Sunteți pe pagina 1din 44

O masina se loveste brutal de o caruta.

In urma accidentului calul si carutasul sunt raniti destul de


grav. Politistul vine la fata locului si vazand calul chinuindu-se, intr-un acces de mila, il impusca.
Apoi se indreapta catre carutas cu pistolul in mana si il intreaba:
- Si dumneavoastra sunteti ranit?
- u, nu! "oamne fereste, asa de bine nu m-am simtit niciodata!#
$n om intra in dormitor, cu o capra in brate, sotia lui era intinsa in pat, citind o carte. Omul spune:
-$ite draga asta este vaca cu care fac dragoste cand tu ai migrene. Sotia raspunde:
-"aca n-ai fi asa de prost poate ai realiza ca aceasta este o capra. %a care omul nostru zambeste:
-"aca n-ai fi asa de proasta ai realiza ca vorbeam cu capra##
O tanara infumurata striga in avion cu o voce pitigaiata:
- &reau s' m' muta(i de pe acest loc spune ea #.
Stuardeza o )ntreba z*mbind:
- "e ce doamn'? +are este problema?
- u vezi c' m-a(i a,ezat l*ng' un negru? +rezi c' pot suporta asta, tot zborul?
$uupss! Problem' rasial', isi spune stuardeza )n mintea sa. Arunca o privire c'tre ceilal(i pasageri ,i
vede c' toate privirile sunt a(intite asupra ei. -o(i a,teapt' r'spunsul sau.
Se uita la b'rb'tul de culoare de l*ng' infumurata ,i-l vede cum se uit' ,ocat la dansa, f'r' s'
)ndr'zneasc' s' spun' ceva. .ainele )ngri/ite ,i privirea inteligent' tr'deaz' un intelectual ce pare a
merge la o conferin('.
- &oi c'uta s' v'd ce pot face, doamn', )i r'spunde femeii, z*mbind.
Se duce p*n' )n spatele avionului. 0ste a1a cum a b'nuit. %a 2economic3 toate locurile sunt ocupate.
4tia asta, dar trebuia s' se convinga. Simte )n ceaf' privirile a zeci de oameni. -o(i sunt curio,i s'
vad' cum se va dezamorsa situa(ia aceasta tensionat'. A/unge din nou la femeia cu voce pitigaiata#
- Stimat' doamn', dup' cum am b'nuit, avionul este plin# ,i face o pauz', )n care o priveste ,i o
vede cum st' gata s' e5plodeze de revolt' ,i de sc*rb' # singurele locuri libere sunt la clasa )nt*i.
&a trebui s' am acceptul c'pitanului, pentru a putea muta o persoan' la clasa )nt*i.
"intr-o dat', o vede cum ia o fa(' victorioas' ,i )nt*mpin' toate privirile dezaprobatoare, cu un aer
de superioritate.
-o(i pasagerii privesc sup'ra(i. -o(i se a,teptau de la stuardeza s' o puna la punct, pe aceast' femeie.
A/unge la c'pitan ,i-l )ntreba dac' poate muta o persoan' de la 2economic3, la 2business3, din
motive rasiale.
+'pitanul )i spune s' procedeze cum cred ea de cuviin(', ca s' rezolve situa(ia. +uvintele lui 2am
)ncredere )n tine, ,tiu c' te vei descurca minunat3 i-au adus un z*mbet pe buze. "e/a se simtea mai
bine ,i acum putea gestiona orice situa(ie dificil'.
+u acordul c'pitanului, se )ntorce la femeia isteric'. 6ambind din toata inima, stuardeza, spune:
- Stimat' doamn', c'pitanul a fost de acord. imeni nu este obligat s' stea l*ng' o persoan'
dezagreabil'.
$n murmur de nemul(umire s-a auzit )n tot avionul. 7emeia /ubila. egrul t'cea. A l'sat murmurul
s' se sting' ,i, e5act c*nd femeia )ncepea s'-,i str*ng' lucrurile, stuardeza a continuat:
- "omnule# a8i fi a1a de amabil s' m' urma8i la clasa I? 9n numele )ntregii noastre companii,
pilotul v' cere scuze pentru faptul c' a8i fost pus )n situa8ia de a avea l*ng' dumneavoastr' o
persoan' at*t de nepl'cut'#..
0l :la telefon ;:
-Iubito, eram pe " < in drum spre +armen, cand am avut e5plozie la cauciucul stanga fata. =asina
a derapat si s-a rostogolit. oroc ca m-am oprit intr-un copac, altfel nu mai eram in viata. Am reusit
sa ies din masina cu doua secunde inainte sa cada in prapastie. Acum sunt la spital. Am fractura la
mana stanga, piciorul drept amputat, trei coaste rupte, traumatisme cerebrale deschise si contuzii
severe.
0a:
-+ine naiba e +armen?
$n mecanic-auto a/unge in cer si i se plange Sfantului Petru:
> +um se poate sa mor la ?@ de ani?
> $ite, noi am adunat toate orele de manopera de pe chitantele eliberate de tine si reiese ca ai AB de
ani.
"oi cer,etori, rom*ni, )n 7ran(a, se )nt*lnesc ,i se )ntreab' unul pe altul:
- +*(i bani ai str*ns azi?
- C euro #
- C euro ? +e ai f'cut de ai str*ns numai C euro?
- Am f'cut de toate > )mbr'cat ponosit, s'r'c'cios, fat' de milog, am scris si pe o pl'cut' de carton
c' am o nevast' si D copii de )ntre(inut. "ar tu c*t ai c*,tigat ?
- CBBB euro!
- +ee ? +um ai f'cut de (i-au dat asa de mult?
- Am pus l*ng' mine o bucat' de carton pe care scria:
29mi lipsesc E euro s' m' )ntorc )n Fom*nia !3
$n moldovean parcheaza "acia sa. &ine altul si ii loveste "acia. =oldoveanul:
- &aaai di mini shi di mini!! +e-ai facit cu dashioara meG? +u asta imi ducem copii la scoala si-mi
castigam painea! "aG di ci e a mea stricata si a ta nu?!
- Pai, a mea ii Audi#
-Audi, audi, da di ci nu vede#..?!3
$n preot tanar se trezeste dis-de-dimineata si se indreapta spre sala de mese.
Pe drum, doua calugarite se uita la el, apoi ii spun discret:
- Parinte, v-ati dat /os pe cealalta parte a patului.
=irat, preotul isi continua drumul.
"upa cativa pasi, intalneste un alt preot care ii spune:
- Parinte, v-ati dat /os pe cealalta parte a patului.
7ara sa inteleaga ce se intampla, preotul isi continua drumul. In fata lui apare episcopul, care il privi
lung.
- Stiu, zice preotul, m-am dat /os pe cealalta parte a patului.
- +um? intreba mirat episcopul.
- Am crezut ca asta doreati sa imi spuneti, spune preotul.
0piscopul il priveste si ii spune:
- &oiam sa te intreb de ce porti papucii calugaritei =agdalena?
+abinetul unui psihiatru. Se deschide usa si intra un barbat, in patru labe cu ceva in gura.
Psihiatrul :
H &ai! +ine a venit la noi? O pisicuta?
Iarbatul se taraie pana in coltul cabinetului. "octorul il urmareste.
H $n catelus?
Iarbatul trece cu mana pe langa perete si se taraie in celalalt colt. "octorul nu renunta
H Ah! +red ca e un arici! u? O broasca testoasa?
Iarbatul scoate un cablu din gura si zice :
H Auzi? =a lasi si pe mine sa iti trag internetul sau nu?!?!?!?!?
Statea Ioc pe banca in parc. Intamplator, un prieten trece pe langa el si il intreaba:
H +e faceti aici , domnule Ioc ?
H +e sa fac, uite, admir natura !
Se uita omul nostru nedumerit la Ioc, dupa care-i zice :
H Asta-i culmea, la cate ti-a facut !!
9ntr-un bar intr' un tip foarte ar'tos 1i bine )mbr'cat 1i se a1eaz' la bar, l)ng' o tip' foarte ar'toas'.
9i arunc' o privire scurt' tipei, dup' care se uit' la ceas foarte atent 1i concentrat. -ipa a observat
privirea care i-a aruncat-o tipul 1i )l )ntreab':
- Ji-a r'mas ceasul )n urm'?
- u cred. -ocmai mi-am cump'rat o capodoper' de ceas, care m-a costat o groaz' de bani 1i acum
voiam s'-l testez#
- Ki ce are at)t de special ceasul t'u de te-a costat at)8ia bani?
- P'i, de e5emplu, el acum )mi spune c' tu nu por8i chilo8i )n momentul 'sta.
-ipa )ncepe s' r)d' 1i spune:
- +easul t'u minte, c'ci acum port chilo8i!
- =ama m'-sii de treab'! Iar a )naintat cu o or'!
Pe un 1antier, vine o comisie )n inspec8ie. Keful de 1antier le spune lucr'torilor:
- Orice s-ar )nt*mpla, reac8iona8i )n a1a fel de parc' a1a trebuia s' fie.
&ine comisia, prive1te. "eodat', cade un perete. $n lucr'tor, bucuros, se uit' la ceas:
- 6ece 1i treizeci. 05act dup' grafic!
"oi tineri erau casatoriti doar de doua saptamani. Sotul, desi era foarte indragostit, abia astepta sa
iasa in oras cu vechii lui prieteni sa petreaca. Asa ca ii spuse sotiei:
- Scumpa mea, vin repede.
- $nde mergi, iubitel? intreba sotia.
-=erg pana la bar, draguto. Sa beau o bere.
Sotia spuse:
- &rei bere, dragostea mea? "eschise usa de la frigider si ii arata LE de tipuri diferite de bere, din <L
tari diferite: Mermania , Olanda, "anemarca.
Sotul nu stia ce sa faca, sigurul lucru pe care a fost in stare sa il spuna a fost:
- "a, acadeaua mea, dar la bar, stii tu, au halbe inghetate. u a apucat sa termine fraza ca sotia il
intrerupse:
- &rei halba inghetata, iepuras? si scoase din congelator o halba atat de inghetata ca abia putea sa o
tina in mana. Sotul devenise cam palid, dar spuse:
- "a, motanel, dar la bar au tot felul de gustari delicioase. u stau mult, vin imediat. Promit. ON?
- &rei gustari papusel? "eschise cuptorul si scoase E tavi cu diverse gustari aburinde: aripioare de
pui, ciuperci, coaste de porc,
- "ar, draga mea, la bar, stii, se mai in/ura, se vorbeste urat.
- &rei vorbe urate draga? Auzi, ba, coaie! Iea-ti in pana mea berea in nenorocita aia de halba
inghetata si manca-ti cacatele de gustari, pentru ca esti insurat, si nu mergi nicaieri!!! +lar,
nenorocitule?
O vecin' da peste un pu1ti care st' pe sc'ri 1i pl*nge.
- +e-ai p'8it, pui1or?, )l )ntreab' ea.
- -ata a p'8it-o, se smiorc'ie pu1tiul. S-a lovit la deget cu un ciocan...
- Ki atunci tu de ce pl*ngi?
- Pentru c' la )nceput am r*s.
$n tip locuia langa un chirurg estetician. Intr-o zi se intalnesc astia doi si chirurgul ii spune:
- =ai, vecine, de ce nu vii la mine cu sotia ta, e asa de urata incat se sperie si cainii de pe strada de
ea, vino sa vedem ce putem face. 0 pacat pentru "umnezeu sa o lasi asa, este femeie.
- +at ar costa operatia?
- $n milion de lei!
- 0 mult prea scump! $n vanator a zis ca mi-o impusca daca-i dau <B.BBB de lei
Iaciul )1i pa1te oile pe culmea muntelui. Se apropie un turist.
- Iun' ziua, baciule. 7rumoase oi ai.
- =da, frumoase. Alea albe.
- "aG alea negre?
- P'i# 1Galea negre.
- "ar lapte dau?
- "au, cum s' nu dea. Alea albe.
- "aG alea negre?
- P'i# 1Galea negre.
- "ar miei fac?
- 7aaac. =iei mul8i 1i s'n'to1i. Alea albe.
- "aG alea negre?
- P'i# 1Galea negre.
- "ar ceva l)n' sco8i de pe ele?
- %)n'? "au muuult' l)n'. Alea albe.
- "aG alea negre?
- P'i# 1Galea negre.
- Iaciule, de ce spui mereu 2alea albe3? +e-au oile albe deosebit?
- P'i# alea albe s)nt ale mele.
- "aG alea negre?
- P'i# 1Galea negre.
Stresat? Prea multa munca? Seful tau te enerveaza? Probleme 7amiliale?
&a prezentam un nou medicament care va revolutiona piata!! Aici este#.. "aonmasa!
+and viata e naspa#."aonmasa!
Ion statea tolanit pe prispa casei, in timp ce =arie nu-si mai vedea capul de treburi. Plina de nervi,
=arie ii spune lui Ion:
- "a mai pune si tu mana si fa ceva in gospodaria asta! "u-te si mulge vaca!
Se duce Ion plictisit spre gra/d, intra inauntru, ia o galeata, se aseaza pe un scaunel si se-apuca de
muls. "upa cateva secunde, vaca da cu piciorul si rastoarna galeata.
- 7ire-ai sa fii de vaca, de-astea-mi faci?! +auta Ion o funie si leaga piciorul vacii de un par. Se-
apuca din nou de muls. u trec cateva secunde si vaca da cu piciorul celalalt si rastoarna din nou
galeata.
- u creeed!&aca proasta ce esti!#ma daG nu poti sta doua minute? %asG ca te invat eu minte! =ai
cauta Ion o funie si-i leaga si celalalt picior, avand gri/a sa o cracaneze ca lumea. "upa ce se asigura
ca totu-i fi5at, se apuca din nou de muls#+a un facut, vaca da cu coada si rastoarna galeata cu
doua degete de lapte in ea. Ion sa turbeze#disperat cauta dupa vreo funie si nu gaseste nimic.
Singura solutie ramase cureaua de la pantaloni. Isi scoate cureaua, se duce in spatele vacii, leaga
cureaua de coada vacii, se urca pe scaunel si se ridica sa lege coada de grinda#In timp ce se
chinuia, ii aluneca pantalonii in vine si apare si =arie in usa gra/dului#
Ingrozita de ceea ce vede, =arie incepe sa zbiere:
- +e faci mai nemernicule!!!? Ai innebunit??#. %a care Ion:
- +e sa fac?#.7Ot vaca#ca daca-ti zic c-o mulg, n-o sa ma crezi#.
$n b'ie8el privea atent la un preot care-1i repara gardul de la gr'din'.
- "e ce m' prive1ti a1a de atent, fiule?
- &reau s' aflu ce zice un preot c)nd )1i d' cu ciocanul peste degete!
$n student la inginerie sta langa un catarg in curtea $niversitatii. "upa un timp vine un coleg,
student la limba romana si il intreaba:
-+e faci colega?
-Am primit ca tema de la rector sa masor inaltimea catargului si tocmai ma gandeam cu ce formula
as putea face asta mai bine.
-O secunda spune studentul la limba romana.
Scoate catargul din suport, il intinde pe pamant si cu o ruleta il masoara.
-05act P metri!
"upa care pune catargul la loc in suport si pleaca. %a care viitorul inginer:
-7ilologii astia!#noi vorbim de inaltime si el masoara lungimea..
Ilonda se anga/eaza ca profesoara. Intr-o pauza, vede un copil stand deoparte, in timp ce ceilalti se
distrau /ucandu-se impreuna cu o minge. Ilondei i se face mila si merge la el.
- 0sti bine?
- "a.
- Stii, poti sa mergi sa te /oci cu ceilalti.
- Stau aici.
- "e ce?
- Pentru ca sunt portar la fotbal!
0a: 7umezi?
0l: "a.
0a: +ate pachete pe zi?
0l: ? pachete.
0a: +at costa un pahet?
0l: <B FO.
0a: "e cat timp fumezi?
0l: <E ani.
0a: "eci, daca un pachet costa <B Fon, tu fumezi ? pe zi, inseamna ca cheltui ABB FO pe luna.
Intr-un an se fac <B.@BB FOI, corect?
0l: +orect.
0a: Asadar, daca pe an cheltui <B.@BB, nemaipunand la socoteala inflatia, in ultimii <E ani ai cheltuit
<CL.BBB FOI, corect?
0l: +orect.
0a: Stiai ca, daca nu ai fi fumat si ai fi strans banii astia intr-un cont de economii, adunand si
dobanzile aferente celor <E ani, ti-ai fi putut cumpara un I=Q RE?
0l: #7umezi?
0a: u.
0l: Atunci unde dracuG ti-e nenorocitul ala de I=Q RE?!
Intr-o noapte, un irlandez care bause prea mult conducea catre casa, si bineinteles, masina oscila
violent dintr-o parte a drumului in cealalta. $n politist il opreste.
- Asadar, de unde vii?
- "e la carciuma, evident, ingana betivul.
- Pai, spune politistul, ai cam baut ceva in seara aceasta.
