997 privind
normele sanitare si de viata ale populatiei
Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform
Ordinului 462/1993,
Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de
poluanti in atmosfera conform, Ordin 592/2002,
ST12574/87
Verificarea implementarii masurilor de protectie a
factorului de mediu aer
ZGOMOT/
Reducerea impactului produs de zgomot i vibraii
asupra receptorilor sensibili
Monitorizarea nivelului de zgomot la limita zonei
turistice, de agrement si in zona cu receptori sensibili
Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS
1000988 si Ordinul MS 536/1997
Verificarea implementarii masurilor de protectie
impotriva zgomotului
Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de
locuitor
Emisiile de gaze cu efect de sera
SANATATE /
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin
implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea
dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita
noxelor, inclusiv a poluarii fonice.
Monitorizarea respectarii cerintelor impuse prin
Avizului Sanitar PUG (daca este cazul), prin
Programul de conformare pentru starea de
sanatate a populatiei

-Indicatori de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997,
-Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer
prevazuti de Ord.462/1993, Ord.592/2002, STAS
12574/87;
-Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti
prin STAS 10009-88;
-Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin
Legea 458/2002 modificata si completata cu Legea
311/2004
-Indicatori de calitate privind starea apelor de
suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003;
- Reclamatii primite referitoare la zgomot

91

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1 Continutul si obiectivele principale ale planului
11.1.1 Informatii generale
Lucrarea de faa reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul in faza PUG al Comunei
Stejari, judetul Gorj

Pentru demararea proiectelor evidentiate pentru Comuna Stejari s-a impus elaborarea
prezentului PUG pentru ca zona sa fie sistematizata urbanistic ca un tot unitar, sa fie
respectai indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat i Regulamentul local de
urbanism.
Lucrarea a fost propus de ctre Primria Stejari, prin Direcia Urbanism, Amenajarea
Teritoriului, Protecia mediului, beneficiarul tehnic al documentaiei.
Prin realizarea acestui plan se dorete ca zona analizata, respectiv Comuna Stejari s
devin un model de educaie ecologic a comunitii, un spaiu de munca, recreere dar i
destindere pentru locuitorii zonei si, in special, pentru copiii acestora.
Lucrarea se elaboreaz n scopul definirii unui mod coerent de organizare urbanistic
i peisagistic a zonei, precum i a unui set de categorii de intervenii destinate crerii unui
cadru spaial- volumetric, ambiental i de imagine corespunztor importanei valorilor sale de
patrimoniu natural, vocaiei zonei i importanei sale n ansamblul comunei.
Dezvoltarea economica si sociala a mediului rural este indispensabil legata de
existenta unei infrastructuri rurale si servicii de baza.
Serviciile de baza reprezinta una dintre problemele cheie cu care se confrunta spatiul
rural romnesc datorita slabei dezvoltari a acestora.
Infrastructura rurala, cu preponderenta drumurile rurale si aprovizionarea cu apa, a
avut si are un impact semnificativ asupra dezvoltarii rurale n general, si asupra ncurajarii
investitiilor non-agricole, n special.
Lipsa sistemelor de alimentare cu apa, a celor de canalizare afecteaza sanatatea
familiilor n comunitatile rurale. De asemenea, reteaua de drumuri rurale este slab dezvoltata
limitnd, astfel, dezvoltarea economica a spatiului rural.
Planul Urbanistic General, avizat si aprobat conform legii, cuprinde reglementri pe
termen scurt (10 ani) la nivelul comunei Stejari, are caracter director si de reglementare
operational, constituind baza legal pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare
durabila a acesteia.
Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea sud-estica a judetului
Gorj, pe dealurile Amaradiei, apartinand Piemontului Getic si se invecineaza cu:
- comuna Logresti, la nord;
92

- comunele Stoina si Cruset, la sud;
- comuna Danciulesti si cu judetele Valcea si Dolj, la est;
- comunele Hurezani si Capreni, la vest.
Suprafaa de teren studiat este de 7455 ha (74.550.000 m
2
), cu o populatie de 3180 de
locuitori.
Legatura cu resedinta de judet (municipiul Tg. Jiu) este asigurata de drumul national
DN 67 B precum si de drumurile judetene DJ 605 si 605 B, din care ultimul traverseaza
comuna de la nord la sud.
Proiectele de dezvoltare propuse prin implementarea PUG Stejari, avand ca beneficiar
Consiliul Local Stejari, este deosebit de ambitios dar si extrem de necesar, realizarea lui
putand genera, cresterea nivelului de trai al locuitorilor zonei, putand genera un centru
important de atractie pentru iubitorii sportului si petrecerii timpului liber in natura si nu
numai.
Principala problema a proiectului, care se pune in conditiile unei Dezvoltarii Durabile
si cu respectarea standardelor si normelor de Protectia Mediului, este ca toate amenajarile,
constructiile si dezvoltarile sa respecte mediul natural existent, in care se va edifica.
Lucrarea are ca scop evidenierea situaiei actuale, a problemelor i a propunerilor de
dezvoltare urbanistic viitoare a comunei Stejari i a localitilor componente, din punctul de
vedere al amenajrii teritoriului, n corelaie cu urmatoarele planuri si programe: -
- Planul de amenajare a teritoriului national, toate sectiunile aprobate
(Sectiunea 1 Ci de comunicatii; Sectiunea 2 Apa; Sectiunea 3 Zone
protejate, naturale si construite; Sectiunea 4 Reteaua de localitti;
Sectiunea 5 Zone de riscuri naturale);
- Planul de dezvoltare al Regiunii 4 Sud Vest Oltenia pentru perioada 2007 -
2013;
- Planul de amenajare a teritoriului Judetului Gorj, in curs de reactualizare;
- Strategiile de dezvoltare i planificare a teritoriului judeului Gorj",
strategii elaborate de Consiliului Judeean Gorj.
- Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri si poduri judetene n
perioada 2007 2013;
- Strategia de dezvoltare a turismului n judetul Gorj n perioada 2007
2013;
- Proiectul zonal de colectare deseuri si depozitare temporar;
- Planul judetean de gestionare a deseurilor;
- Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative pentru
patrimoniul cultural local;
- Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Gorj cu prevederile
strategice pe termen scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de mediu prin
abordarea principiilor dezvoltrii durabile n concordant cu Planul National de Actiune
pentru Mediu; PLAM pentru judetul Gorj este complementar celorlalte activitti de
93

