1

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" DIN GALATI

CATEDRA DE SISTEME TERMICE SI INGINERIA MEDIULUI













PROCESAREA DEEURILOR

















ION V. ION


2

Cuprins

1. Introducere
2. Managementul integrat al deeurilor
3. Cadrul legislativ n domeniul gestionarii deeurilor
4. Principalele probleme n domeniul gestiunii deeurilor
5. Sursele deeurilor solide. Tipuri de deeuri. Compoziia deeurilor solide
6. Caracteristicilor deseurilor
7. Colectarea si transferul deseurilor
8. Tehnologii pentru procesarea de baza a deseurilor solide
9. Reducerea deeurilor i recuperarea materialelor
10. Depozitarea controlata a deseurilor
11. Tehnologii de tratare i distrugere a deseurilor
3

Bibliografie


1. Antonescu N. N., .a, Gestiunea si tratarea deseurilor urbane. Gestiunea regionala, Ed.
MatrixRom, Bucureti, 2006.
2. Bold O.V., Maracineanu G.A., Managementul deseurilor solide urbane si industriale, Ed.
MatrixRom, Bucureti, 2004.
3. Capatina C., Racoceanu C., Deseuri, MatrixRom, Bucureti, 2006.
4. Ianculescu, O., Solid waste engineering, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004.
5. Paunescu I., Atudorei A., Gestiunea deseurilor urbane, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004.
6. Voicu Ghe., Paunescu I., Procese si utilaje pentru ecologizarea localitatilor, Ed. MatrixRom,
Bucureti, 2006.
1. Introducere

Dezvoltarea cultural a umanitii de la societatea nomad la cele sedentare i ulterior
dezvoltarea oraelor a creeat necesitatea gestiunii deeurilor. Cele mai vechi forme de management al
deeurilor menionate chiar n Biblie implicau ngroparea i arderea, ambele continund s fie ntr-o
form mai rafint opiuni de management n sistemele moderne de management integrat al deeurilor.
Conform dicionarului explicativ al limbii romne (DEX 98), prin deeu (de la cuvntul
francez dchet) se nelege rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a
unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv.










Deeuri municipale amestecate






Odat ce o substan sau un obiect a devenit deeu rmne deeu pn cnd este recuperat n
totalitate sau nu mai posed un potenial pericol pentru mediul nconjurtor sau sntatea uman.

Potrivit Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 noiembrie
2008 privind deeurile:
(a) "deeuri" nseamn orice substan sau obiect pe care deintorul l elimin sau intenioneaz sau
are obligaia s se debaraseze;
2. "Deeuri periculoase" nseamn orice deeuri care prezint una sau mai multe dintre proprietile
periculoase enumerate n anexa III;
3. "Uleiuri uzate" nseamn orice lubrifiant mineral sau sintetic sau uleiurile industriale care au devenit
improprii pentru utilizarea pentru care au fost destinate iniial, cum ar fi uleiurile utilizate de la
motoarele cu combustie i uleiurile de cutie de viteze, uleiuri lubrifiante, uleiuri pentru turbine i
uleiurile hidraulice;
4. "Deeuri biologice" nseamn deeurile biodegradabile din grdini i din parcuri, produse alimentare
i deeuri de buctrie din gospodrii, restaurante, catering i spaii de vnzare cu amnuntul i
deeurile provenite din fabricile de prelucrare a produselor alimentare;
5. "Productor de deeuri" nseamn orice persoan ale crei activiti produc deeuri (productor
iniial de deeuri) sau orice persoan care efectueaz operaiuni de pre-tratare, amestecare sau alte
operaiuni care au ca rezultat schimbarea naturii sau a compoziiei acestor deeuri;
6. "Deintor de deeuri" nseamn productorul deeurilor sau persoana fizic sau juridic care este n
posesia deeurilor;
7. "Comerciant" nseamn orice ntreprindere care are un rol principal pentru cumprarea i pentru
vnzarea ulterioar a deeurilor, inclusiv acei comerciani care nu intr fizic n posesia deeurilor;
8. "Broker" nseamn orice ntreprindere care se ocup de recuperarea sau eliminarea deeurilor n
numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intr fizic n posesia deeurilor;
4
9. "Gestionarea deeurilor" nseamn colectarea, transportul, recuperarea i eliminarea deeurilor,
inclusiv supravegherea acestor operaiuni i ntreinerea ulterioar a amplasamentelor de eliminare,
inclusiv aciunile ntreprinse de un comerciant sau un broker;
5
10. "Colectare" nseamn strngerea deeurilor, inclusiv sortarea preliminar i stocarea preliminar a
deeurilor n vederea transportrii la o instalaie de tratare;
11. "Colectare separat" nseamn colectarea n cazul n care un flux de deeuri este pstrat separat n
funcie de tipul i natura, astfel nct s faciliteze un tratament specific;
12. "Prevenire" nseamn msurile luate nainte ca o substan, un material sau un produs s devin
deeu, care reduc:
(a) cantitatea de deeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de via a
produselor;
(b) impactul negativ al deeurilor asupra mediului i sntii umane; sau
(c) coninutul de substane nocive n materiale i produse;
13. "Reutilizare" nseamn orice operaiune prin care produsele sau componentele care nu sunt deeuri
sunt utilizate din nou n acelai scop pentru care au fost concepute;
14. "Tratare" nseamn operaiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregtirea prealabil
valorificrii sau eliminrii;
15. "Recuperare" nseamn orice operaiune al crui rezultat principal este: deeurile servesc unui scop
util prin nlocuirea altor materiale care altfel ar fi fost folosite pentru a ndeplini o anumit funcie, sau
deeurile sunt pregtite pentru a ndeplini aceast funcie n economie n general. Anexa II stabilete o
list ne-exhaustiv a operaiunilor de recuperare;
16. "Pregtirea pentru reutilizare" nseamn operaiunile de verificare, curare sau valorificare prin
reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deeuri sunt pregtite astfel
nct s poat fi refolosite, fr nici o alt operaiune de pre-procesare;
17. "Reciclare" nseamn orice operaiune de recuperare prin care deeurile sunt transformate n
produse, materiale sau substane pentru scopul iniial sau pentru alte scopuri. Aceasta include
retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energiei i conversia n materiale care vor
fi utilizate drept combustibil sau pentru operaiunile de rambleiere;
18. "Regenerarea uleiurilor uzate" nseamn orice operaiune de reciclare prin care uleiurile de baz
pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, n special prin ndeprtarea contaminanilor, a produselor
de oxidare i a aditivilor coninui n astfel de uleiuri;
19. "Eliminare" nseamn orice operaiune care nu este de valorificare, chiar n cazul n care
operaiunea are ca o consecin secundar recuperarea de substane sau de energie. Anexa I stabilete o
list ne-exhaustiv a operaiunilor de eliminare;
20. "Cele mai bune tehnici disponibile" nseamn cele mai bune tehnici disponibile astfel cum sunt
definite la articolul 2 alineatul (11) din Directiva 96/61/CE.



2. MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEEURILOR

Exist diferite moduri de gestionare a deeurilor n scopul minimizrii riscului pentru sntatea
public i mediu. Mult timp, managementul deeurilor s-a realizat ntr-un mod fracionat i relativ
neplanificat. Experiena a artat c o abordare mai durabil a utilizrii resurselor i a managementului
deeurilor este necesar. Dezvoltarea durabil este un echilibru ntre nevoile economiei, societii i
mediului.
Pasul spre abordarea integrat a managementului deeurilor a fost fcut n 1962, cnd aceast
abordare a fost descris ca tratnd problema n totalitatea ei ca un sistem interconectat de operaii i
funcii. Recunoaterea complexitii practicilor de management a deeurilor i acceptarea c analiza i
modelarea matematic a sistemelor sunt necesare optimizrii operaiilor de management a reprezentat
pasul fundamental spre conceptul de management integrat al deeurilor.
Recunoaterea faptului c implementarea sistemelor de management integrat trebuie s se fac
diferit de la caz la caz s-a produs n 1978, cnd Agenia de Protecia Mediului din SUA a declarat c
metodele de management a deeurilor, echipamentul i practicile nu trebuie s fie aceleai pe tot
teritoriul rii atta timp ct condiiile difer i este vital ca procedurile s difere pentru a le satisface.
Aceasta a fost trecerea de la o abordare ierarhic a managementului deeurilor la o abordare ce este
mai flexibil n aplicare.
6
n 1991, un grup de lucru al Comunitii Economice Europene a publicat un proiect de strategie
regional pentru managementul integrat al deeurilor care definete managementul integrat al
deeurilor ca un proces al schimbrii, n care conceptul de management al deeurilor este lrgit gradual
pentru a include eventuala necesitate de control al fluxurilor de gaze, lichide i materiale solide din
mediul omului. Astfel, conceptul de management integrat al deeurilor include toate tipurile de
deeuri, opiunea utilizrii unei game de tehnologii de tratare depinznd de situaie. Tot n aceeai
perioad s-a dezvoltat i conceptul de dezvoltare durabil ca dezvoltarea care urmrete nevoile
prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface nevoile lor.
Raportul Brundtland al Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare (World Commission for
Environment and Development - WCED) intitulat "Viitorul nostru comun (Our Common Future)
subliniaz clar c dezvoltarea durabil poate fi realizat numai dac societatea n general i industria n
particular au nvat s produc mai mult din mai puin (more from less); mai multe bunuri i servicii
cu mai puine resurse (inclusiv energie) i mai puin poluare i deeuri.
Sistemele de management integrat al deeurilor combin fluxurile de deeuri, colectarea
deeurilor, metodele de de tratare i eliminare ntr-un sistem de management al deeurilor care are
drept obiectiv dezvoltarea durabil, eforturi economice i sociale acceptabile pentru orice regiune
specific. Aceasta este realizat prin combinarea unor opiuni de tratare a deeurilor incluznd
reducerea deeurilor, refolosirea, reciclarea, compostarea, fermentaia anaerob (biogazificarea),
tratamentul termic i depozitarea controlat pe sol. (fig.1).
Esenial este nu cte opiuni de management al deeurilor sunt folosite, nici dac ele sunt
folosite n acelai timp ci cum sunt ele combinate ntr-un mod optim ca parte a unei abordri integrale.
Managementul integrat al deeurilor ia n considerare ntregul sistem i caut cea mai bun combinaie
a metodelor pentru a minimiza costurile i a maximiza protecia mediului i beneficiul social.