- Iineinteles, raspunde mandru betivul.
- "ar stiai, intreaba politistul, ca la ultima intersectie sotia ta a cazut din masina?
- Oh, slava "omnului, suspina betivul, crezusem ca am surzit#
O blond' se plimb' cu prietenul ei pe l*ng' o 1osea circulat'.
%a un moment dat, tipul, fan =ercedes, )i zice:
- $ite un =ercedes &ito!
Ilonda, lovit' )n sentiment, coace ce coace 1i, la un moment dat, c*nd vede un I=Q, zice:
- $ite un I=Q, boule!
Intr-un port un marinar si un pirat stateau la bar si beau rom. %a un moment dat marinarul il observa
pe pirat ca are in loc de o mana un carlig ,in loc de un picior, unul de lemn si mai avea un ochi de
sticla. +urios marinarul il intreaba:
-$nde ti-ai pierdut piciorul?
-Pe o furtuna am cazut peste bord si cand sa ma scoata baietii mei m-a muscat un rechin si am
pierdut piciorul!
-"ar vad in loc de mana un carlig, cum sa intamplat?
-Intr-o batalie un inamic mi-a taiat mana cu un topor!
-Si ochiul cum l-ai pierdut?
-O pasare a trecut in zbor si s-a cacat pe ochiul meu!
--i-ai pierdut ochiul de la un simplu cacat?
-0ra prima mea zi cu carligul!
7iul unui evreu, aflat in armata, ii scrie tatalui sau:
2Am cunoscut o fata frumoasa, vreau sa ma insor cu ea, trimite-mi doua lire ca sa-mi fac o
fotografie cu ea, sa ti-o trimit ca sa stii si tu cum arata3.
%a citeva zile, tatal ii trimite o lira, cu urmatoarea scrisoare:
2-rimite-mi poza fetei, pe tine te cunosc3.
$n primar , pe patul de moarte, ),i )ntreab' so(ia:
- Spune-mi drag', acum c' zilele mi se termin', de c*te ori m-ai )n,elat )n cei ?B de ani de
c's'torie? Se g*nde,te femeia ,i se hot'r',te s'-i spun' adev'rul, c' oricum )l ia "umnezeu ,i s'
moar' )mp'cat:
- "rag', s' ,tii c' te-am )n,elat# de ? ori. +alculeaz' primarul# de ? ori )n ?B de ani# acceptabil
procentul, nu-i mult, ,i-a,a mor#
- 6i-mi c*nd a fost prima dat' c*nd m-ai )n,elat?
- 9(i aduci aminte c*nd erai grav bolnav, doctorii nu mai ,tiau ce s'-(i dea, ce s'-(i fac'# ,i m-am
dus eu la doctorul 'la docent ,i te-a pus pe picioare )ntr-un timp scurt? 0i bine, atunci te-am )n,elat
prima dat'# Se g*nde,te primarul 2"raga de ea, daG mi-a salvat via(a3#
- -e iert draga mea! 4i a L-a oar'?
- 9(i aduci aminte c*nd ai r'mas f'r' servici ,i nu te anga/a nimeni ,i (i se terminase ,i ,oma/ul ,i te-
a chemat odat' la el directorul R-ulescu ,i (i-a dat func(ie ,i salariu bun de ne-am luat cas' ,i
ma,in'? Aia a fost a L-a oar'# Se g*nde,te iar primarul 2.mmm# cu 'la# daGmacar am ie,it din
rahat la vremea aia# hai c-o iert3
- -e iert, drag'# 4i spune-mi-o ,i pe ultima, c' simt c' nu mai am mult de tr'it# > 9(i aduci
aminte, zice doamna, c*nd ai candidat la prim'rie?
- "a#
- 4i ai intrat )n turul L#
- "a, drag', ce emo(ii am avut#
- 4i, )n turul L, ca s' ie,i primar, )(i mai trebuiau EBB de voturi#
=arian &anghelie este intrebat:
-+e stiti despre +analul Panama?
-imic, televizorul meu nu-l prinde!
$n sofer de camion trebuia sa transporte EBB de pinguini la gradina zoologica de la oras. In vreme
ce conducea linistit camionul pe un drum de tara, face o pana la motor si ramane acolo.
"upa vreo ? ore de asteptare, in sfarsit trece prin zona alt camion, sare soferul nostru, ii face semn
sa opreasca si ii ofera EBB lei cu rugamintea sa duca pinguinii la 6oo in locul lui.
A doua zi, soferul nostru a/unge si el in oras si vede pe soferul celui de-al doilea camion trecand
strada cu cei EBB de pinguini dupa el!
In momentul ala lasa camionul, se duce glont la celalalt si il ia la intrebari:
- Pai cum ne-a fost intelegerea? -i-am dat EBB de lei sa duci pinguinii astia la 6oo!
Al doilea sofer zice:
- Pai i-am dus la 6oo. "ar cum ne-au mai ramas niste bani din aia EBB, acum ii duc si la film!
O blonda avea o masina de LEB.BBBSm si nu o putea vinde. Se intalneste cu o prietena care-i zice:
- =ai, am eu un amic, mecanic auto, care ti-o lustruieste bine si-ti da si Nilometra/ul inapoi la
EB.BBB, poate gasesti vreun fraier sa nu se prinda si scapi de rabla !
6is si facut ! Peste o saptamana se intalnesc din nou, blonda tare fericita.
- 0i, zice prietena, te vad fericita, ai scapat de rabla ?
- "aG ce, sunt proasta ? %a EB.BBBSm o tin 0$ !
ntrebari e5istentiale
<. "e ce 2prescurtare3 este un cuvant asa lung ?
L. "e ce soldatii SamiNaze purtau o casca ?
?. "e ce se sterilizeaza acele cu care se fac in/ectiile condamnatilor la moarte ?
D. +are este sinonimul cuvantului 3 sinonim3 ?
E. "e ce nu e5ista mancare de pisici cu gust de soarece ?
C. "aca nimic nu se lipeste de teflon, cum e lipit teflonul de tigaie?
P. "e ce balerinele merg mereu pe varfuri ? u ar fi mai simplu sa anga/eze balerine mai inalte ? @.
&reau sa imi cumpar un bumerang nou. +um pot sa scap de cel vechi ?
A. "e ce localurile deschise non stop au incuietori ?
<B.Adam avea buric ?
<<.+um poate avea "onald nepoti daca nu are frati sau surori ?
<L."aca Superman este asa de destept, de ce isi ia chilotii peste pantaloni ?
&rei un 7errari nou nout?
&rei o vacanta in .aTaii?
&rei bani sa nu-i poti numara?
&ino la Iricostore! Aici gasesti cea mai mare varietate de cuie in care sa-ti pui pofta!
0ra odata ca niciodata Ion 1i =aria. +um nu reu1eau a avea copii s-au dus la un preot foarte
priceput, care le-a spus c' ar trebui s' se duc' s' aprinda o lum*nare la catedrala otre "amme de
Paris.
6is 1i f'cut. Peste C ani preotul are drum prin satul lor a1a c' se hot'r'1te s' le fac' o vizit'.
A/unge acasa la ei, sun' 1i )i deschide u1a o feti8' de vreo E ani1ori.
- Iuna ziua mama e acasa?
- u, e la spital, la maternitate, s-a dus s' aduca pe lume al 1aselea copil .
- Ki tata?
- 0 dus la Paris s' sting' o lum*nare.
$n taran avea un caine care ii manca mereu gainile Se hotaraste sa duca cainele la Iucuresti. Il
duce pe o straduta il da /os, cand a/unge acasa cainele era de/a acolo.
A L-a zi di nou la Iucuresti il baga in unele cartiere sperand sa se piarda, cand a/unge acasa cainele
era di nou acasa inainte lui.
A ?-a zi aceiasi poveste, ia taranul cainele il duce la Iucuresti pe centru, pe strazi,cartiere# suna dp
vreo L ore
-evasta o a/uns cainele acasa ?
-"a !
-"ami-l la telefon ca m-am ratacit
Iula, invatatoarea n-a observat ca te-am a/utat la tema de acasa? intreaba tatal.
- Ia da#.
- Si ce a spus?
- +a de pe o zi pe alta devin mai prost.
Politistul care cerceta un caz de sinucidere, o intreaba pe secretara:
- "raguto, nu stii de ce s-a aruncat seful tau pe fereastra?
- -am idee, dar era asa un om dragut si atent. %una trecuta mi-a cumparat o blana, saptamana
tecuta mi-a cumparat o masina sport, iar azi dimineata un inel cu diamant! "upa aceea mi-a spus ca
ar vrea sa se culce cu mine si m-a intrebat ce ii cer in schimb.
- Si ce i-ai raspuns?
- +a aici la birou, lumea imi da de obicei EB de dolari.
S-au adunat )ntr-un loc trei francezi. Au b'ut 1ampanie si cognac. Au fumat un trabuc, au mai b'ut o
cafea. Ki-au tras c*8iva pumni, 1i-au )nvine8it pu8in ochii. 9ntr-un cuv*nt, s-au rela5at civilizat 1i au
plecat acas' )n lini1te. S-au adunat )ntr-un loc trei ru1i. Au b'ut vodNa 1i alcool dublu rafinat. S-au
luat la b'taie, s-au t'iat )n c*teva geamuri sparte, dup' care s-au dus la casele lor. 9ntr-un cuv*nt, s-
au rela5at civilizat 1i au plecat c'tre cas' )n lini1te. S-au adunat )ntr-un loc trei americani. Au b'ut
ThisNU si gin, au /ucat poNer, au rupt dou'spe scaune, au )mpu1cat toate lustrele din bar, s-au ranit
putin 1i s-au dus )n lini1te, satisf'cu8i, s' se culce. S-au adunat )ntr-un loc trei rom*ni, au b'ut 8uic'
si-un zaibar, au f'cut politic', au scos cu8itele, s-au t'iat pu8in 1i au plecat pe trei carari spre casele
lor. S-au adunat )ntr-un loc trei arabi. Au aruncat )n aer un autocar , un hotel 1i un supermarNet, au
deturnat un avion, l-au ciocnit de un zg*rie-nori, au detonat ?B Ng --# total ?DE@ victime. Iat' ce
face omul c*nd n-are voie sa bea!!!
Sun' soneria. $n b'rbat deschide u,a ,i vede un schelet cu o agend' )n m*n', care-l )ntreab':
- Popescu +ostel?
- "a#. "ar tu cine e,ti?
- =oartea.
- "e/a ai venit dup' mine?
- 9nc' nu. 7ac un sonda/ printre clien(i pentru a spori calitatea serviciilor.
- Atunci du-te )n p..la mea ,i s' nu te mai v'd pe aici.
- =ul(umesc, a,a ,i scriem impoten(' ,i miopie.
Ion si Mheorghe stau la taclale
-=a Ioane,as pleca si eu in concediu da nu stiu unde sa ma duc
-"ute ma Mheorghe la mare,e frumos acolo
-=a lasi in pace?"e vreo trei ani am fost la 7eli5,cand m-am intors =aria era gravida,acum doi ani
am fost in delta,la intoarcere =aria era gravida iarasi,anul trecut am fost la Sinaia,binenteles ca
=aria era gravida cand am terminat concediul
-Pai si ce ai de gand sa faci?
-=a,cred ca anul asta o iau si pe =aria cu mine#
Se )nt*lnesc doi poli(i,ti )ntr-un bar.
- +e bei, )l )ntreab' unul pe cel'lalt?
- P'i, ce bei ,i tu, nu am preten(ii.
- "ou' cafele, cere poli(istul barmanului.
- "'-mi ,i mie dou', zice cel'lalt poli(ist.
%anga o prostituata opreste un /eep:
-+e faci pentru <BB euro?
-Absolut totul.
-ON, urca, am nevoie de oameni sa-mi asfaltez curtea!
O vr'/itoare, auzind c' pastila minune &iagra ac8ioneaz' 1i la femei, a luat una 1i a plecat prin
p'dure. Pe um'rul ei 1ade, de bun' seam', un corb. Se )nt*lne1te vr'/itoarea cu un t*n'r 1i, p'truns'
de un val prim'v'ratic, )i spune acestuia:
- "ac' recuno1ti f'ptura care 1ade la mine pe um'r, )8i voi d'rui o noapte de dragoste!
-*n'rul se concentreaz' 1i zice:
- $n bou?#
%a care vr'/itoarea:
- $n bou e1ti tu, dar treac' de la mine#
Pleac' Ion din sat )n America 1i devine 2Vohn3 mare om de afaceri.
"up' un timp fiind )n concediu, se )ntoarce )n sat 1i ofer' fiec'rui s'tean c*te <BB dolari. -oata
lumea mul8umit', )l laud' pe Vohn ce b'iat bun este. $rm'torul an, la fel ofer' <BB dolari c*nd
revine )n sat, lumea mul8umit', numai cuvinte de laud' pentru Vohn. 9n al treilea an, Vohn ofer'
fiecarui s'tean numai EB dolari.
Se )nt*lne1te Mheorghe cu &asile:
- &asile 8ie tot EB dolari 8i-o dat?
- -ot, m'i Mheorghe!, zise &asile nemul8umit.
- 0u nu pot sta a1a, m' duc s'-l )ntreb de ce!.
Se duc am*ndoi la Vohn, iar Mheorghe )l )ntreab':
- ='i Vohn, lumea e nemul8umit' )n sat, de ce ne-ai dat numai EB dolari?
- Ktii m'i Mheorghe, a venit criza, a intrat b'iatul meu cel mic la facultate, au crescut cheltuielile,
bani sunt mai pu8ini, asta e via8a e greu!
%a care Mheorghe c'tre &asile:
- &ezi m'i &asile, Vohn )1i 8ine baiatul la facultate pe banii no1tri.
Oamenii tineri, care )nc' muncesc m' )ntreab' din c*nd )n c*nd ce fac acum c' sunt ie,it la pensie
cu timpul meu liber. 6iua trecut', am fost prin centru la cump'r'turi. Am intrat )ntr-un supermarNet
pentru E minute, ca s'-mi cump'r o p*ine. +*nd am ie,it, un poli(ist scria o amend' pentru parcare
)n loc nepermis. I-am zis:
- +e-ar fi s' ierta(i un b'tr*nel de data asta?
0l m-a ingorat ,i a continuat s' scrie amenda. I-am zis atunci c' e un cretin. S-a oprit, s-a holbat la
mine, ,i apoi a )nceput s' scrie alt' amend'. Am continuat prin a-i spune c' e un m*nc'tor de rahat.
A terminat ,i cu a doua amend' ,i a )nceput s' o scrie pe a treia. Am continuat a,a vreo LB minute.
+u c*t )l zg*nd'ream, cu at*t scria mai mult. u-mi p'sa. 0u venisem cu autobuzul. Iarem m'
distrez pu(in la v*rsta mea
? calculatori,ti se g*ndesc sa fac' o petrecere. Acum vine r*ndul fiec'ruia s' spun' ce aduce la
petrecerea respectiv'. 6ice primul:
- 0u aduc de m*ncare!
6ice al doilea:
- 0u aduc de b'ut!
6ice al treilea: > 0u aduc femei!
+eilal(i doi c*nd aud )ntreab' uimi(i :
- +*te?
- =ulte m', cam LB MI de filme ,i poze!
$n cuplu fara copii apeleaza la tratamentul cu hormoni de maimuta. "upa A luni de asteptare el,
emotionat si arzand de nerabdare, se plimba agitat pe culoar in fata usii salii de nasteri. In sfarsit din
sala iese medicul stergandu-si transpiratia de pe frunte.
- +e este, domnule doctor? Iaiat sau fata? intreaba proaspatul tata.
- u stiu! Asteptam si noi sa se dea /os de pe candelabru!
$n sofer mergand cu masina intalneste pe marginea drumului o blonda autostopista cu o canistra in
mana. Omul se opreste si o ia.
- +e aveti in canistra?
- Ienzina.
- Pentru ce-ti trebuie benzina daca mergi pe /os?!!
- %asa ca va stiu eu pe voi astia, cum intram in padure, cum se termina benzina#
Vudec'torul )ntreab' martorul la proces:
- %a ce distan8' v-a8i aflat de locul accidentului?
- %a C metri 1i PE de centimetri.
- Ki cum de 1ti8i a1a de e5act?
- +*nd am v'zut accidentul, mi-am dat seama pe loc c' voi fi )ntrebat la proces de vreun t*mpit 1i
am m'surat#
Sotul, dupa noaptea nuntii ii spune sotiei:
- 0u am trei obiceiuri la care nu voi renunta pt nimic in lume!
- ON! care sunt ele?
- In fiecare zi de miercuri, eu cu baietii /oc fotbal! nu conteaza, ninge ploua, eu sunt la fotbal! ai
inteles?
- Am inteles!
- In fiecate sambata eu cu baietii /oc poNer! nu ma intereseaza ca e sarbatoare, ca avem invitati, eu
sunt cu baietii la poNer! Ai inteles?
- Am inteles!
