Curs 1 PC - 12.02.

2014
Competenta teritoriala exclusiva
Competenta teritoriala este exclusiva in:
-cererile privitoare la imobile;
-in materie de succesiune;
-in cererile privitoare la societati;
-in cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv;
-in cererile indreptate impotriva unui consumator;
-in cererile privitoare la persoane.
Cererile privitoare la imobile
Fata de art.117, cererea privitoare la drepturi reale imobiliare este de competenta instantei in
circumscriptia careia se ala imobilul. !ceasta re"ula este aplicabila si in materia actiunilor posesorii, in
materie de "ranituire, in"radiri aduse dreptului de proprietate, precum si in cererile de imparteala
#udiciara a unui imobil, cu conditia ca starea de indivi$iune sa nu re$ulte din succesiune.
!sadar, competenta teritoriala este exclusiva numai daca reclamantul tinde sa valoriice un
drept real cu privire la imobil, pentru ca actiunile personale imobiliare sunt de competenta alternativa a
instantelor preva$ute la art.11% pct %-&, iar daca cererea nu se incadrea$a in situatiile re"lementate prin
aceste texte, competenta teritoriala se determina potrivit normelor de drept comun in materie.
'n situatia in care imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, va i sesi$ata
instanta in ra$a careia domicilia$a sau isi are resedinta paratul daca i"urea$a printre aceste instante. (ste
obli"atoriu in acest ca$ sa ie sesi$ata instanta de la domicilul)resedinta paratul daca paratul
domicilia$a)isi are resedinta in una dintre....*umai daca paratul nu are domiciliul)resedinta in
curcumscriptiile acestor instante, la ale"erea reclamantului poate i sesi$ata oricare dintre instante. Prin
urmare, in acest ca$ competenta este alternativa.
Cererile in materie de mostenire
Pana la iesirea din indivi$iune, sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al deunctului.
+upa iesirea din indivi$iune, nu se mai poate vorbi despre o masa succesorala, se produce conu$iunea
patrimoniului succesorului cu bunurile dobandite prin succesiune asa incat dupa acest moment, orice
cerere se va adresa instantei determinate potrivit re"ulilor de drept comun.
'nteresea$a nu doomiciliul astel cum este deinit in le"e ca iind locuinta declarata de parte
drept locuinta sa principala, ci interesea$a pentru determinarea competentei locul unde deunctul a locuit
eectiv si a "ospodarit eectiv, pornindu-se de la pre$umtia ca in acest loc se ala cele mai multe sau cele
mai importante dintre bunurile sale, documentele le"ate de succesiune astel incat probatoriul sa poata i
administrat cu mai multa usurinta.
!rt.11, enumera % cate"orii de actiuni care ar putea i introduse la instanta ultimului domiciliu
al deunctului pana la iesirea din indivi$iune:
-cererile privitoare la validitatea sau dispo$itiilor testamentare, adica anularea testamantului,
cererea prin care le"atarul universal cere mostenitorilor re$ervatari sa-l puna in posesie;
-cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si cererile privitoare la
pretentiile pe care succesorii le-ar avea unul impotriva celuilalt, de exemplu trebuie introduse la instanta
ultimului domciliu al deunctului petitia de ereditate, raportul donatiilor, reductiunea liberalitatilor
excesive, iesirea din indivi$iune, cereri privitoare la pasivul succesoral, inclusiv acela le"at de c-eltuielile
acute cu inmormantarea si pomenile ulterioare.
-cererile le"atarilor si)sau ale creditorilor deunctului impotriva unuia dintre mostenitori sau
impotriva executorului testamentar. 'n ca$ul in care, printr-o sin"ura cerere sunt aduse in discutie inaintea
1
instantei mai multe succesiuni desc-ise succesiv, cererea va putea i adresata instantei de la ultimul
domiciliu al oricaruia dintre deuncti.
+aca in masa succesorala se ala un imobil care nu este situat in circumscriptia instantei
ultimului domiciliu al deunctului, cererea cu privire si la acest imobil se va adresa instantei ultimului
domiciliu al deunctului si nu instantei locului situarii imobilului.
Cererile in materie de societati
'ndierent de tipul societatii, cererile pana la sarsitul lic-idarii in apt sau dupa ca$, al radierii
din re"istrul comertului, sunt de competenta instantei in circumscriptia careia societatea isi are sediul
principal. .extul acopera numai impote$a liti"iilor dintre asociati sau asociari dintre ei, ori a liti"iilor
dintre societari si societate, intrucat daca societatea actionea$a in #udecata o terta persoana sau societatea
este c-emata in #udecata, se revine la re"ulile de competenta de drept comun.
Cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv sunt de competenta exclusiva a
tribunalului in circumscriptia caruia isi are sediul debitorul. .extul stabileste nu numai o re"ula e
competenta teritoriala, ci inclusiv o re"ula de competenta materiala pentru ca se reera la tribunal.
Cererile indreptate impotriva unui consumator sunt de competenta instantei in circumscriptia
careia se ala domiciliul consumatorului. (ste o norma de competenta instituita in avoarea
consumatorului intrucat, ata de art.11% pct,, cererile introduse de consumator impotriva proesionistului
avand ca obiect anularea, re$olutiunea, re$ilerea)executarea unui contract ori despa"ubiri pretinse de
consumator sunt de competenta alternativa a instantei de la domiciliul)sediul paratului respectiv de la
domiciliul)sediul reclamantului. /i in acest ca$, in ca$ul in care consumatorul este c-emat in #udecata,
ramane aplicabila in mod corespun$ator dispo$itiile art.120 alin.2 care stabilesc aptul ca ale"erea de
competenta poate i acuta numai dupa nasterea dreptului la despa"ubiri.
1 clau$a compromisorie inscrisa in contract inainte de nasterea dreptului la despa"ubiri este
socotita ca nescrisa, ceea ce inseamna ca nu va produce niciun eect.
Cererile le"ate de persoane
!ceasta deoarece, in conditiile art.120 alin.1, partile pot conveni asupra instantei competente
atunci cand este vorba despre drepturi de care pot sa dispuna. Cum partile nu pot sa dispuna de drepturile
le"ate de persoane, inseamna ca in acest tip de liti"ii, norma inscrisa in art.107, cea care da
competenta.....este imperativa: cererea privitoare la constatarea nulitatii casatoriei, cererea privitoare la
recunoasterea de paternitate, contestarea acestor recunoasteri.
Pe parcursul procesului pot aparea o serie de nere"ularitati procedurale:
-exceptia de necompetenta;
-conlictele de competenta;
-conexitate, litispendenta, stramutarea pricinilor si dele"area instantei.
(xceptia de necompetenta
*ecompetenta poate sa ie de ordine publica sau de ordine privata.
(ste de ordine publica necompetenta "enerala cand cererea nu este de competenta instantelor
#udecatoresti si de asemenea cand cererea nu este de competenta instantelor romane.
2. *ecompetenta materiala cand cererea este de competenta unei instante de alt "rad si
necompetenta teritoriala cand partile nu pot inlatura necompetenta - conpetenta teritoriala exclusiva.
'n toate celelalte ca$uri, practic in ca$ de competenta teritoriala relativa, necompetenta este de
ordine privata.
*ecompetenta poate i invocata prin intermediul exceptiei sau prin intermediul cailor de atac.
2
(xceptia de necompetenta poate i invocata numai in cursul procesului, niciodata printr-o cerere
introductiva de instanta. Prin cererea de apel sau de recurs, atunci cand este criticata sentinta sau
-otararea in "eneral pentru necompetenta, nu se invoca exceptia de necompetenta, ci sunt ormulate
motive de apel, de recurs le"ate de necompetenta.
(xceptia de necompetenta este dpdv al obiectului sau o exceptie de procedura pentru ca pune in
discutie competenta. 'n unctie de scopul urmarit prin invocarea sa, exceptia poate i dilatorie daca tinde
la declinarea competentei sau peremptorie)dirimanta daca tinde la respin"erea cererii.
'n unctie de caracterul normei care re"lementea$a competenta, exceptia este absoluta in ca$ul
necompetentei de ordine publica si relativa in ca$ul necompetentei de ordine privata.
(xceptia de necompetenta poate i invocata in conditii dierite, in unctie de elul
necompetentei. !stel, necompetenta "enerala poate i invocata de oricare dintre parti sau de instanta din
oiciu in orice stare a procesului, inclusiv direct in caile de atac.
*ecompetenta materiala poate i invocata de oricare dintre parti, inclusiv de catre reclamant sau
de instanta din oiciu, numai pana la primul termen de #udecata in ata primei instante, termen la care
partile sunt le"al citate.
2a primul termen de #udecata la care partile sunt le"al citate inaintea primei instante, instanta
trebuie sa puna in de$baterea partilor problema competentei sale "enerale, materiale si teritoriale si sa
arate in inc-eiere daca este ca$ul motivele pentru care aprecia$a ca este competenta. !ceasta inc-eiere
este interlocutorie, ceea ce inseamna ca instanta nu mai poate reveni asupra solutiei pe care o contine
inc-eierea in privinta solutiei de necompetenta.
'n mod exceptional, daca pentru determinarea competentei este nevoie de lamuriri suplimentare
ori de administrare unor probe suplimentare ata de inscrisurile care exista de#a la dosar, instanta poate sa
acorde un sin"ur termen in acest scop.
(xceptia de necompetenta teritoriala relativa poate i invocata numai de catre parat si nu
oricand, si nu oricum, ci prin intampinare depusa in termen. +aca paratul nu invoca prin intampinare
exceptia necompetentei teritoriale relative sau invoca exceptia prin intampinare, dar nu depune
intampinarea in cel mult 2& de $ile de la data cand a primit compia cererii de c-emare in #udecata, este
deca$ut din dreptul de a mai pune in discutie ulterior problema necompetenta teritoriala alternativa. Codul
spune ca in situatiile in care necompetenta este de ordine privata, reclamantul nu poate invoca exceptia de
necompetenta.
*u se poate crea un conlict de competenta cu instanta suprema, ceea ce inseamna ca -otararea
de declinare a competentei pronuntata de instanta suprema este obli"atorie pentru instanta investita,
aceasta nemaiputand pune in discutie competenta sa.
'n momentul in care trebuie sa se pronunte asupra exceptiei de necompetenta, indi daca trebuie
sa o admita sau respin"a, instanta trebuie sa determine instanta sau or"anul cu ssau ara activitate
#urisdictionala considerat competent.
'n ca$ul in care instanta respin"e exceptia de necompetenta, ramand competenta sa solutione$e
liti"iul, inc-eierea poate i atacata numai odata cu ondul 3odata cu -otararea inala4. +aca instanta admite
exceptia si declina competenta in avoarea unei alte instante sau or"an cu activitate #urisdictionala din
aara sistemului instantelor, -otararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul de trimite de indata
instantei sau or"anului in avoarea carora s-a declinat competenta.
+aca instanta respin"e cererea ca inadmisibila pentru ca este de competenta unui or"an al
statului ara activitate #urisdictionala sau respin"e cererea ca neiind de competenta instantelor romane,
-otararea poate i atacata numai cu recurs, nu si cu apel la instanta ierar-ic superioara. 3%0 de $ile de la
data comunicarii -otararii4.
%
Conlictele de competenta
(xista doua cate"orii de conlicte de competenta: conlict po$itiv, cand doua sau mai multe
instante se declare competente sa #udece aceeasi cerere, si conlict ne"ativ, cand dimpotriva instantele isi
declina reciproc competenta de #udecata a unei cereri. 'n ca$ul unor declinari succesive, conlictul ne"ativ
apare si in ca$ul in care ultima instanta declina cate oricare dintre instantele care si-au declinat anterior
competenta. Conlictul po$itiv poate sa apara numai in ca$ de competenta teriotiala alternativa.
'nstanta coompetenta sa solutione$e conlictul de competenta si care poate sa ie sesi$ata numai
de catre instanta inaintea careia s-a ivit conlictul si care este obli"ata sa suspende orice #udecata si sa
inainte$e dosarul pentru solutionarea conlictului.
Conlictul se solutionea$a de catre instanta superioara si comuna instantelor alate in conlict.
'nstanta trebuie sa ie superioara si sa ie si comuna instantelor alate in conlict.
'n ca$ul in care in conlict este o instanta #udecatoreasca cu un or"an cu activitate
#urisdictionala, conlictul este solutionat de catre instanta superioara instantei alate in conlict.
Conlictul de competenta este solutionat in camera de consiliu, ara citarea partilor, printr-o
-otarare deintiva, ceea ce inseaman ca nu este susceptibila nici de apel si nici de recurs, ci doar de
contestatie in anulare sau revi$uire, daca este caul.
5e"ulile privitoare la exceptia de necompetenta si la conlictele de necompetenta se aplica si in
ipote$a in care in conlict sunt sectii sau complete seciali$ate in cadrul aceleiasi instante. 'n acest ca$,
conlictul va i #udecat de sectia corespunatoare de la instanta superioara comuna, iar in ca$ul in care in
conlict sunt sectii ale instantei supreme, re"ulatorul de competenta de completul de & #udecatori.
4
Curs 2 PC - 16.02.2014
Proro"area de competenta
Proro"area de competenta repre$inta o prelun"ire a competentei instantei sesi$ate cu #udecata
unei cereri asupra unor cereri pe car ein mod obisnuit nu le solutionea$a.
'n unctie de temeiul proro"arii, putem vorbi despre proro"are le"ale, #udecatoreasca si
conventionala.
Ca$urile de proro"are le"ala de competenta
.emeiul proro"arii 3prelun"irii competentei instantei4 este le"ea.
1. Cande exista o pluralitate de parati
!vand in vedere prevederile art.112, cererea impotriva mai multor parati poate i indreptata la
instanta domiciliului oricaruia dintre parati. +aca printre parati sunt si obli"ati accesoriu, ide#usori,
cererea este de competenta instantei competente pentru oricare dintre debitorii principali.
Proro"area de competenta in acest ca$ coonsta in aceea ca instanta de la domiciliul unuia dintre
parati devine competenta sa se pronunte si in privinta paratilor care nu domicilia$a in ra$a ei teritoriala,
desi in mod obisnuit ea nu este competenta sa #udece cereri privitoare la persoane care nu domicilia$a in
ra$a sa.
2. 'n conditiile art.12% 314, instanta investita cu #udecata cererii principale este competenta sa se
pronunte si asupra cererilor accesorii incidentale sau aditionale c-eiar daca acestea ar i de competenta
materiala sau teritoriala a unei alte instante.
.extul nu in"aduie in mod expres proro"area de competenta asupra cererilor preva$ute la
art.120, deci asupra cererilor in materia insolventei sau a concordatului preventiv.
Proro"area de competenta asupra cererilor accesorii, incidentale si aditionale poate opera numai
prin abatere de la competenta materiala si teritoriala, c-iar exclusiva. 'n lipsa unui text care sa in"aduie
altel, proro"area de competenta nu poate opera cu nesocotirea competentei "enerale, ceea ce inseamna ca
daca cererea accesorie incidentala este de competenta unui or"an ara activitate #urisdicitionala sau de
competenta unui or"an.....extul trebuie inteles ca permite dero"area de la normele de competenta
materiala si teritoriala exclusiva inscrise in CPC.
'n masura in care, printr-o le"e speciala s-ar prevedea competenta materiala sau teritoriala a
unei anumite instante, norma speciala se aplica cu prioritate, inclusiv prin abatere de la art.12%. (ste
ca$ul, de pilda, al cererilor in materia contenciosului administrativ, care potrivit le"ii &&4)2004, sunt de
competenta instantei de contencios administrativ, care este tribunalul sau curtea de apel.