Principiile managementului integrat al deeurilor sunt:
managementul integrat al deeurilor face posibil ca deciziile s se bazeze pe cele mai bune practici
i costuri transparente. Cu ct este mai mic cantitatea de deeuri produse cu att costurile ce revin
generatorului de deeuri sunt mai mici. Aceasta ofer stimulente pentru utilizator s reduc
cantitatea de deeuri pe care le genereaz;
managementul integrat al deeurilor ia n considerare toate opiunile (colectare, reciclare,
compostare, fermentarea anaerob, tratarea termic cu recuperarea cldurii i depozitarea
controlat pe sol) pentru ntregul flux al deeurilor solide municipale;
mprirea responsabilitilor. Productorii, distribuitorii, negustorii cu bucata si consumatorii au
responsabilitatea de a susine managementul integrat al deeurilor. Fiecare grup este responsabil
pentru managementul corect al deeurilor pe care le produc;
sunt considerate trei criterii: aciunea asupra mediului, eficiena economic i acceptabilitatea
social;
aplicarea flexibil la diferite comuniti i regiuni;
costuri transparente pentru managementul deeurilor;
recuperarea i reciclarea orientate spre pia;
evaluarea continu pentru acomodarea la schimbrile n cantitate i calitate a fluxului de deeuri.

Managementul integrat al deeurilor este un concept ce are aplicatii locale diferite i care
depinde de multe variabile cum ar fi compoziia fluxului de deeuri, infrastructura, pieele pentru
materialele reciclabile, buget, legislaia local i disponibilitatea terenului pentru depozitare.
Managementul integrat al deeurilor caut cele mai bune opiuni pentru managementul deeurilor cu
accent pe evaluarea tuturor strategiilor disponibile de a oferi sisteme mai durabile.

T
r
a
t
a
r
e

t
e
r
m
i
c
a
T
r
a
t
a
r
e

b
i
o
l
o
g
i
c
a
F
e
r
m
e
n
t
a
r
e

a
e
r
o
b
a

(
c
o
m
p
o
stare)
D
e
p
o
z
i
t
a
r
e
a

c
o
n
t
r
o
l a
t
a
F
e
r
m
e
n
t
a
r
e

a
n
a
e
ro
ba
I n
c
i n
e
r
a
r
e

f
a
r
a

r
e
c
u
p
e
r
a
r
e
I n c i n
e
r
a
r
e

c
u

r
e
c
u
p
e
r
a
r
e
d
e
c
a
l
d
u
r
aU
t
i
l
i
z
a
r
e

g
a
z

d
e
l
a

d
e
p
o
z
i
t
a
r
e
R
e
c
i
c
l
a
r
e
Reducere si
refolosire
d
e

c
a
l
d
u
r
a
producere de energie

Fig. 1. Elementele unui sistem de management integrat al deeurilor.
7
8

3. CADRUL LEGISLATIV IN DOMENIUL GESTIONARII DESEURILOR

Activitile n cadrul gospodririi deeurilor sunt reglementate n Romnia, ca i n toate rile
europene, prin lege. Nevoia de reglementare deriv din potenialul conflictual presupus de proprietile
amestecului de reziduuri. Deeul din locuine conine componente care pot fi descompuse biologic, ca
i chimic i/sau fizic reactive. De aceea exist pericolul vtmrii mediului nconjurtor i a zonei de
locuit n timpul transportului necorespunztor al deeurilor. Lezarea populaiei prin ageni patogeni din
materialul organic din deeurile menajere, de la abator i spital aflate n aer liber este la fel de
periculoas ca de exemplu efectele gazelor degajate din deeuri asupra climei.
Trebuie de aceea ca datele necesare pentru protejarea sntii i a mediului nconjurtor s fie
reglementate prin legi.
Iau natere astfel, prin activitile statului n cadrul preocuprii pentru asigurarea calitii vieii,
norme pentru manevrarea deeurilor n mod direct (prin Ordonana de Urgen a Guvernului Romniei
privind regimul deseurilor, alte ordonane i norme tehnice), respectiv indirect prin normele domeniilor
tangente.
Baza pentru contruirea cadrului juridic al managementului deeurilor este format de legislaia
pentru administraia public i preocuparea pentru asigurarea calitii vieii i a sntii.
Un alt sector important este constituit de legislaia proteciei mediului, n corelaie cu legile
pentru protecia apelor.
Pe lng protejarea mpotriva efectelor nocive ale deeurilor, trebuie luate n considerare o serie
de aspecte economice i de a organiza ca atare gospodrirea deeurilor.
Condiiile cadru pentru diversificarea activitilor economice, de exemplu reciclarea
materialelor, trebuie de asemenea s fie reglementate. Posibilele forme de aciune trebuie s se
concretizeze n spiritul unei gestiuni corespunztoare. i n ntreprinderile de producie trebuie
organizat colectarea separat a prii valorificabile, n spiritul unei economii n circuit.
Integrarea legislaiei europene privind gestionarea deeurilor

Pentru Romnia este necesar adaptarea dreptului naional la standardele europene.
Ordonana de Urgen 78/2000 privind regimul deseurilor, completata si aprobata prin Legea
426/2001, ia n considerare coninutul directivelor 75/442/CE despre deeuri i 91/689/CE despre
deeuri periculoase.
Legile naionale, ordonanele, normativele i standardele tehnice care vizeaz managementul
deeurilor sunt ordonante n cele ce urmeaz, dup domeniile de competen:
Legea protectiei mediului nr.137/1995 republicata cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor
HG nr. 123/2003 privind aprobarea Planului National de etapa de Gestionare a Deseurilor
OUG nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobata cu modificari prin
Legea nr. 465/2001 si modificata prin OUG 61/2003
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase
HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor
Ordinul nr.95/2004 privind stabilirea criteriilor si procedurilor de acceptare a deseurilor la
depozitare si lista nationala de deseuri acceptate de fiecare clasa de depozit de deseuri
Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului
national de gestionare a deseurilor
HG nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor
Ordinul nr. 756/2005 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor
HG nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, modificata si completata de HG nr.441/2002
HG nr. 1159/2003 pentru modificarea HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate
HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase
9
HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor
policlorurati si altor compusi similari
Ordinul nr.279/2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul
compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase
HG nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
Ordinul 880/2004 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de
ambalaje
HG nr. 1357/2002 pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul si supravegherea
importului, exportului si tranzitului de deseuri
HG nr.228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea
importului, perfectionarii active si a tranzitului
Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului
peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora
HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
Ordinul nr.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor
pe teritoriul Romaniei
Ordinul nr.344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a
solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura
HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de
ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii
Ordinul 117/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de de aplicare a HG nr. 166/2004
pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET
postconsum in vederea reciclarii
Ordinul 338/2004 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice
in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a
deseurilor de ambalaje
Ordonanta de Urgenta nr.99/10.11.2004 privind instituirea Programului de stimulare a innoirii
Parcului national auto
Ordonanta de Urgenta nr.1/21.01.2005 pentru modificarea OUG nr.99/2004 privind instituirea
Programului de stimulare a innoirii Parcului national auto
Ordinul nr. 130/2005 pentru aprobarea Instructiunilor privind modalitatile de aplicare a OUG
nr.99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a noirii Parcului national auto, modificata si
completata prin OUG nr.1/2005
Hotararea nr. 2406/21.12.2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz.
10