- In fiecare duminica eu merg cu baietii la pescuit! nu ma intereseaza ca ninge ca ploua, ca e ziua
mamei tale, eu plec la pescuit! Ai inteles?
- Am inteles!
apoi sotul o intreaba, vazand-o foarte calma:
- "ar tu ai vreun obicei?
-"a! eu in fiecare zi, la ora <B seara, fac se5! e sotul acasa, nu e sotul acasa, nu ma intereseaza! eu
fac se5!
9ntr-un bar, intr' un tip foarte mul8umit:
- "au de b'ut la toat' lumea. 7ac cinste! =i s-a n'scut un fiu!
- +e greutate?
- D Ng!
- %ungime?
- E? cm!
- +um se simte so8ia?
- Se simte bine, inca nu stie.
$n englez de familie buna este intrebat care e diferenta dintre Anglia, Irlanda si Scotia. 0l raspunde
cu urmatorul e5emplu:
-"aca o persoana in Anglia este invitata la ceai si cere mai mult zahar, va primi de la stapana casei o
bucatica foarte mica. In Irlanda stapana casei ii va intinde zaharnita si o va ruga sa serveasca. "aca
in Scotia ar fi formulata o astfel de dorinta ,stapana casei ii va spune incetisor: 2u ati amestecat
destul ceaiul#3
0ra tarziu, dupa miezul noptii. $n tip si o tipa erau foarte ocupati unul cu celalalt in apartamentul
ei, situat la eta/ul < al unei cladiri. %a un momentdat se aud pasi pe scara.
- 0 sotul meu, spune tipa speriata, fugi repede pe balcon si sari in gradina, sa nu te gasesca aici!
6is si facut. "ezbracat cum era, tipul iese pe balcon si sare in gradina si apoi incepe sa astepte, in
speranta ca tipa ii va arunca si hainele, ca sa se duca si el acasa. "ar nu se intampla nimic. 0ra dupa
ora ? noaptea, era frig si tocmai incepuse sa ploua. -ipul era inghetat si disperat.
-ot asteptand si asteptand, incep sa mi/easca zorile si la un moment dat vede pe strada un grup de
oameni care faceau /ogging. +e se gandeste el: WIa sa ma iau si eu dupa ei si sa alerg, ca astfel ma
mai incalzesc si poate chiar reusesc sa o zbughesc acasa la mine3.
Alearga el ce alearga, pana cand unul din grupul de /ogging se uita la el si il intreaba:
- u va suparati domnule, "vs. intotdeauna faceti /ogging asa, in pielea goala?
- "a! zice tipul, asta la mine e o regulaX eu nu alerg decat in pielea goala.
- "a? se mira primul. Si intotdeauna alergati asa, cu prezervativul pus?
- A nu, zice tipul, asta numai cand ploua!
$n blindat israelian urmarea un arab prin desert.
"in cand in cand arabul se oprea si tragea asupra blindatului. "eodata se opreste, arunca arma si
ridica bratele.
Se deschide turela, apare un evreu si spune:
- =ai arabule, ce las esti! "e ce nu mai lupti?!
- u mai am gloante!
- Si nu cumperi?!
$n copil se /uca in nisip. &ine un politai si-il intreaba:
- +e faci?
- $n politai!
- Si din ce-l faci?
- "in apa, nisip si NN! =ilitianul se supara si-l urmareste pe copil, dar nu-l prinde. A doua zi,la fel:
- +e faci?
- $n militian!
- Si din ce-l faci?
- "in apa, nisip si NN ! Iar se alearga, iar scapa copilul. A treia zi, acelasi scenariu:
- +e faci?
- $n pompier!
- Si din ce-l faci?
- "in apa si nisip.
- Si NN nu mai pui?
- u, ca atunci iese un militian#
O haita de lupi vrea sa treaca un pod.%e sare in fata un iepuras in fata si ii intreaba:
-%upilor sunt duri printre voi???
-u.
-Atunci trebuie sa imi dati fiecare cate L.BBB de lei ca sa treceri podul!!!
A doua zi se intampla la fel si a treia zi se gandesc lupii sa aleaga ? dintre ei sa fie durii haitei.+and
dau sa treaca podul iepurasul iar le sare in fata si le zice:
-%upilor sunt duri printre voi???
-"a,raspund lupii si ies in fata cei ? lupi alesi.
Atunci iepurasul zice :
-$rsule ia-le la astia cate E.BBB de lei ca eu le iau de la restul cate L.BBB!!!
Iunica si bunicuG sunt in vizita la nepoti si raman peste noapte. IunicuG gaseste in dulapul de
medicamente al nepotului sau un flacon cu pastile pentru barbati si il intreaba daca poate sa
foloseasca o pastila. Iaiatul spune:
- u cred ca ar trebui sa iei una buniculeX sunt foarte puternice si scumpe.
- +at costa? intreaba bunicuG.
- <B Y o pastila, raspunde nepotul.
- u ma intereseaza, spune bunicuG, tot vreau sa incerc una si, inainte sa plecam dimineata, o sa las
banii sub perna. A doua zi dimineata..nepotul gaseste <<B Y sub perna. Il suna pe bunicuG si spune:
- -i-am e5plicat ca o pastila costa <B Y, nu <<B Y..
- Stiu, spune bunicuG. O suta e de la bunica #
-*n'ra so(ie o sun' pe mama:
- =am', nenorocitul 'sta iar nu vrea s' m'n*nce pastele preg'tite de mine!!!#
- "raga mea, nu te enerva, ia-l cu bini,orul, spune-i c' ai depus efort c*nd ai pus la fiert pastele#
- +um adic'? +e vrei s' spui? -rebuiau fierte )nainte de a le pune )n farfurie?!
+um ma urc in masina , il vad pe &iorel :
-&iorele , hai sa ma impingi putin !
-"a cum sa nu , Meorgele ! #zise &iorel si incepu sa-mpinga masina#
"upa cca. EBB de metri , scot capul pe geam si strig :
-.ai bai mai repede , ca intarzii la serviciu ! :ufff#se misca ca un bou !;
-Iine,bine, spuse gafaind &iorel#
Peste inca E Nm trag pe dreapta si ii spun :
-Mata, opreste-te! Am a/uns. =erci#
-u ai mai reusit s-o pornesti ? -i-e defecta masina ?
-u-i defecta . =ai fac si eu economie de benzina
"oi muncitori la o fabric', un b'rbat ,i o femeie, discut'.
0a: Pot s'-l fac pe ,ef s'-mi dea o zi liber'.
0l: 4i cum faci asta?
0a: O s' vezi.
Apoi, femeia se pune pe tavan, cu capul )n /os.
&ine ,eful ,i o )ntreab': +e faci?
0a: Sunt un bec.
4eful: Ai muncit prea mult. +red c' ai )nnebunit. Ar trebui s' )(i iei liber azi.
7emeia se preg'te,te s' plece. I'rbatul o urmeaz'.
4eful: -u ce faci?
0l: =' duc ,i eu acas'. u pot lucra pe )ntuneric.
Poveste.
+ic' dup' ce-au murit, +eau,escu ,i %eana a/ung la Por(ile Faiului.
Sf.Petru:
-u s)nte(i trecu(i )n catastif la noi,deci v-a, sugera s'-ncerca(i la vecinul nostru. Pa!
Scarao(Ni vecinul ,)i primi pe covorul ro,u cu bra(ele deschise:
-Iine-a(i venit tovar',i,de c)nd v-a,tept'm#hai,instala(i-v',despacheta(i ,i desear' s)nte(i invita(i la
un dineu oficial.
-P'i tovaro,e,se pare c' geamantanurili noastre au r'mas )n Fai#
-ici o problem' ! ,i Scarao(Ni trimise doi draci ca s' recupereze baga/ele uitate.
Iat dracii la u,a Faiului#niciun r'spuns.Sun' #degeba,nu era curent.
-I' > zice unu dintre ei > eu zic s' s'rim gardu ,i s' le ciordim c' p)n' pe sear' ',tia nu ne
deschid,au pauz' de mas' Z siest'.
Se ca('r' dracii pe gard s' sar'. 9ngerii p'zitori surprin,i peste m'sur':
-P'i bine fra(ilor,+eau,e,tii au a/uns de LE de minute-n iad ,i de/a dracii o tilardesc peste hotare#
O tip' )i scrie iubitului ei aflat in armat':
2"rag' Vohn, nu mai pot continua aceast' rela8ie, distan8a dintre noi este prea mare , trebuie s'
recunosc c' de/a te-am )n1elat de L ori de c*nd ai plecat 1i nu cred c' este corect pentru nici unul
dintre noi . 9mi pare r'u , te rog s' )mi trimi8i )napoi poza cu mine pe care 8i-am trimis-o acum ceva
vreme. +u dragoste, IecNU. 3
Soldatul cu sentimente r'nite 1i ochii )nl'crima8i le-a cerut tuturor camarazilor s'i orice fel de poze
pe care le au cu iubite, surori sau foste iubite 1i amante. Pe l*ng' poza cu IecNU , Vohn i-a trimis
toate celelalte fotografii cu femeile frumoase pe care le-a str*ns de la prietenii lui.
%a primire IecNU a primit teancul plus o foaie pe care scria :
2"rag' IecNU, )mi pare r'u dar nu-mi pot aminti cine dracu e1ti , te rog s'-8i iei poza din teanc.3
Iarbatii si gratarul: +and un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se declanseaza
urmatoarea serie de evenimente:
<; femeia cumpara mancarea
L; femeia face salata, pregateste legumele si desertul
?; femeia pregateste carnea pentru gratar, o asaza pe o tava, impreuna cu toate celelalte ustensile
necesare si o duce fara, unde barbatul sta de/a asezat cu o bere in mana
in fata gratarului.
Si aici vine punctul cel mai important al intregii
desfasurari:
D; IAFIA-$% ASA6A +AF0A P0 MFA-AF!
E; apoi urmeaza mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si tacamurile afara
C; femeia informeaza barbatul ca mai e putin si carnea se arde
P; el ii multumeste pentru aceasta informatie
importanta si mai comanda totodata inca o bere, in timp ce el se ocupa de situatia de urgenta
$n ardelean 1i-un oltean sunt du1i la moarte. Intr' olteanu.
-+um vrei s' mori?Pe scaunul electric, prin )mpu1care sau sp*nzur'toare?
-Prin )mpu1care, nu, nici prin sp*nzurare#Pe scaunul electric!
9l a1eaz' pe scaun, se duc apas' pe buton 1i nimic.
-='i, omule, ce noroc ai! Mata, pleac', s-a )nt*mplat o minune, n-a fost dat s' mori! %a revedere!
Iese 'sta 1i-i zice ardeleanului:
-&ezi c' scaunul electric e stricat!
Intr' ardeleanul.
-+um vrei s' mori?
-Prin sp*nzurare, nu, scaunul electric e stricat, deci prin )mpu1care.
+and am surprins-o pe nevasta-mea in pat cu cel mai bun prieten al meu, ea a ramas incremenita.
- 0 in regula#am spus eu. Stiu ca in ultimul timp te-am negli/at. Putem sa discutam, nu e5ista nici
un motiv ca asta sa ne ruineze relatia.
- Oh, ce bine, iti multumesc! raspunse ea. u stiu ce a fost in capul meu de am facut asta.
- -u sa taci! i-am zis. u vorbeam cu tine!
+eau1escu se hot'r'1te s' m'reasc' salariile. %a cei cu facultate, le m're1te cu <E[, la cei cu liceul
le d' <B[ iar la cei care au doar 1coala general' le d' E[.
- +um )8i dai seama ce studii are fiecare? )ntreab' %eana.
- "ac' )ntreb 201ti rom*n?3 atunci cel cu facultate r'spunde 2\es3, cel cu liceul r'spunde 2"a3, iar
cel cu D clase r'spunde 29h).3 Ai )n8eles?
- 9h).
Pe strad' se )nt)lnesc )nt)mpl'tor Migel 1i =arici,ica, fo1ti colegi de liceu cu zece ani )n urm'.
- Ooo# ce-nt)lnire nea1teptat', Migele! +e-a trecut timpul, ce faci, pe unde e1ti?
- 0i, nu fac mare lucru, da] tu? &'d c' tot frumoas' ai r'mas, =arici,ico! ='ritat', copii?
- u, nici una, nici alta. Ktii, nu vrei s' intr'm pu8in uite acolo, peste drum, c-acolo lucrez. Iem 1i
noi o cafelu8', mai vorbim de una de alta?
- P'i acolo din c)te 1tiu eu e bordel, =arici,ico.
- P'i da. Ki ce-i r'u )n asta? "ac' altceva nu 1tiu s' fac? A1a clien8i s)nt, bani s)nt, merge treaba. .ai
s' intr'm. .ai c'-8i fac un @L pe gratis )n amintirea vremurilor de alt'dat'.
- +e naiba-i aia un @L!?
- +um ce-i? $n CA cu -&A.
Profesoara intreaba un elev:
-+ine este presedintele Fomaniei?
-u stiu doamna.
-+red ca trebuie sa te documentezi mai mult daca vrei sa treci clasa.
-Pot sa va pun si eu o intrebare?
-"a.
-O cunoasteti pe =aricica?
-u.
-+red ca ar trebui sa va documentati mai mult despre sotul dumneavoastra.
7rizeri8a, o huidum' c*t u1a, )l pune pe ucenic s'-l tund' pe urm'torul client. +u m*ini tremur*nde,
ucenicul )l ciupe1te pe client cu foarfeca.
- Auuu #. 7rizeri8a se )ntoarce 1i d' s'-i trag' o palm' ucenicului, ucenicul se fere1te 1i o )ncaseaz'
clientul.
9ncepe iar ucenicul s' tund', cu un ochi la client , cu unul la frizeri8', iar )l ciupe1te .
- Auuu # 7rizeri8a iar se )ntoarce, iar d' s'-i trag' o palm' ucenicului, iar o )ncaseaz' clientul #.
$cenicul a/unge s'-i fac' perciunii clientului, briciul )i tremur' 1i-i taie o ureche. Am*ndoi se )ntorc
spre imediat frizeri8', care era cu spatele. +lientul )i 1opte1te ucenicului :
- Arunc' naibii urechea aia p*n' nu se )ntoarce 1i ne vede ..
+urs de formare pentru b'rba8i
-ema stagiului: s' devin' la fel de inteligent ca o femeie :deci, s' fie perfect;.
Obiectiv pedagogic: curs de formare care permite b'rba8ilor s'-1i trezeasc' acel organ, numit creier,
a c'rui e5isten8' o ignor'
Program: sunt propuse D module, toate obligatorii.
=odulul <: IA60%0 +$FS$%$I
<. A )nv'8a s' tr'iasc' f'r' mama sa :LBBB ore;
L. So8ia mea nu e mama mea :?EB ore;
?. Salariul i-l dau so8iei mele :EEB ore;
D. A )n8elege c' fotbalul e doar un sport, iar Fonaldo e un cretin :EBB ore;
E. So8ia mea nu e infirmiera mea
C. So8ia mea nu e bona mea
=odulul L: &IAJA 9 "OI
<. A avea copii f'r' a deveni gelos :EB ore;
L. A )nceta s' spun prostii c*nd so8ia mea )1i prime1te prietenele :EBB ore;
?. A )nvinge sindromul telecomenzii :EEB ore;
D. u fac pipi pe al'turi :e5erci8iu practic )nso8it de caset' video; :<BB ore;
E. u transform baia )n piscin' municipal' atunci c*nd fac du1#
C. +um s' a/ung la co1ul de rufe murdare f'r' s' m' r't'cesc? :EBB ore;
P. A 1ti s' m' )mbrac singur, s'-mi aleg singur hainele 1i s' nu m' fac c' nu 1tiu unde este 1ifonierul
:LBB ore;
=odulul ?: -I=P %II0F KI "IS-FA+JII
<. +'lcatul )n L etape:
<. c'ma1a )n mai pu8in de L ore
L. idem pentru celelalte articole :e5erci8ii practice;
L. =ena/ul# o activitate familial' 1i valorizant'
?. Jin minte zilele c*nd trebuie s' duc gunoiul
D. 9nv'8 pe dinafar' defini8ia cuv*ntului aspirator ^ aparat de uz casnic, care serve1te la aspirarea
prafului, a de1eurilor :pentru a c*1tiga timp, urm'resc ivelul < al modulului D;
E. Ktiu s' folosesc un 1erve8el#
C. Ktiu s' adun de1eurile dup' o 1edin8' de bricola/#
P. 9mi revizuiesc limba rom*n': femininul de la 2a1ezat )n fa8a televizorului3 nu este 2)n picioare )n
fa8a aragazului3
=odulul D: +$FS "0 I$+_-_FI0
ivel < :)ncep'tor;: Aparatele de uz casnic- nu mu1c'
ivel L :avansat;: Prima mea sup' instant f'r' a evapora apa :e5erci8ii practice: fierberea apei
)nainte de a ad'uga spaghetele;
ivel ? :e5pert;: 7'cutul cafelei, f'r' a uita nici apa, nici cafeaua 1i f'r' a utiliza ness-ul, care este
incompatibil cu filtrul de cafea.
ivel D :best off;: A 1ti s' servesc cafeaua, f'r' a v'rsa /um'tate
um sa vorbesti despre femei si sa fii 2politicallU correct3
-u 2s-a ingrasat3, ci 2a depasit pragul metabolic3
-u este 2usuratica3, ci este 2accesibila orizontal3
-u este o 2blonda proasta3, ci 2o persoana cu parul deschis care s-a abatut de la calea informatiei3
-u este 2fosta3, ci este o 2persoana de a carei companie m-am bucurat3
-u te 2sacaie3, ci devine 2repetitiva verbal3
-u este o 2prostituata de pe centura3, ci este un 2furnizor cu preturi mici3
-u 2gateste prost3, ci este 2compatibila cu cuptorul cu microunde3
-u este 2narcisista3, ci este 2e5cesiv de preocupata de calitatile sale3
-u 2flirteaza3 sau 2amageste3, ci 2se anga/eaza in simulare artificiala3
Intr' so8ia )n cas'.