%. 'nstanta exclusiv competenta pentru una dintre parti devine, potrivit art.12% 3%4, exclusiv
competenta pentru toate partile. Prin urmare, atunci cand competenta materiala se determina in raport cu
calitatea unei anumite parti, instanta determinata in aceste conditii este competenta sa se pronunte si cu
privire la persoanele care nu au calitatea ceruta de le"e pentru atra"erea unei anumite competente. (ste
ca$ul, de pilda, al cererii ormulate de un proesionist impotriva unui consumator, dar si impotriva altor
persoane care nu au calitatea de consumator. Cererea in acest ca$ va i indreptata numai la instanta
domiciliului consumatorului - ca$ de competenta teritoriala exclusiva.
4. 'nstanta competenta sa #udece cererea principala este competenta sa se pronunte si asupra
exceptiilor si apararilor ormulate in cadrul procesului repspectiv, cu exceptia c-estiunilor pre#udiciale,
care sunt de competenta exclusiva a unei anumite instante. !u valoarea unor c-estiuni pre#udiciale, de
pilda, exceptia de neconstitutionalitate, de competenta exclusiva a curtii constitutionale, exceptia de
nele"alitate, de competenta exclusiva a instantei de contencios administrativ si iscal, cererea privind
darea unei -otarari prealabile de competenta exclusiva a instantei supreme.
&
&. Conexitatea: doua sau mai multe cereri in care sunt aceleasi parti sau c-iar impreuna cu alte
parti si intre al caror obiect si cau$a exista o stransa le"atura, pot i conexate daca se ala in cursul
#udecatii in prima instanta.
Conexitatea nu presupune ca intre cele doua cereri sa existe identitate de parti, de obiect si de
cau$a, aceasta cerinta iind obli"atorie in ca$ul litispendentei. Conexitatea, insa, presupune ca pentru buna
administrare a #ustitiei, pentru a evita darea unor -otarari contradictorii, intre cereri sa existe o stransa
le"atura.
Conexarea presupune ca cererile sa se ale in cursul #udecatii in prima instanta, ara sa
interese$e care este instanta competenta sa #udece in prima instanta.
/e invoca exceptia de conexitate de catre oricare dintre parti sau de instanta din oiciu, cel mai
tar$iu la primul termen de #udecata la care partile sunt le"al citate inaintea instantei investite ulterior.
'nstanta investita ulterior - in unctie de data inre"istrarii cererii.
(xceptia conexistatii este dpdv al obiectului o exceptie de procedura, dpdv al eectului pe care
tinde sa il reali$e$e este o exceptie dilatorie si dpdv al normei care o re"lementea$a o exceptie absoluta,
de vreme ce in
!supra exceptiei de conexitate se pronunta instanta investita ulterior si o va ace printr-o
inc-eiere interlocutorie, care poate i atacata numai odata cu ondul. +aca exceptia este admisa, dosarul
este trimis primei instante. Prima instanta nu mai are niciun drept de apreciere. .otusi, reclamantul si
paratul pot solicita, pot conveni ca reunirea sa se aca la instanta investita ulterior. +aca una dintre
instante este competenta exclusiv, reunirea se va ace in mod obli"atoriu la acea instanta. .xtul trebuie
inteles in sensul ca se reera la competenta teritoriala exclusiva, intrucat in toate ca$urile normele care
re"lamentea$a competenta materiala sunt imperative, competenta materiala iind ea insasi exclusiva.
+upa conexare, se poate proceda la dis#un"erea cau$elor si #udecarea lor separata daca, de
pilda, numai una dintre cereri este in stare de #udecata si administrarea dove$ilor in cealalta cerere ar
putea duce la ter"iversarea #udecatii. +upa dis#un"ere, tocmai pentru ca scopul conexarii este acela de a
se pronunta pronuntarea unor -otarari contradictorii, urmarim acelasi scop si de aceea cau$a care urmea$a
sa ie #udecata va i suspendata pana la prinuntarea unei -otarari deinitive in doosarul alat in stare de
#udecata.
+osarul dis#uns nu va i declinat inapoi la instanta care usese investita initial, proro"area de
competenta producandu-si eectele si dupa dis#un"ere. Ca atare, instanta care a devenit competenta ca
urmare proro"arii de competenta ramane competenta pe acest temei si dupa dis#un"ere
2itispendenta
*imeni nu poate i c-emat in #udecata prin doua cereri identice prin parti, obiect si cau$a
ormulate inaintea unor instante competente - inc a$ de competenta teritoriala alternativa.
+aca una dintre cereri a ost adresata unei instante necompetente, ceea ce primea$a nu este
litispendenta pentru ca nu avem litispendenta, si se va solutiona cu prioritate problema competentei
instantei. +aca se respin"e exceptia de necompetenta, se declansea$a litispendenta. 2itispendenta nu
constituie un ca$ de proro"are de competenta pentru ca prin deintie cererile identice sunt adresate unor
instante competente si proro"area de competenta inseamna ca instanta care nu este competenta in mod
obisnuit sa solutione$e o cerere devine competenta.
2itispendenta poate i invocata daca cererile se ala inaintea instantelor de ond 3prima instanta
si instanta de apel4.
+aca cererile identice se ala inaintea unor instante de acleasi "rad, ambele in prima instanta
sau ambele in apel, exceptia litispendentei se invoca inaintea instantei investite ulterior. +aca admite
exceptia, dosarul este trimis primei instante investite, de aceasta data, spre deosebire de conexitate, partile
nemaiavand posibilitatea sa solicite reunirea cau$elor la instanta investita mai pe urma.
+aca cererile identice se ala inainte aunor instante de "rad dierit, una in prima instanta,
celalalta in apel, exceptia de litispendenta se invoca inainte instantei de "rad inerior. +aca admite
0
exceptia, aceasta va trimite in mod obli"atoriu dosarul inaintea instantei mai mare in "rad, deci in apel.
+aca una dintre cererile identice este in recurs, #udecata inaintea instantei de ond se suspenda
pana la solutionarea recursului, iar dupa repunerea pe rol, in ata instantei de ond se va invoca exceptia
autoritatii de lucru #udecat.
!supra exceptiei de litispendenta, instanta se pronunta printr-o inc-eiere interlocutorie care
poate i atacata numai odata cu ondul, odata cu -otararea inala.
Proro"area #udecatoreasca de competenta
'ntervine in temeiul unei -otarari #udecatoresti
Ca$uri:
1. +ele"area instantei pentru ca daca o instanta este impiedicata din cau$a unor impre#urari
exceptionale sa unctione$e o perioada indelun"ata de timp, instanta suprema, la cererea partii interesata,
poate dele"a o alta instanta de acelasi "rad care sa #udece cererea.
*oua instanta devine competenta in temeiul -otararii instantei supreme, de aceea proro"area de
competenta este #udecatoreasca.
Pentru a se putea cere dele"area instantei, impre#urarile care impiedica o instanta sa unctione$e
trebuie sa ie exceptionale si din cau$a acestora instanta sa nu poata unctiona o perioada indelun"ata de
timp 3cutremur, indundatie4.
*umai partea poate sa solicite dele"area, nu si instanta pe rolul careia se ala procesul. Cererea
este de competenta exclusiva a instantei supreme care, intrucat nu se prevede altel, se va pronunta cu
citarea partilor.
2. +aca din cau$a abtinerii sau recu$arii nu se poate alcatui completul care sa #udece acest
incident procedural, cererea se solutionea$a de catre instanta ierar-ic superioara. +aca admite abtinerea
sau recu$area, aceasta instanta trimite dosarul unei alte instante de acelasi "rad cu cea pe rolul caria s-a
ivit incidentul procedural, din aceeasi circumscriptie teritoriala.
'nstanta careia i s-a trimis dosarul isi proro"a competenta asupra cererii in ba$a -otararii
instantei superioare care a investit-o in aceste conditii.
%. !dministrarea dove$ilor prin comisie ro"atorie
+e aceasta data, numai acest ra"ment al procesului repre$inta un ca$ de proro"are de
competenta. /tim ca, daca din cau$a unor motive temeinice, administrarea probelor nu poate i acuta la
instanta pe rolul careia se ala procesul, aceasta va dispune ca administrarea sa se aca prin comisie
ro"atorie la o alta instanta e"ala in "rad sau c-iar mai mica in "rad, daca in localitatea respectiva nu exista
o instanta de acelasi "rad, instanta de la domiciliul martorului sau obiectului cercetarii.
!ceasta instanta isi proro"a competenta asuora cererii de administrare a unor probe in ba$a
-otararii instantei care a dispus ca administrarea probelor sa se aca in aceste conditii. 'n inal insa,
probele vor i apreciate de catre instanta care a impus comisia ro"atorie prin abatere de la principiul
nemi#locirii.
4. 'nstanta de appel sau de recurs admite apelul, recursul si considera ca pentru o buna
administrare a #ustitiei, cau$a trebuie trimisa spre re#udecare nu la instanta care a pronuntat -otararea
anulata, repsectiv casata, ci la o alta instanta e"ala in "rad cu aceasta, alata in circumscriptia instantei de
apel sau de recurs.
'nstanta astel investita isi proro"a competenta in temeiul -otararii instantei de apel sau de
recurs.
7
&. /tramutarea pricinilor
(xista doua temeiuri de stramutare: banuiala le"itima si si"uranta publica.
Constituie motiv de banuiala le"itima presupunerea ca impartialitatea instantei ar putea i
aectata din cau$a circumstantelor procesului, calitatii partilor ori a unor relatii conlictuale locale.
Constituie motiv de si"uranta ppublica presupunerea ca #udecata in continuare la instanta
competenta ar i de natura sa duca la tulburarea ordinii publice.
Cererea de stramutare, indierent de motiv, poate i acuta pe tot parcursul procesului si in
ambele a$e ale procesului civil, numai le"itimarea procesuala activa este dierita in ucntie de temeiul
stramutarii.
!stel, stramutarea pentru banuiala le"itima poate i ceruta de oricare dintre parti, pe cand
stramutarea pentru motiv de si"uranta publica poate i ceruta numai de procurorul "eneral de la parc-etul
de pe lan"a instanta suprema. 'ndierent de temriul stramutarii, cererea se depune direct la instanta
competenta sa #udece stramutarea, iar aceasta va anunta de indata despre depunerea cererii de stramutare
instanta care #udeca procesul.
Cat priveste instanta competenta sa #udece stramutarea, cererea de stramutare pentru motiv de
banuiala le"itima este de competenta curtii de apel, daca se cere stramutarea de la o#udecatorie sau de la
un tribunal din circumscriptia sa. +aca se cere stramutarea pe motiv de banuiala le"itima de la o curte de
apel, cererea este de competenta instantei supreme.
/tramutarea pe motiv de si"uranta publica este de competenta exclusiva a instantei supreme.
2a cererea partii interesate si daca se depune in cuantum de 1.000 lei suma ixa, in cuantum
predeterminat astel incat nu este la aprecierea instantei pentru ca aceasta sa mai acorde vreun termen in
ca$ul in care dovada ac-itarii cautiunii nu a ost atasata cererii de suspendare, instanta care #udeca cererea
de ...poate sa suspende #udecarea dosarului pana la #udecarea cererriii de stramutare.
!supra cererii instanta se pronunta cu citarea partilor sau c-iar ara citare daca se invoca motive
temeinice.
'nc-eiera data asupra cererii de suspendare nu este supusa niciunei cai de atac. +aca se admite
cererea, instanta pe rolul careia se ala dosarul va i instiintata de indata pentru a nu mai continua
#udecata.
Cererea de stramutare se #udeca in camera de consiliu cu citarea partilor, printr-o -otarare
deinitiva, ceea ce inseamna ca nu este suscpetibila de apel sau de recurs, dar este susceptibila de
contestatie in anulare sau de revi$uire.
+aca se admite cererea de stramutare, curtea de apel va trimite dosarul unei instante de acelasi
"rad cu cea de la care se ia dosarul, dar care nu se ala oriunde, ci se ala in curcumscriptia curtii de apel
invecinate curtii de appel din care acea parte instanta investita initial. 2a el va proceda si instanta
suprema cand se pronunta asupra cererii de stramutare.
'nstanta care primeste dosarul isi poate veriica competenta, ea devine competenta prin
proro"are, iar apelul sau recursul impotriva -otararii pronuntate de aceasta instanta se #udeca la instanta
ierar-ic superioara instantei devenite competente prin proro"are, iar nu la instanta superioara instantei de
la care a ost stramutat dosarul. 'nstanta de control #udiciar daca admite calea de atac, va trimite dosarul
unei instante din propria sa circumscriptie teritoriala, iar nu din circumscriptia teritoriala a instantei de la
care s-a stramutat dosarul.
+aca cererea de stramutare a ost respinsa, o noua cerere de stramutare pentru aceleasi motive
este indadmisibila. Cererea noua ar putea i intemeiata numai pe impre#urari noi ori pe care prima instanta
de stramutare nu le-a putut avea in vedere.
Proro"area conventionala de competenta, cand partile pot conveni in le"atura cu drepturi de
care pot sa dispuna ca o anumita cerere sa ie #udecata de o alta instanta decat aceea competenta in mod
obisnuit.
,
!cordul de vointa al partilor poate interveni inainte de declansarea procesului sau si ulterior,
dupa inre"istrarea cererii de c-emare in #udecata, cand prin intampinare paratul declara ca este de acord
ca liti"iul sa ie #udecat la acea instanta, desi nu este competenta.
!sadar, daca paratul tace sau nu depune in termen intampinarea, instanta devine competenta nu
urmare a unei proro"arii conventionale de competenta, cii urmare a decaderii paratului din dreptul de a
invoca exceptia de necompetenta teritoriala relativa.
'nstanta aleasa de parti trebuie sa nu ie necompetenta absolut, ceea ce inseamna ca proro"area
conventionala de competenta poate interveni in privinta competentei teritoriale relative.
Pentru a i valabil, acordul de vointa trebuie sa provina de la persoane cu capacitate deplina de
exercitiu.
'n materia consumului, ale"erea de competenta este valabila numai daca a intervenit dupa
nasterea dreptului la despa"ubiri, clau$a compromisorie inserata in contract inainte de acest moment este
considerata ca nescrisa.
6
Curs % PC - 20.02.2014
!ctele de procedura si termenele procedurale
!ctul de procedura repre$inta maniestarea de vointa sau operatia procedurala savarsite de catre
instanta, parti, orice alt participant la procesul civil in le"atura cu activitatea procesuala a iecaruia.
!sadar, actul de procedura este atat maniestarea de vointa, cat si inscrisul care constata aceasta
maniestare de vointa, dar si operatia procedurala de punere in valoare a maniestarii de vointa.
'n ca$ul cererii de c-emare in #udecata, constituie act de procedura atat inscrisul care contine
maniestarea de vointa areclamantului de a se adresa instantei printr-o cerere cu un anumit continut, cat si
operatia procedurala de depunere la instanta a acestui inscris.
'n procedura citarii, este act de procedura citatia ca atare cu continutul predeterminat de cod,
dovada de comunicare sau procesul verbal intocmit in momentul comunicarii citatiei, precum si operatia
#uridica de inmanare de comunicare a citatei.
!ctele de procedura pot i clasiicate in unctie de mai multe criterii:
1. 'n unctie de persoanele sau or"anele de la care emana, sunt acte de procedura ale partilor,
acte de procedura ale instantei si acte de procedura ale altor participanti la procesul civil, cum ar i o
declaratie de martori, raport de experti$a, proces verbal de sec-estru aplicat de executorul #udecatoresc.
'n unctie de coontinutul lor, sunt acte de procedura care contin o maniestare de vointa 3actele
de procedura savarsite de parti4 si acte de procedura care constata o operatie procedurala.