3. PRINCIPALELE PROBLEME DIN DOMENIUL GESTIUNII DEEURILOR

Condiii de evacuare, transfer, recuperare i procesare a deeurilor solide

Manipularea i procesarea deeurilor solide implic dou tipuri de probleme:
- sntatea i sigurana publicului
- sigurana i sntatea lucrtorilor.
Deoarece activitile n staiile de transfer, recuperarea deeurilor i evacuarea acestora prezint
un pericol potenial, accesul publicului trebuie s fie controlat i foarte limitat. Staiile cele mai
convenabile pentru depozitarea articolelor reciclabile pentru public trebuie s fie la distane mari de
principalele ci de trafic public. Pentru sigurana publicului, acesta nu trebuie s fie lsat s arunce
deeurile direct n puul staiilor de colectare i transfer. Rampele de gunoi sau gropile de gunoi trebuie
s fie prevzute cu garduri care s mpiedice accesul publicului i cu indicatoare pe care s fie scris
Accesul interzis.
Principalele cerine cu privire la sigurana i sntatea muncitorilor sunt:
pulverizarea de ap peste deeuri pentru a mpiedica ridicarea prafului;
folosirea mtilor de praf pentru muncitori, care s previn inhalarea prafului;
folosirea mtilor cu aer condiionat i filtre de praf;
folosirea mbrcmintei de protecie, a nclmintei de siguran, a mnuilor impermeabile, a
ochelarilor de protecie i a dopurilor de urechi pentru protecia personal.
Compostarea este procesul de convertire a deeurilor organice n ngrmnt pentru sol.
Problemele de sntate public ce apar se datoreaz riscului ca organismele patogene s
supravieuiasc n urma proceselor. Este important ca produsul finit, dac este livrat pieii s fie lipsit
de organisme patogene. n general, cele mai multe organisme patogene ce se gsesc n deeuri sunt
distruse la temperaturile folosite n operaiile de compostare (55C pentru 2-3 sptmni).
Metalele grele pot constitui, de asemenea, o problem n procesele de compostare. Cnd
metalele din deeuri sunt mrunite, particulele de metal se pot ataa de materialul organic care, dup
compostare, este aplicat pe sol. Metale precum cadmiu, plumbul i mercurul sunt foarte toxice.

Poluarea apei i a aerului produs prin procesarea deeurilor solide

Una dintre problemele asociate depozitrii pe sol a deeurilor solide este producerea de gaz
metan de ctre microorganismele ce descompun anaerobic materia organic. Gazul se poate infiltra
prin gunoi i se poate acumula n depozite care dac nu sunt ventilate, prezint pericol de explozie.
O alt problem o constituie poluarea apei, dac deeurile nu sunt depozitate corespunztor pe
suprafaa pmntului. Dac nu se controleaz infiltraiile ce rezult din precipitaii, apa va curge
printre deeuri. Acest lichid (levigat) dizolv materiile organice i metalele grele i ptrunde n apele
freatice sau de suprafa din apropiere nrutind calitatea lor.
Incineratoarele produc o cantitate mare de cenu, care este depozitat n rampe de gunoi
speciale. Aceast cenu conine materiale toxice, cum ar fi: metale grele i dioxin i poate polua
apele subterane.
nlturarea necorespunztoare a deeurilor solide poate duce la poluarea aerului cu gaze ru
mirositoare, fum i produse ale arderii deschise 9necontrolate).
O alt problem ridicat de nlturarea deeurilor este cea a polurii aerului cu particule i gaze
provenite de la rampele de gunoi i incineratoare. Gazele poluante rezultate de la incineratoarele fr
echipamente de tratare a gazelor pot conine: CO, SO
2
, NO
X
, dioxin i acid clorhidric gazos. Aceste
gaze pot cauza probleme serioase de mediu i sntate, cum ar fi: probleme respiratorii, cancer, smogul
i ploile acide.

Aspecte privind sntatea public i protecia mediului

11
Protecia sntii publice, a mediului nconjurtor i estetica sunt principalele motive pentru
nlturarea i depozitarea deeurilor solide. O evacuare necorespunztoare a deeurilor atrage
obolanii, mutele, narii i multe alte tipuri de insecte.
Deeurile impropriu depozitate ofer hran i loc pentru nmulirea roztoarelor i insectelor i
polueaz solul, apele de suprafa ct i aerul. Alte componente ale deeurilor solide, cum ar fi cuiele,
obiectele metalice ascuite, cioburi de sticl, pesticidele provenite din gospodrii, solvenii i buteliile
de spray pot fi de asemenea periculoase. Reglementrile privind sntatea public trebuie s limiteze
accesul public n zonele de lucru i s impun folosirea echipamentelor de protecie pentru muncitori.

Surse de boli infecioase

Datorit umiditii i cldurii, cele mai multe deeuri organice i menajere devin surse de
infecie. Aa cum s-a menionat mai nainte evacuarea sau depozitarea improprie a deeurilor solide
atrage roztoarele, narii i mutele care sunt purttori primari de ageni patogeni. Deeurile precum
sunt anvelopele uzate i recipienii de orice fel rein apa, care ofer un loc propice pentru nmulirea
narilor. Principalele boli infecioase transmise de mute i nari sunt gastroenteritele, hepatitele,
dezinteria i encefalita. narii i mutele pot transmite de asemenea malaria, febra tifoid i
paratifoid, holera i febra galben. Aceste boli sunt ntlnite mai ales n rile subdezvoltate, datorit
condiiilor insalubre din aezrile urbane. Pot fi ntlnite i alte boli, precum ciuma bubonic i tifosul,
transmise de mutele i pduchii, care vin n contact cu roztoarele.


Riscuri fizice i chimice

Generarea organismelor patogene i transmiterea bolilor infecioase nu sunt singurele aspecte
ce in de sntatea public. Cteva componente ale deeurilor solide pot fi de asemenea surse de
pericole pentru sntatea public i pentru mediul nconjurtor.
n multe ri, mai ales n cele dezvoltate, sunt folosite n gospodrii chimicale precum:
insecticidele, erbicidele, pesticidele, fluidele pentru curare (mai ales cele bazate pe amoniac),
solveni, arsenic sau compui ce conin plumb. Recipienii acestor materiale nu sunt ntotdeauna golite
complet nainte de a fi aruncate i chiar n cantiti mici, chimicalele rmase prezint un pericol pentru
oameni i animale. Multe din aceste deeuri, inclusiv chimicale toxice, azbestul provenit din demolri
i deeuri medicale sunt prezente n deeurile solide municipale. Evacuarea acestor deeuri constituie
un mare potenial de contaminare a solului i a apei de suprafa, iar obiectele ascuite i ruginite din
metal i cioburile de sticl pot provoca rni serioase.
Cei care manipuleaz deeurile, ct i publicul sunt expui pericolului de explozie sau de
aprindere a solvenilor sau a gazolinei. Echipa ce colecteaz deeurile este expus pericolelor fizice i
chimice atunci cnd se manipuleaz containerele cu deeuri n vederea golirii lor n vehicole de
colectare.
Tot mai mult, managementul deeurilor se preocup de pregtirea i mbuntirea mecanizrii
operaiilor de colectare pentru reducerea riscului de rnire a muncitorilor i de cretere a eficienei
muncii.

Prevenirea bolilor infecioase i a altor pericole

Controlul mutelor necesit eliminarea locurilor de rspndire i ngrdirea ccesului acestora la
hran. Aceasta implic curenie, ordine, o bun gospodrire i aplicarea msurilor sanitare
recomandate: eliminarea hranei accesibile mutelor, a umiditii i a cldurii. Deeurile organice
trebuie puse n containere bine nchise i curate la exterior. Containerele trebuie pstrate n locuri
aerisite i rcoroase, iar scurgerile din acestea trebuie evitate. Containerele pentru deeurile solide
trebuie curate cu ap fierbinte i amestecuri de curire i prevzute cu garnitur interioar rezistent
la ap pentru evitarea murdririi prin scurgere. Mutele de cas, ce se dezvolt n pmnt, pot penetra
pe o adncime de 1,5 m pmntul necompactat i aproape 125 mm pmntul compactat. Aceasta arat
12
importana colectrii prompte, a nlturrii i compactrii pe msur ce se depoziteaz, urmat de
acoperirea zilnic cu pmnt a deeurilor.
Controlul narilor impune eliminarea locurilor de rspndire. Dac recipienii aflai printre
deeuri sunt sfrmai n buci pentru a nu reine apa, problemele narilor asociate cu deeurile
solide pot fi eliminate.
Populaia de obolani poate fi controlat prin pstrarea deeurilor organice n containere bine
nchise din metal sau plastic. n plus, frecvena colectrii i curirii spaiilor de colectare este
important. Acoperirea compact zilnic a deeurilor depozitate liber pe suprafaa pmntului (rampe
de gunoi) duce la nlturarea roztoarelor.
13

4. SURSELE DEEURILOR SOLIDE. TIPURI DE DEEURI. COMPOZIIA
DEEURILOR SOLIDE

Dup natura i locul de producere, deeurile se clasific n :
a) Deeuri municipale
b) Deeuri industriale
c) Deeuri agricole
d) Deeuri periculoase.