planificare ale autorittilor judetene si reflect opinia publicului n ceea ce priveste
problemele prioritare de mediu.
In conformitate cu prevederile HG 1076/2004, Anexa 2, informatiile care trebuie
furnizate, in primul rand, in Raportul de Mediu se refera la expunerea continutului si
obiectivelor principale ale planului. Din acest motiv, in Raportul de mediu au fost prezentate
grupate pe sectiuni obiectivele acestei amenajari in complexe, asa cum rezulta din PUG, dar si
alte obiective considerate a fi necesare in vederea asigurarii unei functionalitati moderne, la
nivelul standardelor Uniunii Europene si internationale privind zonele rurale.
Astfel in structura Raportului de mediu sunt cuprinse o serie de aspecte, ca de
exemplu:
- Localizarea geografica, cadrul administrativ teritorial, prezentarea
amenajarilor din PUG (extinderea intravilanului, evidentierea situatiei
patrimoniului construit si protejat, stabilirea zonelor cu risc natural,
actualizarea programului de dezvoltare economico-sociala a comunei,
realizare canalizare ape menajere, extindere retea de apa potabila, extindere
retea de gaze si curent electric, eliminare deseuri etc).
- Caracteristicile de mediu ale zonei;
- Aspecte relevante ale strii actuale de mediu i a evoluiei sale probabile n
cazul neimplementrii;
- Corelarea cu alte planuri si programe;
- Potentialele efecte asupra mediului;
- Masuri propuse pentru a prevenii, reduce, si compensa pe cat posibil orice
potential efect advers asupra mediului inconjurator in varianta
implementarii planului PUG Stejari;
- Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese, a
modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv a dificultatilor intampinate
in prelucrarea informatiilor.
Din analiza celor doua alternative, elaboratorii au retinut Varianta Rationala, cu
implementarea planului si cel mai redus impact asupra mediului.
In Raport, analiza s-a efectuat pentru ambele variante.
In evaluarea realizata in cadrul Raportului au fost luate in considerare urmatoarele
aspecte:
- PUG-ul intocmit contine evaluari pertinente privind toate amenajarile propuse precum si
prezentarea balantei de ocupare a terenurilor, riscurilor naturale si antropice, descrierea
cadrului natural si din punct de vedere al modalitatilor de lucru poate constitui un exemplu
de lucrare in domeniu.

11.1.2 Obiectivele principale ale planului
94

Obiectivele principale urmrite prin implementarea PUG Comuna Stejari sunt:
- estinderea intravilanului si delimitarea acestuia;
- evidentierea situatiei patrimoniului construit si protejat;
construirea unei baze sportive multifunctionale, in suprafata de 20885 m
2
;
potabila;
- zonificarea intravilanului dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele
de proiectare;
- organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea
-valorificarea potentialului natural si construit, inclusiv a valorilor de patrimoniu;
realizare a construciilor.

Principalele aspecte reglementate prin PUG-ul propus sunt:

11.1.2.1 Zonarea funcionala a teritoriului
Zonificarea functionala a comunei Stejari s-a stabilit in functie de categoriile de activitate pe
care le cuprind localitatile componente comunei si ponderea acestora in teritoriu, in
conformitate cu prevederile art. 14 din RGU. Pe baza acestei zonificaris-au stabilit conditiile
de amplasare si conformare a constructiilor ce se vor respecta in cadrul fiecarei zone
functionale, care se regaseste pe fiecare U.T.R in parte.
PUG elaborat contine urmatoarele prevederi:
- pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit;
- conservarea, restaurarea, reabilitarea si protejarea patrimoniului construit cu
valoare deosebita (monumente si situri arheologice, absambluri de arhitectura,
95

cladiri memoriale, monumente de arta plastica, zone cu valoare istorica si
peisagistica, zone si cladiri cu valoare ambientala etc);
- securitatea constructiilor si realizarea acestora conform normativelor privind
calitatea constructiilor;
- asigurarea compatibilitatii functiunilor;
- asigurarea si respectarea regulilor cu privire la echiparea tehnico-edilitara;
- asigurarea si respectarea regulilor cu privire la accesele obligatorii accese
carosabile si accese pietonale;
- protejarea constructiilor si amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale sau
riscuri tehnologice;
- realizarea constructiilor in conformitate cu normativele de protectie civila a
populatiei;
- respectarea interesului public prin rezervarea de amplasamente pentru
obiective de utilitate publica.
De asemenea, autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan
este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu
respectarea conditiilor impuse de lege si a normelor stabilite prin PUG , pentru ocuparea
rationala a terenurilor si pentru realizarea urmatoarelor obiective:
- completarea zonelor centrale potrivit cerintelor urbanistice specifice impuse de
caracterul zonei avand prioritate investitiile publice precum si serviciile de
interes general;
- valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;
- amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente
acestora, in ansambluri compacte;
Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul
agricol, temporar sau definitive, conform legii.
Alte reguli evidentiate in RGU privind modul de ocupare a terenurilor si de realizare a
constructiilor etc, sunt descrise detaliat in Regulamentul de Urbanism al Planului Urbanistic
General.
PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA PRIN PUG
Propunerile de organizare urbanistica au fost fundamentate pe baza unor date si
documente studiate in perioada elaborarii si actualizarii planului urbanistic general.
PUG-ul comunei Stejari are ca obiectiv analiza tuturor domeniilor socio-ecomico-
culturale cu impact asupra ocuparii, utilizarii si gestionarii solului precum si a tuturor
factorilor potentiali care pot contribui la dezvoltarea echilibrata a tuturor localitatilor
comunei.
Agricultura
Pentru activitatea de baza a locuitorilor zonei analizate, in vederea dezvoltarii
economice a zonei, se propun:
96

- formarea unor structuri de productie corespunzatoare conditiilor pedoameliorative
nevoilor de consum ale populatiei;
- exploatatii viabile si asigurarea de servicii necesare acestora;
- masuri de protectie a terenurilor agricole valoroase si sporire a calitatii solurilor
degradate prin lucrari de imbunatatire funciare pedoameliorative;
- formarea profesionala a producatorilor agricoli;
- revigorarea suprafetelor de pajisti naturale si izlazuri communale;
- stoparea declinului efectivelor de animale.
Pe baza favorabilitatii naturale si a potentialului fondului funciar se aprecieaza ca
productia vegetala va constitui si in viitor o subramura cu posibilitati de dezvoltare iar
zootehnia se va reface calitativ si cantitativ pe baza ofertei naturale a suprafetei agricole.
Industria
Va continua sa fie reprezentativa prin exploatarea titeiului si gazelor naturale,
mentinandu-se la parametrii existenti in prezent.
Dezvoltarea industriala a comunei se aprecieaza ca va parcurge doua directii principale
in etapa de perspective:
- asigurarea unor alternative de ocupare a resurselor de munca ce se vor disponibiliza prin
reducerea sau incetarea activitatilor unitatilor industriale din zonele adiacente,
reconversia industriei, infintarea unor unitati pentru reconstructie ecologica a
ecosistemelor degradate;
- valorificarea resurselor naturale potentiale si reabilitarea unor activitati traditionale.
Turismul evidentieaza faptul ca teritoriul comunei are un potential destul de limitat care
trebuie valorificat atat prin forme simple adecvate conditiilor locale dar si prin forme speciale
de turism cercetare:
- agroturismul este favorizat de cadrul pitoresc, nepoluat al satelor ce compun comuna
Stejari ca si de potentialul cultural-istoric;
- turismul de itinerariu este strans legat de agroturim si se bazeaza pe traditii folclorice,
obiceiuri si manifestari locale;
Un argument in sprijinul actiunilor de dezvoltare a turismului in comuna, il constituie
cuprinderea unor monumente, situri si ansambluri arheologice in Lista monumentelor,
ansamblurilor si siturilor istorice, aprobata prin Hotararea 2/1992 a Comisiei Nationale a
Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice si anume:
- Biserica Sfintii Imparati din satul Stejari si Fantana Monument din satul Bacesti.
Optimizarea relatiilor in teritoriu
Amplasarea geografica a comunei Stejari a impus dezvoltarea unor relatii traditionale
cu celelalte commune invecinate care se vot pastra in forma si specificul lor.
Dezvoltarea economica a zonei de analiza a stabilit relatii speciale cu centrele
polarizatoare de aceeasi zona dar si cu localitatile din judetul Dolj. Chiar daca activitatea
97