'n unctie de natura lor, sunt acte de procedura #udiciare savarsite in cursul procesului inaintea
instantei si acte de procedura extra#udiciare care sunt savarsite in aara instantei, indierent dupa cum
inainte sau in cursul procesului, de pilda un raport de experti$a acut de una dintre parti ara ca instanta sa
i incuvintat aceasta proba.
'n unctie de mdoul in care sunt intocmite, actele de procedura sunt scrise 3aceasta este re"ula4
si verbale.
Conditiile "enerale pentru intocmirea unui act de procedura 3%4:
1. !ctul de procedura se inc-eie in orma scrisa, ca re"ula valabila pentru orice el de cerere
adresata instantei de #udecata, iar nu cu privire numai la cererile prin care urmeaa sa ie solutionate prin
dispo$itiv, 14, 314 stabileste re"ula ca cererea se ace in orma scrisa.
+e la aceasta re"ula, le"iuitorul a consacrat si exceptii:
-declaratia de abtinere, recu$area, dreptul de repre$entare poate i dat si verbal,
renuntarea la #udecata, renuntarea la drept.
Faptul insa ca, aratarile partii sauu ale altui or"an cum este instanta sunt consemnate in scris nu
le inlatura caracterul de acte savarsite verbal, pentru ca in realitate in acest ca$ este vorba despre doua
acte de procedura: actul savarsit verbal si actul de procedura care consta in consemnarea sustinerilor
verbale.
2. !ctul de procedura trebuie sa prevada prin el insusi aptul ca au ost respectate toate cerintele
le"ii pentru intocmirea lui valabila. !sta se traduce in elul urmator: un act de procedura ace dovada prin
el insusi si nu pot i administrate probe extrinseci pentru a se dovedi contrariul a ceea ce cuprinde actul de
procedura. +e pilda, daca in pv intocmit de unctionarul public insarcinat cu transmiterea citatiei este
inscrisa o anumita data privitoare la comunicarea citatiei, partea nu poate sa dovdeasca cu martori aptul
ca a primit citatia la o alta data.
+e la aceasta re"ula exista exceptia: principiul ec-ipolentei sau al ec-ivalentei si care inseamna
ca numai in ca$urile anume in"aduite de le"iuitor, un act de procedura poate produce eectele altui act de
10
procedura. !stel: in ca$ul in care partea nu poate sa semne$e cererea la data depunerii acesteia si nici la
termenul ulterior, presedintele completului identiica partea, ii citeste continutul cererii si ia
consimtamantul asupra continutului cererii; toate acestea sunt consemnate in inc-eierea de sedinta.
!ctul de procedura al consemnarii in inc-eierea de sedinta este ec-ivalent unei cereri semnate
de catre parte. 'pote$a avuta in vedere de Cod: partea nu poate sa semne$e, nu stie carte, o omisiune a
semnarii va atra"e anularea cererii. 'n ca$ de omisiune nu avem ca$ de ec-ipolenta.
+aca citatia sau actul de procedura se comunica prin posta sau prin serviciul de curierat,
procedura se considera indeplinita la data semnarii de primire sau la data consemnarii reu$ului de
primire, consemnare pe care o ace postasul sau curierul. !ctul de procedura al consemnarii reu$ului de
primire este ec-ipolent actului de procedura al primirii citatiei si al semnarii de primire.
Citatia nu a ost comunicata partii sau nu a ost comunicata cu respectarea termenului preva$ut
la art.1&6, adica cu cel putin & $ile inaintea termenului ixat pentru #udecata ori exista un alt motiv de
nulitate a procedurii de citare. C-iar si in aceasta ipote$a, daca partea este pre$enta in instanta, personal
sau prin repre$entant, la cererea partii interesate se poate acorda un termen pentru pre"atirea apararii.
!ctul de procedura al inatisarii partii in instanta, personal sau prin repre$entant este ec-ipolent actului de
procedura al comunicarii citatiei in conditii de re"ularitate procedurala. /e acorpera prin inatisarea partii
in intanta orice nere"ularitate privind citarea.....
+aca citatia este comunicata teleonic, "reierul intocmeste un proces verbal in care
consemnea$a aspectele in care s-a acut comunicarea.actul de procedura care este Procesul verbal
intoocmit de catre "reier este ec-ipolent actului de procedura al comunicarii clasice a citatiei prin posta,
prin serviiciul de curierat.
'n situatia in care partea primeste sub semnatura o copie de pe act sau solicita ca actul de
procedura sa ie comunicat adversarului ei, de la aceasta data incep sa cur"a termenele procedurale. Ca
re"ula, termenul procedural cur"e de la data comunicarii eective a actului de procedura. 'n aceste situatii,
pprin ec-ipolenta, un alt act de procedura produce eectele comunicarii eective actului de procedura care
marc-ea$a incepputul cur"erii termenului.
Prin urmare, actul de proceduura al primirii sub semnatura a unei copii de pe un inscris este
ec-ipolent cu actul de procedura al comunicarii ori"inalului. !ctul de procedura care repre$inta cererea
unei parti de comunicare catre adversarul sauu a unui act de procedura in raport cu care incepe sa cur"a
un termen procedural este ec-ipolent actului de procedura al comunicarii eective.
7otararea se considera comunicata atunci cand comunicarea a ost acuta odata cu inc-eierea de
incuvintare a executarii silite. Prin urmare, actul de procedura al comunicarii -otararii oodata cu
inc-eierea de incuviintare a executarii silite este ec-ipolent actului de procedura al comunicarii -ootararii
pentru a marca momentul de la care incepe sa cur"a termenul de exercitare a caii de atac.
+aca o parte declara apel inainte de comunicarea -otararii, -otararea se consiidera comunicata
la data deppunerii cererii de apel. !ctul de procedura al depunerii cererii de apel c-iar inainte de
comunicarea -otararii este ec-ipolent actului de procedura al comunicarii -otararii de la care sa inceapa
sa cur"a termenul de apel. (c-ipolenta este importanta pentru ca este posibil ca prima cerere de apel sa nu
i ost acuta in conditii de re"ularitate procedurala in asa el incat de la data depunerii cererii de apel,
cererea sa poata i acuta cu respectarea cerintelor le"ii pentru intocmirea ei valabila, de vreme ce de la
aceasta data incepe sa cur"e termenul de apel.
8ltimele 2 ca$uri de ec-ipolenta sunt valabile atat pentru apel, cat si pentru etapa recursului.
/anctiunea cea mai "rava care intervine in ca$ul nerespectarii conditiilor de intocmire a unui act
de procedura este nulitatea.
'n unctie de caracterul normei incalcate, nulitatea este absoluta sau relativa, dupa cum este sau
nu prevauta in mod expres, vorbim despre nulitati exprese si nulitati virtuale; si dupa cum nulitatea este
sau nu conditionata de vatamare, vorbim despre nulitate conditionata si nulitate neconditionata de
vatamare procesuala.
11
Codul se ocupa in mod expres de nulitatea conditionata si nulitatea neconditionata de vatamare.
*ulitatea conditionara de vatamare
!rt.17& alin.1 spune ca actul de procedura savarsit cu nerespectarea cerintelor le"ii ppoate i
anulat daca a produs partii o vatamare procesuala care nu poate i inlaturata altel. !sadar, pentru a i
nulitatea...% conditii:
1. !ctul de procedura a ost savarsit cu nerespectarea cerintelor le"ii. +e pilda, minuta nu este
semnata de #udecator, -otararea nu este semnata de #udecator, s-a amanat pronuntarea si nu s-a intocmit
inc-eierea de de$batere, -otararea este data de un "reier. 'n toate aceste ca$uri nu s-au resppectat cerinte
anume prev de le"e pentru intocmirea unui act de procedura.
2. 'ntocmirea actului de procedura in asemenea circumstante este de natura sa produca o
vatamare procesuala. Partea care solicita anularea actului de procedura trebuie sa probe$e vatamarea
procesuala suerita oori este posibil ca instanta sa deduuca aceasta vatamare procesuala din circumstantele
procesului. +e pilda, daca procedura de citare nu este le"al indeplinita, instanta poate deduce vatamarea
procesuala suerita de parte care a ost pusa in imposibilitate de a se pre$enta si de a-si ace apararile.
+aca se invoca nerespepctarea principiilor undamentale ale procesului civil, vatamarea procesuala poate
i dedusa de instanta.
%. 9atamarea procesuala sa nu poata i inlaturata decat prin anularea actului. 'n ca$ul nulitatilor
exprese 3anume preva$ute de le"e4, vatamarea procesuala se presupune, ceea ce inseaman ca partea care
invoca nulitatea este scutita de sarcina de a proba vatamarea si revine adversarului ei, care doresta sa
pastre$e actul de pprocedura sa aca dovada ca desi actul de procedura nu a ost intoocmit cu respectarea
cerintelor le"ii, partea care invoca nulitatea nu a suerit nicio vatamare procesuala.
*u se pune semn de e"alitate intre nulitate relativa si nulitate conditionata de vatamare.
*ulitatea este conditionata de vatamare c-iar si in caul nulitatii absolute, atat doar ca in ca$ul
nulitatiilor absolute partea nu trebuie sa probe$e nulitatea pentru ca....
*u ar interveni nulitatea daca vatamarea poate i acoperita. /e poate intampla asta cand minuta
nu a ost semnata de unul dintre #udecatori, compunerea iind cole"iala. 'n acest ca$, -otararea ar putea i
semanta ulterior. +aca insa nu a osr semnata minuta sau -otararea este semnata de catre presedintele
instantei pentru toti #udecatorii din complet, intervine nulitatea si aceasta nu poate i inlaturata prin
semnarea ulterioara pentru ca daca nu a ost semnata minuta inseamna ca #udecatorul nu a participat la
deliberare si nu a pronuntat solutia, iar daca -otararea este semnata de catre presedintle instantei pentru
toti #udecatorii din complet inseamna ca niciunul dintre ei nu a redactat -otararea. /ub pedeapsa de
nulitate, -otararea nu poate sa ie redactata de alte persoane decat cele care au pronuntat solutia.
'n ca$ul se amana pronuntarea, solutia nu este pron in $iuna in care s-au inc-eiat de$baterile,
trebuie sa se intocmieasca....inc-eiere de de$bateri in care se consemnea$a tot ceea ce s-a petrecut la...
'n lipsa inc-eierii de de$bateri, instanta de control #udiciar nu poate ace controlul pentru ca nu
stie ce cereri au acut partile la acel termen, ce solutii a dat instanta acestora, ce probe au ost administrate
si ce conclu$ii inale au pus partile.
2ipsa inc-eierii de de$bateri va atra"e si nulitatea -otararii.
9atamarea se acopera insa daca ceea ce trebuia consemnat in inc-eierea de de$bateri s-a
consemnat in practica in prima parte a -otararii si atunci eviident nu mai intervine nulitatea.
Ca$urile de nulitate neconditionata de vatamare sunt anume prevaute, ele constituie exceptii.
*ulitatea este neconditionata in ca$ul lipsei procesuale de exercitiu, al competentei instantei, al
compunerii si constituirii instantei, al publicitatii sedintei de #udecata si al altor cerinte extrinseci actului
de procedura.
'n raport cu aceasta ultima cate"orie, cererea poate i anulata daca nu este le"al timbrata,
timbra#ul iind o cerinta exterioara cererii.
12
'ntervine de asemnea nulitatea urmare a unei cerinte extrinseci daca nu este repsectat termenul
pro-ibiti, acel termen pana la implinirea caruia actuul de procedura nu poate i savarsit.
:ai intervine nulitatea si in ca$ul in care cererea de apel sau de recurs este depusa la instanta de
apel sau de recurs, iar nu la instanta a carei -otarare se ataca.
:iloacele de invocare a nulitatii: pe parcursul procesului, nulitatea poate i invocata prin
intermediul exceptiei, iar daca s-a pronuntat o -otarare inala, pprin apel recurs contestatie in anulare sau
revi$uire.
*ulitatea ppoate i invocata dierit in unctiie de caracterul normei incalcate. !stel, exceptia
nulitatii absolute poate i invocata oricand pe parcuursul procesului de orice parte interesata, de procuror
sau de instanta din oiciu daca prin le"e nu se prevede altel 3nulitatea de ordine publica poate sa ie
invocata pana intr-un anumit moment al procesului, necompetenta materiala si teritoriala exclusiva4.
*ulitatea relativa poate i invocata numai de catre partea ocrootita prin norma incalcata.
daca se invoca savarsirea unor nere"ularitati procedurale inainte de primul termen de #udecata,
nulitatea relativa poate i invocata numai de catre parat si numai prin intampinare depusa in termen,
pentru ca daca paratul invoca nuli rel dar nu depune intam e deca$ut din dr de a mai invoca nul rel.
+aca se invoca o nere"ularitate procedurala sav pe parc procesului, nul trb sa ie invocata c-iar
la termenul la care a ost savarsita, iar daca partea nu e pre$enta cel mai tar$iu la termenul urmator, si
inainte de a se pune conclu$ii in ond.
!supra nulitatii invocate pe parcursul procesului instanta se pronunta printr-o inc-eiere daca,
indierent de solutia data exceptiei, ea ramane in continuare investita. !dmite exceptia nulitatii procedurii
de citare, ....
+aca, admitand excepptia, instannta de de$investeste, ppronunta o -otarare inala, sentinta sau
deciiiie, duupa ca$.
!nularea actuului de procedura lipseste de eecte actul de procedura respectiv in ceea ce
priveste unctia sa procedurala. !ctul de procedura respectiiv, in masura in care e posibil, ar putea
produce eecte ca un alt act #uridic. +e pilda, o cerere de c-emare in #udecata anulata pt ca reclam nu a
indicat numele paratului, iind anulata, este lipsita de eecte in ceea ce priveste ca cerere de c-emare in
#udecata.!nular unui act de procedura atra"e anularea actului de procedura ie de catre aceeeasi instanta
daca aceasta nu de de$investeste ori daca nulitatea este constatata de instanta de control #udiciar care
anulae$a -otararea, aceasta casea$a -otararea si trimite cau$a aceleiasi instante. 'n situatia in care instanta
este constatata de inst de contr #udici este posibil ca reacerea actului nul sa ie acuta de o alta instanta
atunci cand, le"at de una administrare a #ustitiei, instanta anulea$a -otararea si trimite cau$a spre
re#udecare la o alta instanta din circumscriptia sa teritoriala.
!nularea unui act de procedura va atra"e si anularea actelor de procedura ulterioara in masura
in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare. *ulitatea minutei atra"e si nulitatea -otararii,
nulitatea pentru lipsa...de de$bateri atra"e si...
1%
Curs 4 PC - 0&.0%.2014
.ermenele procedurale
.ermenul procedural repre$inta intervalul de timp pana la numirea caruia trebuie sa ie savarsit
un act de procedura sau dimpotriva, ppana la implinirea caruia nu poate i savarsit un act de procedura.
'n primul ca$, termenul este imperativ, in cel de-al doilea ca$ termenul este pro-ibitiv.
'n unctie de durata lor, termenele sunt pe ani, luni, saptamani, $ile si ore.
'n unctie de modul in care sunt stabilite, termenele sunt le"ale, #udecatoresti si conventionale.
-este un termen conventional termenul arbitra#ului stabilit de parti pprin conventia
arbitrala, termen pana la care tribunalul arbitral trebuie sa pronunte -otararea arbitrala
in unctie de sanctiunea, de consecintele nerespectarii unui termen, termenele sunt absolute
atunci cand nerespectarea lor este de natura sa aecte$e insasi valabilitatea unui act de procedura si
relative cand nerespectarea lor nu aectea$a actul de procedura ci cel mult poate atra"e sanctiuni
disciplinare pentru #udecator.