a) Deeurile municipale includ: deeurile din gospodrii, din instituii, sectorul comercial, municipal
i cel industrial mai puin deeurile de proces.
Deeurile din gospodrii, numite i rezideniale include materiale solide evacuate din
locuinele singulare, multifamiliale i blocuri precum deeurile menajere, moloz, vechituri, rebuturi,
deeuri voluminoase i cenu.
Deeurile menajere rezult din activitile de preparare, mpachetare i consumul hranei.
Aceste deeuri sunt n mare parte putrescibile. Eliminarea rapid de la locul de generare, stocarea
atent i depozitarea sunt necesare deoarece aceste deeuri atrag obolanii i mutele i produc
mirosuri puternic neplcute.
Molozul, vechiturile i resturile constau din hrtie i produse din hrtie, ambalaje din sticl,
bidoane, cutii de conserve, articole din plastic, haine vechi, produse din piele, metal, sticl, ceramic,
praf, deeuri din grdini i altele.
Deeurile voluminoase cuprind deeurile grele i mari, cum ar fi: articole de mobil, jucrii,
electronice, cauciucuri, instrumente. Datorita mrimii, greutii si generrii lor neregulate sunt
necesare tehnici de manipulare si colectare speciale.
Cenua este rezultatul arderii lemnelor de foc, a crbunelui si a altor combustibili casnici
pentru nclzirea spaiilor de locuit si pentru prepararea hranei.
Deeurile solide municipale includ si reziduurile solide provenite din serviciile si funciile
municipale. Noroiul generat de instalaiile de tratare/epurare a apelor si a apelor uzate trebuie nlturat
corespunztor pentru a preveni contaminarea apelor de suprafa si de adncime. Aceste sisteme de
tratare funcioneaz fie sub autoritatea municipalitii, a companiilor de utiliti publice sau sub
autoritatea sanitara.
Gunoaiele stradale rezulta din colectarea sfrmaturilor si a ceea ce se matura de pe strzi si
sunt mai ales anorganice (nisip, pietri, murdrie). Calitatea si coninutul acestor deeuri depinde de
anotimp si de frecventa operaiilor de curire. In timpul toamnei principalul deeu l constituie
frunzele, iar in timpul iernii nisipul si cenua folosite pentru acoperirea zpezii, a gheii.
Parcurile si locurile publice sunt generatoare de gunoaie precum: ambalaje din hrtie, sticla,
plastic, cutii de conserve, produse alimentare, scrum si altele. La acestea se adaug deeurile rezultate
din intreinerea copacilor, spatiilor cu iarba, a tufiurilor si a czturilor datorate furtunilor.
Animalele moarte reprezint o problema majora in zonele apropiate de habitatul animalelor
slbatice sau in comunitile in care nu exista un control al animalelor.
Chiar daca este mpotriva legii, oamenii arunca ambalaje din sticla, hrtie, carton i plastic,
recipieni pe strzi, in canale de scurgere si in parcuri. Ocazional, utilaje uzate sunt abandonate in
locuri publice (automobile vechi pe strzi). Toate aceste deeuri formeaz categoria deeurile
abandonate.
Deeurile din sectorul comercial si instituional pot fi mprite in deeuri menajere si resturi
nefolositoare si sunt generate in magazine, restaurante, piee, birouri, hoteluri, magazine de reparaii,
instituii de nvmnt si cercetare, spitale, nchisori.
In spitale si laboratoarele de cercetare sunt generate deeuri care sunt solide sau semisolide si
ele pot include chimicale toxice, materiale radioactive, materiale patogene sau explozive. Aceste
deeuri, datorita pericolului pe care-l prezint, necesita colectare speciala, manipulare si depozitare in
funcie de caracteristicile materialului.
Deeurile provenite din construcii si demolri includ lemn, metal, crmizi, sticla, plastic,
evi, sarma, beton. Cantitatea si componenii acestor deeuri pot varia mult.
14
b) Deeurile industriale sunt produse in doua sectoare de activitate: sectorul comercial si
instituional si n procesele industriale. Deeurile comerciale si instituionale sunt generate in birouri,
cofetarii si alte activitati legate de personal. Aceste deeuri sunt incluse in categoria deeurilor
municipale. Deeurile de proces sunt generate in industrii ce includ instalaii chimice, rafinrii,
instalaii electrice, mecanice.
Unele dintre aceste deeuri pot fi periculoase si necesita o manipulare corespunztoare. Cele
mai multe dintre deeuri sunt controlate de industriile care le genereaz, dar sunt unele ce se
depoziteaz liber pe sol.
c) Deeurile agricole reprezint o problema in zonele rurale. Cantitati importante de
balegar/gunoi sunt generate n operaiile de hrnire a vitelor, cailor, oilor, caprelor, ginilor, gtelor si
ndeprtarea acestora este foarte costisitoare pentru gospodar.
Un volum mare de deeuri rezulta din tierea vitei de vie si a pomilor fructiferi, deeuri care
pot adposti insecte si boli ale plantelor. Golirea recipienilor si a sacilor de fertilizatori, insecticide sau
pesticide poate duce la contaminarea apei si a solului cu chimicale.
d) Deeurile periculoase sunt deeurile toxice, inflamabile, explozive si infecioase.
Multe produse folosite zilnic intr-o locuina precum: adezivi, cosmeticale, vopsele, produse
pentru ndeprtarea mutelor si a tantarilor, produse de curatat, baterii, becuri, degresani, filme foto,
paste de lustruit pantofi, mobila, produse pentru automobil (antigel, baterie auto, ulei de motor, ulei
uzat de motor, benzina, motorina), precum si produsele folosite la grdinrit (erbicide, insecticide,
fungicide) conin chimicale periculoase. Acestea pot fi gsite in garaje, in pivnie, sub chiuveta de la
buctrie si in bai. Substanele periculoase coninute de aceste materiale pot fi duntoare pentru
sntatea publica si pentru mediul nconjurtor daca ele sunt folosite sau nlturate in mod
necorespunzator.
O alta sursa de deeuri periculoase o constituie unitatile comerciale, cum ar fi: curatatoriile si
atelierele de reparaii auto care produc deeuri ce conin solveni, vopsitoriile care produc deeuri ce
conin vopsea si dizolvani, imprimeriile care produc deeuri ce conin cerneluri, atelierele pentru
reparaii electrocasnice ce produc deeuri ce conin materiale sintetice si magazinele ce vnd produse
pentru protecia plantelor si a culturilor, acestea producnd deeuri ce conin fungicide si erbicide.
Aceste deeuri ajunse in rampele de gunoi pot ptrunde in sol, in apa sau ajung in aer.

COMPOZITIA DESEURILOR SOLIDE
Termenul de compoziie este folosit pentru a descrie componenii individuali ai fluxurilor de
deeuri solide si distribuia lor relativa, exprimata in procente masice. Aceasta informaie este
importanta cnd se evalueaz echipamentul necesar si planurile de management.
Compoziia deeurilor solide in Romnia s-a modificat considerabil de-a lungul anilor. Pana nu
demult, deeurile solide municipale constau din cenua rezultata din arderea lemnului, crbunilor si
resturi de alimente; resturile naturale precum produsele din lemn si metal fiind recuperate de ctre
cautatorii prin gunoaie. De asemenea, resturile de alimente erau folosite ca hrana pentru vite si porcine
sau erau aruncate pe terenurile agricole ca ingrasamant.
Odat cu urbanizarea si industrializarea, stilul de viata al cetatenilor s-a schimbat si aceasta s-a
reflectat si in generarea si in compoziia deeurilor. Au aprut produse noi din abundenta si cu preturi
convenabile astfel ca articole precum cutiile de conserve, ambalajele din sticla si plastic, anvelope
uzate si altele. Se consider a fi mai economic aruncarea acestora dect recuperarea. Ambalajele
multor articole aruncate la gunoi au dus la formarea unor tipuri noi de deeuri naturale.
Principalele componente ale deeurilor solide municipale din zilele noastre sunt: hrtia si
cartonul, resturi de alimente, sticla, metale feroase si neferoase, materiale plastice, lemnul, cauciucul,
pilea, textile, deeuri de plante.
Compoziia deeurilor solide este puternic influenata de progresul tehnologic care produce
schimbri in stilul de viata si de legislaia ce reglementeaz controlul deeurilor.





5. CARACTERISTICILOR DESEURILOR

Proprietatile fizice, chimice si biologice ale deeurilor solide municipale
Multe dintre aceste proprietati pot fi cuantificate prin calcule si prin culegerea de date, ele
trebuind sa fie cunoscute in vederea proiectarii si dezvoltarii unui sistem de management. In trecut, cei
care se ocupau de controlul deseurilor nu trebuiau sa cunoasca prea multe despre proprietatile fizice,
chimice si biologice ale deseurilor solide deoarece cele mai multe dintre deseuri erau depozitate direct
pe sol. In zilele noastre tehnicile de management a deseurilor solide implica reducerea si reciclarea,
refolosirea i tratarea, ceea ce a impus cunoasterea proprietatilor deseurilor.
Proprietatile fizice importante sunt:
- greutatea specifica;
- continutul de umiditate;
- distributia dupa marimea particulelor;
- capacitatea de retinere a apei;
- conductivitatea hidraulica.
Deoarece deseurile solide reprezinta o masa eterogena cu o compozitie schimbatoare, aceste
caracteristici fizice trebuie raportate la un agregat sau la un component individual. In plus, diferite
operatii de procesare conduc la modificarea caracteristicilor fizice, ceea ce face necesar determinarea
caracteristicilor dupa fiecare oparetie de procesare.
Greutatea specifica este definita ca masa unui material raportata la unitatea de volum [kg/m
3
].
Aici trebuie mentionata si starea deseului compactat sau necompactat. Greutatea specifica trebuie
cunoscut pentru a evalua masa totala si volumul deseurilor ce vor fi procesate.
Componentii specifici ai deseurilor solide variaza cu locul, sezonul, timpul de stocare. Valorile
tipice ale greutatii specifice sunt:
- 180 480 [kg/m
3
] pentru deseurile colectate in camioanele cu compactare;
- 90 [kg/m
3
] pentru deseurile colectate in camioanele fara compactare.
Aceste valori sunt valabile in cazul in care fiecare camion este plin.
Greutatile specifice pentru cateva categorii tipice ale deseurilor sunt date in tabelul urmator.