industriala din sectoarele minerit si petrolier se afla in present intr-un program de
restructurare, atractia pe care o manifesta localitatile amintite, ramane la fel de mare.
Relatii speciale s-au creat intre comuna Stejari si municipiul Tg-Jiu care reprezinta
principalul centru economic al judetului, impuse de importanta acestuia in asigurarea
serviciilor de nivel judetean.
In cadrul comunei, relatiile traditionale intre localitati si mai ales ierarhizarea
existenta, vor ramane nemodificate pe perioada de valabilitate a Planului Urbanistic General.
Dezvoltarea activitatilor
Pentru relansarea economica a localitatilor comunei Stejari au fost facute o serie de
propuneri o data cu analiza critica a situatiei existente dar, indeosebi, la prezentarea evolutiei
posibile, in perioada urmatoare, evolutie bazata pe reabilitarea parteneriatului existent din
agricultura si economia forestiera, dar si de initiere a unor activitati de tip industrial prin
intreprinderi mici si ijlocii sau a unor activitati de agroturism.
Toate aceste propuneri sunt posibil de realizat chiar din aceasta etapa, deoarece se
bazeaza pe resurse materiale si umane existente in comuna, pe o serie de spatii ramase
disponibile, indeosebi din activitatea din agricultura iar forta de munca disponibilizata din
activitatea de extractie a petrolului are o calificare corespunzatoare.
Prin realizarea acestor propuneri se asigura noi locuri de munca pe teritoriul comunei
Stejari sustinand, in acelasi timp, procesul de dezvoltare durabila a localitatii.
Organizarea circulatiei
Ca principale probleme de organizare a circulatiei au fost analizate si tratate in PUG,
urmatoarele:
alcatuirea retelei majore de circulatie in etapa de perspective corespunzatoare
intensificarii traficului, reducerea (eliminarea) disfunctionalitatilor circulatiei si
dezvoltarii urbanistice;
dimensionarea arterelor si profilurilor caracteristice;
determinarea mijloacelor de transport in comun si a traseelor de transport in comun;
stabilirea necesitatilor de parcare pe localitati;
organizarea desfasurarii traficului de perspective.
Aceste propuneri au fost lansate ca urmare a faptului ca reteaua stradala existenta a
comunei Stejari (formata din DJ 605 B, DC 40 si DC 40 A si strazi rurale) este neregulata, ca
dispunere in plan, cu numeroase intersectii apropiate si formand unghiuri ascutite, latimi
carosabile de regula 6 -7 m (doua benzi), incadrarea strazilor cu locuinte la curte, trasee
sinuoase si lipsa unor trasee ocolitoare pentru traficul de transit.
Pentru organizarea mai corecta a retelei de circulatie s-au avut in vedere:
- configuratia actuala a cailor de comunicatii, incadrarea lor cu constructii, functia arterei si
caracterul traficului;
98

- rolul arterei in cadrul retelei (artere de transport greu, artere interzonale, artere
tehnologice, artere pietonale etc;
- cresterea fluentei si sigurantei traficului;
- asigurarea conditiilor de asigurare a intersectiilor;
- reabilitarea sistemelor rutiere a drumurilor de orice fel.
Transportul in comun de transit se va desfasura, in continuare pe drumul judetean pe
care se impune modernizarea aqctualelor adaposturi si crearea unora noi in toate statiile de
asteptare.
Circulatia pietonala pentru aceasta este necesara executia de trotuare, pe toate arterele de
circulatie, din care o prima etapa sa fie completarea acestora in lungul drumului judetean
Parcaje amenajate se propun in zona de interes general a institutiilor publice.
Masuri in zonele cu riscuri naturale
Pe teritoriul zonei de analiza au fost inregistrate, in decursul timpului, fenomene de
alunecari de terenuri si inundatii, fara insa sa produca pierderi materiale sau vieti omenesti.
Intravilanele propuse nu sunt afectate de aceste fenomene naturale.
Dezvoltarea echiparii edilitare
Pentru valorificarea rationala si durabila a resurselor de apa, obiectivele majore de
gospodarire complexa a apelor constau din:
- eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafata (eroziuni, corectare de torenti);
- protectia captarii de apa subterana pentru alimentarea populatiei;
- realizarea de lucrari de indiguire in zonele afectate de inundatii sau cu risc de a fi
inundata la ape mari.
Alimentarea cu apa
comunei Stejari.
Canalizarea
Alimentarea cu energie electrica
Pentru alimentarea cu energie electrica, propunerile privesc reabilitarea retelelor de
distributie cu vechime mare, inlocuirea retelelor de 6 kV cu retele de 20 kV, inlocuirea
99

stalpilor din lemn si a celor din beton deteriorati precum si extinderea acesteia in unele catune
care nu dispun inca de energie electrica.
In paralel cu programele de modernizare a infrastructurii de distributie a energiei mai
sunt necesare actiuni legate de:
- extinderea zonelor electrice in zone noi construite de intravilan etc;
- modernizarea si extinderea retelelor de iluminat stradal in toate localitatile.
Alimentarea cu caldura
Ramane in continuare pe actualul sistem, respectiv incalzirea cu sobe individuale, cu
functionare pe combustibil solid sau gazos.
Alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale se afla in functiune punandu-se problema, numai pentru
extinderea acesteia acolo unde aceasta impune.
Telecomunicatii
Zona analizata dispune de o retea de telefonie fixa. De asemenea, se receptioneaza, in
conditii bune si o parte din retelele telefoniei mobile.
Obiective de utilitate publica. Lista obiectivelor de utilitate publica propusa:
- amenajarea unei baze sportive multifunctionale, in suprafata de 20.560 m
2
.
- spatii comerciale;
- strazi noi si amenajari de intersectii;
- extinderea retelelor de alimentare cu apa si racordarea acestora la cele existente;
- realizarea canalizarii si epurarii apelor uzate in satul Stejari;
- extinderea si modernizarea iluminatului public etc;
8. Tipul de proprietate a terenului
Din punct de vedere al proprietatii asupra terenurilor, acestea sunt proprietate
apartinand domeniului public si private.
Circulatia terenurilor
In general, pentru profilul stradal sunt necesare transferuri ale unor terenuri proprietate
privata in proprietatea Primariei Stejari. Acestea se vor realize, daca va fi necesar, in baza
unor cedari a suprafetei necesare.
Eliminarea deseurilor
In acest domeniu deosebit de sensibil pentru o zona rurala se propune:
100

- dotarea cu europubele a fiecarei gospodarii;
- amenajarea a 4 platforme de colectare conforme, in zona, dotate cu containere
speciale.
deseuri in vederea colectarii selective a fractiilor reciclabile in comunele Jupinesti, Berlesti,
Turburea, Saulesti, Capreni, Stejari,Danciulesti, Stoina etc.
SURSE DE FINANARE : Programul Phare 2006 Coeziune Economica si Sociala
RO2006/018-147.04.01.04.01 Schema de investiii pentru sprijinirea iniiativelor
sectorului public n sectoarele prioritare de mediu.
Durata proiectului este de 12 luni, locatia se afla in comuna Jupanesti iar valoarea
Grantului (<EUR>) este de 975,367.54.
Beneficiarul planului de dezvoltare analizat va intocmi un contract de prestari
servicii cu prestatorul autorizat pentru aceasta activitate, care va ridica periodic deseurile
menajere de pe platforma de colectare, acestea ajungand la microstatia de deseuri care se
construieste in Comuna Jupanesti si care va functiona dupa urmatorul principiu:
sptmn);
101