- "ragul meu, uite, aici, o bere pentru tine#
=ai trece ceva timp:
- "ragul meu, de ce nu te ui8i la fotbal? Ia zi, vrei ceva de m*ncare mai special, mai bun ceva?
So8ul, cu o privire )ng*ndurat':
- Ia zi, c*t de tare#
- $n pic,# a1a,# farul din dreapta, capota 1i parbrizul#
$n tip este oprit dupa ce trece printr-o intersectie de un politist pentru neacordare de prioritate.
-&a rog, iertati-ma, am gresit. u-mi luati permisul de conducere. 0u cred ca putem sa ne-
ntelegem !!!
Si-i dadu acestuia <BB de lei ca sa-l ierte.
A doua zi se repeta faza la aceeasi intersectie. Politaiul incepuse sa se obisnuiasca si statea in fiecare
zi si-l astepta sa greseasca. Si asa a continuat treaba pret de L saptamani in fiecare zi.
"upa L saptamani politaiul vede ca soferul pe care-l astepta nu mai trece cu masina. A doua zi la fel,
a treia zi la fel,.. pret de-o saptamana.
In a @-a zi apare in intersectie cu masina la intersectie, acorda prioritate si trece prin intersectie dupa
care politaiul il opreste.
- $nde-ai fost domnule pret de-o saptamana ?
- Pai, sa vedeti, am fost in concediu.
- Pai cum asa, ai fost in concediu pe banii mei ???
%a tribunal:
$n tanar era acuzat de viol# VudecatoruG intreaba:
- Acuzat! 0ste sau nu adevarat ca in data de "ecembrie ati violat-o pe =arioara Piscupescu?
Acuzatul:
- "omG /udecator /ur ca nu i-am facut nimic! u i-am atins nici macar un fir de par!
In sala o baba, cam surda, sta langa unuG:
- +e zice maica, ce zice?
- 6I+0 +A $ I-A A-IS I+I =A+AF $ 7IF "0 PAF!!
- +e precizie maica, ce precizie!
"octorul:
> u-mi place deloc cum ar'ta8i.
Pacienta:
> 0i, doctore, nici dumneata nu e1ti vreo frumuse8e
"oi be8ivi vor s' se lase de b'ut 1i nu 1tiu cum s' fac'. $nul dintre ei zice:
- Ktiu cum s' ne l's'm de b'ut. 7ii atent, mai avem o sticl' de vin. -u o ascunzi la spate 1i eu
trebuie s' ghicesc )n ce m*n' este. "ac' ghicesc, o bem 1i pe-asta, dac' nu# ne l's'm, ce s' mai!
6is 1i f'cut. +el'lalt ascunde sticla.
- Mata. 01ti preg'tit?
6i-mi!
- P'i# e )n st*nga.
- ='i, nu te pripi#
"irectorul la spitalul de psihiatrie e5amineaza pacientii pentru a vedea care din ei este pregatit
pentru a se reintegra in societate:
-"eci, domnule %eTis vad ca ai fost recomandat pentru e5ternare. +e ai de gand sa faci dupa ce
pleci de aici?
%eTis se gandi putin , apoi raspunse:
- Sa vedem#am lucrat in domeniul telecomunicatiilor..se fac inca bani buni acolo dar pe de alta
parte as putea scrie o carte despre e5perienta mea in acest spital, despre cum e sa fii pacient aici. In
plus, as putea frecventa un curs de istoria artei care a inceput sa ma pasioneze in ultimul timp.
--oate astea sunt foarte interesante, spuse doctorul.
%a care %eTis raspunse:
-Iar partea buna e ca in timpul liber pot sa fiu in continuare un ibric de cafea#
"oua calugarite merg cu masina prin -ransilvania cand un vampir sare pe capota masinii. Sora
=aria intreaba:
- +e sa fac?
Sora 0dvochia:
- Porneste stergatoarele#
6is si facut, dar vampirul nu pleaca.
- Stropeste-l cu apa de spalat parbrizul, e apa sfintita!
&ampirul tot acolo#
=ai departe Sora 0dvochia:
- Sora =aria arata-i crucea:
Sora =aria se da /os din masina si zice:
- +rucea matii! u te dai odata /os de pe capota?!#
+omandantul catre sergent:
- =ai, vezi ca lui Ionescu i-a murit mama, sa-i transmiti, dar asa, mai subtil
- Am inteles! A doua zi:
- Atentiune! "repti! Ionescule, ti-a murit mama! Peste ceva timp, comandantul catre sergent:
- =ai, vezi ca nu mi-a placut cum ai transmis vestea aceea, ia vezi data viitoare sa-i transmiti lui
Apetrei ca i-a murit mama.
- Am inteles! A doua zi:
- Atentiune! "repti! +ei care au mama in viata un pas inainte, mai putin tu, Apetrei! Intr-un viitor
neprecizat, comandantul catre sergent:
- =ai, mai, ma superi! &ezi ca i-a murit mama si lui Mavrilescu si incearca de data asta sa fii mai
precaut!
- Am inteles! A doua zi:
- Atentiune! "repti! Azi sapam transee! 05ecutati! .aide, haide, sapati mai cu spor! .ai Mavrilescu,
sapa mai adanc, poate dai de ma-ta!
Intr-o buna zi, unui taietor de lemne ii cazu securea in apa.
Omul se puse pe /elit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige e5istenta.
&azand acestea, "umnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale. Omul ii
e5plica situatia si "umnezeu plon/eaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
- Asta e securea ta, omule? il intreaba el.
- u, raspunse taietorul de lemne.
"umnezeu intra din nou in apa si se intoarce cu o secure numai din argint.
- Asta e securea ta? intreaba el din nou.
- u, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara "umnezeu revine cu o secure de fier.
- Asta e securea ta?
> "a, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne.
"umnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile si taietorul de lemne se
intoarce fericit acasa.
+ateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul raului cu nevasta sa. "intr-odata
aceasta cade in apa. +um omul se puse iarasi pe plans, "umnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i
este necazul.
- evasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine.
Atunci "umnezeu sare in apa si apare cu Penelope +ruz in bratze.
- Asta este nevasta ta? intreaba el.
- "A! urla omul.
Atunci "umnezeu, furios, il lua la bani marunti:
- Indraznesti sa ma minti?!! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!!
Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore:
- -e rog, "oamne, iarta-ma! "ar cum altfel puteam sa raspund?! "aca spuneam 2nu3 la Penelope
+ruz, data viitoare mi-o aduceai pe +atherine 6eta Vones. Si daca si atunci as fi spus 2nu3, a treia
oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus 2da3,
mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei.
Acesta este motivul pentru care am raspuns cu 2da3 de prima data.
=orala: Iarbatii mint numai din motive perfect oneste si logice. I-O-"0A$A
` 7ISA POS-$%$I `
Programatorul este o persoana care iti rezolva o problema despre care nu stiai ca o ai, intr-un mod
pe care nu-l intelegi.
+onsultantul este o persoana care iti ia ceasul de pe mana si iti spune cat este ceasul.
Iancherul este o persoana care iti imprumuta umbrela sa cand este soare si de indata ce incepe sa
ploua ti-o cere inapoi. :=arN -Tain;
0conomistul este un e5pert care va sti maine de ce lucrurile pe care le-a prezis ieri nu s-au intamplat
azi.
Statisticianul este o persoana care se pricepe foarte bine la numere dar nu are suficienta
personalitate ca sa fie contabil.
=atematicianul este un orb intr-o camera intunecata care cauta o pisica neagra care nici nu e5ista in
camera. :+harles F. "arTin;
Avocatul este cineva care scrie un rezumat in <B.BBB de cuvinte.
Psihologul este o persoana care ii e5amineaza pe toti barbatii din camera cand intra o femeie
frumoasa.
"iplomatul este o persoana care iti spune sa te duci dracului intr-un mod incat abia astepti sa o iei
pe acel drum.
"espre )nt*rzierile +7F.
9n replic' la trenurile de mare vitez' din Vaponia, +7F a introdus trenurile de mare )nt*rziere.
Pentru ca trenurile rom*ne,ti s' a/ung' la timp, solu(ia este s' plece mult mai devreme.
+a s' mearg' mai repede, +7F ia )n calcul varianta ca mecanicii de locomotiv' s' fac' ,i dep',iri.
Pentru siguran(a bunurilor personale, +7F recomand' c'l'torilor s' evite pungile ,i ambala/ele
biodegradabile.
+e a descoperit 0instein dup' o c'l'torie cu +7F-ul? +' timpul e relativ.
Anun( la sf*r,it, )n =ersul -renurilor: Orice asem'nare a orarului cu realitatea este pur
)nt*mpl'toare.a
$nele trenuri )nt*rzie at*t de mult, )nc*t pasagerilor le cre,te barba. "ar nu pasagerilor care au
plecat de la destina(ie, ci copiilor lor, n'scu(i pe drum.
+a s' previn' nepl'ceri ulterioare, +7F refuz' s' mai elibereze bilete c'l'torilor care nu ,i-au scris
)nc' testamentul.
Se aude c' prin LBEB +7F va demara programul 3Primul tren a/uns la timp la destina(ie3.
+7F +'l'tori a inventat c'l'toria )n timp: pleci azi de la -imi,oara ,i vezi cum va fi Iucure,tiul )n
LB<D.
0,ec ustur'tor pentru =arN 6ucNerberg: rom*nii )nc' petrec mai mult timp )n tren dec*t pe
7acebooN.
Femedii casnice
<. "aca va inecati cu un cub de gheata, nu intrati in panica. Pur si simplu turnati apa clocotita pe gat
si problema se va rezolva instantaneu.
L. Sunteti neindemanatic si va taiati frecvent atunci cand tocati legume? Pur si simplu rugati pe
altcineva sa tina legumele atunci cand le taiati.
?. Scandalurile cu sotia referitoare la scaunul ridicat de la toaleta pot fi evitate prin folosirea
chiuvetei.
D. Pentru hipertensivi: pentru reducerea tensiunii, va puteti taia si sangera pentru cateva minute. $
uitati sa folositi un timer.
E. "aca aveti o tuse urata, folositi doze mari de la5ative. Astfel, va va fi frica sa tusiti!
In lumea intreaga au aparut afisate langa automatele bancare si instructiunile de utilizare.
Iata cum suna ele:
Procedura pentru barbati
< Oprire in dreptul automatului
L +oborirea geamului
? Introducerea cartelei si tastarea codului PI
D Introducerea sumei dorite
E Scoaterea card-ului si scoaterea banilor
C Fidicarea geamului
P Plecarea
Procedura pentru femei
< Oprire dupa automat
L Parcurgerea in marsarier a distantei necesare pana in dreptul automatului
? Fepornirea motorului inecat
D +oborarea geamului
E Masirea posetei, golirea acesteia pe scaunul pasagerului pentru a localiza cardul
C Masirea gentii de machia/ si verificarea machia/ului in plafoniera
P Incercarea introducerii card-ului
@ "eschiderea portierei pentru accesul mai facil la automat data fiind distanta prea mare pana la
aceasta
A Introducerea card-ului
<B Introducerea card-ului in pozitia corecta
<< Feintrare in masina si cautare /urnal care are codul PI scris pe coperta interioara
<L Introducerea codului PI
<? Apasare 2+ancel3 si reintroducerea codului PI corect
<D Introducerea sumei dorite
<E Feverificarea machia/ului in oglinda retrovizoare
<C Scoaterea banilor
<P Molirea posetei, din nou, pentru gasirea portofelului si introducerea banilor in portofel
<@ Feverificarea machia/ului
<A Parcurgerea a cativa metri
LB Feintoarcerea la automat
L< Fecuperarea card-ului
LL Fegolirea posetei, gasirea portofelului, punerea card-ului in locasul lui
L? Feverificarea machia/ului
LD Fepornirea motorului care s-a inecat si demarare
LE +onducerea a C pana la @ Nm
LC 0liberarea frinei de mana.
Iisus in desert, mergea, murea de sete, de foame, si se intalneste cu unuG care manca dintr-o paine.
Se gandeste: daca rog omul asta sa-mi dea si mie sa mananc, si imi da, il iau in rai cu mine.
6ice: te rog frumos, imi dai si mie niste paine? ca mor de foame!
-ipul ii da, intre timp cat manca Iisus, se apuca sa bea apa.
Iisus :daca imi da si apa, chiar e un om bun, si il iau in rai ;: mai omule, imi dai si mie o gura de
apa?
-ipul ii da si apa. Apoi scoate o tigara, si trage un fum.
Iisus :daca imi da si tigara, clar ii spun ca sunt Iisus, si ca il iau in rai cu mine;: mai omule, da si
mie sa trag si eu un fum.
-ipul intinde tigara.
-rage Iisus un fum si zice: =ai omule, eu sunt Iisus si te iau in rai cu mine!
%a care tipul : -are iarba, nu ?
"ictionar e5plicativ al /argonului feminin
2II03
Acesta este cuvantul pe care femeile il folosesc ca sa incheie o discutie, cand ele au dreptate iar tu
trebuie sa taci din gura..
2+I+I =I$-03
"aca se imbraca, inseamna 2o /umatate de ora3. -otusi, 2cinci minute3chiar inseamna 2cinci
minute3 daca tocmai te-a mai lasat E minute ca sa te uiti la meci, inainte sa o a/uti la treaba.
2I=I+3
0ste calmul dinaintea furtunii. "e fapt, inseamna 2ceva3 si ar trebui sa ai gri/a. "iscutiile care incep
cu 2nimic3, se termina de obicei cu 2bine3.
2"A-I "F$=$%3
Aceasta este o provocare, nu o permisiune. $ o face!
O7-A- A"A+
"e fapt, nu este un cuvant, ci o afirmatie non-verbala adeseori ignorata de barbati. $n 2oftat adanc3
inseamna ca ea crede ca esti un idiot si nu stie de ce mai sta acolo si se cearta cu tine pentru
2nimic3.
27OAF-0 II03
Aceasta este una dintre cele mai periculoase lucruri pe care o femeie i le poate spune unui barbat.
27oarte bine3 inseamna ca ea se va gandi mult si bine, la cum sa te faca sa platesti pentru greselile
tale.
2+$= &F0I3
0ste felul unei femei de a-ti spune 2du-te dracului!3.
2=$%-$=0S+3
O femeie iti spune 2multumesc3. u-ti mai pune intrebari. "oar raspunde 2cu placere3.
-ipuri de femei
Simpatica
- Iilete pentru meciul de bo5? &ai iubitule, nu trebuia
+unoscuta si ca: Super fata, Pretioasa, Sufletul din gasca baietilor, +olega de apartament
Avanta/e: &esela , agreabila, buna
"ezavanta/e: S-ar putea sa se 2trezeasca3, intr-o buna zi
0terna 2urlatoare3
- emernic bun de nimic, lenes care traieste degeaba! u vezi ca nu ma faci fericita??
+unoscuta si ca: "iavolita, Maita, SulaGn +oasta, evasta
Avanta/e: Iti da atentie
"ezavanta/e: # prea multa
&aicarita
- Oh, capul meu. =a doare rau. =a dor si picoarele. Ah, ce crampe am. Si uite, mi-a aparut celulita!
+unoscuta si ca: Plangareata, =iorlaita, =orocanoasa
Avanta/e: Previzibila
"ezavanta/e: +ontagioasa
Sefa
- Stai drept! Pune-ti alta cravata! -unde-te! Ia-ti un /ob mai bun! 7a si tu niste bani! u te mai uita
asa la mine!
+unoscuta si ca: =ana de fier, Meneralul, "omnisoara 2stie-tot3
Avanta/e: "e cele mai multe ori are dreptate
"ezavanta/e: "e cele mai multe ori are dreptate, dar ce conteaza?
Indecisa
- u pot sa ma hotarasc. Ar trebui sa imi schimb cariera, telurile, casa si culoarea parului?