Componenti Greutatea specifica
[kg/m
3
]
Hartie, carton, plastic 81
Resturi menajere 300
Sticla, metale neferoase, lemn, cauciuc, piele,
textile
162
Cenusa, caramizi, metale feroase 480
Plastic 65
Aluminiu 162
Cutii de conserve 90
Resturi vegetale 100

Volumul ocupat de deseurile solide in anumite conditii determina numarul si marimea
containerelor de colectare, a vehiculelor de colectere, statiilor de transfer si terenul necesar depozitarii.
Coninutul de umiditatea face s creasc greutatea specifica pana cand deseul devine saturat cu
apa. Cum apa inlocuieste aerul din cavitati, greutatea specifica creste, dar apa poate reduce greutatea
specifica prin inlocuirea solidelor.
Reducerea volumului deseurilor solide este importanta in colectarea, transportul si depozitarea.
Aceasta poate fi exprimata prin raportul de compactare sau reducerea de volum:

[ ] % 100 ) R 1 ( 100
V
V
1 R
c
i
f
v
=

=

unde: - V
i
volumul initial, inainte de compactare [m
3
];
15
V
f
volumul final, dupa compactare [m
3
].
R
c
- raportul de compactare:
i
f
c
V
V
R =


Coninutul de umiditate
Coninutul de umiditate al deeurilor solide se poate exprima ca procente ale masei materialului
umed din deeu sau ca procente ale masei materialului uscat din deeu. Cea mai utilizata este
exprimarea ca procente ale materialului umed, conform relaiei:

100
m
d m
w

= [%]
unde: m-masa iniiala a probei de deeu, [kg];
d- masa probei dupa uscare la 105C, [kg];
w-continutul de umiditate, %.
Coninutul de umiditate depinde de compoziie, anotimp si condiiile climaterice. Cunoasterea
coninutului de umiditate este importanta la detrminarea puterii calorifice, a densitii i a materialului
dizolvat la depozitarea in rampele de gunoi.

Distrbuia granulometric
Marimea particulelor precum i distribuia granulometric au un rol important in transformarile
biologice, recuperarea materialelor i incinerare. Marimea si forma deeurilor solide variaz cu
compoziia acestora. Domeniul de dimensiuni se intinde de la marimea unui grunte de nisip pn la
mrimea articolelor de mobil i a aparatelor, dispozitivelor de uz casnic. Mrimea particulelor este
relevant pentru reciclare, refolosire i pentru dimensionarea echipamentelor de procesare a deeurilor.
Componentele deeurilor sunt descrise de obicei prin lungime x laime x nalime.

Capacitatea de reinere a umiditaii
Aceasta este cantitatea total de umiditate pe care o prob de deeu o poate reine impotriva
forei gravitaionale .Capacitatea de reinere a umiditii are o mare importan in determinarea
formrii de scursuri la depozitarea liber pe sol. Apa aflat n exces (peste capacitatea de reinere ) va
strbate (percola) deeurile ncrcndu-se cu substane minerale i organice dnd natere la levigat
(lixiviat).
Capacitatea de reinere a umiditii se estimeaz cu urmtoarea relatie:

2
1
1
m
m 10000
m
55 , 0 6 , 0 CRW
+
=

unde: m
1
-masa stratului de deeu inclusiv stratul protector de la baza i apa din precipitaii. Se
determin cu relaia:
( )
sp p d 1
m w m
2
1
m + + =
in care: m
d
-masa deeului
w
p
- masa apei din precipitaii;
m
sp
- masa stratului protector;
m
2
- masa deeului uscat.

Permeabilitatea hidraulic a deeului compactat
De permeabilitatea hidraulic a deeurilor compactate depinde rata de transport a levigatului i
a altor contaminaii (gaze, impuriti microbiologice) prin stratul de deeuri solide.
Cum deeurile solide nu sunt omogene, permeabilitatea hidraulic nu este izotrop. Ea depinde
de densitatea deeului i are valoarea aproximativ de 1m/s.
Debitul de levigat prin stratul de deeu solid se determina cu ajutorul legii lui Darcy:

Q
V
=KIA [cm
3
/s] sau [m
3
/zi]
16
17

unde: K [m/zi] sau [cm/s] permeabilitate hidraulica;
I [m/m] sau [cm/cm]-gradientul hidraulic sau panta;
A [m
2
] sau [cm
2
]-aria seciunii prin care are loc curgerea.

PROPRIETI CHIMICE

Cunoaterea proprietilor chimice este important in luarea deciziei de procesare sau de
recuperare a deeului. De exemplu arderea deeului sau compostarea depinde de compoziia chimic a
acestuia. Deeurile pot fi separate in combustibile i necombustibile.
Pentru deeurile solide combustibile sunt importante urmatoarele proprieti:
- analiza imediat;
- analiza elementar;
- coninutul de energi (puterea calorific).

Analiza imediat este o caracteristic chimic care determin coninutul de umiditate, materii
volatile, carbon fix i de cenu. Asa cum se vede din tabelul de mai jos,analiza imediat este
important in determinarea proprietilor combustibile a unui combustibil.

Analiza imediat
% (procente masice)
Umiditate 15-40 (20)
Materii volatile 40-60 (53)
Carbon fix 5-10 (7)
Cenu 10-30 (20)

De exemplu cu ct coninutul de umiditate este mai mare cu att puterea calorific este mai
mic. La nclzirea deeului timp de o or pn la temperatura de 105C se elimin umiditatea.
Inclzirea in continuare pn la o temperatur de (600-950C) conduce la degajarea volatilelor i
aprinderea lor. Dup arderea volatilelor incepe arderea eterogen, la suprafat, a carbonului fix. Un
coninut mai mare de carbon fix necesit un timp mai mare de ardere a deeului pe grtar.
Prin analiza elementar se determin procentele fiecrui element coninut de deeul solid.
Rezultatele analizei elementare sunt folosite la caracterizarea compoziiei chimice a materiei organice
din deeu, la determinarea raportului C/N, care este esenial in procesele de conversie biologic
(degradare bacterian).
Carbonul, hidrogenul i oxigenul constituie elementele majoritare ale deeurilor, aa cum se
vede i in tabelul urmtor.

Analiza elementar
Elementul %(procente masice)
Umiditate 20
Carbon 30
Hidrogen 4
Oxigen 25.5
Azot 0.37
Sulf 0.13
Cenu i metal 20

Sulful coninut de deeurile solide, chiar i n caniti foarte mici, provoac poluarea aerului
n timpul arderii deeurilor. La emisia de SO
2
se poate aduga i emisia de compui halogenai. Cenua
rezultat in urma arderii poate fi intr-o cantitate considerabil i poate conine metale grele care
necesit o nlturare a lor, fiind considerate deeuri periculoase.

Coninutul de cldur
Puterea calorific a unui deeu poate fi determinat prin arderea unei cantiti determinate de
deeu uscat in bomba calorimetric i calcularea cantitii de cldur degajate. Puterea calorific este
numit superioar atunci cnd n gazele de ardere rezultate, apa lipsete (vaporii de ap s-au condensat
i au cedat cldura lor de vaporizare) i este numit inferioar atunci cnd apa din gazele de ardere se
gsete sub form de vapori. De obicei, puterea calorificeste raportat la starea iniial a deeului. Ea
poate fi calculat pentru starea anhidr (uscat) a deeului cu relaia:


i
t
i
i
anh
i
W 100
100
Q Q

= [kJ/kg]

unde: [kJ/kg]-cldura inferioar de ardere raportat la starea iniial;
i
i
Q
W

i
[%]-umiditatea deeului.
Cldura de ardere a deeului lipsit de cenu i umiditate se calculeaz cu relaia:


i
t
i
i
i
mc
i
W A 100
100
Q Q

= [kJ/kg]

n care: - cldura de ardere a deeului raportat la starea de mas combustibil (deeul lipsit de
umiditate i cenu);
mc
i
Q
A
i
[%]-coninutul de cenu al deeului.