/unt imperative, de pilda, termenele de exercitare a cailor de atac.
(ste relativ termenul de motivare a unei -otarari #udecatoresti. Faptul ca #udecatorul nu
redactea$a -ot in termen de %0 de $ile nu este de natura sa atra"a...
Calcularea termenelor procedurale
.ermenele pe ani, luni si saptamani se implinesc in $iua corespun$atoare $ilei de plecare.
!tunci cand codul prevede ca termenul este de o luna, durata termenului este de %0 de $ile.
.ermenele pe $ile se calculea$a pe $ile libere, nu se ia in calcul $iua in care incepe sa cur"a
termenul si $iua in care se implineste.
.ermenul pe ore incepe sa cur"a de la ora 00.00 a $ilei urmatoare, de la mie$ul noptii $ilei
urmatoare.
9alabil pentru toate termenele, daca termenul ar urma sa se implineasca intr-o $i nelucratoare
sau in care serviciul este suspendat, termenul se va prelun"i pana la sarsitul pro"ramului in prima $i de
lucru urmatoare.
+aca actul de procedura este transmis prin posta sau printr-un serviciu de curierat, el se va
socoti in termen daca a ost depus in termen si nu oricum, ci prin scrisoare recomandata cu dovada de
primire. 'mpre#urarea ca actul de procedura a a#uns in instanta dupa implinirea termenului nu va atra"e
decaderea pentru ca actul de procedura a ost savarsit inainte de implinirea termenului.
1rice termen are un punct de plecare de la care incepe sa cur"a si un punct de implinire la care
se produce eectul termenului. 'ntre cele 2 puncte se situea$a durata termenelor procedurale.
Cat priveste punctul de plecare, re"ula este ca daca pprin le"e nu se prevede altel, termenul
procedural cur"e de la data comunicarii actului de procedura. 'si "asesc aplicare si aici situatiile de
ec-ipolenta: -otararea este comunicata odata cu inc-eierea de incuviintare a executarii silite; cand o parte
primeste sub semnatura copie de pe actul de procedura sau cere sa se comunice adversarului ei actul de
procedura; partea declara apel, recurs inainte de comunicarea -otararii.
(xceptii de la aceasta re"ula: cand termenul icnepe sa cur"a de la alte momente: cur"e de la
momentul pronuntarii termenul de recurs impotriva -otararii de perimare; cur"e de la incuviintarea
probelor termenul de depunere a listei cu numele si adresele martorilorr sau a doove$ii de ac-itare a
onorariului de experti$a.
Punctul de implinire este acela la care se produce eectul termenului, ceea ce inseamna in ca$ul
termenului imperativ ca actul de procedura nu mai poate i savarsit, iar in ca$ul termenului pro-ibitiv,
dimpotriva, poate i savarsit actul de procedura.
5e"ula este ca intre punctul de plecare si de implinire, termenele cur" continuu ara
posibilitatea de a i intrerupte sau suspendate.
14
(xceptii: 'n urmatorele situatii, termenul procedural se intrerupe:
-termenele nu incep sa cur"a sau daca au icneput sa cur"a se intrerup impotriva persoanei lipsite
sau cu capacitate de exercitiu restransa. 'ntreruperea se produce ppana la numirea repre$entantului )
ocrotitorului le"al.
-termenul se intrerupe prin moartea partii care are interes sa savarseasca un act de procedura in
termenul respectiv. +e pilda, daca s-a comunicat -otararea, ceea ce inseamna ca a inceput sa cur"a
termenul de exercitare a apelului ) recursului, si partea care ar avea interes sa exercite calea de atac
decedea$a. 'n aceasta ipote$e, termenul de exercitare a caii de atac se intrerupe, si se ace o noua
comunicare a -otararii pe numele mostenirii la ultimul domiciliu al partii, ara sa se indice numele si
calitatea mostenitorilor. 'ntreruperea se produce pana in momentul noii comunicari a -otararii.
-a murit repre$entantul partii care are interes sa savarseasca un act de procedura in termen. /e
va ace o noua comunicare a actului de procedura catre parte si intreruperea durea$a pana in acest
moment.
-in materie de perimare, termenul de perimare se intrerupe prin savarsirea de catre partea care
#ustiica un interes, niciodata de instanta un act de procedura savarsit de instanta in cursul perimarii
neatra"and niciodata intreruperea termenului, in reluarea #udecatii procesului. Pentru ca actul de
proceudra al partii sa produca eectul intrerupator de perimare, este necesar sa ie acut in conditii de
re"ularitate procedurala entru ca numai astel dovedeste intentia reala a partii pentru reluarea #udecatii
procesului. Prin urmare, daca cererea de repunere pe rol trebuie sa ie timbrata si partea nu respecta
aceasta cerinta, cererea va i anulata si nu va produce eectul intrerupator de perimare.
.ermenul de perimare poate i si suspendat, iar suspendarea termenelor intervine numai in
materie de perimare. % situatii de suspendare a temrenului de permiare, ca eect al perimari se ia in calcul
si ...:
1. Pe timpul cat durea$a suspendarea voluntara, in cond.art.41% sau un alt ca$ de suspendare
cand suspendarea nu este imputabila partilor, termenul de perimare se suspenda. !ceasta ipote$a este
urmatoarea art.41,: poate
2. 'n ultimele % luni ale termenului de perimare a intervenit una dintre situatiile prev. 2a art.41%
care daca procesul ar i in curs, ar atra"e suspendarea de drept obli"atorie a #udecatii. 'pote$a este
urmatoarea: s-a suspendat..
%. Partea invoca aptul ca din cau$a unor motive temeinice este impiedicata sa savarseasca in
termen actul de procedura pe timpul cat durea$a aceste motive teminice, termenul de perimare se
suspenda. .emeinicia motivelor invocate de parte este lasata la aprecierea #udecatorului.
/anctiunea care intervine in ca$ul nerespectarii unui termen le"al imperativ sau a unui termen
#udecatoresc este decaderea.
'n ca$ul nerespectarii unui termen pro-ibitiv, cum este termenul lasat debitorului de la
comunicarea somatiei pentru a executa voluntar obli"atia, sanctiunea care intervine este nulitatea actului
de procedura.
+aca nu este respectat un termen conventional, termenul arbitra#ului, si tribunalul arbitral nu
pronunta -otararea pana la implinirea termenului convenit de parti, -otararea poate i deiintata pe calea
actiunii in anulare pentru motivul nerespectarii termenului arbitra#ului.
+ecaderea poate i invocata dierit, in unctie de natur anormei care re"lementea$a termenul:
-daca prin le"e nu se prevede altel, nerespectarea unui termen le"al imperativ poate
i invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta pe tot parcursul procesului. /e procedea$a
astel de pilda in procedura recursului pt ca daca intimatul nu iinvoca tardivitatea recursului prin
intampinare si nici nu re$ulta din dosar tardivitatea, recursul este socotit a i acut in termen, prin urmare,
in procedura recursului le"ea prevede ca nerespectarea termenului de recurs care e re"lem printr o norma
imperativ apoate i invocata numai de intimat si numai prin intampinare care trb sa ie depusa in termen.
*erespectarea termenului re"lementat printr-o norma dispo$itiva poate i invocata numai de
catre partea ale carei interese sunt ocrotite prin norma respectiva la data la care s-a produs nere"ularitatea
1&
procedurala, iar daca lipseste cel mai tar$iu la termenul urmator si inainte de a se pune conclu$ii in ond.
Pe parcursul procesului, neresppectarea termenului poate i invocata prin intermediul exceptiei,
iar daca s-a pronuntat de#a o -otarare, prin intermediul cailor de atac, dierit dupa cum ordinea care
re"lem termenul e de oridine publica sau privata.
Ca$urile in care intervine decaderea:
1.Prin le"e este ixat un temren pana la care trb sa ie savarsit un act de procedura, si partea lasa
sa cur"a termenul ara sa indeplineasca actul de procedura respectiv. /iituatia este aceeasi atunci cand
#udecatorul ixea$a un termen pana la care trb sa ie savarsit actul de procedura.
2.2e"iuitorul prevede ca actul de procedura trb sa ie savarsit intr-o anumtia etapa a procesului.
3cererea de recuare poate i acuta numai inainte de de$bateri, doveile trb a i ...inainte de icneperea
de$baterii asupra ondului4;
%. 2e"iuitorul a preva$ut o anumita orrdine in savarsirea actelor de procedura pe care partea nu
o respecta. 1rice nere"ularitate procedurala re"lem printr-o norma dispoitiva trb sa ie invocata la
termenul al care s-a produs acea nere"ularitate, daca lipseste la termenul urmator, insa inainte de
inceperea de$baterile asupra ondului.
/unt situatii in care nu intervine decaderea:
-atunci cand nu este constatata de instanta pentru ca nu exista decaderi de drept, prin urmare nu
mai exista mi#locce procedurale de constatare a decaderii, decaderea se acopera in mod deinitiv;
-partea interesata sa invoce decaderea renunta la acest drept. Pentru a produce eecte, renuntarea
poate i numai in le"atura cu un termen re"lementat printr-o norma dispo$iva si trebuie sa aiba loc
renuntarea dupa impinirea termenului. 5enuntarea trebuie sa proviina de la o parte cu capcitate deplina de
exercitiu, iar renuntarea ca orice act de dispo$itie este personala, ceea ce insemana ca produce eecte
numai asupra renuntatorului.
-decaderea nu intervine in ca$ul obli"atiilor solidare sau indivi$ibile 3coparticiparea solidara -
principiul independentei procesuale, prin exceptie de la acest princ in ca$ul obli"atiilor solidare sau
indivi$ibile eectele actului de procedura avorabil se extind asupra coparticipantilor. Calea de atac care a
ost respinsa ara a i cercetata in ond4
-atunci cand le"ea prevede. !stel, daca partea nu depune in termenul ixat de catre #udecator
lista cu numele si adresele martorilor, va i deca$uta din dreptul de a administra proba, aara de cau$l in
care martorul se pre$inta personal inaintea #udecatorului.
Ca eect al decaderii, actul de procedura savarsit dupa impllinirea termenului este nul.
2e"iuitorul a re"lementat ca un remediu in aceasta materie posibilitatea partii de a solicita
repunerea in termen atunci cand ivoca aptul ca din cau$a unor motive teminice nu a putut sa savarseasca
in termen actul de procedura. Cererea de repunere in termen trebuie sa ie acuta in 1& $ile de la incetarea
impiedicarii, si in acelasi interval de timp trebuie sa ie savarsit si actul de procedura in raport cu care
intervenise decaderea. Cererea de repunere in termen se solutionea$a de catre instanta competenta sa se
pronunte asupra decaderii. Ca atare, daca decaderea este in le"atura cu un act de procedura care trebuia sa
ie savarsit pe parcursul procesului, repunerea in termen se solutionea$a de catre instanta care #udeca acel
proces. +aca repunerea in termen este in le"atura cu o cale de atac, cererea se solutionea$a de catre
instanta competenta sa #udece cale de atac.
+aca in urma admiteriii sau respin"erii cererii de repunere in termen insttanta ramne investita in
continuare cu #udecata procesului, asupra cererii de repunere in termen se pronunta o inc-eiere. +aca
instanta de control #udiciar apprecia$a ca cererea de repunere in termen este intemeiata, o admite prin
deci$ie daca la acelasi termen solutionea$a si calea de atac.
+aca admite cererea de repunere in temmen si ixea$a termen pentru #udecata caii de atac,
instanta de control #udiciar se pronunta printr-o inc-eiere. 'n ca$ul in care respin"e cererea de repunere in
termen ca neondat sau ca tardiva, prin deci$ie instanta de control #udiciar se va pronunta si asupra caii de
atac pe care o respin"e ca tardiv ormulata.
10
5e"ulile comune tuturor cererilor in #ustitie 314,-1&24
1rice cerere in #ustitie trebuie sa ie acuta in orma scrisa si sa cuprinda denumirea instantei,
numele si adresele partilor, obiectul cererii si motivarea acestuia, pprecum si semnatura. +aca este ca$ul,
in cerere trebuie sa se arate si adresa de posta electronica, numarul de ax, numarul de teleon, precuum si
alte asemenea mi#loace care asi"ura transmiterea textului actului si conirmarea primirii lui.
'n ca$urile prevaute de le"ea speciala, cererea poate i transmisa si in ormat electronic in
masura in care partea are semnatura electornica.
+aca este ca$ul, cererea trebuie sa ie timbrata, iar daca cererea trebuie sa ie comunicata,
trebuie sa ie depusa in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare si un exemplar pentru
instanta.
+aca o parte sta in proces in mai multe calitati #uridice sau mai multe parti au un sin"ur
repre$entant, este suicient un sin"ur exemplar pentru comunicare.
+aca partea nu depune numarul suicient de exemplare, instanta ppoate pune aceasta obli"atie
in sarcina oricarei alte parti, pe c-eltuiala partii care avea obli"atia depunerii numarului suicient de
exemplare. 'n ca$ul in care cererea este transmisa in ormat electronic sau prin ax, "reierul ace pe
c-eltuiala partii numarul suicient de exemplare pentru comunicare.
2a cerere trebuie sa se alature daca este ca$ul pentru comunicare in numar suicient inscrisurile
de care partea intele"e sa se serveasca, certiicate ca sunt conorme cu ori"inalul, iar daca cererea este
acuta prin repre$entant, trebuie sa se alature cererii si dovada calitatii de repre$entant.
(ste tot o re"ula comuna pt orice cerere in #ustitie: daca cererea are o denumire "resita,
#udecatorul, in exercitiul rolului activ si in respectarea principiului contradicotirlitatii si al dr la aprare
pune in discutia partilor denumirea corecta. /c-imband denumirea, sc-imba in realitate temiul #uridic,
obiiectul nu poate sa il sc-imbe.
17
Curs & PC - 12.0%.2014
Procedura pprealabila
5e"lementata de 16%, text care stabileste aptul ca in ca$urile anume preva$ute de le"e, instanta
poate i sesi$ata numai dupa parcur"erea unei proceduri prealabile, lucru ppe care reclamantul trebuie sa-l
dovedeasca prin inscrisurile atasate cererii de c-emare in #udecata.
+in expresia olosita de le"iuitor, re$ulta ca parcur"erea procedurii prealabile este obli"atorie si
este re"lementata printr-o norma imperativa.
Cu toate acestea, lipsa procedurii prealbile poate i invocata numai de catre parat, prin
intampinare. Ca atare, daca paratul depune intampinare, dar nu invoca neparcur"erea acestei proceduri ori
intampinarea nu este depusa in termen, cererea nu va putea i respinsa ca inadmisibila.
/e parcur"e procedura prealabila in conditiile le"ii &&4)2004 a coontenciosului administrativ.
Poate i asimilata unei proceduri prealabile obli"atia partilor de a se inatisa inaintea mediatorului in
vederea inormarii asupra avanta#elor medierii si in conditiile art.1014 CPC, text care il obli"a pe creditor
sa il some$e pe debitor si sa-i puna in vedere ca in termen de 1& $ile de la primirea somatiei sa plateasca
datoria. +aca suma nu este platita in cele 1& $ile, creditorul poate sa declanse$e procedura ordonantei de
plata.
'n conditiile art.16% 3%4, daca este declansat un proces in materie succesorala, reclamantul
trebuie sa atase$e inc-eierea emisa de notarul public privitoare la re$ultatul veriicarilor in re"istrele
notariale anume prevaute in Codul civil. 'n acest ca$, codul spune ca lipsa procedurii prealabile poate i
invocata de oricare dintre parti sau de instanta din oiciu.