+unoscuta si ca: Ingri/orata, 2+e ma fac, iubitule!3
Avanta/e: $sor de 2manevrat3
"ezavanta/e: Prea usor de 2perturbat3
Agitata
- Am o idee. .ai sa ne imbatam si sa facem dragoste pana picam lati. Am mai facut chestia asta. 0
super!!!
+unoscuta si ca: ebuna, "e neinfranat, 7ata de distractii
Avanta/e: "istractie# mai multa decat vei putea duce
"ezavanta/e: u te poti baza pe ea
=atura
- u gasesc nimic haios in desenele ale animate la care tot te uiti
+unoscuta si ca: 7ara "istractie, 7ata cu =orcovuG, Intepata, Iceberg
Avanta/e: Prietenii te vor compatimi
"ezavanta/e: u vei avea prieteni
=artianca
- Acest dans sper ca te va face sa intelegi cat de mult inseamna relatia noastra pentru mine
+unoscuta si ca: +iudata, &ineri <?, &esti Proaste, Artista
Avanta/e: "istractiva
"ezavanta/e: Isi va citi poeziile in public
7ata viselor tale
- Sunt multumita de tine asa cum esti, frumosul si genialul meu iubit. +red ca e cazul acum sa
facem se5 nebun si dezlantuit.
+unoscuta si ca: +ea mult Asteptata, 6eita, 7emeia Perfecta, Perfectiunea Intruchipata
Avanta/e: haioasa, inteligenta, dezinhibata
"ezavanta/e: u va avea ce sa faca cu tine.
+oncurs de sarituri in apa :
Americanul : $n metru nouazeci si cinci, ce biceps, ce triceps, ce slip.
Sare de la douazeci de metri intr-un bazin cu adancime de un metru.
Salt reusit. Aplauze.
Fusul : "oi metri si zece. +e biceps, ce triceps, ce slip.
Sare de la cincizeci de metri intr-un bazin de o /umatate de metru.
Saritura reusita. Aplauze.
Fomanul : $n metru patruzeci si cinci, ce coaste, ce solduri, ce izmene.
Sare de la o suta de metri intr-o carpa uda. Sare, isi sparge capatina.
Se scoala vazand stele verzi si incepe sa in/ure:
> 7ir]ati ai dreacuG, ba, care mi-a stors carpa ?!
"oi l'c'tu1i stau de vorb':
- =-am anga/at la o uzin' 1i chiar din prima zi am a/uns la spital cu concediu medical de ?B de zile.
- P'i, de ce?
- Am intrat )n sec8ie 1i am strigat: Ioane, arunc'-mi o cheie de ?L!
- A1a, 1i?
- P'i 1i de unde era s' 1tiu c' )n hala aia erau LL de muncitori pe care )i chema Ion?
Sambata dimineata sotul se strecoara usor din asternut si coboara in liniste in gara/. %eaga barca la
carlig si incepe sa dea cu spatele. Abia cand a iesit cu totul din gara/ a realizat ca ploua cu galeata si
vantul batea cu putere. "eschide radioul si afla ca vremea avea sa fie la fel toata ziua. Intra cu
masina in gara/ si tiptil se intoarce in dormitor. Se strecoara in pat langa nevasa si ii sopteste:
- 0 o vreme groaznica afara.
Pe /umatate adormita, aceasta raspunde:
- Iti poti imagina ca prostul de barbatu-meu s-a dus la pescuit pe o asemena vreme?
<. =ama m-a invatat SA APF0+I06 O -F0AIA II0 7A+$-A:
2"aca vreti sa va omorati intre voi, mergeti afara. "e-abia am terminat de facut curat3
L. =ama m-a invatat ce e F0%IMIA: 2Foaga-te sa iasa pata aia din covor3
?. =ama m-a invatat ce e %OMI+A: 2Pentru ca asa am zis eu, de-aia3!
D. =ama m-a invatat =AI =$%-A %OMI+A:
2"aca cazi de pe leagan si-ti rupi gatul, nu te mai iau cu mine in oras3
E. =ama m-a invatat ce e IFOIA: 2Plangi in continuare, si o sa-ti dau eu motive pt. care sa
plangi3
C. =ama m-a invatat ce e +O-OFSIOIS=$%: 2$ita-te la murdaria de pe ceafa ta 3
P. =ama m-a invatat ce e &F0=0A: 2+amera ta arata de parca a trecut o tornada prin ea3
@. =ama m-a invatat ce e IPO+FI6IA: 2"aca ti-am zis o data, ti-am zis de un milion de ori: u
e5agera!3
A. =ama m-a invatat despre +I+%I+I-A-0A &I0-II: 20u te-am facut, eu te omor!3
<B. =ama m-a invatat despre S+.I=IAF0A +O=POF-A=0-$%$I: 2u te mai comporta ca
taica-tau3
<<. =ama m-a invatat ce e I&I"IA:
2In lume sunt milioane de copii mai putin norocosi care nu au parintii la fel de minunati cum ai tu3
<L. =ama m-a invatat ce e AS-0P-AF0A: 2Asteapta numai pana a/ungem acasa3
<?. =ama m-a invatat ce inseamna A PFI=I: 2O sa ti-o primesti cand a/ungem acasa3
<D. =ama m-a invatat ce e $=OF$%:
2+and o sa-ti tai degetele de la picioare /ucandu-te cu masina de tuns iarba, sa nu alergi plangand la
mine3
<E. =ama m-a invatat +$= SA "0&I $ A"$%-:
2"aca nu mananci legume, nu o sa mai cresti niciodata3
<C. =ama m-a invatat ce e M00-I+A: 20sti e5act ca taica-tau3
<P. =ama m-a invatat despre AFIOF0%0 =0$ M00A%OMI+:
2Inchide usa dupa tine. -i de pare ca te-ai nascut intr-un cort?3
<@. =ama m-a invatat ce e I-0%0P+I$0A: 2+and o sa fii de varsta mea, o sa intelegi3
<A. Si preferata mea, mama m-a invatat ce e V$S-I-IA:
2Intr-o buna zi, o sa ai si tu copii. Si sper ca o sa fie e5act ca si tine3
Iisus mergea abatut prin desert. Intalneste un mosneag amarat:
- =osule, spune-mi ce necazuri ai, poate pot sa te a/ut
- Imi caut fiul. "e multi ani il caut#
- Aha# Si cum arata fiul tau mosule?
- Pai cum sa arate# era foarte special, nu era ca ceilalti copii, nu a fost conceput ca ceilalti copii, eu
i-am dat viata#
- Asa, mai descrie-l.
- 7acea tot felul de lucruri neobisnuite. Putea merge chiar si pe apa. Si avea cuie batute in maini si
in picioare#
- -aaaat'''!!!
- Pinooochiooo!!!
IntrGun bar din &estul Salbatic intra un tip care se duce la barman si ii cere un pahar de ThisNU, apoi
ii spune barmanului :
- "aca ridic paharul asta fara sa il ating imi dai o sticla de ThisNU?
- Gai cum omule sa il ridici .. "aG daca poti, iti dau.
Se chinuie omul, se concentreaza si ridica paharul.
- Acum sa fluiere careva.
Iarmanul fluiera si paharul se lasa incet inapoi pe te/ghea. -oata lumea aplauda, acesta isi ia stricla
de ThisNU si pleaca. Se intoarce a doua zi si face acelasi lucru, dar de data asta cu o masa plina de
pahare. Peste inca o zi intra in acelasi bar acelasi tip si cere tot un ThisNU, apoi se uita in /urul lui si
vede intrGun colt un mos ca vai de el. "e data asta ii spune barmanului:
- "aca ii ridic scula mosului dai o lada de ThisNU?
- .ai ca pe asta nu o mai cred .. "aG daca poti, dau ma, dau.
Se chinuie omuG si ii ridica scula omului. u apuca sa mai zica nimic si mosul scoate doua pistoale
si zice:
- "aca fluiera unuG il impusc !!
Scrisoarea unui proaspat recrut austriac catre parintii sai
"raga mama si tata,
=a simt foarte bine aici! Sper ca si voua acasa, lui Sarl, Peter, .ans, Annemarie, Sarin si Andreas.
Spune-le lui Sarl si Peter ca in armata este minunat si sa se inroleze si ei neaparat, inainte sa se
ocupe toate locurile.
%a inceput mi-a fost mai greu, fiindca trebuia sa stau in pat pana la ora C, dar m-am obisnuit. =ai
spune-le lui Sarl si Peter ca nu trebuie sa-si faca decat lor patul si inca cateva fleacuri inainte de
micul de/un. u tu munca in gra/d, hranit de animale, taiat lemne, facut focul#
=icul de/un este mai ciudat: sunt tot felul de sucuri, chifle, dulceata, mbsli, dar nici un cartof,
carne, sunca, carnati si varza asa cum mancam noi acasa. "ar poti sa le mananci portia unor oraseni
care beau doar cafea.
u ma mira ca orasenii nu pot merge asa repede si departe. "upa un mars de cateva ore, au basici la
picioare si se intorc in unitate cu camionul. Si nu au mers decat cum ar fi la noi de acasa la posta.
Peisa/ul este frumos, dar din pacate foarte plat.
Acum or sa rada Sarl si Peter: am primit laude pentru tragere la tinta! ici nu stiu de ce. +ercul
negru din centru este mult mai mare decat un cap de soarece si nici macar nu se misca. Si nici nu
trage inapoi ca fratii .uber de peste deal# $nde mai pui ca trebuie sa te intinzi comod pe o saltea
si sa astepti pana trag si ceilalti :o vesnicie#;
+el mai mult imi plac antrenamentele de lupta corp la corp. "ar trebuie mare atentie la oraseni ca se
rup repede. "oar cu Sepp am probleme, l-am pus /os doar o singura data. +red ca din cauza ca eu
am <, @Bm si @B Ng iar el L m si <?B Ng.
Oricum este mult mai usor ca acasa cand scapa taurul nostru la vaci si trebuie sa-l bag inapoi in
gra/d.
"eci nu uitati sa le spuneti lui Sarl si Peter sa se grabeasca, ca nu prea mai sunt locuri.
&a imbratisez cu drag,
7iica voastra =aria
"ictionare de inteles femeile si#barbatii
"a ^ u
u ^ "a
Poate ^ u
Imi pare rau ^ Iti va parea rau!
e-ar trebui ^ 0u vreau.
7a cum vrei! ^ O sa platesti cu varf si indesat!
.otaraste tu! ^ .otararea cea buna ti-am pus-o de/a!
-rebuie sa vorbim ^ Iar trebuie sa te critic.
Iineinteles, fa cum vrei ^ u vreau sub nici o forma sa faci asta!
u sunt suparata ^ Iineinteles ca sunt suparata, boule!
Ai un aer atat de barbatesc# ^ Ar fi cazul sa te barbieresti.
+um de te porti asa frumos astazi? ^ Asadar vrei sa facem se5 astazi?
As vrea perdele noi ^ As vrea perdele, covoare, mobila si tapete noi.
=a iubesti? ^ Am trecut astazi pe la magazinul de bi/uterii, sa-ti spun ce mi-a placut?
+at de tare ma iubesti? ^ Am facut ceva ce sigur nu-ti place.
u-i nimic# ^ -ampitule!
=ic dictionar de inteles barbatii
=i-e foame ^ =i-e foame
Sunt obosit ^ Sunt obosit
+e rochie frumoasa! ^ +e sani frumosi!
"a, imi place noua coafura ^ O gramada de bani la coafor si uite ce iese!
Am putea iesi la un restaurant? ^ &reau sa facem se5.
&rei sa dansam? ^ &reau sa facem se5
=a cam plictisesc aici# ^ &reau sa facem se5
-e iubesc ^ &reau sa facem se5
-e ador ^ Stiu ca am mai spus de/a, dar# vreau sa facem dragoste!
=erge un om la un magazin:
- +e sunt acelea?
- SiTi.
- Puneti-mi un Ng dar fiecare NiTi sa fie impachetata separat in cate o punga.
- Acelea ce sunt?
- Ianane.
- Puneti-mi un Ng dar fiecare banana sa fie impachetata separat in cate o punga.
- Acelea ce mai sunt?
- Portocale.
- Puneti-mi un Ng dar fiecare portocala sa fie impachetata separat in cate o punga.
- Acolo ce e?
- =azare, da nu e de vanzare#
O femeie caut' un cadou pentru aniversarea so(ul. Intr' )ntr-un pet-shop ,i se opre,te )n fa(a unei
broa,te. Pre(ul afi,at era e5orbitant:<.BBB euro.
9l intreab' pe v*nz'tor:
- +e are at*t de special broasca asta de cost' a,a de mult?
- 7ace se5 oral mai bine dec*t o zei('.
7emeia ),i zice atunci c' ar fi un cadou original ,i )n mod sigur o s'-i fac' pl'cere b'rbatului.
+ump'r' broasca ,i pleac' bucuroas'. Seara i-o ofer' b'rbatului ,i )i ureaz' la mul(i ani, dup' care
se duce la culcare. oaptea, o trezesc ni,te zgomote ciudate. So(ul nu era l*ng' ea. 9l g'se,te )n
buc't'rie cu ,ortul pus, plin de f'in' din cap p*n'-n picioare, cu borcane desf'cute peste tot ,i cu
broasca l*ng' el.
- "ar ce faci drag' la ora asta?
- O )nv'( s' fac' m*ncare# dup' care# po(i s' te cari c' ne descurc'm.
+opiii stateau la rand pentru a servi pranzul in cantina unei scoli gimneziale catolice. Pe un colt al
mesei era o gramada mare de mere.
=aicutele lipisera pe tava cu merele un bilet pe care scria:
2Ia doar unul, "umnezeu te supravegheaza3. Putin mai in fata, la capatul celalalt al mesei, se afla o
gramada mare de pra/ituri cu ciocolata.
$nul dintre copii a lipit un bilet: 2Ia cate vrei, "umnezeu e cu ochii pe mere.3
Americanul enervant
Iadea Mheorghe in tren cu un american.
Scoate Iadea Mheorghe un castravete. Americanul intreaba:
-+e este ala?
-$n castravete, zice Iadea
-%a noi sunt de trei ori mai mari.
Scote Iadea un mar.
-+e este ala?
-$n mar.
-%a noi sunt de trei ori mai mari.
Scoate Iadea Mheorghe un pepene.
-+e este ala?
-=azare, in ma-ta!
Folul femeii in societate
<. 7emeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Iarbatul descopera pestera.
L. In pestera e frig. 7emeia plange. Iarbatul descopera focul.
?. +opiii tipa de foame. 7emeia plange. Iarbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la
vanatoare.
D. "e la atata carne, copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. 7emeia plange. Iarbatul
descopera agricultura.
E. "eoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Iarbatul lipseste prea mult de acasa. 7emeia plange.
Iarbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.
C. 7emeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o
frunza. Si plange. Iarbatul descopera olaritul.
P. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copiii racesc, fac pneumonie si mor. 7emeia
plange. Iarbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.
@. A venit iarna si e frig. 7emeia plange. Iarbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se
poate prelucra si confectioneaza haine.
A. .ainele din piele precum si alea din blana put. 7emeia plange. Iarbatul descopera pe rand
hainele din lana :care sunt aspre si zgarie- 7emeia plange;, hainele din in :care tot aspre sunt-
7emeia suspina; si intr-un final hainele de matase :care par a fi multumitoare > 7emeia zambeste;.
=ai tarziu, Iarbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai
sus.
<B. "iverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea
potentialilor pradatori tin Iarbatul departe de casa. 7emeia plange. Iarbatul domesticeste cainele si
pisica.
<<. 7emeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Iarbatul inventeaza
fardurile si bi/uteriile.
<L. 7emeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. ormal, incepe sa
planga. Iarbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila
si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand# peste ani#
n. 7emeia simte nevoia de a 2evada3 din cotidian. u are timp, bani sau dispozitia pentru e5cursii in
strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la -& nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. +apac peste
toate, ca de obicei, Iarbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. 7emeia ar avea
asaaaaa, un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o
chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si# Pentru a nu stiu
cata oara in istorie, 7emeia incepe sa planga. Iarbatul inventeaza blogul.
=orala: +and femeile plang, umanitatea evolueaza.
Alta morala: 7ara femei am fi trait si acum in copac
$n turist in muntii =aramuresului se intalneste cu un cioban care statea spri/init intr-o bata cu ?
numere mai mare decat ii trebuia:
- Iade, de ce nu tai o bucata din bata aia? u crezi ca e cam lunga?
- u pot# in partea de sus am motive florale#
- Atunci tai-o de /os#
- u pot# in partea de /os am motive maramuresene#
- Pai atunci tai de la mi/loc o bucata si apoi lipesti capetele la loc# uite, la mi/loc n-ai nici un
motiv.
- Asa ma gandeam si eu# daca n-am nici un motiv, de ce s-o mai tai???