Proprietati biologice
Aceste propietati sunt importante deoarece descompunerea aerobica si anaerobica este folosita
pentru transformarea deseurilor in energie si produsi finali utili. Fractiile importante pentru
transformarea biologica includ proteine, lipide si carbohidrati. Proteinele sunt constituite din carbon,
hidrogen, oxigen, azot, sulf si intra in componenta protoplasmei celulelor animale si vegetale.
Resturile alimentare si cele vegetale costituie surse de proteine (si ofera o sursa de nutrienti) ce
determin degradarea deseurilor solide. Descompunerea incompleta a proteinelor duce la formarea de
aminoacizi, care au un miros puternic.
Grasimile, parafine si uleiurile sunt insolubile in apa dar sunt solubile in solventi chimici
organici si sunt greu biodegradabile. Sursele primare de lipide sunt resturile menajere, uleiuri de gatit
si grasimile. Multe dintre acestea sunt putin solubile in apa dar sunt biodegradabile. Ele au o putere
calorica mare (8000-9500)kJ/kg, astfel ele sunt foarte potrivite pentru procesele de recuperare a
energiei.
Carbohidratii contin exclusiv carbon, hidrogen si oxigen. Acestia includ celuloza, amidonul si
lignina (substanta organica complexa care se gaseste in tesuturile plantelor lemnoase dandu-le
impermiabilitate si rigiditate). Cu exceptia ligninei toate celelalte substante sunt biodegradabile.
Polimerii din amidon se transforma prin hidroliza in glucoza si zaharuri ce sunt solubile in apa si usor
biodegradabile. Acestia se gasesc in cartofi, orez, porumb si in toate plantele comestibile. Sursa
principala de hidrocarbonati in deseurile solide rezidentiale o constituie resturile alimentare si cele
vegetale.
Fibrele brute
In aceasta categorie intra fibrele naturale. Principalii polimeri sunt celuloza i lignina, ambii
gasindu-se in multe fibre. Se biodegradeaza cu greutate. Principalele surse de polimeri sunt fibrele
naturale din produsele din hartie, din resturile alimentare si vegetale. In aceasta categorie mai pot fi
incluse si textilele confectionate din fibre naturale, bumbac, lana si piele.
Materialele organice sintetice
In aceasta categoria intra intai materialele plastice care sunt constituite din compusi sintetici.
Materialele sintetice detin o pondere crescanda in compozitia deseurilor solide. Rezistenta acestora la
biodegradare face nedorita prezenta lor in mediul inconjurator. Se fac incercari de dezvoltare a
18
19
materialelor plastice biodegradabile prin folosirea amidonului ca polimer natural sau a fibrelor
lemnoase. Plasticul biodegradabil anuleaza scopul pentru care a fost realizat, chimicalele rezultate din
biodegradarea acestor prezinta un potential de toxicitate pentru mediul inconjurator.
Un factor ce prezinta interes la materialele plastice este continutul mare de energie (7000-
10000) kJ/kg. Cu cat un deseu contine mai mult plastic cu atat este mai potrivit pentru procesele de
recuperare a energiei. Totusi arderea plasticului ridica o problema si anume aceea ca unele materiale
plastice contin clorura de polivinil care prin ardere formeaz clor si dioxina, ambele fiind deosebit de
poluante pentru aer.
Biodegradabilele
O caracteristica importanta a componentelor organice a deseurilor solide este acea ca ele pot fi
biodegradate in gaze si solide anorgonice inerte. Putrescibilitatea materialelor organice are potential de
a produce mirosuri si de a atrage mustele. Biodegradabilitatea resturilor alimentare din deseurile solide
este data de relatia:

FB = 0,83 0,028 CL

unde: FB fractia biodegradabila, exprimata pe baza solidelor volatile;
CL continutul de lignina a solidelor volatile

Mirosurile
Componenta organica a deseurilor solide (resturi alimentare si vegetale) este putrescibila.
Mirosurile pot aparea cand deseurile organice sunt depozitate timp mai indelungat, mai ales intr-un
climat cald, datorita descompunerii anaerobice a materialelor organice usor de descompus. In conditii
anaerobe, sulfatul poate fi redus la sulfit care se combina cu hidrogenul formand hidrogenul sulfurat
care este puternic mirositor si toxic.
Descompunerea anaeroba poate fi prezentata schematic astfel:

Materia organica + microorganisme CO
2
+ H
2
O + produsi instabili (H
2
S, NH
3
, CH
4
)


Acesti produsi finali sunt nedoriti pentru ca sunt instabili si pentru ca produc mirosuri neplcute.

Nebiodegradabile
In aceasta categorie intra materialele necombustibile din deseurile solide: sticla, ceramica,
praful, metalele. Aceasta reprezinta circa (12-20) % din deseurile solide uscate. Ele sunt constituite din
rezidul ramas dupa ardere.
20
6. COLECTAREA I TRANSFERUL DEEURILOR

6.1. Staii de transfer

Timpul de transport al deeurilor solide spre locul de procesare sau spre rampa de gunoi
afecteaz costul de colectare a deeurilor. Cu ct distana de la sistemul de colectare ctre locul de
procesare sau rampa de gunoi (denumite colectiv puncte de destinaie) este mai mare cu att costul de
transport este mai mare.
Prin managementul deeurilor solide trebuie s se decid dac este necesar construirea unei
staii de transfer, un loc unde deeurile colectate pot fi depozitate temporar sau transferate din vehicule
mici de colectare n altele mai mari pentru a le transporta la punctele de destinaie. Aceste staii sunt
construite de obicei aproape de ora. Staiile de transfer sunt percepute uneori de ctre public ca o
surs de zgomot, praf, mirosuri, roztoare, trafic intens, mute i mizerie. Cele mai multe dintre aceste
inconveniente pot fi eliminate printr-o alegere potrivit a locului, o bun proiectare i exploatare i
cultivarea unor bune relaii cu publicul.
Localizarea staiei de transfer este determinat de cteva criterii. Aceasta trebuie s fie ct mai
apropiat de zona de colectare pentru a minimiza timpul de transport spre staia de transfer, care este
un timp neproductiv. Pe lng nvecinarea cu traseele de colectare, accesul la rutele majore de
transport este de asemenea important in optimizarea productivitii vehiculelor de transport. Drumul de
acces trebuie s suporte traficul vehiculelor grele, iar traseele trebuie proiectate astfel nct impactul
acestor camioane grele asupra vecintilor s fie minim. Terenul pe care se construiete staia de
transfer trebuie s aib suprafaa adecvat pentru eventuale extinderi. Selecia plasamentului se va face
n funcie de disponibilitatea utilitilor cum ar fi: alimentarea cu ap, electricitate i combustibil
pentru nclzire i canalizare.
Costurile unei staii de transfer depind de o serie de factori, cum ar fi: mrimea i preul
terenului, costul construciei i ali factori tehnologici.
Cea mai simpl i ieftin staie cuprinde:
construcie cu platform subire din beton folosit pentru descrcarea deeurilor. Vehiculele
colectoare descarc deeurile pe aceast platform;
un ncrctor cu cup este folosit pentru a ncrca vehiculele de transfer;
staiile de transfer pot fi prevzute i cu plnii pentru transferul direct din vehiculele colectoare n
cele de transfer i cu instalaie de compactare.
n figura 2 este prezentat o staie simpl de transfer.























21

Fig. 2. Staie de transfer cu stocare, procesare i faciliti de compactare.

Pentru transferul deeurilor sunt folosite dou tipuri de camioane: deschise i nchise.
Camioanele deschise transport deeuri necompactate i prin urmare sunt mai uoare dect cele care
transfer deeuri compactate. Greutatea specific a ncrcturii este de 95-140 kg/m
3
pentru deeuri
solide municipale. Camioanele ce transport deeurile compacte sunt vehicule nchise, iar greutatea
specific realizat este de 175-120 kg/m. Camioanele sunt confecionate din oel i aluminiu i
capacitatea lor variaz ntre 50 i 75 m. Cu o greutate specific de 210 kg/m la un volum de 75 m
rezult masa de deeuri solide municipale ce poate fi transportat de 26000 kg. Daca se adaug i masa
vehiculului, rezult o mas mai mic dect masa limit permis pe drumurile publice de 39000 kg.
ncrctura camioanelor poate fi limitat de drumurile secundare de acces i rampele de gunoi, care nu
suport ncrctura camioanelor , mai ales pe vreme ploioasa.
Cele mai multe camioane sunt prevzute cu sistem hidraulic de descrcare.
Balotarea deeurilor solide municipale au cteva avantaje: cost de transport sczut, material de
acoperire redus. Baloii sunt ncrcai in camioane prevzute numai cu o platforma, iar baloii sunt
acoperii cu prelata pentru a preveni murdria. ncrcarea i descrcarea baloilor este fcut cu
ajutorul unui ncrctor elevator sau al unei macarale. Greutatea specifica a baloilor poate fi de 700
kg/m si un singur balot poate avea 5 tone. n unele cazuri sunt folosite containerele pentru transportul
deeurilor pe calea ferata sau pe apa.
Alegerea sistemului de transfer depinde de locul, tipul staiei, legturile de transport dintre
sursele de generare si rampa de gunoi sau locul de procesare/depozitare a deeurilor, cantitatea
deeurilor i limitele de greutate.
n urma comparaiei economice dintre costurile unitare asociate folosirii vehiculelor de
colectare ca vehicule de transport i costul construirii i exploatrii unei staii de transfer cu folosirea
vehiculelor de transfer, s-a ajuns la concluzia c transportul cu vehiculele colectoare este mult mai
ieftin dect transportul cu vehiculele de transfer. Rezult c staiile de transfer sunt rentabile atunci
cnd distanele dintre locul de colectare i cel de procesare/depozitare sunt suficient de mari.
Pentru a decide dac este necesar construirea unei staii de transfer, trebuie stabilit distana
dintre locul de colectare i cel de procesare/depozitare de la care sunt justificate costurile suplimentare
1
6 8
4
2
3 5
7
11
14
13
12
1. cntar
2. vehicul colector
3. platform de descrcare
4. pu de acumulare
5. ncrctor cu cup frontal
6. plnie de descrcare
7. band transportoare
8. plnie de alimentare
9. compactor
10 camion de transfer
11. toctoare
12. separator deeuri metalice
13. banda transportoare deeuri metalice
14. unitate de procesat deeuri metalice
10 9
ale staiei de transfer. Acest lucru poate fi fcut cu uurin constituind grafice de variaie ale costului
pe tona de deeu transportat pentru cele dou cazuri (fig. 3).