+esi este inscris in art.16%, in realitate alin% nu consacra o procedura prealabila clasica, tipica
pentru ca procedura succesorala notariala nu este obli"atorie astel incat in lipsa ei instanta sa nu poata i
sesi$ata. 'n realitate, inc-eierea la care se reera art.16%3%4 are numai o valoare probatorie pentru a se
stabili daca a ost declansata procedura succesorala notariala, iar in ca$ de raspuns airmativ, daca au ost
stabiliti mostenitorii si cotele succesorale, daca sunt sau nu renuntatori la succesiune, care este masa
succesorala si eventual daca s-a si reali$at un parta# succesoral prin buna invoiala inaintea notarului, toate
acestea avand drept scop evitarea incarcarii instantelor cu astel de cereri.
Cererea de c-emare in #udecata
Continutul cererii este prev la art.164.
Cererea trebuie sa cuprinda numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, iar in ca$ul p#,
denumirea sau sediul, codul unic de inre"istrare, codul de identiiare iscala, nr de inmatriculare in
re"istrul comertului sau, dupa ca$, nr de inre"istrare in re"istrul persoanelor #uridice, codul iscal si contul
bancar, trebuie trecut codul numeric personal al partilor in masura in care reclamantul cunoaste acest
element de identiicare al paratului. /e aplica prevederile art.14,314 te$a a doua, iar daca reclamantul
domicilia$a in strainatate, este obli"at sa-si alea"a un domiciliu in romania, unde urmea$a sa i se aca
toate comunicarile in le"atura cu procesul.
Cat priveste locul unde urmea$a sa se comunice actele de procedura, codul pune pe acleasi plan
domiciliul cu resedinta pentru ca reclamantul trebuie sa indice domiciliul sau resedinta partilor. Ceea ce
interesea$a nu este comiciliul astel cum este deinit prin le"e 3locul unde partea isi declara locuinta
principala4, ci ceea ce interesea$a este ca reclamantul sa indice locul unde partile locuiesc eectiv pentru a
exista si"uranta ca actele de procedura in le"atura cu procesul a#un" la parti.
Ceea ce interesea$a este locul unde paratul locuieste la momentul investirii instantei,
impre#urarea ca pe parcursul procesului el isi sc-imba locuinta neavand consecinta asupra competentei
teritoriala a instantei, instanta nu-si va declina competenta in avoarea noii....
+aca pe parcursul procesului una dintre parti isi sc-imba domiciliul ) resedinta, sub pedeapsa
1,
neluarii in considerare trebuie sa comunice instantei si adversarului sau, prin scrisoare recomandata cu
dovada de rimire, noua adresa. /ub sanctiunea neluarii in considerare ; daca partea nu indepplineste
obli"atia mentionata, citarea sa la vec-ea adresa, respectiv comunicarea la vec-ea adresa a actelor de
procedura este considerata a i una le"ala, motiv pentru care ulterior partea nu va mai putea invoca lipsa
procedurii de citare ori aptul ca i-a ost incalcat dreptul la aparare, de vreme ce nu cunoaste toate actele
de procedura din proces.
+omiciliul indicat in cerere poate sa ie domiciliul real sau domiciliul ales.
+omiciliul ales, pentru ca instanta sa aca la acest domiciliu comunicarile privitoare la proces,
este necesar ca partea sa indice si persoana care la acea adresa este insarcinata cu primirea actelor de
procedura. 'n lipsa indicarii unei asemenea persoane, citarea se ace la domiciliul real.
'n ca$ul in care reclamantul invederea$a instanntei ca, desi a depus toata dili"enta necesara,
lucru dovedit c-iar cu adresa de la serviciul evidenta a populatiei, nu a putut sa ale adresa paratului, la
cererea reclamantului, citarea paratului se va ace prin publicitate. Prin aisarea citatiei la usa instantei sau
prin publicarea acesteia intr-un $iar de lar"a circulatie.
.rimiterea la art.14,314 te$a ' inseamna ca, daca este ca$ul, adica daca dispune de astel de
mi#loace si daca vrea ca toate comunicarile sa-i ie acute in aceasta modalitate, reclamantul poate sa
indice adresa de posta electronica, numarul de ax, numarul de teleon, orice alt mi#loc care asi"ura
transmiterea textului actului si conirmarea primirii lui.
+aca reclamantul domciilia$a in straiinatate este obli"at sa-si alea"a un domciiliu in 5omania,
indicand si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, iar daca nu indeplineste aceasta
obli"atie, toate comunicarile ii vor i acute prin posta, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire,
pprocedura socotindu-se indeplinita in momentul depunerii la posta a scrisorii recomandate cu
enumerarea actelor de procedura care se comunica.
2. *umele, prenumele si calitatea mandatarului atunci cand cererea este acuta prin mandatar,
iar in ca$ul avocatului, numele si sediul sau proesional, dispo$itiile art.14,314 te$a '' aplicandu-se in mod
corespun$ator.
2a cerere trebuie sa se alature si dovada mandatului, mandatul neavocat - inscris autentic.
%. 1biectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, cand pretuirea este cu putinta,
aratandu-se si modalitatea de calcul pprin care s-a a#uns la aceasta valoare. 'mobilele sunt determinate
prin identiicarea orasului, #udetului a stra$ii si numarului la care se ala, iar daca sunt inscrise in cartea
unciara, prin indicarea nr de carte unciara si a nr cadastral sau topo"raic, dupa ca$.
2a cerere se va alatura inscrisul emis de administratia inanciara privind valoarea de impo$itare
a imobilului.
1biectul este pretentia concreta a reclamantului si el trebuie sa ie determinat sau determinabil,
licit si sa ie posibil.
4. :otivele de appt si de drept ale cererii
:otivele de apt repre$iinta impre#urarile de apt care l-au determinat pe reclamant sa solicite
acel obiect, impre#urarile de apt #ustiica obiectul si ele #ustiica de ce reclamantul l-a c-emat in #udecata
pe acel parat si nu pe altul.
:otivele de drept constituie temeiul #uridic al cererii, undamantul raportului #uridic liti"ios,
care nu se coonunda cu cau$a actiunii. Cau$a actiunii este intotdeauna aceeasi intr-un anumit tip de
actiune.
+aca se invoca autoritatea de lucru #udecat, se anali$ea$a identitatea de ...cu privire la cau$a
cererii de c-emare in #udecata.
&. /emnatura trebuie sa ie acuta olo"ra, neind suicienta te-noredactarea sau
16
dactiilo"raierea numelui reclamantului.
+aca reclamantul contesta semnatura si sustine ca nici nu a dat mandat de repre$entare vreunei
persoane, #udecatorul poate proceda la o veriicare de scripte care consta in aptul ca reclamantul va i pus
sa semne$e in ata #udecatorului. 5eu$ul de a semna este considerat ca o pre$umtie de recunoastere a
semnaturii.
+aca in urma semnaturii acute de reclamant inaintea sa #udecatorul nu se considera lamurit,
poate dispune eectuarea unei experti$e "raoscopice, scoop in care la dosar vor i depuse scripte de
comparatie repre$entate de alte inscrisuri autentice sau sub semnatura privata necontestate de parti,
precum si semnatura acuta inaintea sa.
+intre elementele mentionate, unele sunt considerate esentiale, altele neesentiale.
!rt.160: cererea de c-emare in #udecata care nu cuprinde numele partilor, obiectul 3nu si
valoarea obiectului4, motivele de apt si semnatura va i anulat, se va declara nula.
+ispo$itiile art.200 sunt aplicabile.
.oate aceste lemente cu privire la care a ost prevauta nulitatea expresa sunt considerate
elemente esentiale ale cererii de c-emare in #udecata, in lipsa oricaruia dintre ele, procesul neputand avea
loc.
Prin trimiterea la art.200 inseamna ca modiicarea sau completarea cu privire la aceste elemente
poate i acuta in procedura de veriicare si re"ulari$are a cererii.
2a primirea cererii de c-emare in #udecata, #udecatorul veriica daca sunt indeplinite cerintele
art.164-167, adica daca cererea cuprinde elementele enuntate, este depusa in numar siicient de exeplare
pentru comunicare si , daca este ca$ul, este timbrata.
2ipsurile cererii sunt comunicate reclamantului caruia i se pune in vedere sa modiice sau sa
complete$e cererea in termen de cel mult 10 $ile de la comunicarea aceste instiintari sub pedeapsa de
nulitate.
/anctiunea nulitatii nu intervine insa in ca$ul unei pluralitati de reclamanti sau parati, cand, ata
de numarul mare al acestora, pentru a se putea asi"ura desasurarea in conditii normale a procesului,
#udecatorul le va cere sa-si desemne$e unui sau mai multi mandatari, p ) p#, la domiciliile sau sediile
carora urmea$a sa se aca toate comunicarile in le"atura cu procesul. +aca nu-si ale", 10 $ile pt
reclamanti, paratii pana la primul termen. /e numeste un curator special, sanctiunea nu este anularea
cererii.
+aca reclmantul nu indeplineste obli"atia de modiicare in cele 10 $ile, cererea este anulata,
prin inc-eiere data in camera de consiliu, ara citarea partilor. 'mpotriva inc-eierii se poate ace numai
cerere de reexaminare in cel mult 1& $ile de la data comunicarii.
Cererea de reexaminare este solutionata de un alt complet al instantei, desemnat aleatoriu, iar
pentru #udecata reexaminarii este citat reclamantul.
Cererea de reexaminare poate i admisa numai daca anularea a ost dispusa in mod eronat, ceea
ce inseamna ca nu se impunea modiicarea sau completarea cererii ori a ost dispusa desi reclamantul
modiicase sau completase cererea in termenul impus de #udecator. +aca cererea de reexaminare este
admisa, dosarul este trimis primului complet investit, acela care a anulat cererea de c-emare in #udecata.
(xista o particularitate si in privinta sanctiunii care poate i dispusa in privinta semnaturii pt ca
160 prevede ca lipsa semnaturii poate i invocata oricand pe parcursul procesului in prima instanta,
le"iuitorul a avut in vedere ipote$a in care cererea in mod "resit a trecut de procedura de re"ulari$are. 'n
acest ca$, reclamantul trebuie sa semne$e cererea la termenul ala care se invoca lipsa semnaturii, daca
este pre$ent, iar daca lipseste, cel mai tar$iu la primul termen de #udecata ulterior aceluia la care s-a
invocat lipsa semnaturii.
/anctiunea care intervine pentru lipsa elementelor neesentiale eeste tot nulitatea, numai ca
intrucat in privinta lor nu este preva$uta in mod expres sanctiunea nulitatii, nulitatea este una virtuala.
'n ambele situatii vorbim despre o nulitate conditionata de vatamare.
20
Fixarea primului termen de #udecata
+aca cererea respecta cerintele art.164-167, cererea este comunicata paratului aruia i se pune in
vedere ca, sub pedeapsa decaderii, sa depuna intampinarea in cel mult 2& de $ile de la comunicarea
cererii.
'ntampinarea este comunicata reclamantului care va trebui sa depuna raspuns la intampinare in
cel mult 10 $ile de la comunicarea intampinarii. Paratul ia cunostinta de raspunsul la intampinare din
dosar, raspunsul la intampinare nu se mai comunica.
'n cel mult % $ile de la depunerea raspunsului la intampinare, #udecatorul ixea$a prin re$olutie
primul termen de #udecata care nu poate sa ie mai lun" de 00 de $ile de la data re$olutiei si dispune
citarea partilor.
+aca paratul nu depune intampinare, respectiv reclamantul nu depune raspuns la intampinare,
#udecatorul va ixa primul termen de #udecata la expirarea termenelor pana la care trebuiau savarsite
aceste acte de procedura.
'n pprocesele ur"ente, primul termen poate i stabilit la un moment mai apropiat, iar daca
paratul domicilia$a in strainatate, #udecatorul poate sa ixe$e un termen mai lun" de 00 de $ile, in unctie
de impre#urarile cau$ei.
Prin re$olutia prin care ixea$a primul termen de #udecata #udecatoarul poate sa ia si masuri
pentru administrarea probelor sau daca s-a cerut citarea paratului la intero"atoriu.
2a momentul ixarii primului termen de #udecata, #udecatorul, prin inc-eiere executorie, poate
dispune masuri asi"uratorii sau masuri pentru asi"urarea probelor.
(ectele cererii de c-emare in #udecata
1. (ste investita instanta cu #udecata procesului, in oarte puten situatii #udecatorul civil
investintu-se din oiciiu
2. /e ixea$a limitele cadrului procesual in care se va desasura #udecata cu privire la obiect si
la parti. /era subiectiva a procesului poate i modiicata. Partile pot lar"i cadrul procesual intiital prin
una din cele % orme de interventie ortata, voluntara cand terte persoane intervin din propria initiativa, de
instanta din oiciu in situatiile prev 17,.
%. +aca in pricina respectiiva competenta este una alternativa, sesi$area uneia dintre instante
semniica optiunea reclamantului si care odata acuta, nu mai poate i contestata de parat sau de instanta.
4. +reptul dedus #udecatii devine liti"ios si poate orma obiectul unei cesiuni in conditiile le"ii.
+aca dreptul este strict unul personal, odata ce cererea a ost ormulata de titularul sau, actiunea poate i
continuata de mostenitorii acestuia.
&. 'ntroducerea cererii marc-ea$a punerea in intar$iere a paratului. Ca atare, paratul este
considerat posesor de rea credinta si datorea$a ructe de la introducerea cererii. +aca cererea are ca obiect
un bun individual determinat, pparatul va suporta riscul pieririi ortuite a bunului, iar daca cererea are ca
obiect plata unei sume de bani care nu era purtatoare de dobanda, de la introducerea cererii se datorea$a
dobanda.
0. 'ntroducerea cererii intrerupere cursul prescriptiei extinctive cu conditia ca cererea sa nu ie
respinsa, anulata, perimata sau sa se renunte la #udecata ei.
'ntampinarea este actul de procedura savarsit de catre parat atunci cand paratul vrea doar sa se
apere. 'ntampinarea trebuie sa cuprinda elementele de identiicare ale paratului 3aceleasi cu cele cerute pt
reclamnt4, exceptiile procesuuale pe care paratul le are ata de cererea de c-emare in #udecata, apararile in
ond pe care le ace la cererea de c-emare in #udecata si prin care tinde la respin"erea ca neondata a
cererii, doveile pe care intele"e sa le administre$e pentru combaterea cererii reclamantului si care trebuie
sa ie indicate in aceleasi conditii care trebuie sa ie respectate de catre reclamant si semnatura.
'ntampinarea trebuie sa ie depusa in cel mult 2& de $ile de la comunicarea cererii de c-emare
21
in #udecata, sub pedeapsa decaderiii din dreptul de a administra dove$i si de ainvoca exceptii de
procedura relative. (xcepiile de procedura absolute si exceptiile de ond pot i invocate c-iar daca nu au
ost mentionate in intampinare.
'ntampinarea se depune in numar suicient de exemplare necesare pentru comunicare, insa daca
reclamantul nu sta in proces in mai multe calitati #uridice sau mai multi reclamanti au un repre$entant
comun, este suicient un sin"ur exemplar de pe intampinare.
5e"ula este ca intampinarea este obli"atorie atat pentru #udecata in prima instanta, cat si pentru
#udecata in caile de atac, numai daca le"ea prevede in mod expres ca intampinarea nu trebuie sa ie
depusa.
22
Curs 0 PC - 16.0%.2014
Cererea reconventionala
-actul de procedura savarsit de parat atunci cand are o pretentie impotriva reclamantului, cand
vrea sa obtina obli"area reclamantului ata de el.
Potrivit codului, paratul care are pretentii in le"atura cu obiectul cererii reclamantului derivand
din acelasi raport #uridic sau din raporturi #uridice distincte, insa le"ate de raportul #uridic dedus #udecatii
de catre reclamant, poate sa ormule$e cerere reconventionala.