Staia de transfer de la Jupanesti va consta ntr-o instalaie de sortare prevzut cu un
sistem de sortare a deeurilor mecanic i manual. Se prevd urmtoarele elemente:
3000 -7000 kg/zi.
Zona de agrement- respectiv Baza sportiva - va cuprinde diverse amenajari pentru
practicarea sportului, agrement si divertisment, jocuri, distractii, alte servicii, cum ar fi:
- teren de sport;
- constructii anexe (vestiare, tribune, imprejmuire);

REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
a. Accese carosabile
- Accesul propus se face (la fiecare teren i obiectiv, in parte), prin intermediul drumului de
servitute (prevazut direct prin actele de vnzare-cumparare), drum racordat direct la drumul
naional DN 67D. Drumul de servitute va avea o laime de 3,50 m i, inainte de prima
pensiune, va avea loc de refugiu, iar dupa prima pensiune, piscina i baza de agrement, locul
de refugiu va fi inlocuit cu parcare auto, astfel inct, in caz de necesitate, mainile de
pompieri pot avea acces lejer la construciile din cadrul complexului turistic propus.
b.Accese pietonale
- se vor realiza alei i trotuare pietonale de-a lungului drumului de servitute, in jurul
parcarilor, ct i prin interiorul incintelor.

REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO EDILITARA
a. Racordarea la reelele tehnico edilitare propuse:
Pentru valorificarea rationala si durabila a resurselor de apa, obiectivele majore de
gospodarire complexa a apelor constau din:
- eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafata (eroziuni, corectare de torenti);
- protectia captarii de apa subterana pentru alimentarea populatiei;
- realizarea de lucrari de indiguire in zonele afectate de inundatii sau cu risc de a fi
inundata la ape mari.
102

b.Realizarea de reele tehnico edilitare:
- de-a lugul drumului de servitute se va realiza reea de apa, canalizare menajera, reea energie
electrica, telefonie fixa, televiziune prin cablu i internet.
c.Asigurarea necesarului cu alte utilitai:
- pentru necesarul prepararii hranei calde, la aragaze cu gaze, se vor folosi butelii GPL de
dimensiuni i standarde aprobate ISO.

REGULI CU PRIVIRE LA FORMA I DIMENSIUNILE TERENULUI I
CONSTRUCIILOR
b.Inalimea construciilor
- regimul de inalime stabilit pentru construcii va fi maxim 3 nivele D+P+1 sau P+2E,
funcie de specificul acestora.
c.Aspectul exterior al construciilor
- se admit forme i volumetrii variabile tradiionale sau moderne, cu excepia construciilor
nespecifice arhitecturii din Romnia (construcii cu imitaii de pagode sau similar).
d. Procentul de ocupare a terenului
- procentul de ocupare a terenului exprima raportul dintre suprafaa construita i suprafaa
terenului considerat. Se va respecta P.O.T. maxim admis de 30,00%.
e.Coeficientul de utilizare a terenului
- coeficientul de utilizare a terenului exprima raportul dintre suprafeele adunate ale tuturor
maxim admis de 0,9.
Schimbarea acestor coeficieni poate fi facuta prin justificarea lor in P.U.D.-uri,
intocmite pentru anumite suprafee studiate.

11.2 Evoluia probabila a mediului in cazul neimplementarii proiectului ce face obiectul
planului urbanistic General

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei zero respectiv
neimplementarii proiectului sunt:
pierderea oportunitailor privind valorificarea turistica a unor terenuri disponibile in
intravilan si extravilan si a unei zone extrem de frumoase;
pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;
pierderea unor investiii importante in sprijinul infrastructurii i serviciilor;
pastrarea aspectului rural al zonei fara o sistematizare urbanistica ce nu da un aspect placut
peisajului;
lipsa oportuniailor de cretere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin
posibilitaile de dezvoltare a zonei turistice i a zonelor destinate serviciilor;
103

lipsa unui sistem pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale si a extinderii
sistemului de alimentare cu apa potabila
lipsa unor zone de agrement pentru turistii veniti in zona pentru petrecerea timpului liber in
conditiile in care cererea este mai mare decat oferta.

Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si
persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila.

11.3 Probleme de mediu care sunt relevante pentru PUG

Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona
analizata sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:
Factor de
mediu
Probleme relevante privind mediul din zona amplasamentului PUG
Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:
Poluarea atmosferica datorata traficului rutier.
Poluarea atmosferica datorita sistemelor de incalzire in sezonul rece
Apa Caliatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte:

Calitatea apei poate fi influentata de anumite defectiuni tehnice aparute la statiile de
epurare biologica care se vor instala pentru epurarea apei menajere.

Zgomot Sursele principale care vor influenta ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei
analizate sunt:

Traficul rutier;
Zgomot in perioada de constructie
Activitai specifice aezarilor umane din zona.
Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati
conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona:

- Utilizarea ca apa potabila, a apei din pnza freatica (prin intermediul fntnilor) a
caror calitate variaza in funcie de departarea de sursele de poluare posibile, in special
de grajduri, fose septice etc),
-inexistenta retelelor de canalizare
Biodiversitate Din analiza situaiei existente reies urmatoarele:

- Amplasamentul PUG nu este situat intr-o zona de importana deosebita pentru mediu
i nici la limita sau in vecinatate.
- Perimetrul se afla intr-o zona lipsita de interes major din punct de vedere al
Biodiversitaii.
Mediul social
si economic
Prin implementarea prezentului PUG se aduc modificari pozitive privind mediul
social si economic al zonei
Gospodarirea
deeurilor

deseuri in vederea colectarii selective a fractiilor reciclabile in comunele Jupinesti,
Berlesti, Turburea, Saulesti, Capreni, Stejari,Danciulesti, Stoina etc.Deeurile rezultate
vor fi colectate selectiv i preluate, in vederea eliminarii sau valorificarii de catre
operatorul de deeuri General pe baza unui contract de prestari servicii.
Peisajul

Peisajul va fi influentat in mod pozitiv prin eficientizarea terenurilor fara
folosinta actuala.
104

Solul/
Utilizarea
terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte:
- Folosina actuala a terenurilor este teren arabil.

- Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de
acces, depozite etc) din cadrul zonei propuse pentru constructii nu sunt de natura sa
afecteze solul.

11.4 . Obiective de protecia mediului, stabilite la nivel naional care sunt relevante
pentru plan i modul cum s-a inut cont de aceste obiective i de orice alte consideraii de
mediu in timpul pregatirii planului sunt prezentate centralizat in tabelul urmator

In scopul evaluarii efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de
mediu care au fost formulate innd cont de obiectivele i obligaiile naionale i
internaionale pe care le are Romnia in domeniul mediului.

In continuare se prezinta sub forma tabelara aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUG
propus, grupate in categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de
mediu stabilite la nivel naional, regional i local).

Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Sistemele centralizate de
alimentare cu apa
potabila.
-Locuitorii din zona de analiza a
PUG sunt racordati la sistemul
centralizat de alimentare cu apa;
- Suplimentar, locuitorii zonei se
alimenteaza cu apa din puturi
forate proprii (eficiente in
perioadele secetoase cand poate
exista deficit de apa potabila);
- Prin implementarea PUG analizat,
locuitorii intregii comune, isi vor
asigura necesarul de apa pentru
nevoile igienico-sanitare etc, si
pentru stingerea incendiilor prin
racord la sistemul centralizat de
alimentare cu apa al comunei si
din puturi forate pe fiecare dintre
terenurile analizate.

edilitare i
managementul durabil al
resurselor de apa
- Satisfacerea cerinelor de apa la
sursa pentru populaia din mediul
urban i rural prin valorificarea
superioara a capacitailor
disponibile ale surselor existente
pentru acoperirea deficitelor de apa
potabila.
- Imbunatairea i dezvoltarea
infrastructurii sistemelor
centralizate de alimentare cu apa i
canalizare din zonele rurale prin
reabilitarea i extinderea
sistemelor de distribuie a apei din
zonele rurale.
-Legea Apelor Nr.107/1996,
modificata i completata cu
-Legea nr.310/2004, Legea nr.
112/2006, modificata si
completata de OUG nr.12/2007 .
-Legea nr.458/2002 privind
calitatea apei potabile,
modificata prin Legea nr.311/2004
- Construciile vor fi racordate la
reelele tehnico-edilitare existente
in zona: apa, energie electrica,
telefonie fixa, televiziune, internet,
reeaua de gaze care se va extinde
i canalizare.
Racordarea locuitorilor la
investitiile/construciile propuse se
va face la reelele propuse in baza
unor proiecte de specialitate
intocmite de proiectani autorizai.

Factor de mediu:APA-Absenta retelelor de canalizare menajere:

Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Absenta retelelor de canalizare
menajere si a statiilor de
menajere in zona.

- Datorita lipsei sistemului de
canalizare exista posibilitatea
poluarii apelor subterane.

edilitare
i managementul durabil al
resurselor de apa
Obiective specifice: Extinderea
reelelor de canalizare din zonele
rurale;
Legea Apelor Nr.107/1996,
modificata i completata cu Legea

anexat la proiectul PUG stabilete
racordarea la reeaua de canalizare
a tuturor locuitorilor zonei.

- Pentru evacuarea apelor
menajere se va utiliza statie de
epurare biologice, cu deversar de
105

nr.310/2004, Legea nr. 112/2006,
modificata si completatade OUG
nr.12/2007 .
HG 188/2002 pentru aprobarea
apelor uzate cumodificarile si
nr.352/2005 si HG nr.210/2007
apa epurata in paraul Amarazuia

Factor de mediu: APA-Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Sistem inexistent de colectare a
apelor pluviale in zona

edilitare i managementul
durabil al resurselor de apa
Extinderea reelelor de canalizare
din zonele rurale;
- Legea Apelor Nr.107/96,
modificata + Legea nr.310/04, +
Legea nr. 112 /06, +OUG
nr.12/07.
- HG 188/2002 pentru aprobarea
apelor uzate cu modificarile si
nr.352/2005 si HG nr.210/2007.
- Ordinul 161/2006 de aprobare a
Normativului privind clasificarea
calitatii apelor de suprafata in
vederea stabilirii starii ecologice a
apelor de suprafata.
anexat la proiectul PUG luat in
studiu stabilete ca amenajarile
pe orice teren trebuie sa permita
scurgerea apelor meteorice la
reeaua colectoare a acestora,
conform Avizului de Gospodarire a
Apelor privind PUG
-Apele pluviale de pe acoperisurile
constructiilor vor fi colectate de o
reta de canalizare cu descarcare
intr-un bazin tampon de retentie;
-Apele pluviale provenite de pe
parcari, platforme, depozite si
drumuri vor fi colectate de o reta
de rigole si conducte de canalizare
trecute prin gratere de retinere a
resturilor grosiere si prin
separatoare de hidrocarburi, cu
descarcare in acelasi bazin de
retentie;
-Bazinul are dublu rol, de a asigura
inmagazinarea apei pluviale si de
decantare suplimentara. Din
bazinul tampon, apele
sunt evacuate prin conducte si
descarcate in apele paraului
Amarazuia.
Factor de mediu:AER

Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Calitatea aerului
din zona este
influentata de
urmatoarele aspecte:

-Poluarea atmosferica datorata
traficului rutier;
-Poluarea atmosferica generata de
utilizarea combustibililor fosili la
incalzirea locuinelor
Meninerea calitaii aerului
inconjurator in zonele care se
incadreaza in limitele prevazute de
normele in vigoare pentru
indicatorii de calitate
Adoptarea masurilor necesare
pentru limitarea pna la eliminare
a
efectelor negative asupra mediului.

- Minimizarea impactului asupra
calitatii aerului.
- Monitorizarea i controlul
emisiilor de poluani in aer.
- Introducerea/utilizarea
combustibililor care genereaza
emisii reduse de poluani.
- Reducerea emisiilor de gaze cu
efect de sera, inclusiv prin
marirea eficienei energetice i
stabilete urmtoarele reglementari:
-pastrarea distantelor fata de
zonele locuibile a zonelor
industriale sau alte tipuri de
activitai care genereaza noxe sau
prezinta riscuri tehnologice i care
nu sunt direct legate de activitatea
permisa in zona;
provizorii.
106

utilizarea surselor regenerabile
de energie.
- Ridicarea standardului de
locuire in mediul urban i rural.
- Reducerea emisiilor de poluani
specifici traficului auto.

Factor de mediu: ZGOMOT
Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
Nivelul de zgomot:
Sursele principale care influenteaza
ambianta acustica in diferite
sectoare ale ariei analizate sunt:
- Traficul rutier
- Activitai specifice aezarilor
umane din zona.

-HG 321/2002 privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental
cu completarile si modificarile
ulterioare.
-STAS 10009-88: Acustica urbana.
Limite admisibile ale nivelului de
zgomot (se refera lazgomotul
exterior).
-Ghidul privind adoptarea valorilor
limita si modul de aplicare a
acestora atunci cand se elaboreaza
planurile de actiune, pentru
indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul
zgomotului produs de traficul rutier
pe drumurile principale,
zgomotul produs in zonele din
aglomerari unde
se desfasoara activitati industriale
prevazute in Anexa 1 la Ordonanta
de urgenta a Guvernului
nr. 152/2005 pentru prevenirea si
controlul
integrat al poluarii, aprobata cu
modificari si
completari prin Legea nr. 84/2006.

stabilete

Utilizari permise cu condiii:
- folosirea amplificarii sonore la
intensitate mare in spaiile
deschise (intre orele 10,00 i
22,00).

provizorii.
Aspect : SANATATEA UMANA
Starea actuala

naional, regional i
local

prin PUG
-Starea de sanatate a populatiei nu
poate fi influentata in sens negativ
datorita traficului auto din zona
deoarece acesta prezinta o
intensitate redusa;
-Sanatatea umana ar putea fi
afectata datorita managementului
necorespunzator al deseurilor din
zona.
Imbunatairea calitaii
mediului i asigurarea
unui nivel inalt al calitaii
vieii in zonele urbane i
rurale
- dezvoltarea aezarilor umane in
zone care nu sunt supuse riscurilor
naturale i agenilor poluani;
-reducerea pierderilor energetice
datorate izolarii termice
ineficiente;
- reducerea emisiilor de poluani
specifici traficului auto;
-asigurarea unui management
corespunzator al deeurilor.
stabilete urmatoarele
Reglementari:
Pentru siguranta se va respecta
Avizului Sanitar
pentru PUG, va fi implementat un
program de
conformare pentru starea de
sanatate a populaiei in relatia cu
PUG ca ex:
- Urmarirea indicatorilor de
sanatate conform Avizului Sanitar.
- Monitorizarea noxelor in aer
conform programului impus de
APM si DSP Gorj si a traficului
rutier (daca este cazul).
- Monitorizarea nivelului de zgomot
la limita incintei (daca este cazul)
- Evaluarea nivelului de noxe la
locul de munca(daca este cazul).
- Impermeabilizarea bazinului de
decantare si controlul calitatii
apei de profunzime din zona
amplasamentului etc.