Cost
[lei/ton]
Distana
[km]
Variaia costului pentru staia de transfer
Variaia costului pentru transportul direct
A distana peste care staia de
transfer este mai rentabil
A














Fig. 3. Determinarea pragului de rentabilitate a unei staii de transfer.

Examinnd variaiile costurilor se observ c peste o anumit distan, dat de intersecia celor
dou linii de variaie, transportul direct este nerentabil n comparaie cu costul aferent staiei de
transfer.

6.2. Colectarea i stocarea provizorie a deeurilor

Prima faz a procesului de evacuare a gunoaielor i anume colectarea i stocarea la locul de
producere, realizat in funcie de sistemul de transport, este in general o parte foarte neglijat,
insuficient dezvoltat i neunitar din punct de vedere tehnic al ntregului sistem de evacuare.
Esena sistemului nchis de evacuare const in faptul c n zonele de colectare gunoaiele sunt
colectate la locul de producere i depuse n recipieni de construcii unitare, adecvate dispozitivului de
ncrcare a autovehiculului de transport (n multe cazuri standardizate). Recipienii umplui treptat in
zonele de colectare dinainte proiectate sunt golii cu o periodicitate bine determinat n vehicule de
transport speciale, in sistem nchis dup care gunoaiele sunt transportate.
Recipienii de gunoaie - pot fi considerai ca anexe ale autovehiculelor de transport i, ca urmare,
sunt fabricai dup prescripii unitare (standarde). In funcie de mrimea stocrii gunoaielor i de
caracterul zonei de colectare (gradul de construcie, densitatea locuinelor) sunt fabricai recipieni cu
diferite volume.
Tipurile de recipieni de gunoaie utilizai n practic sunt: recipieni mici, cu volume de 35-50-60 l;
recipieni mijlocii, cu volume de 90-110 l i recipieni mari (containere cu rostogolire, cu descrcare
sau de schimb) cu volume de 1100-1500 l. Recipienii trebuie s fie realizai astfel nct s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. Trebuie s fie confecionai din materiale rezistente la intemperii, durabili n timp, rezisteni
la eforturi mecanice (lovituri ndoiri), neutri fat de aciunile chimice (de coroziunea provocat de
produsele in descompunere), neinflamabili (pericol de ardere, inflamabilitate).
b. S fie echipai cu capace de nchidere bune i uor manevrabile.
c. Din punct de vedere al formei, recipienii trebuie astfel concepui nct golirea lor s fie
uoar i rapid.
d. Trebuie soluionate manipularea, transportul i curirea lor de ctre un singur om. Greutatea
lor proprie trebuie s fie cat mai mic.
e. Partea lor superioar s corespund condiiilor impuse de dispozitivele de ridicare a
vehiculelor de transport (in cazul sistemelor de golire sau de containere de schimb).
In unele ri (se fac ncercri i la noi), se caut introducerea sistemului de colectare a gunoiului in saci
de hrtie sau plastic.
22
Avantajele sistemului in saci sunt:
23
1. Manipularea si transportul sacilor nchii, bine legai, sunt uoare si simple, fr emanare de
miros urat, degajarea de praf sau zgomot. Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de
ncrcare nchis, se reduce numrul muncitorilor de manipulare si ncrcare.
2. Nu mai este necesar operaia greoaie de curare si ntreinere sistematic a recipienilor.
3. Se poate elimina suprastocarea nedorit a recipienilor n perioadele de vrf datorit cantitilor
de gunoaie variabile zilnic.
4. Realizarea spatiilor de stocare este mai simpl.
Dezavantajul cel mai mare este c procurarea sacilor este destul de scumpa. Sacii nu pot fi
utilizai pentru transportul zgurii si cenuii datorit pericolului de aprindere si, ca urmare, evacuarea
acestora trebuie asigurat separat.

Spatii de stocare a recipienilor
In incinta cldirilor trebuie asigurate ncperi speciale, corespunztoare pentru amplasarea si
depozitarea recipienilor de deeuri. Economicitatea transportului impune ca vehiculele s aib
posibilitatea apropierii ct mai mult de locurile de depozitare a recipienilor. Pregtirea recipienilor
pentru golire, respectiv scoaterea lor din spaiul de depozitare la marginea trotuarului, este fcut n
general manual. In scopul reducerii la minim a consumului de for de munc si de timp, distanta
dintre locul de depozitare a recipienilor si punctul de oprire a vehiculelor trebuie s fie pe ct mai
mic. Trebuie asigurat ca intre locul de depozitare a recipienilor si punctul de ncrcare a vehiculelor
de transport s nu fie pe ct posibil nici o diferen de nivel ntruct existenta unei astfel de diferene
ngreuneaz mult operaiile de evacuare.
Condiiile de realizare a ncperilor pentru stocarea gunoaielor la noile cldiri sunt urmtoarele:
- trebuie s fie amplasate in apropierea intrrii in cldire la parter (pe ct posibil, la nivelul
corespunztor nivelului trotuarului) si nchise cu ui corespunztoare;
- dimensiunile s fie in funcie de numrul si tipul recipienilor; ele trebuie determinate astfel nct
recipienii sa fie uor accesibili pe parcursul transportrii lor la vehicule.
Trebuie asigurat si spaiul necesar pentru aezarea recipienilor, curirii lor, ct si accesul la restul de
instalaie; pentru curarea recipienilor se poate realiza un loc de splare separat (eventual in afara
ncperii de stocare). In general, pentru amplasarea recipienilor cu capacitate de 110 l, este necesar o
suprafa de 0,3 - 0,5 m
2
/recipient.
- pereii si cptueala pardoselii trebuie s fie din materiale uor de curat si splat (n general din
beton sclivisit);
- trebuie asigurat ventilarea si iluminarea corespunztoare a ncperii;
- in ncpere trebuie asigurat ap curent, gur pentru deversarea apei murdare (sifon de pardoseal);
robinetul trebuie s fie echipat cu supap de ejector, iar captul lui trebuie s asigure racordarea
furtunului de splare.

Colectarea preselectat
Materialele refolosibile care rezult din gospodriile populaiei, ndeosebi cele de uz casnic si
personal deteriorate sau uzate, sunt aduse de ctre posesorii acestora sau de ctre colectorii specializai
la punctele de colectare si la centrele de recuperare.
Pentru o ct mai bun colectare a materialelor refolosibile de la populaie si uniti comerciale, au fost
luate si alte msuri si anume:
- instalarea la intrarea n blocuri a unor microcontainere pentru hrtie;
- amplasarea pe cartiere, la unitile comerciale, a unor containere pentru depozitarea sprturilor de
sticl etc.
- predarea pe familii a unor saci din material plastic pentru colectarea hrtiei;
- amplasarea, la punctele de recolectare a reziduurilor menajere de la blocuri, a unor containere
inscripionate pentru colectarea difereniata a materialelor refolosibile din gospodriile populaiei.
Cu toate aceste masuri, un procent nsemnat dintre acestea se regsesc n reziduurile menajere
evacuate si depozitate in afara localitilor pe terenuri degradate fr nici un fel de valorificare. Se
apreciaz c n reziduurile menajere colectate de la populaie din mediul urban exist si materiale
refolosibile in cantiti de circa 100.000 t/an maculatur, circa 30.000 t/an metal, circa 5.000 t/an
material plastic si altele.
24
Colectarea selectiv este determinat de dou raiuni:
a) recuperarea mai uoar a materialelor refolosibile, (M.R.) aceast recuperare putndu-se face
fie naintea colectrii deeurilor urbane, fie dup colectare, in aa numitele staii de tratare;
b) uureaz utilizarea agricol a deeurilor urbane, n cazul tratrii industriale prin fermentare
(compostare), separnd elementele nefermentabile sau vtmtoare. Totodat, trebuie subliniat faptul
c separarea materialelor refolosibile dup ce au fost amestecte cu deeuri urbane n bena
autospecialei, in afara faptului c este o operaiune grea, care necesit mult fora de munc si utilaje
specializate, este o separare doar parial, pentru c materialele sunt mult deteriorate (mai ales hrtia si
textilele).
c) Se recomand, astfel, ca, in mod ealonat, s se treac la aplicarea unui sistem complet de
precolectare pe sortimente a tuturor materialelor refolosibile (hrtie, cartoane, sprturi sticl, textile,
mase plastice, cauciuc, metale) si deci s se doteze fiecare tip de locuin cu saci de plastic,
minicontainere, containere recepionate pe tipuri de materiale etc.
In privina organizrii serviciului, frecventa colectrii va fi aleas n funcie de natura
deeurilor: pentru deeuri urbane putrescibile sa pstreaz sistemul stabilit prin serviciul de salubritate,
iar pentru MR ritmul de colectare poate fi mai rar.
Materialele refolosibile din containerele destinate acestora sunt preluate si transportate, prin grija
municipalitii, la puncte de selectare, unde se face trierea materialelor si livrarea la uzinele de
prelucrare.
Preselectarea MR direct de la populaie, fr a mai fi amestecate cu deeurile urbane, este cea
mai avantajoas metod, ce merit a fi organizat corespunztor.
Avantajele acestui sistem sunt:
- cheltuieli mici pentru colectare;
- aprovizionarea continu si echilibrat a punctelor de selectare;
- costul trierii MR este relativ sczut, comparativ cu cele realizate la incinerarea reziduurilor menajere.
Tehnici si metode de transport
Transportul se face cu autovehicule care sa asigure si uurarea muncii fizice la ncrcarea din
containere sau saci.
Cerinele principale sanitare impuse fa de construcia vehiculelor de tansportat deeuri care
trebuie ntreinute i pe perioada exploatrii lor sunt urmtoarele:
a. s asigure ncrcarea gunoaielor rapid si pe ct posibil fr mprtiere, degajare de praf i
zgomot;
b. s asigure transportarea gunoaielor complet nchise si o descrcare rapid;
c. corespunztor caracterului zonei de colectare, s asigure obinerea unui factor util de ncrcare
i a unui grad de completare care permite exploatarea vehiculului la parametrii cei mai economi
si folosirea la maximum a capacitii de ncrcare util in concordan cu raporturile densitii
volumetrice a gunoaielor din zona de colectare, respectiv cu volumul util al vehiculului;
d. s fie echipate cu dispozitive de avansare continu a gunoaielor ncrcate i de repartizarea lor
uniform;
e. construcia s fie simpl i fiabil, exploatarea sigur, fr deranjamente;
f. vehiculele s corespund prescripiilor valabile privind circulaia pe drumuri publice i
sigurana circulaiei, lund n considerare i condiiile de teren.
Pentru asigurarea unor maini care s satisfac integral cerinele i din acest domeniu, Uniunea
European a adoptat Directiva European 89-392 CEE. Aceast directiv introduce principiul
"responsabilitii productorului, indiferent de culp pentru modul in care maina i ndeplinete
funciile pentru care a fost conceput, asigurnd in acelai timp protecia vieii i a sntii oamenilor,
securitatea muncii operatorilor i protecia mediului ambiant. In acest scop fiecare productor este
obligat s fac, pentru fiecare tip de main, o analiz de funcionalitate, de risc i siguran i s ia
toate msurile pe care le consider necesare, pentru ca maina s corespund integral cerinelor
beneficiarilor. Pentru asigurarea beneficiarilor c maina oferit ndeplinete aceste exigente,
productorul remite acestora o Garanie de conformitate cu Directiva European 89-392 CEE si
inscripioneaz pe main sigla CE, urmat de anul de punere in fabricaie. De asemenea, productorul
va supune maina testrii i agrementrii din partea unui organism autorizat.