Prin cererea reconventionala, paratul poate tinde la obtinerea unei compensatii #udiciare atunci
cand creanta sa impotriva reclamantului nu este certa, lic-ida si exi"ibila in asa el incat sa invoce
compensatia le"ala prin intampinare.
Prin cererea reconventionala, paratul poate sa puna in discutie valabilitatea titlului
reclamantului. +aca reclamantul ormuleaa o cerere in revendicare, prin cererea reconventionala paratul
poate sa solicite constatarea nulitatii titlului reclamantului ori sa obtina re$olutiunea ori re$ilierea acestui
titlu.
Prin cererea reconventionala, paratul poate sa urmareasca obli"area reclamantului ata de el.
'ntr-o actiune in evacuare ormulata de reclamant, paratul poate sa ormule$e o cerere reconventionala
prin care sa solicite obli"area reclamantului la contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului prin a
carui evaluare se solicita.
Prin cererea reconventionala, paratul poate sa c-eme in #udecata si terte persoane straine de
proces daca acestea sunt viate prin raportul #uridic dedus #udecatii prin cererea reconventionala, iar aceste
persoane sunt introduse in proces in calitate de parati pentru ca asa le caliica codul.
5eclamantul nu poate sa aca cerere reconventionala la cererea reconventionala a paratului. Cel
mult, in conditiile art.204, va$and cererea reconventionala a paratului, reclamantul ar putea sa-si modiice
cererea de c-emare in #udecata, de aceasta data pana cel tar$iu la primul termen de #udecata la care este
le"al citat.
Formularea cererii reconventionale nu este obli"atorie cum este ca$ul intampinarii, re$ulta din
expresia olosita de le"iuitor.
Cererea reconventionala este o adevarata cerere de c-emare in #udecata. Paratul este reclamant
in cererea reconventionala se spune, codul preva$and ca reconventionala trebuie sa se aca cu respectarea
cerintelor preva$ute pentru cererea de c-emare in #udecata. Prin urmare, trebuie sa cuprinda toate
elementele preva$ute la art.164 pentru cererea de c-emare in #udecata. +e asemneea, daca este ca$ul, se
timbrea$a si trebuie sa se depuna in nr suicient de exmplare pentru comunicare.
Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, iar daca intampinarea nu este
obli"atorie, cel mai tar$iu pana la primul termen de #udecata la care paratul este le"al citat.
Faptul ca cererea se depune odata cu intampinarea trebuie inteles in sensul ca termenul pt
depunerea cererii reconventionale este acelasi cu termenul pentru depunerea intampinarii, adica cel mult
2& de $ile de la comunicarea cererii de c-emare in #udecata. !sadar, depunerea intampinarii nu este o
conditie pentru insasi adminisbilitatea cererii reconventionale.
Cererea reconventionala urmea$a procedura veriicarii si re"ulariarii preva$ute de art.201
pentru cererea de c-emare in #udecata si asta pt ca art.206 care re"lem cererea reconventionala spune ca
dispo$itiile art.201 cele care re"lementea$a veriicarea cererii de c-emare in #ud se aplica in mod
corespun$ator.
'n ca$ul in care cererea reconventionala este acuta cu respectarea cerintelor art.164-167, se
comunica reclamantului si daca este ca$ul, paratilor introdusi in proces prin cererea reconventionala si li
se pune in vedere sa depuna intampinarea.
+upa depunerea intampinarii se poate ixa primul termen de #udecata.
2%
Cat priveste procedura de #udecata a C5, dpdv al criteriului caii procedurale aleasa de parte
pt....este o cerere incidentala, prin urmare este de competenta instantei competente sa #udece cererea
principala. Prin urmare, si porcedura de #udecata a cererii reconventionale este procedura de udecata
preva$uta pt cererea principala.
5e"ula este ca C5 se #udeca odata cuu cererea principala. .otusi, in masura in care numai
cererea principala este in stare de #udecata, ceea ce inseamna ca in privinta cererii principale nu mai sunt
de administrat dove$i, in sc-imb mai sunt de administrat dove$i in privinta cererii reconventionale, cele
doua cereri pot i dis#unse si #udecate separat. /e va constitui un dosar distinct pentru cererea
reconventionala si in mod obisnuit, pentru a evita pronuntarea unor -otarari contradictorii, #udecata cererii
reconventionale se va suspenda pana la solutionarea deinitiva a cererii principale. !ceasta dis#un"ere este
posibila numai atunci cand cererea principala este in stare de #udecata si mai sunt de administrat dove$i pt
cererea reconventioanal, nu si invers.
.otusi, daca solutia ce urmea$a sa se dea cererii reconventionale este strans le"ata de solutia ce
urmea$a sa se dea cererii principale, dis#un"erea nu este posibila. !stel, nu poate i dis#unsa cererea
reconventionala prin care intr-un proces de imparteala #udiciara se solicita completarea masei bunurilor de
impartit. +e asemenea, nu este posibila dis#un"erea reconventionalei prin care se solicita stabilirea
locuintei copilului la parat, daca prin cererea de c-emare in #udecata s-a solicitat oblli"area paratului la
plata pensiei de intretinere.
Cat priveste solutia ce poate i data C5, este in unctie de situatia concreta din dosar si de
raportul #uridic dedus #udecatii prin reconventionala. Prin urmare, pot i admise in intre"ime ambele
cereri, pot i respinse in intre"ime ambele, ambele pot i admise numai in parte ori una sa ie admisa in tot
sau in parte, iar cealalta sa ie respinsa.
Procedura de citare si comunicare a actelor de procedura
Codul stabileste ca re"ula in art.1&% apptul ca #udecatorul nu poate solutiona nicio cerere, nu
poate -otari asupra unei cereri decat dupa citarea le"ala sau inatisarea partii, personal sau prin
repre$entant, aara de ca$ul in care prin le"e se prevede altel.
+in expresia olosita #udecatorul nu poate -otari, re$ulta caracterul imperativ al normelor care
re"lementea$a procedura de citare si comunicare a actelor de proceura, lucru intarit prin alin2 al art.1&%
care impune #udecatorului care constata ca partea care lipseste nu a ost le"al citata, sa amane #udecata si
sa dispuna citarea partii sub pedeapsa nulitatii -otararii. (ste o nulitate expres preva$uta.
+esi norma care re"lementea$a citarea are un caracter imperativ, codul particulari$ea$a
conditiile in care poate i invocata nulitatea pentru ca nulitatea nu poate i invocata oricand pe parcursul
procesului. !stel, daca partea nu a primit citatia cu respectarea termenului preva$ut la art.1&6, adica cu
cel putin & $ile inaintea termenului ixat pentru #udecata sau exista un alt motiv de nulitate a procedurii de
citare si se inatisea$a in instanta, va putea sa ceara acordarea unui termen pentru a-si pre"ati apararea.
2ipsa procedurii de citare se acopera prin ec-ipolenta. Prin umrare, daca nulitatea se acopera prin
pre$enta partii, ea va putea sa ceara acordarea unui termen pentru a-si pre"ati apararea, daca nu o ace nu
va mai putea sa invoce ulterior, si cu atat mai putin direct in calea de atac, lipsa procedurii de citare.
'n ca$ul in care partea nele"al citata nu se inatisea$a la termenul pentru care nu a ost le"al
citata, va putea sa invoce lipsa procedurii de citare sub pedeapsa decaderii, cel mai tar$iu la primul termen
de #udecata la care este le"al citata sau la care se inatisea$a. 'n ca$ul in care partea nele"al citata lipseste,
orice alta parte sau instanta din oiciu pot invoca lipsa procedurii de citare numai la termenul respectiv
pentru care procedura de citare nu a ost le"al indeplinita. Ceea ce este obli"atoriu este ca partile sa ie
le"al citate, iar nu neaparat sa se si inatise$e inaintea #udecatorului, cu o exceptie: in procedura
divortului, daca reclamantul lipseste ne#ustiicat si se pre$inta numai paratul, cererea de c-emare in
#udecata se respin"e ca nesustinuta.
24
Cat priveste locul citarii, citatia care trebuie sa aiba continutul preva$ut la art.1&7 se comunica
la locul indicat in citatie, respectiv domiciliul, resedinta ori sediul persoanei #uridice, dupa ca$.
2ocul indicat in citatie poate sa ie domiciliul real sau domiciliul ales, cu conditia ca odata cu
ale"erea de domiciliu sa i ost indicat si numele persoanei insarcinate cu primirea corespondentei. 'n
lipsa indicarii unei asemnea persoane, citatia se comunica la domiciliul sau sediul real. +e asemenea,
partea poate ale"e ca citatia si orice alt act de procedura sa-i ie comunicat la casuta postala.
/unt situatii in care ale"erea de domiciliu este obli"atorie, respectiv pentru partile care
domicilia$a in strainatate si care trebuie sa-si alea"a un domiciliu in 5omania, cu indicarea persoanei
insarcinate cu primirea corespondentei. 'n ca$ contrar, citarea acestor persoane se va ace prin posta, prin
scrisoare recomandata cu continut delcarat si conirmare de primire, iar data depunerii la posta a scrisorii
recomndate va i considerata drept data a indeplinirii procedurii de citare.
+aca pe parcursul procesului una dintre parti isi sc-imba domiciliul, resedinta, sub sanctiunea
neluarii in considerare va trebui sa instiinte$e instanta si pe adversar prin scrisoare recomndata cu dovada
de primire, cu privire la noua adresa. +aca nu o ace, citarea si comunicarea actelor de procedura la
vec-ea adresa vor i considerate valabil indeplinite, astel incat ulterior partea nu mai poate invoca lipsa
procedurii de citare ori aptul ca nu si-a putut pre"ati apararea intrucat nu a primit acte de procedura.
'n ca$ul in care reclamantul invederea$a ca desi a depus toata dili"enta necesara nu a putut
identiica domiciliul sau sediul paratului, #udecatorul va putea incuviinta ca citarea sa se aca prin
publicitate, prin aisarea citatiei la usa instantei, ori prin aisarea pe portalul instantei. +aca se considera
necesar, pe lan"a aisarea citatiei in aceste conditii se poate dispune si publicarea citatiei in :onitorul
1icial sau intr-un $iar de lar"a circulatie.
'n ca$ul in care s-a dispus citarea prin publciitate, procedura se socoteste indeplinita in a 1& $i
de la data publicarii. Prin urmare, in acest ca$ termenul nu este unul pe $ile libere, ci se va implini exact
in a 1& $i.
+aca ulterior paratul se inatisea$a si probea$a ca a ost citat cu rea credinta prin publicitate,
ceea ce inseamna ca reclamantul stia unde locuieste, vor i anulate toate actele de procedura savarsite
dupa incuviintarea citarii prin publicitate si se reia #udecata procesului de la actul de procedura anulat,
reclamantul putand i obli"at si la despa"ubiri pentru pa"uba cau$ata paratului.
Partea pre$enta in instanta, personal sau prin repre$entant, este obli"ata sa primeasca
inscrisurile si actele de procedura care ii sunt comunicate. 'n ca$ de reu$, comunicarea se considera a i
indeplinita prin depunerea inscrisurilor sau a actelor de procedura la dosar, de unde sub semnatura partea
le poate ridica. Partea poate sa ridice aceste inscrisuri de la dosar si intre termene, mer"and la ar-iva
instantei.
Cat priveste termenul de comunicare a citatiei, suub pedeapsa de nulitate, citatia trebuie sa ie
comunicata cu cel putin & $ile inaintea termenului ixat pentru #udecata, este un termen re"resiv, se
calculea$a inapoi de la momentul termenului, care la aprecierea #udecatorului poate i redus in pricinile
ur"ente. 9a reduce termenul intr-atat sa lase partii care primeste citatia cu mai putin de & ile inaintea
termenului un interval de timp suicient in raport cu impre#urarile cau$ei pentru ca partea sa-si poata
pre"ati aparara. Prin urmare, in nicun ca$ nu se poate reduce termenul in asa el incat sa se considera ca
citatia primita c-iar in $iua procesului este le"al transmisa.
'nmanarea se ace partii personal in locul indicat in citatie. +aca partea primeste citatia 3valabil
si pentru comunicarea oricarui alt act de procedura4, citatia poate i inmanata in locul unde este "asita
partea.
+aca cel citat locuieste intr-un -otel sau intr-o cladire cu mai multe apartamante, citatia poate i
lasata in lipsa destinatarului ei administratorului cladirii, portarului, sau in lipsa, persoanei care il
inlocuieste in mod obisnuit.
Pentru cei care se "asesc sub arme, citatia se inmanea$a prin unitatea militara din care ac parte.
3militarii caarmati4. Pentru cei care alcatuiesc ec-ipa#ul unui vas maritim sau luvial, in lipsa unui
domiciliu cunoscut, citatia se inmanea$a prin capitania pportului de inre"istrare a navei.
2&
Pentru detinuti, citatia se inmanea$a prin administratia locului de detinere, iar pentru bolnavii
internati in sppitale, in sanatorii sau in alte asmenea ase$aminte, citatia se inmanea$a prin directia
ase$amantului respectiv. 'pote$a este ca persoana este internata acolo pentru o perioada indelun"ata.
+aca citatia trebuie sa ie inmanata unei persoane #uridice, unui avocat, notar public sau
executor #udecatoresc, ciitatia se inamanea$ ala sediul acestora si va i primita de persoana insarcinata cu
primirea coresppondentei care va arata calitatea in care semnea$a actul. 'n lipsa unei asemenea persoane,
citatia se inmanea$a administratorului cladirii, in lipsa pa$nicului, portarului sau persoanei care il
inlocuieste in mod obisnuit.
Citatia sau orice alt act de procedura se comunica prin a"entii procedural sau prin alti salariati
ai instantei care transmite actul, ori prin a"enti procedural sau salariati ai instantei in circumscriptia careia
se ala destinatarul daca acesta locuieste in circumscriptia unei alte instante decat aceea care transmite
citatia.
Citatia se transmite in plic inc-is care poarta mentiunea <pentru #ustitie, a se inamana cu
prioritate< si la care plic este atasat ormularul cuprin$and dovada de inmanare, procesul verbal sau
instiintarea pe care, in ucntie de situatia concreta cu care se va coonrunta, le completea$a a"entul
instrumentator.
+aca citatia nu poate i transmisa prin modalitatile pre$entate 3a"enti procedurali ai instantei
emitante sau ai unei alte instante in ra$a careai domicilia$a..4 citatia se comunica in aceeasi metota in plic
inc-is prin posta, de aceasta data cu conirmare de pirmare si continut delcarat, ceea ce inseamna ca la
scrioare sunt enumerate actele de procedura....
+e asemenea, daca partea a indicat acele mi#ooace de comunicare moderna 3adresa de casuta
postala, ax, teleon4, actele de procedur apot i transmise in aceasta modalitate de catre "reier si vor i
insotite de o coirmare a expedierii pe care trebuie sa o complete$e destinatarul si sa o restituie instantei.
'n caul in care cel citat primeste citatia si semnea$a dovada de inmanare, a"entul procedural ii
certiica semnatura si este sin"urul ca$ in care nu se intocmeste proces verbal.
+aca cel citat primeste citatia dar reu$a sa semne$e, a"entul procedural inc-eie proces verbal.
'n ca$ul in care cel citat reu$a sa primeasca citatia, citatia este lasata la cutia postala a destinatarului, iar
in lipsa unei cutii postale, pe usa locuintei destinatarului este aisata instintarea prin care este invitat ca in
termend de cel mult 7 $ile sa se pre$inte la sediul instantei pentru a ridica citatia, repsectiv la sediul
primariei din localitatea respectiva daca cel citat nu locuieste in ra$a sediului instantei emitente.