107

Factor de mediu: DESEURI

prin PUG

Deseuri:
In comuna nu exista sistem de
colectare a deseurilor in mod
separativ

management integrat al
deeurilor i asigurarea
gestionarii in sigurana a
substanelor chimice
periculoase

- Prevenirea apariiei i
minimizarea cantitaii de deeuri
generate;
- Reducerea cantitaii de deeuri
eliminate prin reciclare i
valorificare energetica;
- Dezvoltarea sistemelor de
colectare selectiva a deeurilor, in
vedereaatingerii intelor de
reciclare pentru deeurile de
ambalaje, deeurile de
echipamente electrice i
electronice, vehicule scoase din uz,
baterii i acumulatori, deeuri din
construcii, anvelope;
- asigurarea unui management
corespunzator al deeurilor;
- implementarea planurilor de
gestionare a deeurilor la nivel
regional, judeean i local;

In 30 noiembrie 2008, Consiliul
Local Jupinesti, comuna Jupanesti,
jud.Gorj, 217270 a obtinut un
Contract de Grant privind
colectare si transport deseuri in
vederea colectarii selective a
fractiilor reciclabile in comunele
Jupinesti, Berlesti, Turburea,
Saulesti, Capreni,
Stejari,Danciulesti, Stoina etc.
Beneficiarul planului de dezvoltare
analizat va intocmi un contract de
prestari servicii cu prestatorul
autorizat pentru aceasta activitate,
care va ridica periodic deseurile
menajere de pe platforma de
colectare, acestea ajungand la
microstatia de deseuri care se
construieste in Comuna Jupanesti
si care va functiona dupa urmatorul
principiu:
Colectarea deeurilor se va face
difereniat, n funcie de situaie:
- 2 fraciuni colectare individual:
i anume plastic + ambalaje PET +
hrtie + metal + aluminiu i alte
deeuri (colectate de 1-2 ori pe
sptmn);
- 3 fraciuni (din care dou pri
reciclabile) pentru populaia cu
containere normale: i anume
hrtie, ambalaje PET + plastic +
doze i deeuri n general
(colectate de 1-2 ori pe
sptmn);
- 3 fraciuni (din care dou pri
reciclabile) pentru ageni economici
i instituii: general, hrtie i
plastic + metal + aluminiu
(colectate de 1-3 ori pe
sptmn);
- populaia la care se ajunge greu:
colectare neselectiv prin
intermediul containerelor.
Se prevad urmtoarele, pentru
sistemul de colectare:
- pubele de 120 i 240 litri pentru
colectarea individual i containere
de 1.100 litri pentru punctele de
colectare comune;
- pubele de 240 litri i containere
de 1.100 litri pentru instituii,
ageni comerciali i industrie.
Deeurile vor fi transportate prin
intermediul a trei tipuri de
vehicule:
- autocompactoare pentru uz
general (deeuri menajere
neselectate);
- autocompactoare cu 2
compartimente (pentru colectare
108

selectiv);
- autospeciale cu ben basculabil
pentru containere.
Staia de transfer de la Jupanesti
va consta ntr-o instalaie de
sortare prevzut cu un sistem de
sortare a deeurilor mecanic i
manual. Se prevd urmtoarele
elemente:
- Linie tehnologic cu mecanism de
sortare;
- Echipamente i instalaii pentru
muncitori;
Fluxul zilnic estimat pentru
viitoarea staia de transfer de la
Jupanesti este de aproximativ 3000
-7000 kg/zi.
Factor de mediu : SOL

prin PUG

Starea actuala a solului pe
amplasament poate fi deteriorata
datorita urmatoarelor aciuni;
-sapaturi in vederea constructiilor;
datorate manipularii
necorespunzatoare a
hidrocarburilor in timpul
constructiilor.
Nu au fost semnalate soluri cu
potential de contaminare istoric.
Reducerea i prevenirea
poluarii i
degradarii solurilor
Imbunatairea calitaii solurilor
i
utilizarea durabila a resurselor
de sol
- Identificarea, investigarea i
refacerea/remedierea siturilor
contaminate istoric.
Remedierea zonelor afectate de
poluari accidentale;
Reducerea poluarii solurilor
afectate de infiltraiile apelor
menajere.
Reabilitarea suprafeelor de teren
degradate prin activitai antropice.

Implementarea planului de
mangement al
deeurilor pentru intreaga zona.

gestionarea adecvata
a deeurilor de pe amplasament.

implementarea unui
sistem de transport adecvat.

Reducerea poluarii solului datorita
infiltraiilor cu
ape pluviale potential contaminate
prin construcia
reelelor de ape pluviale.

11.5 Potenialele efecte semnificative asupra mediului
Pentru identificarea potenialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la baza
PUG propus, s-au avut in vedere att obiectivele de mediu strategice i specifice planului
propus ct i problemele de mediu identificate.

Pentru zona luata in studiu evaluarea s-a facut numai pentru aspectele caracteristice acestei
zone, asupra carora s-a considerat ca proiectul va avea un impact probabil.

Evaluarea a fost efectuata innd cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 in anexa 1
iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut in
vedere att efectele directe ct i cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodata s-a
inut cont de durata prognozata a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente i
temporare pozitive i de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt
importante in situaia in care mai multe activitai au efecte individuale nesemnificative, dar
109

impreuna pot genera un impact semnificativ, sau atunci cnd mai multe efecte individuale ale
planului genereaza un efect combinat.

Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat in considerare cele mai defavorabile situaii,
considerand simultaneitatea desfaurarii tuturor activitailor implicate in proiect, chiar daca
acest lucru este puin probabil sa se realizaze in realitate.

Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante
(sanatate, aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte
de mediu:

11.5.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei
Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind
cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei.
Concluzii generale:
a) Starea de sanatate ca i condiie iniiala este favorabila amplasarii viitoarelor investiii ale
PUG in zona aleasa.
b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu crete cu apropierea de amplasament ci
dimpotriva este neutru.
c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, lund in calcul condiiile initiale de mediu i
sanatate este neutru.
d) In concluzie amplasamentele alese sunt corespunzatoare din punct de vedere al starii de
sanatate ca i condiie iniiala.
Avand in vedere masurile prevazute a se realiza (vor fi admise activitati care sa nu
permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie
intre zonele de locuit si cele de prestari servicii, se va respecta un program de monitorizare
11.5.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului

Calitatea aerului in zona PUG poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele
stationare ale zonelor locuibile existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica
datorata traficului rutier.

Emisiile in aer din zona analizata, se vor cumula cu emisiile deja existente.
Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul
activitatilor propuse in cadrul proiectului asupra factorului de mediu aer se va incadra in
limitele admise de legislatia de mediu in vigoare.
Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea
desfasurata in zona, cumulat cu activitatea turistica si de agrement propusa prin PUG, in
conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei din
vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru.

11.5.3 Aspect de mediu Nivel de zgomot

110

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate
sunt:
- Activitatea umana existenta in zona si traficul rutier aferent.
In perioada de constructie a investitiilor analizate surse de zgomot sunt costituite din
echipamentele utilizate la construire, (in general, operatiunile nu se efectueaza concomitent).
Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona PUG, se
poate aprecia ca prin realizarea proiectului propus prin PUG, valorile nivelului de zgomot se
vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88.