Studentul intra, trage un bilet si incepe sa balbaie ce
isi aminteste din notitele de curs. "upa ce termina,
profesorul se uita la el foarte serios si ii spune:
- "omnule, pentru raspunsul dumitale de astazi nu pot
sa iti dau decat o singura nota si incepe cu P. Stii
care este aceasta nota?
- Pinci, domnule profesor! PI+I!
$n /aponez, un tigan si un roman intr-o pestera. Fomanul zice:
- Alooo! 0 cineva?!
0coul:
- Alooo! 0 cineva?!
"upa aia tiganul:
- .ai mancatiaGs, spune-mi si mi-e unde suntem mai flacau?
0coul:
- .ai mancatiaGs, spune-mi si mi-e unde suntem mai flacau?
"upa aia incepe /aponezul sa spuna:
- .itogoNoro sesui?
%a care ecoul:
- +e-ai zis ba???
$n grup de marinari pe un vapor. 7urtuna la un moment dat. $nul striga:
- Ia, &asile, zi-i luG ala de pe catarg sa dea /os paramele.
- Ia, tu, de-acolo! "a /os paramele!
imic.
- Ia, tu nu auzi ? "a ma /os paramele.
- Ia, &asile, ala nu intelege ca e englez, vorbeste-i in engleza!
- A, aha !
- .eU ! "o Uou speaN 0nglish ?
- \eah !
- Atunci da, ba, /os paramele !!!!
$n savant intra intr-o patiserie. +ere doua inghetate, una o mananca el iar pe cealalta o aseaza pe
scaunul de langa el, lasand-o sa se topeasca. "upa cateva astfel de situatii, vanzatorul il intreaba de
ce procedeaza astfel. savantul raspunde:
- Astept ca inghetata sa se topeasca si sa se transforme intr-o fata frumoasa care sa se indragosteasca
de mine asa cum sunt!
- -ar fi mai potrivit sa cumperi o inghetata unei fete reale pentru a se indragosti de tine?
- Ia da, dar care ar fi sansele?!
+e ai face daca as muri
2"raga, 3 a spus nevasta. 2+e ai face daca as muri?3
20i, draga, as fi foarte nefericit, 3 a spus sotul.
2"e ce intrebi asa ceva?3
2-e vei recasatori?3 a insistat nevasta. 2u, bineinteles ca nu, draga3 a spus sotul. 2u-ti place sa fii
casatorit?3 a spus nevasta. 2Iineinteles ca-mi place, draga3 a spus el.
2Atunci, nu te vei recasatori?3
2Iine, 3 a spus sotul, 2ma voi recasatori.3
2"a?3 a spus nevasta, aratand un pic ranita.
2"a3 a spus sotul.
2&ei dormi cu ea in patul nostru?3 a spus nevasta dupa o lunga pauza.
20i bine, da, cred ca da.3 a raspuns sotul.
2Inteleg, 3 a spus nevasta indignata. 2Si o vei lasa sa-mi poarte hainele?3
2+red ca da, daca ar vrea3 a spus sotul.
2Intr-adevar, 3 a spus nevasta cu raceala. 2Si vei inlocui fotografiile cu mine cu fotografii cu ea?3
2"a. +red ca ar fi un lucru corect.3
2+hiar asa?3 a spus nevasta batand din picior. 2Si cred ca o vei lasa si sa /oace cu crosele mele de
golf.3
2Iineinteles ca nu, draga, 3 a spus sotul. 20a este stangace.3
Ion si %enutza trebuie sa plece in America, dar n-au bani decat pentru un singur bilet.
Pleaca %enutza si dupa putin timp Ion primeste <BB de dolari intr-o scrisoare. "upa vreo ? zile, LBB
de dolari, apoi, EBB, apoi @BB, apoi, <BBB.
Ion pleaca si el in America fara s-o anunte pe %enutza, ca sa-i faca o surpriza. Intra la hotelul unde
locuieste %enutza si-o gaseste goala in pat cu un tip.
- 0l ti-a dat suta de dolari pe care mi-ai trimis-o? > striga furios..
-"a.
-Si cei LBB de dolari, tot de la el ii ai?
-"a.
-Si cei EBB, si mia de dolari, tot el ti i-a dat?
-"a.
- Inveleste omul, ca raceste#
$n 8'ran, merg*nd pe ogor, vede pe /os un pe1tisor de aur. +um se zb'tea pe1ti1orul pe uscat,
minune mare, )ncepe s' vorbeasc':
- J'rane, fie-8i mil' de mine, arunc'-m' te rog )n balta aia, c' eu sunt regele pe1ti1orilor 1i 8i-oi da
tot ce vrei.
-#
- -e rog frumos, 8'rane, arunc'-m' )n ap' c' 8i-oi da toate bog'8iile p'm*ntului!
-#
- 9ndur'-te 8'rane, o s'-8i dau cel mai frumos palat din lume s' stai )n el!
+u n'duf 1i )ndesat, 8'ranul nostru puse c'lc*iul pe pe1ti1or 1i )l strivi )n 8'r*n'.
- =', pe cine faci tu m''' ('ran?!
Intr-un bar intra o blonda. Iarmanul ii spune unui client:
H Asta e cea mai proasta blonda pe care am vazut-o vreodata. .ai sa iti arat#
+and vine blonda la bar sa comande o bautura barmanul ii intinde L bancnote, una de < leu si una de
EB de lei si ii spune:
H Alege-o pe care vrei si e a ta!
Ilonda alege bancnota de < leu, isi termina bautura si pleaca.
A doua zi clientul o asteapta pe blonda in fata barului si o intreaba:
H "e ce ai ales bancnota mai mica? &aloarea bancnotelor e o chestie elementara pentru oricine. +at
de prost poti sa fii?
H In fiecare zi aleg bancnota mai mica tot dintr-o chestie elementara. In ziua in care o voi alege pe
cea mare /ocul se va termina.
$n b'ie(el indian l-a )ntrebat pe tat'l s'u, medicul ,ef ,i mare vr'/itor al tribului:
- -at', cum se face c' avem )ntotdeauna numele lungi, )n timp ce b'rba(ii albi au nume mai scurte >
cum ar fi Iill, -e5 sau Sam?
- $ite, fiule, numele noastre reprezint' un simbol, un semn, sau un poem pentru cultura noastr', nu
ca oamenii albi, care tr'iesc )mpreun' ,i se repet' numele lor din genera(ie )n genera(ie. "e
asemenea, aceasta este o parte a noastr' 1i, )n ciuda a tot, am supravie(uit. "e e5emplu, numele
surorii tale este %una mic' romantic' deasupra lacului, deoarece )n noaptea )n care ea a fost n'scut',
era o lun' frumoas' reflectat' )n lac. Apoi e fratele t'u, =are cal alb al Preeriei, pentru c' el a fost
n'scut pe o zi )n care calul mare alb care galopa peste preeriile lumii a ap'rut )n apropierea taberei
noastre ,i este un simbol al capacit'(ii noastre de a tr'i ,i for(a de via(' a poporului nostru. 0ste
foarte simplu ,i u,or de )n(eles. =ai ai 1i alte )ntreb'ri =icule prezervativ defect fabricat )n +hina?3
$n om intra cu un aligator intr-un bar si se aseaza la o masa. Paza innebunita se ia de om si il
intreaba:
- "omne, ce naibii, intri cu animale periculoase intr-un bar? -i-ai iesit din minti?
- Stati linistit domnilor ca nu e periculos. 0 bland ca o pisica. O sa va demonstrez.
Atunci omul se duce la aligator, ii da un pumn in cap, aligatorul deshide gura, iar omul nostru isi
baga sula in gura animalului. =ai ii da un pumn si aligatorul incepe sa suga. =ai ii da un pumn,
aligatorul se opreste, deschide gura, omul isi scoate scula si totul se termina cu bine.
- &edeti, inofensiv! =ai vrea sa mai incerce cineva.
%a care o blonda din multime:
- As incerca eu, dar fara sa-mi dati cu pumnul in cap.
-renul este foarte aglomerat iar soldatul american, foarte obosit incearca in zadar sa gaseasca un
loc. "upa ce strabate tot trenul singurul loc pe care il gaseste e ocupat de catelusul unei frantuzoaice
intre doua varste.0puizat soldatul o intreaba:-
-"oamna , pot sa ma asez?
7ara sa-i raspunda, frantuzoaica pufneste cu dispret apoi fara sa se adreseze cuiva in particular:
-Americanii astia sunt foarte nepoliticosi! Iietul soldat incearca din nou sa caute un loc liber dar
negasind niciunul se intoarce:
-"oamna, va rog sunt epuizat! 7rantuzoaica foarte nervoasa:
-&oi americanii,nu numai ca sunteti nepoliticosi dar si foarte aroganti. %ocul este ocupat de 7ifi a
mea! Soldatul nu spune nimic, insfaca cainele si-l arunca pe geam. 7rantuzoaica isterizata incepe sa
tipe:
-+ineva sa-mi apere onoarea! Atunci un gentleman englez care ocupa un loc in fata doamnei spuse:
-&oi americanii totdeauna faceti lucrurile pe dos: tineti furculita cu mana dreapta, mergeti cu masina
in contrasens iar acum n-ai ales bine cateaua pe care trebuia sa o arunci pe fereastra!
"aca tipi timp de @ ani, P luni si C zile, o sa produci suficienta energie pentru a fierbe o ceasca de
cafea. :0 greu de crezut ca merita sa faci asta;
%a porci orgasmul dureaza ?B de minute. :In viata viitoare as vrea sa fiu porc.;
+and te dai cu capul de pereti utilizezi cam <EB de calorii pe ora. :Inca nu pot sa-mi iau gandul de la
chestia cu porcul.;
Oamenii si delfinii sunt singurele specii care fac se5 de placere. :Oare de asta zambeste 7lipper
mereu?# Si porcii au ?B de minute de orgasm. u pare corect#;
Persoanele dreptace traiesc, in medie, cu noua ani mai mult decat cei stangaci. :"aca esti
ambide5tru se imparte diferenta?;
7urnica poate ridica de EB de ori propria greutate, poate trage de ?B de ori propria greutate si
intotdeauna cade pe partea dreapta cand se imbata. :Au platit oare contribuabilii pentru aceasta
cercetare?;
"racii-de-mare au peste LP,BBB papile gustative. :Oare ce poate fi atat de gustos pe fundul apei?;
Puricele poate sari peste de ?EB de ori lungimea trupului sau. 0ste ca si cum un om ar sari peste un
teren de fotbal. :?B de minute# poti sa-ti imaginezi? Si de ce tocmai porcii?;
$n gandac de bucatarie traieste noua zile fara cap, dupa care moare de foame. :Mroaznic# Incepi
sa te minunezi de cat de sadici si bolnavi trebuie sa fi fost cei care au urmarit asta.;
=asculul de calugarita nu se poate imperechea cat timp are capul atasat de corp. 7emela initiza
se5ul prin taierea capului masculului. :Iubito, sunt acasa. +e zici de#; :0i bine, cel putin porcii sar
peste acest aspect#;
$nii lei se imperecheaza de peste EB de ori pe zi. :In viata mea viitoare inca imi doresc sa fiu
porc# calitatea inaintea cantitatii;
7luturii gusta cu a/utorul picioarelor. :O, doamne#%a astia este mai rau decat la dracii-de-mare;
Ochiul strutului este mai mare decat creierul sau. :+unosc astfel de persoane.;
Steaua de mare nu are creier. :+unosc si astfel de persoane.;
"upa ce am citit aceste randuri, pot spune # :Porci orocosi!;
Plimbandu-se pe o pla/a din +alifornia, un barbat s-a impiedicat de o lampa. A ridicat-o si a
scuturat-o de praf, iar din lampa a aparut un duh, care i-a spus:
- Iine, bine, m-ai eliberat din lampa# 0 a patra oara luna asta si m-am saturat, asa ca poti sa uiti de
cele trei dorinte. O sa-ti indeplinesc doar una!
Surprins, dupa un moment de gandire, barbatul a spus:
- -otdeauna am vrut sa merg in .aTaii, dar am rau de mare si imi e frica de avion. -e rog sa-mi
construiesti un pod pana acolo, ca sa pot merge cu masina!
"uhul a inceput sa rada:
- Asta e imposibil. Mandeste-te la logistica necesara! +um pui piloni pe fundul Pacificului?
Mandeste-te cat ciment, cat otel! In nici un caz. Pune-ti alta dorinta!
Omul s-a gandit un timp incercand sa gaseasca o dorinta care sa-i poata fi indeplinita.
- Stii, am fost insurat de patru ori# Sotiile mele toate au spus ca sunt un insensibil. As vrea sa
devin sensibil, sa inteleg femeile, sa stiu ce simt ele cand nu vor sa-mi vorbeasca, sa stiu de ce
gandesc un anumit lucru si spun cu totul altceva, sa stiu ce le-ar putea face fericite#
"uhul:
- Podul ala# cum il vrei? +u doua benzi sau cu patru?
+omentariu literar al unei manele.
9nc' din primele versuri, autorul plaseaz' ac(iunea )ntr-un mediu feeric :
+e miracol ,i ce vra/' Stau cu gagica pe pla/'
Prin folosirea cuvintelor miracol ,i vra/a, poetul ne trimite )ntr-o lume magic', interzis' muritorilor
de r*nd. 0fectul este completat de plasarea celor doi protagoni,ti pe pla/', trimitere direct' la
infinitul m'rii, care ar putea sugera ,i iubirea nesf*r,it', dar ,i eternitatea.isipul ne duce cu g*ndul
la scurgerea timpului, autorul reu,ind astfel s' )mbine prin folosirea unui singur cuv*nt, at*t
infinitul c*t ,i perenul. 9n urm'toarele dou' versuri, poetul dore,te s' )mpace relativa bipolaritate
dintre infinit ,i peren.
Am chef de distrac(ie.
? luni de senza(ie +on,tient de clipa fermecat' pe care o tr'ie,te, autorul ),i avertizeaz' ascult'torul
:cititorul; c' iubirea nesf*r,it', dragostea profund', infinitul, alfa ,i omega, arde intens, asemeni
razelor unei zile )nsorite de var', comprim*ndu-se )n ? luni de senza(ie. ecuprinsul este astfel
)ncadrat )n limite foarte bine delimitate trei luni, iar profunzimea sentimentelor umane )mbrac'
forma senza(iilor# Iubirea magic' nu are sui,uri sau cobor*,uri. A,a cum spune ,i poetul, cuvintele
de ordine )n cazul unei asemenea iubiri sunt cheful ,i distrac(ia al'turi de gagiu sau gagic'.
7olosirea cuvintelor nu este deloc )nt*mplatoare.
0lementele de argou: gagiul, gagic' vin s' sugereze faptul c' cel care vorbe,te este un om asemeni
nou', care )ns', conform preceptului biblic, ,i-a pus )n valoare, talan(ii, reu,ind s' p'trund' )ntr-o
lume de vis. A doua strof' a c*ntecului descrie opulen(a de care se bucur' eroul: "au o cheie la
mer(an 4-am plecat pe litoral =i-am pus plinul de benzin' 4i )n dreapta o blondin' =er(an-ul face
trimitere la stilul de via(' al marilor padi,ahi.7olosirea e5presiei plinul de benzin' nu este deloc
)nt*mpl'toare. 0a ilustreaz' verticalitatea convingerilor persona/ului principal. 0l nu opereaz' cu
/um't'(i de m'sur'. -otul sau nimic pare a fi deviza dup' care se conduce. o(iunea 2plin3 are ,i un
sens metaforic. 0a prezint' maturitatea dragostei dintre cei doi, care tinde spre perfec(iune. Acest
lucru este confirmat ,i de termenii cu care este descris' marea iubire a persona/ului nostru. 7ata cu
care se iube,te eroul principal nu este o fat' oarecare. 0a este o blondin', simbol al frumuse(ii
feminine, a,ezate la dreapta b'rbatului.
Afirma(ia este )nt'rit' )n versul al doilea din cea de a treia strof':
Am mer(anul de mult timp 4i-o blondin' prototip 0 a mea numai a mea 4i-mi petrec vara cu ea
.iperbola blondin' prototip descrie )n profunzime calit'(ile greu de egalat ale iubitei, ea fiind o
fiin(a unic'. Prin folosirea unui termen tehnic pentru a-,i descrie iubita > prototip > autorul ne
reaminte,te c' dragostea lui este asemeni (inuturilor e5otice, fascinante dar )nc' nee5plorate )n
profunzime, afirma(ia fiind )nt'rit' ,i de plasarea pove,tii )n anotimpul de var'. $ltima strof'
descrie actul de iubire dintre cei doi. 9n primele dou' versuri, ne este prezentat' atmosfera care
domne,te )ntre )ndr'gosti(i. =area neagr' e c'ldu(' Ilonda-i se5U ,i finu(' Iubirea se consum' )n
apa cald' a marii. +ristalinul m'rii descrie sentimentele celor doi iar c'ldura apei descrie rela(ia
dintre ei. "ragostea dintre cei doi este imun' la scurgerea timpului 6iua stau cu ea la soare oaptea
o scot la plimbare Succesiunea zi-noapte nu poate perturba tr'irile profunde alte tinerilor
)ndr'gosti(i, dar autorul las' o porti(' de ie,ire din aceast' idil' aproape perfect'. 7olosirea
termenului noaptea din ultimul vers avertizeaz' cititorul c' totul poate fi perfectibil, chiar ,i iubirea,
iar dac' peste iubirea dintre cei doi s-ar las' )ntunericul, eroul va trece ,i peste acest obstacol. 0ste
vorba doar de ? luni de distrac(ie.