Prin instintare i se atra"e atentia ca la expirarea temrenului de 7 $ile in care trb sa se pre$inte pt
a-si ridica citatia, procedura de citare se considera indelinita indierent daca se pre$inta sau nu pentru
ridicarea citatiei.
'n cel mult 24- de la aisarea instiintarii, a"entul instumentator trebuie sa restiuie instantei sau
sa lase la sediul primariei citatia si actele de procedur ape care trebuia sa le transmita. Procedura de citare
se socoteste a i indeplinita in oricare dintre cele % situatii mentionate la art.10&.
20
Curs 7 PC - 20.0%.2014
.ermenul in cuostinta
Partea care a depus cererea personal sau prin repre$entant, precum si partea care a ost pre$enta
la un termen, personal sau prin repre$entant, c-iar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va
mai i citata pe tot cursul #udecatii la acea instanta, considerandu-se ca ea cunoaste termenele urmatoare.
!sadar .C se ba$ea$a pe o pre$umtie relativa care are ca obiect aptul ca partea alata intr-una dintre cele
doua ipote$e cunoaste toate termenele de #udecata care se vor acorda in cursul #udecatii la acea instanta.
Pre$umtia .C unctionea$a numai pana la momentul pronuntarii -otararii inale din ) in etapa
procesuala in care se ala #udecata la un moment dat. +upa pronuntarea -otararii inale, daca se exercita
cai de atac, in caile de atac partile trebuie sa ie citate, desi"ur pana in moemntul in care se poate ace din
nou aplicarea .C.
(ste considerata a avea .C si partea care, personal, prin repre$entant sau prin unctionarul
insarcinat cu primirea corespondentei, a primit citatia pentru un termen de #udecata.
.C nu unctionea$a, ceea ce inseaman ca partile trebuie sa ie citate, in urmatoarele situatii;
1. Procesul se redesc-ide dupa ce a ost suspendat. 'n mod iresc, este obli"atorie citarea pentru
ca ultimul lucru pe care l-au stiut partile in le"atura cu procesul este aptul ca #udecata a ost suspendata.
(le nu pot i pre$umate a cunoaste aptul ca dosarul se repune pe rol si la ce moment.
2. Pricina se repune pe rol. (ste avuta in vedere ipote$a in care, dupa ce a ramas in pronuntare,
in etapa deliberarii #udecatorul aprecia$a ca mai este necesar sa se administre$e dove$i ori trebuie
lamurita suplimentar situatia de apt. Pentru aceasta, repune dosarul pe rol si dispune citarea partilor.
%. Partea este c-emata la intero"atoriu, citarea neiind obli"atorie daca a ost pre$enta la
termenul la care s-a incuviintat administrarea probei cu intero"atoriul si cumulativ s-a si ixat termen
pentru ixarea intero"atoriului.
.rebuie sa acem distinctie intre aptul ca partea poate avea .C pentru #udecata procesului, in
"eneral, si aptul ca o astel de parte care poate avea .C trebuie sa ie citata la intero"atoriu, pentru ca
partea care lipseste in mod ne#ustiicat la administrarea probei cu intero"atoriul este sanctionata in puterea
codului pentru ca #udecatorul poate considera aceasta atitudine procesuala a partii drept o recunoastere a
aspectelor in le"atura cu care se urmarea intero"area ei - este o pre$umtie relativa pentru ca partea s-ar
putea pre$enta si sa administre$e dovada contrara.
4. 'nstanta de apel admite apelul si anulea$a sentinta, instanta de recurs admite recursul si
casea$a deci$ia, in ambele ca$uri iind necesara re#udecarea procesului.
'ndierent dupa cum re#udecarea este cu retinere 3re#udecarea o ace c-iar instanta de control
#udiciar4 sau re#udecarea este cu trimitere, dosarul iind restituit instantei care a pronuntat -ootararea
anulata ) casata, dupa ca$, ori instantei competente sau unei alte instante e"ale in "rad cand se considera
ca aceasta este necesar pentru buna administrare a #ustitiei, in vederea re#udecarii partile trebuie sa ie
citate - partile nu mai pot i considerate a cunoaste ce se intampla dupa ce s-a admis recursul ) apelul,
&. Pentru motive temeinice, #udecatorul a dispus citarea partilor pentru iecare termen. +e pilda,
daca #udecatorul aprecia$a ca este posibil ca solutionarea liti"iului sa se aca pe cale amiabila, el va obli"a
partile sa se inatise$e inaintea lui, c-iar daca sunt repre$entate, si o poate ace citand partile.
0. +oua cate"orii de participanti care nu au niciodata....: militarii inca$armati si detinutii.
5e"ula se aplica si in privinta lor, aceste cate"orii de persoane nu sunt obli"ate sa se pre$inte inaintea
#udecatorului, doar daca.... (xceptie, cand daca reclamantul in procesul de divort lipseste ne#ustiicat si se
pre$inta numai paratul, actiunea va i respinsa ca nesustinuta, apare ca o sanctiune impotriva
reclamantului.
27
!lte situatii in care codul prevede citarea - pentru savarsirea anumitor acte de procesura:
a. 1 parte se inscrie in als impotriva inscrisului administrat de cealalta parte. +aca partea care
a administrat inscrisuri lipseste la termenul la care inscrisul este deaimat, #udecatorul o citea$a pentru a
se pre$enta inaintea sa si pentru a declara daca mai intele"e sau nu sa se oloseasca de inscris, pentru ca
daca partea citata in aceste conditii nu se pre$inta inaintea #udecatorului, inscrisul este considerat a i
inlaturat din proces.
b. =udecatorul nu poate sa ceara trimiterea la dosar a ori"inalelor cartilor unciare, a
inscrisurilor ori"inale alate in ar-ivele avocatilor, notarilor publici sau in ar-ivele altor institutii publice.
Cercetarea acestor cate"orii de inscrisuri va i acuta de catre un #udecator din cadrul
completului dele"at si pentru cercetare trebuie sa ie citate partile.
c. +aca, din motive temeinice, varsta, stare de boala, martorul nu se poate pre$enta inaintea
instantei pentru a i audiat, el va i audiat in locul unde se ala, deplasandu-se in acel loc completul,
inclusiv procurorul daca participa la #udecata, iar pentru audiere partile sunt citate.
d. +aca s-a incuviintat eectuarea unei cercetari locale, pentru veriicarea in aara sediului
instantei a starii unui bun care nu poate i adus inaintea instantei, partile trebuie sa ie citate pentru data la
care se eectuea$a veriicarea, aara de ca$ul in care au ost pre$ente la termenul la care s-a incuviintat
eectuarea cercetarii locale si s-a ixat si data deplasarii #udecatorilor.
Cat priveste presc-imbarea termenului de #udecata, indiernt dupa cum este vorba despre un .C
sau un termen pentru care nici macar nu au ost emise citatiile, suicient doar a ost ixat, presc-imbarea
lui poate i acuta numai pentru motive temeinice, din oiciu sau la cererea partii interesate. 'nstanta ar
putea sa presc-imbe din oiciu termenul de pilda daca in $iua in care s-a ixat termen serviciul este
suspendat sau daca, din eroare, s-a ixat termen intr-o $i nelucratoare.
+aca cererea de presc-imbare este acuta de una dintre parti, aceasta trebuie sa #ustiice
interesul in obtinerea presc-imbarii, respectiv sa #ustiice aptul ca ar sueri o vatamare procesuala daca
termenul nu ar i presc-imbat, iar acest interes se aprecia$a intotdeauna prin raportare la partea care cere
presc-imbarea si nu la adversarul sau. 'nteresul trebuie sa ie personal, olosul practic trebuie sa se obtina
pentru sine si nu pentru altcineva.
Presc-imbarea se dispune in camera de consiliu ara citarea partilor si numai daca se dispune
presc-imbarea, partile vor i citate pentru noul termen. 'n toate ca$urile, indi daca partile nici macar nu
cunosc termenul care a ost presc-imbat de instanta, re"ula se aplica in toate ca$urile indierent daca
partile cunosc sau nu termenul presc-imbat.
!ctivitatea de #udecata
+esasurarea procesului civil indiernt dupa cum #udecata este in prima instanta sau intr-o cale
de atac, oate presupune aprcur"erea a doua etape, respectiv cercetarea procesului, si de$baterile in ond.
(tapa cercetarii procesului este aceea in care sunt savarsite acte de procedura necesare pentru a
pre"ati solutionarea procesului, cum ar i:
-ormularea si solutionarea de cereri;
-administrarea de probe;
-invocarea si solutionarea exceptiilor;
-audierea partilor;
/peciic etapei cercetarii procesului in prima instanta 3numai pt cercetarea in prima inst4, este
aptul ca cercetarea se ace in camera de consiliu. !sta ppotrivit codului pentru ca , prin le"ea 2)201% s-a
amanat intrarea in vi"oare a dispo$itiilor care re"lementea$a acest aspect pana la 1 ianuarie 2010.
'n caile de atac, daca este necesara eectuarea cercetarii, in toate ca$urile se ace in sedinta
publica.
'n etapa de$baterilor in ond, care indiernt dupa cum debaterile sunt in prima instanta sau in
2,
caile de atac, sedinta este publica, se pun conclu$ii asupra ondului raportului #uridic liti"ios.
'n ca$ul in care solutia in dosar este urmare a admiterii unei exceptii procesuale, ceea ce
inseamna ca prin admiterea exceptiei procesuale instanta de de$investeste de dosar, nu se a#un"e in tetapa
de$baterilor in ond, ci procesul se inali$ea$a in etapa cercetarii.
/e poate vorbi despre % momente in desasurarea procesului:
-activitatea premer"atoare sedintei de #udecata;
-activitatea din timpul sedintei;
-activitatea ulterioara sedintei de #udecata.
!ctivitatea premer"atoare sedintei de #udecata
8n rol important are "reierul de sedinta, acela care va intra in sedinta de #udecata alaturi de
#udecator, pentru ca el scoate din ar-iva dosarele reparti$ate completului pentru termenul respectiv, si ace
asta veriicand condica determene din ar-iva in care sunt mentionate, pentru iecare complet de #udecata
pentru iecare termen anumite dosare.
+upa ce scoate dosarele, "reierul de sedinta intocmeste lista de sedinta in care va mentiona cu
prioritate dosarele care se #udeca de ur"enta si dosarele mai vec-i.
(l va copia apoi aceasta lista de sedinta in condica de sedinta pe care #udecatorul o completea$a
, la sarsitul sedintei de #udecata din $iua respectiva, scriind in dreptul iecarui dosar masura dispusa,
resectiv termenul de #udecata acordat cu indicarea motivului pentru care s-a acordat termenul sau solutia
pe scurt ori daca este ca$ul, mentiunea ca s-a amanat pronuntarea, aratandu-se data pentru care s-a amanat
pronuntarea.
!ceasta lista de sedinta in care vor i trecute si intervalele orare orientative pentru preentarea
partilor se va aisa la usa salii de sedinta cu cel putin 1- inainte de inceperea sedintei si pe portalul
instantei.
'n cadrul acestei activitati premer"atoare, "reierul ace si o veriicare a dosarelor in sensul ca
veriica daca procedura de citare este sau nu le"al indeplinita si daca este ca$ul si daca mai este timp
semnalea$a presedintelui completului nere"ularitatile procedurii de citare pentru ca eventual procedura sa
ie reacuta.
>reierul veriica de asemnea daca la dosar s-a raspuns unor adrese eectuate de intanta pana la
acel moment.
>reierul preda dosarele #udecatorului spre studiu, lista de sedinta iind necesara si
#udecatorului pentru a consemna pe ea toate aspectele pe care le identiica in dosare si pe care le poate
pune in discutia partilor. +aca participa la #udecata, dosarele sunt puse la dispo$itia procurorului nu de
catre "reier ci de catre presedintele completului.
'n timpul sedintei de #udecata, "reierul intra in sala de sedinta cu dosarele ppentru a le ppune la
dispo$itia partilor, a repre$entantilor lor, cu cel putin #umatate de ora inainte de inceperea sedintei.
=udecata practic in iecare dosar incepe cu apelul partilor, apelul daca este ca$ul al martorilor,
dupa care "reierul ace un reerat prin care comunica instantei situatia din dosar, in special in privinta
procedurii de citare, a eventualelor cereri care s-au depus intre termene in dosar, a inscrisurilor depuse
daca este ca$ul a raportului de experti$a si preda dosarul presedintelui completului care are obli"atia sa
veriice personal le"alitatea procedurii de citare.
Presedintele completului este acela care conduce sedinta de #udecata pentru ca el este cel care
adresea$a intrebari partilor atunci cand compunerea este cole"iala, ceilalti #udecatori putand adresa
intrebari partilor sau martorilor numai cu incuviintarea presedintelui completului.
1rdinea in care presedintele completului da cuvantul partilor este predeterminata si presedintele
completului ace politia sedintei.
'n unctie de situatia concreta din dosar, instanta poate sa amane #udecata, sa suspende #udecata
sau sa ramana in pronuntare asupra unei exceptii procesuala sau asupra ondului.
'nstanta poate sa mai amane #udecata si pentru lipsa de aparare daca se invoca motive teminice,
26
iar temeinicia motivelor este lasata la aprecierea #udecatorului si, o conditie suplimentara, lipsa de aparare
nu este cau$ata de culpa partii sau a repre$entantului ei.
'nstanta poate sa si suspende #udecata daca niciuna dintre partile le"al citate nu se inatisea$a si
in ? niciuna dintre parti, macar una, nu a cerut ca #udecata sa se aca in lipsa, pentru ca daca cel putin una
a cerut nu este necesar ca partile sa se pre$inte....
=uecata mai poate i suspendata si daca ambele parti o cer sau daca solutia ce urmea$a sa se
pronunte in cau$a depinde de solutia ce urmea$a sa se dea intr-un alt dosar ori a inceput 8P cu privire la
savarsirea unei inractiuni a carei constatare ar avea o inraurire -otaratoare asupra -otararii ce urmea$a sa
se dea.
/unt si ca$uri in care #udecatorul este obli"at sa suspende #udecata, el nu are niciun drept de
apreciere: ca$ul in care una dintre parti decedea$ ape parcursul procesului sau a incetat unctia tutorelui
sau curatorului, este obli"atorie suspendarea pana la introducerea in ca$ua a mostenitorilor, repsppectiv
pana la numirea unei alt tutore sau curator ori pana la interveninrea in proces a partii insasi.
'n momentul in care #udecatorul se socoteste lamurit, declara inc-isa cercetarea procesului si
desc-ide etapa de$baterilor in ond in care se pun conclu$iile inale, se anali$ea$a ondul r# liti"ios.
9alabil numai pt #udecata in prima instanta, partile pot conveni ca de$baterea oondului, care ca
re"ula trb sa aiba loc in sedinta publica, sa aiba loc in continuarea cercetarii procesului, in camera de
consiliu.
Pe de alta parte, atunci cand #udecatorul aprecia$a ca de$baterea in sedinta publica ar i de
natura sa aecte$e ordinea sau moralitatea publica, viata personala a partilor, interesele minorilor sau
presti"iul #ustitiei, din oiciul sau la cererea uneia dintre parti, ppoate sa dispuna ca debaterea intre"ului
proces sau numai a unei parti a acestuia, de pilda administrarea unei probe, sa nu se desasoare in sedinta
publica. 'n aceasta situatie, partile vor putea i insotite, pe lan"a aparatori, de repre$entantul lor, daca este
caul repre$entantul minorului, detraducatorul partii care nu cunoaste limba romana, de interpret pentru cei
care nu se pot exprima si de martori, de expert din nou daca este ca$ul.