11.6 Masuri propuse pentru a preveni, reduce i compensa ct de complet posibil orice
efect advers asupra mediului al implementarii planului

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante i atingerea obiectivelor
propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,
diminuarea i compensarea ct mai eficienta a potenialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUG-lui propus.

In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea
oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in faza PUG
propus precum i masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.

11.6.1 Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

Pentru a prentmpina impactul asupra apelor de suprafaa i subterane se impun urmatoarele
masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane i de suprafaa, ce vor fi luate in
calcul la urmatoarea faza de proiectare:

11.6.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale:

Se va impune recomandarea tuturor locuitorilor de pe amplasamentul PUG sa se conecteze la
reeaua de canalizare, pentru a elimina scurgerile de poluani din fose septice, bazine
vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari. Se au in vedere urmatoarele:
Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUG se va realiza prin retele de canalizare;
apele menajere epurate se vor incadra la descarcare in canalizare, in limitele admise conform
prevederilor legii si actelor de reglementare in vigoare.
Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUG se va face astfel:
- Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri, parcari si suprafete asfaltate, vor fi colectate prin
rigole ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul
Amarazuia, acestea vor fi trecute prin prin separatoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu
filtre de coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va conduce apele catre emisar.
o Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi colectate de o retea de canalizare cu
descarcare intr-un bazin tampon de retentie reglementare detinute.
Se vor lua toate masurilor necesare pentru prevenirea poluarilor accidentale i limitarea
consecinelor acestora;
111

Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata in ape de suprafata i se va verifica
modul de incadrare a indicatorilor faa de limita admisa conform NTPA 001/2002 si NTPA
002/2002, i de Autorizaia de Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie,
responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate in canalizare, vor urmari in
permanena calitatea apelor uzate deversate in parul Amarazuia;
Caminele de vizitare menajere i pluviale aferente vor fi curaate ritmic i intreinute;
Impermeabilizarea bazinului de decantare i controlul apei de profunzime de pe
amplasamentul PUG.
Deeurile colectate se vor depozita temporar pna la eliminare in mijloace de depozitare
adecvate pentru fiecare tip de deeu.
Pentru obinerea avizului de evacuare a apelor menajere epurate si a celor pluviale in parul
Amarazuia se va inainta catre Administraia Naionala Apele Romne documentaia tehnica
intocmita conform legislaiei apelor in vigoare.
Inainte de descarcarea apelor pluviale in parul Amarazuia, acestea vor fi trecute prin
separatoare de nisip i hidrocarburi prevazute cu filtre coalescente i opritoare de difuzie.

11.6.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila
Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUG stabilete ca toate construciile de pe
amplasament sa fie racordate la reeaua publica de distribuie a apei potabile sau sa-i aiba
asigurat necesarul de apa din sursa proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Gorj.

11.6.2 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer

Conform PUG:
- Se vor pastra distantele legale fata de zonele locuibile, in conformitate cu OMS
536/1997 pentru activitatile industriale sau alte tipuri de activitai care genereaza
noxe sau prezinta riscuri tehnologice i care nu sunt direct legate de activitatea
permisa in zona;
- comer sau prestari servicii desfaurate in construcii provizorii.

11.6.3 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar sa se
aplice urmatoarele masuri:
- Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament
- Realizarea unei retele de canalizare.

11.6.4 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sanatatea
umana:

Vor fi admise activitati turistice si de agrement care sa nu permita poluarea factorilor de
mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui
microclimat normal atat in incinta cat si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si
confortul vecinatatilor peste limitele admise.
112

Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform
HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie perimetral zonei PUG;
Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi si baza
de agrement atat pentru loisir cat si de protectie, spatii pentru practicarea diferitelor sporturi.

Perdelele de vegetaie se vor realiza in baza unui studiu i va trebui sa ia in calcul cteva
aspecte eseniale cum sunt creterea rapida a vegetaiei, durabilitatea perdelei de vegetaie etc.
Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Gorj (daca este
cazul) si a traficului rutier.
Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar (daca este cazul).
Dotarea zonei luata in studiu cu o infrastructura corespunzatoare privind managementul
deeurilor, alimentarea centralizata cu apa potabila i cu energie electrica, canalizare,
transport, ingrijirea sanataii, ceea ce duce la creterea gradului de confort i imbunatairea
sanataii.

11.6.5 Masuri de diminuarea impactului asupra biodiversitaii
Pentru a se diminua impactul prognozat ct mai mult posibil se impun sa se ia urmatoarele
masuri:
- Pastrarea unei suprafee de 25% din aria amplasamentului ca zona verde;
- Aplicarea masurilor pentru reducerea poluarii atmosferice ceea ce va duce la
reducerea impactului asupra florei i faunei;

11.6.7 Masuri de diminuarea impactului asupra peisajului
- Proiectarea arhitectonica va fi adecvata integrarii noilor construcii in piesaj conform
recomnadarilor din regulamentul PUG.
- Se va interzice amplasarea de construcii sau instalaii care prin natura sa funcionala sa
poata avea un impact negativ asupra mediului;
- Aspectul cladirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea funciunii i va raspunde
exigenelor actuale ale arhitecturii europene de coerena i elegana;
-Se va respecta procentul de 25% din suprafaa PUG pentru amenajarii de spaii verzi si
plataii de aliniamente;
-Se va interzice folosirea azbocimentului;
-La construcia cladirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile in timp.
-Se vor realiza alei i trotuare pietonale, in jurul parcarilor, ct i prin interiorul incintelor;
-Regimul de inalime stabilit pentru construcii va fi maxim 3 nivele D+P+1 sau P+2E,
funcie de specificul acestora;
-Procentul de ocupare a terenului exprima raportul dintre suprafaa construita i suprafaa
terenului considerat. Se va respecta P.O.T. maxim admis de 30,00%;
-Coeficientul de utilizare a terenului exprima raportul dintre suprafeele adunate ale tuturor
maxim admis de 0,9.

113

11.6.8 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului social economic (populatia)
In ceea ce privete factorul social economic masurile vor avea drept scop:

- Practicarea unei politici de angajari cu prioritate pentru populaia locala;
- Dezvoltarea capacitaii administraiei locale de a planifica i a utiliza adecvat
terenurile din zona;
- Cooperare cu administraia locala pentru elaborarea i cofinanaarea de proiecte;
-Dezvoltarea IMM-lor pentru imbunatairea climatului de afaceri pe termen lung
pentru atenuarea descreterii activitaii economice;
- Masuri de protecie i contientizare, limitare viteza a auto de capacitate mare;
- Dezvoltarea zonei ca aezare atractiva cu standarde ridicate de calitate a vieii, pe
baza principiilor de dezvoltare durabila;
-Amenajari de zone verzi pe amplasament, pe 25% din suprafaa acestuia;
-Plantaii de arbori in aliniament de-a lungul cailor de circulaie;
-Monitorizarea periodica a nivelului poluarii in zona cu receptori sensibili i o
monitorizare imediata in urma sesizarilor membrilor comunitaii de pe amplasament iar in
cazul depairii limitelor de poluare admise de legislaie activitatea analizata sa fie oprita.