"intr-o colectie de scrisori :autentice; ale copiilor americani catre "umnezeu:
- "raga "umnezeule! "aca esti atent duminica in biserica, iti arat pantofii mei cei noi.
- "umnezeu! &reau sa traiesc ABB de ani, ca tipul acela din Iiblie.
- Am invatat la scoala ca 0dison a facut lumina. %a scoala de duminica a spus reverendul ca -u ai
facut-o. 0dison asta ti-a furat ideea.
- iciodata n-as fi crezut ca movul se potriveste cu portocaliul, pana ce n-am vazut apusul de soare
ce l-ai facut marti seara. A fost tare misto#
- %a scoala de duminica ni s-a e5plicat ce si cate faci. +ine-ti face treaba cand esti in concediu?
- "e unde ai aflat ca tu esti "umnezeu?
- Pentru balul mascat vreau sa ma imbrac in drac. u-i bai, nu?
- -u chiar asa ai proiectat girafa sau din greseala a iesit asa?
- "e ce lasi oamenii sa moara si tot faci altii in loc? -ar fi mai simplu sa-i lasi in viata pe astia?
- "umnezeule! +a ai facut mai multe religii, e OS, dar cum de nu le incurci intre ele?
- Feverendul +oe iti este prieten sau aveti doar o relatie de afaceri?
- -u stii despre lucruri inainte sa fie inventate?
- Iunicul a spus ca -u de/a erai cand a fost el copil. +at de batran esti?
- Iti multumesc pentru fratior, dar eu m-am rugat pentru un catel.
- +at timp am fost in vacanta, tot timpul a plouat si taticul a fost tare nervos si a spus niste lucruri
despre -ine# dar te rog sa nu-i faci rau!
- -e rog sa-mi trimiti un ponei. Pana acum nu ti-am cerut nimic. Poti verifica.
- +um se poate ca pe vremuri atatea minuni ai facut si acum nu-i nici una? +um se poate ca in
ultima vreme n-ai inventat nici un animal nou? Sunt numai acelea vechi.
- "oamne, -e rog sa mai pui o sarbatoare intre +raciun si Paste!
- Poate +ain si Abel nu s-ar fi omorat, daca aveau camere separate. %a noi, cu frate-meu
functioneaza#
- Pun pariu ca e foarte greu sa-i iubesti pe toti de pe pamant. oi suntem doar patru in familie si nu
merge.
<B lucruri despre barbati:
<. Iarbatii sunt ca timpul: nu poti face nimic ca sa ii schimbi.
L. Iarbatii sunt ca vacantele: nu dureaza niciodata destul de mult.
?. Iarbatii sunt ca bananele: cu cat imbatranesc, cu atat sunt mai putin fermi.
D. Iarbatii sunt precum cafeaua: cei mai buni sunt cei calzi, tari si care te tin treaza toata noaptea.
E. Iarbatii sunt precum contul din banca: fara bani nu prezinta niciun interes.
C. Iarbatii sunt ca floricelele: te satisfac, dar numai pt putin timp.
P. Iarbatii sunt precum copiatoarele: servesc la reproducere.
@. Iarbatii sunt ca ninsorile: nu stii niciodata cand vin, cati cm cresc sau cat dureaza.
A. Iarbatii sunt ca publicitatea: sa nu crezi niciodata un cuvant din ce spun.
<B. Iarbatii sunt precum calculatorul: dificil de inteles si permanent fara memorie suficienta.
%a un e5amen de necropsie, profesorul il intreaba pe elev:
- +are a fost cauza mortii acestui individ?
0levul e5amineaza corpul si vede ca este vorba despre
un cadavru cu multe lovituri de cutit in torace.
Si raspunde:
- A murit de moarte naturala.
Profesorul:
- +um adica de moarte naturala! "ar nu ati vazut loviturile de cutit?
- "omnule profesor, cu loviturile astea era natural sa moara.
+e trebuie s' ,ti(i despre efectele consumului de ap' asupra corpului uman?
"aca bei apa la ora fi5at', se m're,te la ma5imum efectul ei in corpul t'u.
"oua pahare de apa dupa ce te trezesti, a/uta la activarea organelor interne.
$n pahar de apa cu ?B de minute inainte de a manca, a/uta la digestie.
$n pahar de apa inainte de a face baie, a/uta la scaderea presiunii sangvine.
$n pahar de apa inainte de a te duce la culcare, evita apople5ia si atacurile cardiace.
$n pahar de apa inainte de a face se5, a/uta la rela5area organului feminin.
"ou' pahare de apa inainte de a bea cinci de bauturi alcoolice, a/uta la ficat.
$n pahar de apa inainte de a te supara, te a/uta sa iei lucrurile cu calm.
6ece halbe de bere# te a/ut' s' ui(i toate aceste t*mpenii#
Intrebari incuietoare.
Iula la ora de biologie.
Profesoara )ntreaba:
- +e este verde si sare pe c*mpie?
Faspuns din clasa:
- Iroasca!
Profesoara: > +orect, dar putea fi si o lacusta. +e este maro si alearga prin padure?
Faspuns din clasa: > +aprioara!
Profesoara: > +orect, dar putea fi si un urs.
Iula cere permisiunea de a pune si el o )ntrebare similara: > +e este tare c*nd se baga )n gura, dar
moale si lipicioasa c*nd se scoate?
Profesoara, ofensata, )i trage doua perechi de palme lui Iula, care zice:
- +orect, dar putea fi si o guma de mestecat#
Fobotul telefonic la spitalul de psihiatrie:
"aca suferi de tulburare obsesivo-compulsiva apasa repetat tasta <.
"aca esti co-dependent, roaga pe cineva sa apese tasta L.
"aca ai personalitati multiple apasa ?, D, E si C.
"aca esti paranoic, nu e nevoie sa apesi vreo tasta. "e/a stim cine estiX ramai pe fir, sa iti detectam
telefonul.
"aca esti schizofrenic, asculta cu atentie, si o voce iti va spune ce tasta sa apesi.
"aca esti deprimat, nu conteaza ce tasta apesi. Oricum nu iti va raspunde nimeni.
"aca suferi de halucinatii, fii atent ca obiectul acela pe care il tii la ureche este viu si o sa te muste
de ureche.
$n politist astepta autobuzul in statie, langa el mai vine si o mama cu un copil de @ ani.
+opilul:- =ama, dar de ce nu a a/uns inca autobuzul?
=ama: > Pt ca acum il spala ca era foarte murdar?
+opilul :peste E min;: > =ama, de ce nu a a/uns inca?
=ama: > Pentru ca acum ii umfla cauciucurile fiindca erau desumflate?
Peste alte E min copilul:
- Acum de ce nu a mai a/uns?
=ama: > Pt ca acum il vopsesc ca sa fie mai frumos?
Politistul incepe sa se dea cu capul de zid:
- +e tampiti, acuma si-au gasit si ei sa-l vopseasca? :;;;
$n betiv se intorcea de la bar manga.
%a un moment dat se intalneste cu un trecaor si il intreaba:
- "omnule va rog frumos imi numarati si mie cucuiele din cap?
- "u-te ba de aicea faci misto de mine?
&a rog frumos.
Pana la urma domnul ii numara cucuiele si ii zice:
- "omne aveti o colectie deosebita.
- "ar spuneti cate am.
- Aveti << cucuie.
- =ultumesc mai am L stalpi si a/ung acasa.
Iadea Mheorghe a )nceput s' repare acoperi1ul casei.
Partea bun' e c' a a/uns )n v)rful casei.
Partea proast' e c' a )nceput s' alunece.
Partea bun' e c' s-a prins de burlanul casei.
Partea proast' e c' burlanul s-a rupt.
Partea bun' e c' sub el era o c'pi8' de f)n.
Partea proast' e c' )n capi8' era o furc' cu 8epii )n sus.
Partea bun' e c' n-a c'zut pe furc'.
Partea proast' e c' nici pe capi8' n-a c'zut#
Iula era cel mai bun elev din clasa. Parado5al dar asa era. Stia absolut tot si dadea cele mai
inteligente raspunsuri. %a o ora de cunostinte generale profesoara intreaba elevii de ce face trenul
zgomotul acela sacadat: tac,tac, tac. Migel raspunde:
- "in cauza acoperisului care nu-i fi5at cum trebuie.
- u, spune profa.
7anel: > "in cauza tampoanelor care se lovesc intre ele. Iarasi nu. Si tot asa pana se a/unge la Iula
care se ridica in picioare doct si afirma.
- Acoperisul nu face zgomot ca este fi5, podeaua de asemenea, tampoanele am stabilit ca nu fac
zgomotul la care se refera doamna, ferestrele nici atat, deci raman rotile. +are-i formula rotii? PiF
patrat. Pi-ul nu face decat sa piuie deci nu-i relevant, F-ul raraie deci nu face zgomotul cerut
ramane patratul care face zgomot prin rotire: tac, tac, tac.
Mazda unei pensiuni din Sibiu ne-a dus )n beci, s' ne omeneasc'. Ia de aici ni,te c'p,unat', ia ni,te
vin, ia de gusta(i ,i o vi,inat' clasic'. Wu pot2 > zice unuG dintre noi > Wc' sunt r'cit!2. WAaa, p'i
avem ,i pentru r'ceal'! $ite aici, multivita!2, ,i ne d' o b'utur' f'cut' din toate fructele posibile ale
p'durii, mai pu(in ciuperci ,i ghinde. W"aG ce de vedre de vin ave(i!2, zic eu ca s'-l )ncura/ez.
W"aaa, c*te una pentru fiecare lun' a anului!2 Stau s' le num'r# erau vreo <E. 9i zic: WP'i, sunt mai
mult de <L#2. WP'i, da2, zice el. WS' vede(i ce mi s-a )nt*mplat anuG trecut. Am f'cut vin ,i, tot a,a,
mi-am oprit c*te o vadr' pentru fiecare lun'. umai c' prin august eu a/unsesem )n decembrie.2
O batranica moare si a/unge la portile raiului unde se intalneste cu Sf. Petru cand, deodata, se aude
un urlet groaznic venind dinspre rai.
- &ai de mine, ce se intampla acolo ? Intreaba batranica.
- u va faceti gri/i pentru asta, raspunde Sf. Petru, ii gaurim unuia omoplatii sa-i montam aripile de
inger. Iatranica, vadit deran/ata, da un pas inapoi cand, deodata, se mai aude un urlet.
- &ai de batranetile mele, dar asta ce-a fost ?
- Aaaa # nu e motiv de ingri/orare, ii gaurim unuia capuc ca sa-i montam aureola.
Iatranica dand din cap in semn de dezaprobare spune:
- 0u nu pot sa fac asta, ma duc /os in iad. -
&ai, dar nu puteti sa faceti asta, spune Sf Petru, veti fi sodomizata si violata.
+u un aer victorios batranica raspunde:
- "a, dar macar am gaurile facute #
$n ventriloc viziteaz' o ferm'. Ki, ca s' fac' un pic mi1to de fermier, zice:
- Iade, daG v'z c' ai aici ni1te animale teribileX 1tiu s' 1i vorbeasc'.
- "aG de unde? +um o s' 1tie s' vorbeasc'?
- 0i, nu 1tii ]mneata. Ia fi atent aici. Auzi, g'inu1o, ce-ai f'cut azi?
- Ap'i, am m)ncat 1i-apoi m-a c'lcat de vreo trei ori coco1uG 1i a fost tare mi1to
- &ezi, bade. .ai 1i la iap'. Iapo, ce-ai f'cut azi?
- Oooo,# am fost la p'scut 1i-acuG pe sear' mi-a tras-o arm'saruG 1i-a fost e5traordinar.
- Ai v'zut, bade. .abar n-aveai de chestia asta. .ai 1i la capr'.
- Ktii ce, hai s' trecem peste capr' c'-8i spun eu c-aia-i o mincinoas'.
Prieteni mai in varsta#
%a momentul pranzului, varsticul ii zice sotiei:
- Steluta mea, adu-ne felul intai, te rog!
"upa ce termina cu totii, varstnicul ii zice sotiei:
- Inimioara mea, adu-ne felul doi, te rog!
"upa ce termina cu totii, varstnicul ii zice sotiei:
- &iata mea, adu-ne desertul, te rog!
"upa masa, femeile debaraseaza masa si merg la bucatarie, iar barbatii raman singuri.
-anarul nu se poate abtine sa-l intrebe pe varstnic:
- +um de reusiti -dupa atatia ani- sa-i spuneti niste cuvinte asa frumoase sotiei dumneavoastra?!?
- Stii, tinere# Adevarul este ca # nici macar nu mai stiu cum o cheama!#
$n individ evadeaz' din )nchisoare. Intr' )ntr-o cas' la nimereal' 1i g'se1te un cuplu )n pat. 9i cere
tipului s' se ridice 1i )l leag' de un scaun, apoi, )n timp ce o lega pe femeie de pat, se apropie de ea,
o s'rut' pe g*t, apoi se ridic' 1i merge la toalet'. I'rbatul )i zice femeii:
- $it'-te la infractor! a stat mul8i ani la )nchisoare 1i n-a mai v'zut demult o femeie. Am v'zut cum
te-a s'rutat pe g*t. "ac' vrea se5, s' nu te opui, s' nu 8ipi, d'-i satisfac8ie, chiar dac' )8i este sil' de
el! 0 periculos, iar dac' o s' se infurie, ne va ucide. S' fii tare, iubita mea! -e iubesc!
- u m' s'ruta pe g*t, ci )mi 1optea la ureche. =i-a spus c' e homose5ual 1i crede c' e1ti dr'gu8,
apoi m-a )ntrebat dac' avem vaselin' )n cas'. 0u i-am spus c' este )n baie. 7ii tare, iubitule, 1i eu te
iubesc!
7etele se machiaza, se dau cu creme, parfumuri, isi aseaza parul in cel mai mic detaliu. Iaietii se
uita la ele si zic: =isto cur!!!
"omnule ministru!
Subsemnatu Mheorghe Ion, fiu lu Petre a lu Ouatu 1i a lu =aria de la 6'rne1ti, domiciliat )n comuna
='g're1ti, doresc s' v' supui aten8iei urm'toarele. "omnule ministru, dup' ce a venit revolu8ia,
primarele d' la noi ne-a dat, c' a1a s-a dat legea, care va s' zic', p'm*ntul )napoi. Acu, primarele a
fost corect 1i pentru c' nu putea s' dea chiar p'm*ntu lu tata care a murit, 1i pe care se afl' c'minu
cultural, mi-a dat un teren )n suprafa8' de patruzeci d' pr'/ini )n capu satului, l*ng' cimitir. Am zis,
domGle e ochei 1i acolo, dec*t s' nu mi-l deie deloc. Ia1ca c' e1ti la lucru c*mpului 1i de s*mb'ta
mor8ilor mai pic' 1i c*te o poman'. "omnule ministru, io mam g*ndit c' dac' tot mi-a dat p'm*ntu
e musai s'-l 1i lucrez, c'-i p'cat de la "umnezeu s' se fac' miri1te, a1a c' mam apucat serios de
agricultur'. "up' ce am citit tot ce trebuie ca s' fiu )n domeniu care va s' zic' cu agricultura, c'
p*n' la momentul respectiv eu am lucrat la birtul statului care s-a privatizat 1i patronul a pus-o pe
fie-sa la bar, am f'cut un studiu de marcheting 1i am constatat c' apropierea de cimitir e taman ce-
mi trebuie ca s' am pia8a asigurat' pentru o cultur' de flori. "up' ample verific'ri la prim'rie am
constatat c': <. Spitalul din sat s-a )nchis 1i p*n' la cel mai apropiat faci dou' zile cu c'ru8a lu 7ane
6gaib'r care are calul cel mai iute. L. @B la sut' din cons'tenii mei are o medie de v*rst' de peste CB
de ani. Asta )nsemna c' am pia8a asigurat' 1i c' n-aveam cum s' r'm*n cu marfa pe stoc. 0sen8a
oric'rei afaceri, nu? "up' ce am f'cut un curs d' horticultur' d' garoafe, d' crizanteme 1i d'
trandafiri, ca s' fiu pus la punct cu ultimele descoperiri din domeniu, m-am apucat de investi8ii.