25


7. TEHNOLOGII PENTRU PROCESAREA DE BAZ A DEEURILOR SOLIDE

O separare i procesare mai avansat a deeurilor ce au fost selectate i procesate la locul de
generare, precum i separarea deeurilor amestecate se desfoar de obicei n centrele de recuperare a
materialelor sau n centrele ce combin recuperarea i transferul. Centrele ce combin recuperarea i
transferul pot realiza separarea, compostarea, bioconversia i producerea de combustibil.
Preprocesarea deeurilor solide se face n scopul obinerii unui flux de deeuri cu omogenitate
mai mare pentru a permite recuperarea materialelor ca aluminiu, sticl, metale feroase. Aceste
activiti, ce se desfoar de obicei n unitatea de recuperare, includ: cntrirea, primirea i stocarea,
sortarea, tocarea i sortarea cu ajutorul aerului.

Staiile de cntrire
Cntrirea deeurilor ofer o informaie clar asupra cantitii primite i permite stabilirea
costurilor de procesare. Staia const ntr-un cntar-platform potrivit mrimii camioanelor mari de
transport.
Cnd camioanele sunt cntrite, se nregistreaz urmtoarele date: ziua i ora, datele de
identificare a camionului, masa camionului (tara), masa brut i masa net. Aceste informaii sunt
folosite i pentru ntiinarea deintorului camionului privind cantitatea de deeu transportat. Pentru
depozitarea n rampe de gunoi, cantitatea de deeuri primit indic modul cu care capacitatea de
depozitare este folosita i ajut la determinarea produciei totale de deeuri a platformei. nregistrarea
camioanelor ofer informaii asupra produciei de deeuri de pe rutele folosite de camioane. Toate
aceste date sunt folosite la stabilirea unor rute de colectare mai eficiente.
Staiile de cntrire pot funciona normal, caz n care este necesar un operator, sau automatizat.
n acest ultim caz, oferii posed cartele magnetice ce sunt introduse ntr-un cititor de cartele i
informaiile sunt colectate i prelucrate n mod automat.

Suprafeele de recepie i stocare
Pe aceste suprafee se primesc camioanele, se descarc i se stocheaz deeurile materiale
nainte de a fi procesate. Aceste suprafee sunt folosite de asemeni ca tampon/amortizor al sistemului de
procesare la intrarea n salturi a deeurilor. Cele mai multe uniti de recuperare au o funcionare n
continu, chiar dac deeurile sunt colectate doar 5 zile pe sptmn, cu un singur schimb pe zi.
Unitile de procesare a deeurilor pot realiza rar o vitez de procesare egal cu viteza cu care
sunt primite deeurile. Deeurile nu sunt primite uniform pe durata unei zile de lucru. Exist perioade cu
rate mici de primire i perioade cu rate mari de primire. Cum alimentarea liniei de procesare se face cu
o rat constant apar timpi n care cantitatea primit este insuficient i timpi n care cantitatea este prea
mare. De aceea este necesar stocarea temporar a deeurilor. n plus, dac dac procesarea se
realizeaz 24 ore din 24 , trebuie s existe pe suprafaa de stocare o cantitate suficient de deeuri la
sfritul zilei de lucru pn cnd camioanele ncep s aduc din nou deeuri. Cele mai folosite metode
de stocare a deeurilor de ctre unitile de recuperare sunt:
- pu i macara;
- pu cu fund mobil;
- platform basculant;
- sistem de stocare tip ATLAS.
Sistemul cu pu i macara (fig. 4) este cel mai vechi i rmne cea mai utilizat metod de
stocare n unitile de incinerare a deeurilor.
Alimentarea grtarului de ardere trebuie fcut alternativ cu deeuri uscate i deeuri umede
pentru a obine o ncrcare termic constant a focarului.
Aceast metod are avantajul c necesit o suprafa redus. Dezavantajele constau n costuri de
ntreinere mari i dificultatea de control a focului n pu.
Stocarea n pu cu fund mobil const ntr-un pu larg cu transportoare cu band rulant la partea
inferioar. Avantajele metodei constau n automatizare i capacitate mare de stocare pe o suprafaa
redus. Dezavantajele constau n preuri mari ale construciei si dificultatea separrii articolelor ce nu
pot fi procesate. Acest sistem s-a extins mai puin datorit tendinei unor deeuri de a se lipi de banda
transportoare.
Sistemul de stocare cu podea basculant este o alternativ a sistemului cu pu cu fund mobil.
Acest sistem const ntr-o platform din beton pe care sunt descrcate deeurile din camion, nconjurat
de un perete din beton armat proiectat s opun rezisten forei cu care ncrctorul cu cupa frontal o
exercit la ncrcarea cupei. Avantajele metodei includ costuri mai mici dect sistemul cu pu de stocare
i posibilitatea de curare n mod regulat a platformei i de presortare a deeurilor.
Sistemul de stocare de tip Atlas (fig. 5) este folosit mult la stocarea talaului, scoarei de copac i
a rumeguului. Acest sistem const ntru-un bazin de form circular care este alimentat pe la partea
superioar cu deeuri, printr-o deschiztur. Deeurile formeaz o grmad n form de con. Adunarea
bucilor de material de pe suprafaa bazinului este realizat cu ajutorul a 3-6 lanuri mturtoare.
Fiecare lan mturtor este fixat la un capt de inelul rotitor care nconjoar suprafaa de stocare.
Cellalt capt este liber. Cum inelul se rotete la periferia grmezii, lanurile mturtoare car deeurile
spre centru, unde se gsete un transportor cu band, aflat sub podeaua bazinului. Deeurile crate de
lanuri cad pe banda rulant i sunt transportate ctre destinaia dorit. La acest sistem apare problema
deteriorrii podelei datorit aciunii abrazive a nisipului i a sticlei ce se gsesc n deeuri. Acest lucru
duce la creterea costului de ntreinere. O alt problem apare cnd rezervorul nu este golit complet de
deeuri i unele deeuri care rmn n el o perioad mai mare de timp, avnd un coninut de umiditate
ridicat, ncep s fie biodegradate cu producerea de mirosuri.
colectare cenu
co de fum
abur
electricitate
generator electric
pu de
stocare
macara
colectare
cenu
aer de ardere
cuptor
rotativ de
uscare
piston de
alimentare


scruber
turbin
perei ecrane
cazan
filtru cu saci

Fig. 4. Sistem de incinerare cu pu de stocare i macara pentru manipularea deeurilor.













26

deeu

lan mturtor
inel trgtor perete bazin
band
transportoare

Fig. 5. Sistem de stocare tip Atlas.



27