11.6.9 Masuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de zgomot i
vibraii
Echiparea vehiculelor i utilajelor mobile utilizate pe santier, cu scuturi izolatoare i
absorbante de zgomot;
Limitarea vitezei de trafic in vecinatatea zonei rural edilitare;
Monitorizarea zgomotului i iniierea de aciuni de corectare acolo unde este necesar.

11.7 Expunerea motivelor care a condus la selectarea variantelor, i descrierea modului
cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultai
In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa 0 i alternativele la seciunile din
varianta iniiala PUG. Avnd in vedere ca la elaborarea acestui PUG titularul de plan
impreuna cu proiectantul au avut in vedere mai multe variante pentru cele mai multe din
elementele specifice ale planului (distribuia spaiala a zonelor cu funciuni urbanistice i
utilitare diferite, rute de transport, gradul de utilizare a amenajarilor, procentul de construcie,
asigurarea cu utilitai i sistemul de canalizare etc.), in final s-au selectat cele mai potrivite
variante.

mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei zero i a celei
finale, pe baza utilizarii criteriilor de evaluare prezentate la capitolul 8.3.

Varianta finala a Planului Urbanistic General a aparut in urma :-Analizelor tehnico-
administrative facute de titularul PUG si initiatorul PUG-ului, in colaborare cetatenii
Comunei Stejari.
114

mediului inconjurator, s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei zero i a celei
finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate in continuare.

In continuare se prezinta tabelar o comparaie a alternativei zero- varianta neimplementarii
proiectului cu varianta de proiect finala analizata in acest raport.
Variante Factor de
mediu/aspect
de mediu

Varianta zero
Alternativa finala
(alternativa aleasa)
Comentarii
0 1 2 3
Calitatea apei Asupra factorului de
mediu APA va
continua impactul negativ
pe termen lung
datorita lipsei unui
sistem centralizat de
evacuare ape uzate
pluviale si
menajere

Se va extinde sistemul
centralizat de alimentare
cu apa, se va amplasa
statie de epurare
biologica si se va realiza
sistem de canalizare
pentru evacuarea apelor
uzate menajere si
pluviale.

Proiectul ofera beneficiipe
termen lung
zero

Calitatea
aerului
Calitatea aerului in
condiiile actuale este
influenata de emisiile de
poluanti produsi de
sursele stationare din
zonele locuibile
existente precum si de
traficul rutier.
Conform informatiilor
culese nivelul
poluanilor nu depaesc
limitele admise de
legislaia de mediu.
Prin implementarea
Proiectului, faa de cele
din prezent
nivelul poluanilor va
crete dar, conform
studiilor de evaluare
efectuate, datorita
masurilor prevazute,
cresterea va fi
nesemnificativa iar nivelul
poluanilor in atmosfera
se va menine sub
limitele admise pentru
protecia receptorilor
sensibili.
Activitaile propuse
pentru dezvoltarea
zonei in domeniul
tehnico-edilitar, al
turismului, deseurilor i al
serviciilor vor fi
asociate cu surse
suplimentare de
poluani faa de prezent
dar prin masurile
prevazute, acestea vor
fi nesemnificative si
strict controlate prin
tehnicile i masurile de
reducere a impactului
prevazute
Proiectul nu ofera
varianta zero ,
masurile luate prin
proiect.
Aspecte social
economice
In prezent se resimte un
impact negativ
asupra locurilor de munca
i a investiiilor
din zona analizata
conducand la
accelerarea inrautairii
condiiilor social
economice.
Proiectul propune
investiii
locale semnificative,
munca, determinnd
imbunatairea condiiilor
social economice pe
termen lung.
Implementarea
proiectului va aduce
avantaje social
economice
semnificative pe
termen lung.
pe termen lung
zero
Zgomot i
vibraii

Sursele principale care
influenteaza
ambianta acustica in
diferite sectoare
ale ariei analizate sunt:
- Traficul rutier;
-Activitai specifice
aezarilor
umane din zona.
Peste intensitatea
nivelului de
zgomot existent se va
suprapune instensitatea
nivelului de zgomot
pentru
activitatea propusa.
Datorita masurilor
existente si
prevazute prin proiect,
impactul generat de
zgomotul
aferent activitailor

Proiectul nu ofera
varianta zero ,
negativ nesemnificativ,
luate prin proiect.
115

propuse va
fi meninut sub limitele
admise.

Sol/ Utilizarea
terenului
In prezent zona are un
aspect rural neingrijit si
fara utilitate.
Condiiile se vor menine
pe termen
lung iar zona va continua
sa se
dezvolte fara o
sistematizare
urbanistica.
Pe terenurile agricole,
din afirmatiile satenilor,
nu se poate
practica o agricultura de
calitate.
Exista riscul poluarilor
accidentale a solului in
zona de extractie a
titeiului si gazelor
naturale
Se valorifica
oportunitaile
privind valorificarea
rurala a
unor terenuri disponibile
in
intravilan si extravilan;
Se va schimba aspectul
rural al
zonei prin sistematizare
urbanistica ce da un
aspect
placut peisajului;
-Se va implementa un
plan de monitorizare
privind zona de extractie
titei

Prin implementarea
proiectului zona
analizata
se va dezvolta conform
destinaiei din PUG.
pe termen lung
zero
Biodiversitatea Terenurile pe care sunt
propuse investitiile sunt
acoperite de vegetatie
spontana si neingrijita.
Proiectul propune ca 25%
din
suprafaa
amplasamentului
PUG sa fie destinata
zonelor
Verzi.
Proiectul propune
sistematizarea rurala care
va schimba aspectul
peisajului
Impactul negativ suferit
in etapele de construcie
de biodiversitate va fi
remediat prin replantari
de spaii verzi si plantaii
in aliniament.
Proiectul ofera
varianta zero ,
impactul fiind neutru,
luate prin proiect.
Peisajul In situaia actuala
peisajul prezinta un
aspect neingrijit si
dezolant. Aceste condiii
vor persista pe termen
lung iar zona se va
dezvoltanecorespunzator
unei aezari rurale cu
predilectie turistica.
Sistematizarea rurala
prevazuta in PUG va da
zonei
aspectul rural turistic
cautat de persoanele care
doresc sa scape de
stresul urban si sa-si
petreaca cateva zile in
natura.
Implementarea
proiectului va avea un
impact pozitiv asupra
peisajului.
pe termen lung
zero
Sanatatea
populatiei
Nu exista probleme
majore de sanatate a
populatiei.
Investitiile analizate nu
vor determina
aparitia unor efecte
adverse
asupra starii de sanatate
a
populatiei din vecinatatea
acestuii obiectiv.
Va fi respecat Programul
de conformare pentru
starea de sanatate a
populatiei impus prin
Avizul sanitar ,
emis de DSP Gorj (daca
este cazul).
Proiectul nu ofera
varianta zero ,
masurile luate prin
proiect.

11.8 Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative
ale implementarii planului
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din
H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la
toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute.
116

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci i cele indirecte, sinergice i cumulative.

Avnd in vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de
Mediu, innd cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus
i de rezultatele evaluarii potenialelor efecte asupra mediului datorate implementarii acestuia,
a propus indicatori de monitorizare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

INTOCMIT,
Dr.ing.diplomat mediu,
Expert evaluator de mediu,
Delia Adina Savu

Raport de Mediu PUG Comuna Stejari, Jud Gorj

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu PUG Comuna Stejari, Jud Gorj

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rapor Rapor Rapor Raport de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj, BENEFICIAR: Comuna Stejari,

S-ar putea să vă placă și