Cat priveste activit ulterioara sed de #ud, atuncic and s-a acordat termen, "reierul are din nou
un rol important intrucat el trebuie sa intocmeasca inc-eierea de sedinta.
'nc-eierea de sedinta este tot o -otarare, dar se numeste inc-eiere pentru ca este data pe
parcursul procesului si asemenea oricarei -otarari, trebuie sa contina partea introductiva, considerentele si
dispo$itivul.
'n partea introductiva, se mentionea$a instanta, numarul dosarului, data pentru care este
intocmita inc-eierea, numele membrilor compeltului de #udecata si, daca este ca$ul, al procurorului,
pprecum si tot ce s-a intamplat in sedinta de #udecata, la termenul pentru care este intocmita la acea
inc-eiere.
Partea a doua, considerentele, contine motivarea instantei pentru solutia inscrisa in cea de-a
treia parte, in dispo$itiv. /ub pedeapsa de nulitate, inc-eierea trebuie sa ie semnata de #udecator si de
"reier. .oate inc-eierile date pe parcursul procesului sunt inc-eieri premer"atoare, pentru ca premer",
preced darea -otararii inale. 'nc-eieri preparatorii 3inc-eierea prin care instanta se pronunta asupra
probelor, revine asupra acestei inc-eieri4 si inc-eieri interlocutorii 3atunci cand contine o solutie care il
lea"a pe #udecator, nu poate sa revina asupra ei4. 5e"ula este ca inc-eierile se ataca odata cu ondul numai
daca nu se prevede altel. 'nc-eierea prin care s-a respins recu$area poate i tatacata odata cu ondul.
%0
Curs , PC - 02.04.2014
(xcepptiile procesuale
5epre$inta mi#locul procedural prin care, in conditiile le"ii, pe parcursul procesului civil, partea
interesata, procurorul sau instanta din oiciu, ara sa puna in discutie ondul raportului #uridic liti"ios,
invoca nere"ularitati procedurale privitoare la compunerea sau constituirea completului, competenta
instantei sau procedura de #udecata ori lipsuri privitoare la exercitiul dreptului la actiune, urmarind dupa
ca$ amanarea #udecatii, declinarea competentei, reacerea unor acte de procedura, anularea, respin"erea
sau perimarea cererii.
/peciic exceptiei procesuale este aptul ca presupune existenta unui proces in curs. .ocmai de
aceea exceptia procesuala nu poate i invocata niciodata printr-o cerere introductiva de instanta. Ca atare,
prin cererea de apel sau cererea de recurs nu se invoca exceptii procesuale, ci se ormulea$a critici care
constituie motive de apel sau motive de recurs.
! doua particularitate a exceptiei procesuale: exceptia repre$inta un mi#loc de aparare. 'n mod
obisnuit apelea$a la acest mi#loc de aparare paratul, insa exceptiile absolute pot i invocate si de catre
reclamant, de instanta sau de procuror din oiciu.
%. (xceptia procesuala nu pune niciodata in discutie ondul rapportului #uridic liti"ios, nici
macar exceptia de ond nu produce un astel de eect si pe cale de consecinta, exceptia procesuala,
indierent de obiectul ei, nu se conunda cu apararile pe ond.
4. +e re"ula, solutia pronuntata in temeiul unei exceptii procesuale nu are autoritate de lucru
#udecat asupra ondului.
'n masura in care nere"ularitatea procedurala care a dus la admiterea unei exceptii este
inlaturata, poate i declansat un nou proces ara sa se opuna autoritatea de lucru #udecat.
+aca dimpotriva, nere"ularitatea procedurala persista si la momentul declansarii celui de-al
doilea proces, se ppoate spune ca solutia pronuntata c-iar in temeiul unei exceptii procesuale are
autoritate de lucru #udecat intr-un proces ulterior. !stel, daca o prima cerere este respinsa pentru lipsa
calitatii procesuale active si ulterior dreptul dedus #udecatii prin prima cerere de c-emare in #udecata intra
in patrimoniul reclamantului, el va pputea introduce o noua cerere de c-emare in #udecata cu privire la
dreptul respectiv ara sa i se poata opune autoritatea de lucru #udecat.
+aca, dimpotriva, nici pana la declansarea celui de-al doilea proces dreptul in raport cu care s-a
retinut lipsa de calitate procesuala activa in primul proces nu a intrat in patrimoniul reclamantului, noua
cerere poate i respinsa pe temeiul autoritatii de lucru #udecat.
Clasiicarea exceptiilor procesuale
'n unctie de obiectul lor:
-exceptii de procedura;
-exceptii de ond.
(xceptiile de rocedura sunt acela prin care se invoca nere"ularitati procedurale privitoare la
compunerea ) constituirea instantei, necompetenta acesteia ori procedura de #udecata. Cu titlu de exemplu:
exceptia privitoare la incompatibilitate, exceptia lipsei procedurii de citare, exceptia de necompetenta,
exceptia vi$and litispendenta, conexitatea, exceptia de perimare.
(xceptiile de ond sunt acelea prin care sunt puse in discutie lipsuri privitoare la exercitiul
dreptului la actiune. !u un astel de caracter exceptia lipsei de interes, exceptia de prematuritate, exceptia
privind lipsa calitatii procesuale, exceptia lispei capacitatii procesuale de olosinta sau de exercitiu,
exceptia autoritatii de lucru #udecat, exceptia lipsei procedurii prealabile, excpetia privind caracterul
subsidiar al actiunii in constatare ata de actiunea in reali$are.
%1
+pdv al acestui criteriu al obiectului de re"lementare, codul se reera numai la aceste 2
cate"orii. (xceptia inadmisibilitatii nu exista ca atare re"lementata in cod. 'nadmisibilitatea este in
realitate solutia pe care instanta o pronunta ca urmare a admiterii unei exceptii de procedura sau a unei
exceptii de ond.
(x.: atunci cand se invoca necompetenta "enerala cu motivarea ca cererea este de competenta
unui or"an ara activitate #urisdicitionala sau nu este de competenta instantelor romane. 'n toate celelalte
ca$uri, dolutia este de declinare.
2a el, daca se invoca o exceptie de ond, aptul ca s-a exercitat apel)recurs desi in cau$a
respectiva nu putea i exercitata vreo cale de atac. !cel apel sau recurs va i respins ca inadmisibil urmare
a admiterii unei exceptii de ond.
2. 'n unctie de eectul urmarit prin admiterea exceptiei:
-exceptii dilatorii;
-exceptii peremptorii)dirimante.
Cele dilatorii sunt acleea prin care se tinde la amanarea #udecatii, declinarea competentei sau
reacerea unor acte de procedura. !r intra in aceasta cate": exceptia lipsei procedurii de citare,
litispendenta, conexitatea, exceptia de necompetenta 3daca nu se invoca competenta "enerala care sa
atra"a respin"erea ca inadmisibila a cererii4.
(xceptiile permepmtoorii)dirimante sunt acelea prin care se tinde la anularea, respin"erea sau
perimarea cererii.
.oate exceptiile de ond sunt exceptii permeptorii.
(ste posibil ca o anumita exceptie sa inceapa prin a avea un eect dilatoriu, iar in inal sa aiba
un eect permeptoriu sau dirimant. !stel, daca se invoca exceptia lipsei dove$ii calitatii de repre$entant,
instanta amana #udecata pentru acoperirea acestor lipsuri pentru a se ace dovada calitatii de repre$entant,
ceea ce inseamna ca exceptia incepe prin a avea un eect dilatoriu 3se amana #udecat!4. +aca in termenul
acordat de instanta nu se acopera lipsurile semnalate, se produce eectul peremptriu pentru ca cererea este
anulata.
/ituatia este similara in privinta exceptiei lipsei semnaturii de pe cererea de c-emare in
#udecata, cu conditia ca reclamantul sa nu ie pre$ent la termenul la care se invoca exceptia, pentru ca
numai in acest ca $instanta acorda un termen pentru complinirea semnaturii.
%. 'n unctiie de caracterul normei incalcate:
-exceptii absolute 3norma incalcata este una de ordine publica4;
-exceptii relative.
/peciic exceptiei absolute este aptul ca ea ar putea i invocata oricand pe parcursul procesului
daca prin le"e nu se prevede altel. Poate i invocata oricand pe parcursul procesului competenta "enerala.
(xceptiile relative pot i invocate numai de partea ocrotita prin norma a carei incalcare se
invoca la termenul la care s-a produs nere"ularitatea procedurala, iar daca partea nu este pre$enta, cel mai
tar$iu la primul termen de #udecata la care este le"al citata sau se inatisea$a in etapa cercetarii procesului.
+in clipa in care s-a intrat in etapa de$baterilor in ond nu mai poate i invocata nicio exceptie.
Cat priveste modul de solutionare al exceptiilor procesuale, codul stabileste ca instanta se
pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de ond, care ac inutila
#udecata in continuarea cau$ei.
+aca instanta trebuie sa se pronunte asupra mai multor exceptii, va determina ordinea in care se
pronunta asupra acestora in unctie de caracterul si de eectele pe care tind sa le reali$e$e exceptiile
procesuale.
%2
Practic instanta va anali$a cu prioritate acea exceptie procesuala a carei solutionare este
necesara pentru a putea i anali$ate si alte exceptii, precum si acea exceptie a carei admitere ar ace inutila
anali$area celorlalte exceptii.
'nstanta ar putea sa uneasca exceptia cu administrarea probelor sau cu #udecata ondului in
ca$ul in care pentru inali$area cercetarii procesului, respectiv pentru solutionarea atat a exceptiei, cat si a
ondului este necesar sa se administre$e aceleasi dove$i.
'n momentul deliberarii insa, instanta se va pronunta cu prioritate asupra exceptiei procesuale,
iar simplul apt al respin"erii exceptiei nu va duce automat la admiterea cererii de c-emare in #udecata.
/arcina probei
5e"ula este ca acela care ormulea$a o cerere sau invoca o exceptie trebuie sa administre$e
dove$i pentru a aproba cererea sau exceptia. Prin urmare, sarcina probei ii revine aceluia care ormulea$a
o cerere sau invoca o exceptie.
Faptul ca adversarul sau nu trebuie sa administre$e dove$i pana in momentul in care partea care
are sarcina probei trebuie sa-si probe$e sustinerea acuta inaintea instantei, trebuie inteleasa in sensul ca
adversarul celui care ormulea$a cererea sau invoca exceptia nu trebuie sa administre$e el mai intai
dove$i in combaterea cererii sau a exceptiei.
+e la re"ula privitoare la sarcina probei, exista exceptii: dovada nu trb sa ie acuta de aclea
care propune ceva inaintea instantei ci c-iar de adversarul sau:
-in ca$ul pre$umtiilor le"ale relative, partea care doreste sa beneicie$e de pre$umtie este
suicient sa administre$e dove$i care sa declanse$e pre$umtia pentru ca din acel moment adversarul sau,
daca vrea sa rastoarne pre$umtia, sa administre$e dove$i in acest scop. (x: in ca$ul parta#ului de bunuri
comune intre soti, reclamantul trebuie sa dovedeasca pentru a se declansa pre$umtia de comunitate de
bunuri, ca bunurile au ost dobandite in timpul casatoriei.
!tunci cand recunoasterea iliatiei este contestata de catre parintele copilului recunoscut, de cel
recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada iliatiei trebuie sa ie acuta de autorul recunoasterii sau
de descendentii sai.
'n liti"iile de munca, daca salariatul contesta masura dispusa de an"a#ator, an"a#atorul care nu
este decat parat, intimat intr-o astel de contestatie, trebuie sa dovedeasca primul le"alitatea)temeinicia
masurii pe care a luat-o.
+aca se introduce o actiune prin care....la dreptul la marca pentru ca nu a ost olosita & ani
consecutiv, titularul marcii are calitatea de parat.
Pentru a incuviinta probele, instnata trebuie sa constate aptul ca sunt indeplinite cumulativ mai
multe conditii de admisibilitate a probei:
-proba este le"ala, permisa de le"e;
-este verosimila, se tinde la dovedirea unui apt posibil;
-este eprtinenta proba, are le"atura cu procesul respectiv;
-este concludenta, administrarea acelei probe ar putea sa duca la solutionarea
procesului.
:arturisire - repre$inta recunoasterea de catre o parte a unui apt in le"atura cu care cealalta
parte isi intemeia$a o pretentie sau o aparare. !ceasta marturisire poate i acuta spontan sau poate i
obtinuta in procedura intero"atoriului.
:arturisirea poate sa ie #udiciara atunci cand este acuta c-iar in cadrul procesului in care
urmea$a sa ie apreciata, si extra#udiciara daca este acuta in aara procesului.
:arturisirea #udiciara ace credinta deplina cu privire la aptul recunoscut si poate i revocata
numai pentru eroare de apt scu$abila.
%%
:!rturisirea extra#udiciara daca este verbala, este admisibila in cadrul procesului numai in
acele ipote$e in care pproba cu martori este admisibila in cadrul procesului.
:arturisirea este un act #uridic personal, ea putand i acuta numai de parte cu privire la
propriile sale acte sau apte #uridice. 5epre$entantul le"al al minorului poate raspunde la intero"atoriu
numai in le"atura cu actele #uridice si aptele savarsite de el in aceasta calitate de repre$entant, nu
raspunde pentru actele sau aptele minorului.
+aca se doreste luarea intero"atorului unei p, intrebarile care urmea$a sa ie adresate partii
sunt scrise pa partea stan"a a oii de -artie, partea drepata iind lasata libera pentru ca #udecatorul sa
consemne$e in dreptul iecarei intrebari raspunsul dat de parte.
P#, cu exceptia socetatilor de persoane ai caror repre$entanti sunt citati inaintea instantei la
intero"atoriu, raspund in scris, nu vin in ata instantei, la intero"atoriul car eli se comunica in acest scop.
+aca din motive teminice partea nu se poate deplasa inaintea instantei, intero"atoriul este luat partii la
locul unde se ala si pentru aceasta se va deplasa la locul respectiv intre"ul complet, inclusiv procurorul
daca participa la #udecata.
Partea care locuieste in strainatate va i intero"ata prin intermediul mandatarului sau care va
depune raspunsul partii in cadrul procurii speciale data de parte pentru a se raspunde la intero"atoriu.
'n unctie de raspunsurile date la intero"atoriu, amrturisirea poate sa ie simpla, caliicata si
complexa.
:arturisirea simpla contine o recunoastere a aptului cu privire la care partea este intero"ata,
ara niciun el de adau"iri.
:arturisirea este caliicata atunci cand partea recunoaste aptul in le"atura cu care este
intero"ata, insa adau"a elemente anterioare sau concomitente cu acest apt, de natura sa sc-imbe in
realitate consecintele recunoasterii.
:!rturisirea este complexa atunci cand partea recunoaste aptul pretins, dar de aceasta data
adau"a un element ulterior aptului recunoscut in asa el incat in realitate raspunsul este unul ne"ativ.
+aca partea citata la intero"atoriu sau care a primit .C pentru administrarea intero"atoriului
lipseste in mod ne#ustiicat, ##udecatoorul poate sa considere aceasta atitudine procesuala a partii drept o
recunoastere deplina a pretentiilor adversarului care a administrat proba cu intero"atoriul sau numai ca un
inceput de dovada care urmea$a sa ie completat cu administrarea altor probe, respectiv inscriisuri,
martori sau pre$umtii.
'n cadrul procesului civil se administrea$a proba cu inscrisuri si nu cu acte.
'n ca$ul in care toate raspunsurile date la intero"atoriu sunt ne"ative, evident trebuie sa ie
administrate alte dove$i pentru dovedirea, respctiv combaterea cererii.
%4