Agricultura dac' nu e mecanizat', ap'i nu e agricultur' domG ministru, sper c' s*nte8i de acord cu
mine. A1a c' am f'cut un credit la banc' s'-mi iau un tractor. _la de la banc' a zis c' trebuie s' pun
casa d' la tata ga/, c' altfel nu se poate. +um am )nv'8at la 1coala d' horticoli c' f'r' investi8ii
serioase nu s' poate, am pus casa. "omnule ministru, d' aicea a )nceput nenorocirea. Prima a fost
c' mi-am luat un tractor nou de la Ira1ov. +are tractor, anafura 1i cristosu cui l-a f'cut, s-a stricat pe
drum c*nd )l aduceam acas'. _ia de la fabric' a zis c' io sunt de vin' 1i c' repara8ia m' cost' o sut'
de milioane de lei. "a io de unde s' mai iau o sut' de milioane, c' ce r'm'sese de la banc' pusesem
motorin' )n rezervor. +are va s' zic', am l'sat tractoru acolo, p*n' fac rost de bani s'-l repar. Acas'
ce s' fac, ce s' fac, c' dac' nu dau drumu la afacere nu fac bani s' dau creditu 1i-mi ia banca
bordeiu. A1a c' m-am g*ndit s'-mi fac mecanizare cu trac8iune animal', motiv pentru care m-am
dus la obor 1i m-am tocmit cu un rum*n mai balaoache1 de i-am dat telecoloru p' un m'gar.
"omnuG ministru, d' aicea a )nceput beleaua aia mare. +' la dou' zile un d'1tept din pr'v'lia matale
n-a avut ce face 1i a dat legea c' trebuie s' punem o chestie care se nume1te cip, la m'gar. =-am
dus la un cumnat care a primit de la un v'r din Mermania un computer 1i vroia s'-l arunce. A
dracului ma1in'rie, nu era bun' de nimic, c' noi scriam pe ecran s' vedem c*t face <D ori <D 1i
nimic, neam s' dea un r'spuns. -ot cu pi5u trebuia s' socotim. "rept urmare, am luat de la
computeru cela toate cipurile 1i le-am pus pe m'gar. Adic' eram conform legii. Aici a )nceput
nenorocirea 1i mai mare. "omnule, de c*nd s-a computerizat m'garu nu se mai )n8elege nimeni cu
el. u vrea s' mai fac' nimic. I-am dat 0-0F cu biciu, l-am F0S0-A- cu lopata, ba )ntr-o zi i-am
dat "0%0-0 cu un ciomag de a c'zut lat. A dracului lighioan', st' cu monitoru )n c*rc' 1i nu vrea
s' trag' la /ug. "rept urmare am preluat eu sarcina de la m'gar 1i am f'cut toat' treaba cu sapa 1i
mausu, pardon, m*nu8a personal'. S-au f'cut 1i garoafele, 1i crizantemele, 1i trandafirii# o
frumuse8e. %a momentu 'sta, domnu ministru, stau cu recolta )n magazie 1i m' uit cum s' stric'.
Pia8' de desfacere# c*t' vrei, c' mor '1tia din sat )n ritm accelerat de c*nd cu criza d'
medicamente. "omne, da nu pot s'-mi v*nd marfa c' nu e cadru legal. Alt d'1tept din pr'v'lia
matale a mai dat o lege c' nu ai voie s' pui la buchet mai pu8in de cinci fire. Io am cerere d' c*te
dou' 1i d' c*te patru. _1tia din sat nu are bani de o aspirin' 1i matale vrei s' cumpere c*te zece fire
de crizantem'? +u respect nem'surat, v' rog s' da8i o ordonan8' de urgen8' ca )n satul ='g're1ti s'
se poat' vinde 1i mai pu8in de cinci fire horticole, c' altfel dau faliment 1i r'm*n f'r' cas'.
P.S. Pute8i s' da8i o ordonan8' 1i pentru m'gar ca s' munceasc' din nou?
Intr-un sat soseste o )nvatatoare noua si t*nara. In )nt*mpinarea ei este trimis un t*nar aratos. Acesta
)i pune frumos baga/ele )n caruta, si se aseaza )n fata, l*nga domnisoara. %a marginea satului vad ei
o vaca care se )mperechea cu un taur. &enita de la oras, )nvatatoarea este profund marcata, si-l
)ntreaba pe t*nar:
- "e unde stie taurul, ca#.. stii tu# c*nd este momentul potrivit?
- "upa mirosul vacii#
=erg ei mai departe si vad un cal si o iapa fac*nd acelasi lucru.
- Si calul de unde stie#? )ntreaba din nou curioasa )nvatatoarea.
--ot dupa miros, la fel si c*inii, si oile. A/ung ei la noul domiciliu al )nvatatoarei, descarca baga/ele
si baiatul )si ia ramas bun:
- -oate cele bune! =ultumesc pentru a/utor, spune t*nara. =ai treci pe la mine, cand ti se desfunda
nasul#
Samuel, evreul, se duce la Ianca Israelian'.
- Iun' ziua, Samuel, )l salut' respectuos anga/atul b'ncii.
- Iun' ziua. Am venit s' solicit un credit de < dolar.
- < dolar? "ar, Samuel, )8i retrag aceast' suma din oricare cont de-al t'u, f'r' nicio problem'.
- u, eu vreau un credit de < dolar, sum' pe care o s' o rambursez )ntr-o lun'. "ac' nu-mi dai
creditul, voi retrage din banc' to8i banii, toate bi/uteriile, retrag totul.
- "ar, Samuel# Iine, dac' vrei acest credit, 8i-l d'm. $ite h*rtiile pe care trebuie s' le semnezi.
- +are este dob*nda?
- <B[ pe lun'.
- OS, dar vreau s'-mi las I=Q-ul garan8ie.
- u, Samuel, nu este nevoie. +onturile pe care le ai sunt garan8ie suficient'.
- "ac' nu-mi lua8i drept garan8ie I=Q-ul, voi retrage din banc' to8i banii, toate bi/uteriile, retrag
tot.
- OS, Samuel, pute8i l'sa I=Q-ul personal drept garan8ie, timp de ?B de zile, )n parcarea subteran'
a I'ncii.
- Perfect! Samuel se duce fericit acas' 1i-i spune so8iei sale:
- Futh, Futh, putem pleca lini1ti8i )n concediu, am f'cut rost de parcare cu <,<B Y o lun' )ntreag'!
Povesti de familie
O profesoara a cerut clasei sale de elevi sa isi intrebe fiecare parintii care este cea mai relevanta
poveste a familiei sale si care are o morala la sfarsit, iar apoi urmand ca a doua zi fiecare dintre ei sa
spuna povestea in clasa. A doua zi, in ora respectiva, +ristian a dat urmatorul e5emplu:
- -atal meu este fermier si crestem gaini. Intr-o zi am mers la piata cu o gramada de oua asezate
intr-un cos de nuiele impletite,cos asezat pe scaunul din fata al camionului. %a un moment dat
camionul a lovit o groapa iar cosul a cazut de pe scaun si toate ouale s-au spart. =orala povestirii
este sa nu iti pui niciodata toate ouale intr-un singur cos.
- 7oarte bine, spuse profesoara.
$rmatoarea a fost =aria care incepuse sa povestesca:
- Si noi suntem fermieri. Aveam LB de oua care trebuiau sa fie clocite dar numai <B puisori au iesit.
=orala este sa nu iti numeri gainile inainte de a fi clocite ouale.
- 7oarte bine3 replica din nou profesoara, multumita de ce auzise pana aici..
$rmatorul a fost .oria care a inceput si el povestea sa:
- -atal meu mi-a povestit despre matusa Ana# =atusa Ana era inginer de aviatie in razboi iar
avionul ei a fost lovit. A trebuit sa aterizeze fortat pe teritoriul inamic si tot ce avea la ea era o sticla
de palinca,o pusca si o sabie.
- +ontinua, spune profesoara intrigata.
- =atusa Ana a baut toata palinca pentru a se pregati#apoi a aterizat in mi/locul a <BB de soldati
inamici. 0a a omorat PB dintre ei cu mitraliera pana s-au terminat gloantele. Apoi a mai omorat LB
cu sabia pana lama s-a tocit. Pe ultimii <B i-a omorat cu mainile goale.
- "umnezeule mare, spune profesoara ingrozita, si care ti-a zis tatal tau ca este morala?
- Stai departe de matusa Ana cand e beata!
$n tip t*n'r se duce la un supermarNet s' se anga/eze. =anagerul )l )ntreab':
> Ai ceva e5perien8' )n v*nz'ri?
> "a, am fost comis voia/or. =anagerul, plac*ndu-l pe t*n'r, )i spune:
> Iine, e1ti anga/at! 9ncepi de m*ine iar la sf*r1itul programului am s' vin s' v'd cum te-ai
descurcat )n prima zi. A doua zi se prezint' omul la treab', )1i vede de ale lui, iar la sf*r1itul
programului vine managerul 1i )l )ntreab':
> 0i, c*te v*nz'ri ai f'cut ast'zi?
> $na, r'spunde t*n'rul.
> +um una? =edia de v*nz'ri pe anga/at la noi este de LB-?B pe zi! "e c*t ai v*ndut?
> "e <BB.BBB de dolari!
> QoT, ce i-ai v*ndut?
> =ai )nt*i i-am v*ndut un c*rlig mic de pescuit. "up' aceea i-am v*ndut unul de dimensiune
medie. "up' aceea i-am v*ndut o lanset'. Pe urm' l-am )ntrebat unde merge s' pescuiasc' 1i mi-a
spus c' pe coast', a1a c' i-am spus c'-i trebuie o barc', a1a c' am fost la raionul de specialitate 1i i-
am v*ndut 1alupa aia cu dou' motoare. Pentru c' mi-a zis c' .onda e prea mic' ca s' remorcheze
1alupa, l-am dus la raionul auto 1i i-am v*ndut un Veep Mrand +heroNee. =anagerud, stupefiat:
> +um, a intrat un tip s' cumpere un c*rlig mic de pescuit 1i tu i-ai v*ndut o 1alup' 1i un DRD?!
- Ah, nu# -ipul a intrat s' cumpere un pachet de tampoane pentru nevast'-sa, iar eu i-am spus c',
dac' tot urmeaz' un TeeNend nenorocit, ar fi mai bine s' se duc' la pescuit.
"in inchisoarea de femei evadeaza o roscata, o bruneta si o blonda.7ug ele ce fug si dau de o ferma
parasita,erau obosite si se gandesc sa se odihneasca putin,se duc ele in pod si gasesc acolo ? saci,
bruneta zice:
H .ai sa ne bagam in sacii astia, daca ne cauta cineva sa nu ne vada. "upa un timp apare la ferma
seriful cu a/utorul lui.
HAici s-au ascuns sigur, zice seriful, si pune a/utorul sa urce in pod.
H 0i, ia spune ce vezi, il intreaba seriful.
H ? saci.
H Pai controleaza-i, vezi ce e inauntru. "a asta cu piciorul in sacul unde era bruneta si aude 2ham-
ham3, a e un caine, zice el. "a in sacul in care era roscata, se aude 2miau3, e o pisica, zice el. "a cu
piciorul si-n sacul in care era blonda, nimic, sta asta se gandeste si mai da o data, dar
blonda:3cartofi3
$n tip firav st'tea )ntr-un bar cu o bere )n fa8'. Apare un 1mecher, )i d' dou' palme, )i ia berea 1i o
d' pe g*t. _sta firav )ncepe s' pl*ng', s' se t'v'leasc' pe /os.
> +e ai, m'? Pl*ngi pentru o bere, a1a b'rbat e1ti tu?
> +um s' nu pl*ng? "e diminea8' m-a p'r'sit nevasta, mi-a golit contul din banc' 1i mi-a luat tot
din cas'.
"up'-amiaz' )mi pierd slu/ba, )ncerc s' m' arunc )n fa8a trenului, dar o ia pe alt' linie, )ncerc s' m'
sp*nzur 1i se rupe funia, )ncerc s' m' )mpu1c 1i se blocheaz' pistolul. +u ultimii bani, )mi cump'r o
bere, torn otrav' )n ea 1i vii tu 1i o bei#
Se5 /aponez:
$n cuplu /apOnezi se ceart' cu privire la modalitatea de a cre1te placerea actului se5ual.
So8ul: SuNitaNi.
So8ia r'spunde: SoTanini!
So8ul: -oNa a an/i rodi roumi UaNoo!
So8ia se roag': =imi naNoundinda tinNou/i!
So8ul sup'rat: a miaou Nina tim Nou/i!
u pot s' cred c' a8i )ncercat s' citi8i asta!
"e parc' a8i cunoa1te /aponeza!!!
"e necrezut!
Ktiam eu c' a8i citi orice dac' e legat de se5!
Precis v' fileaz' ceva!!!
Scrisoare de la conducere catre anga/ati
+O+0"I$% =0"I+A%
"in acest moment nu mai acceptam concediu medical eliberat de doctor prin care se adevereste ca
sunteti bolnav. "aca puteti merge la doctor, inseamna ca puteti veni si la serviciu.
OP0FA-II%0 +.IF$FMI+A%0 sunt interzise . Atata vreme cat sunteti anga/at la noi, veti avea
nevoie de toate organele. u veti elimina nimic. oi v-am anga/at intact. In cazul in care eliminati
un organ, vom considera acest lucru indisciplina la locul de munca.
6I%0 I 7O%OS P0FSOA% se vor primi in mod egal, fiecare anga/at va primi <BD zile personale
pe an. 0le se numesc sambata si duminica.
6I%0 "0 +O+0"I$ > -oti anga/atii vor primi concediul in aceeasi perioada a anului. 6ilele de
vacanta sunt dupa cum urmeaza: < ianuarie si LE decembrie.
6I%0 %II0F0 P0-F$ I=OF=A-AFI Aceasta nu e o scuza sa lipsiti de la serviciu. Oricum
nu mai puteti face nimic pentru prietenii, rudele sau colegii morti. In cazurile rare in care un anga/at
va fi nevoit sa participe la inmormantari, acestea se vor programa seara tarziu. Suntem bucurosi sa
va permitem sa lucrati in pauza de pranz pentru a putea pleca mai devreme, cu conditia sa va
terminati insarcinarile pe ziua respectiva.
AIS0-A +A$6A-A "0 PFOPFI$% "0+0S Acest incident poate fi acceptat ca scuza . In orice
caz, este necesar un preaviz de L saptamani precum si pregatirea unui inlocuitor care sa va preia
atributiile. 7O%OSIF0A -OA%0-0%OF =ult prea mult timp se petrece la toaleta. In viitor se va
merge la toaleta in ordine alfabetica. Spre e5emplu anga/atii al caror nume incepe cu 2A3 se vor
duce de la @:BB la @:LB, cei cu 2I3 de la @:LB la @:DB, si asa mai departe. "aca nu va puteti deplasa
in timpul alocat, veti fi nevoiti sa asteptati pana a doua zi cand sunteti programati. In situatii de
ma5ima urgenta, anga/atii pot face schimb de locuri intre ei. Superviserii ambilor anga/ati implicati
in schimb trebuie sa aprobe aceasta schimbare in scris. In plus, acum e5ista o restrictie de ? minute
de stationare in toalete. %a sfarsitul celor ? minute se va declansa o alarma, hartia igienica se va
retrage automat, usa de la toaleta se va deschide si contravenientul va fi fotografiat. %a a doua
abatere, fotografia va fi publicata in ziarul intern al companiei la rubrica 2Acte de indisciplina3.
PA$6A "0 =ASA Persoanele slabe vor primi ?B de minute pauza de masa, deoarece trebuie sa
manace mai mult pentru a arata sanatoase . Persoanele cu greutate normala vor primi <E minute
pauza de masa, pentru a-si pastra silueta. Persoanele supraponderale vor primi E minute pauza de
masa deoarece este suficient pentru a lua o pastila de slabit. &a multumim pentru loialitatea aratata
fata de companie. Suntem aici pentru a asigura o e5perienta pozitiva anga/atilor. Orice intrebari,
comentarii, nelamuriri, plangeri, reclamatii, frustrari, iritari, suparari, insinuari, acuzatii, vor fi
adresate in alta parte.
+$= 0 I=IFA+A= 0ste recomnadat sa veniti imbracati la serviciu conform salariului primit.
"aca purtati pantofi Prada de Y?EB sau o geanta Mucci de YCBB vom presupune ca o duceti bine din
punct de vedere financiar, deci nu aveti nevoie de o marire de salariu. "aca va imbracati saracacios,
va trebui sa invatati sa va administrati banii mai bine pentru a va cumpara haine mai frumoase, prin
urmare nu aveti nevoie de o marire de salariu. "aca va imbracati potrivit, sunteti e5act acolo unde
trebuie si in consecinta nu aveti nevoie de o marire de salariu. &a dorim o saptamana placuta.
+onducerea
"oi tipi se indreptau spre casa la miezul noptii si decid sa urmeze o scurtatura care trecea printr-un
cimitir. Pe la mi/locul cimitirului, aud ei ]poc-poc-poc!G.
Speriati, dar si curiosi, decid sa vada despre ce e vorba. +and a/ung la locul de unde se auzea
zgomotul, vad pe unul care dadea cu ciocanul si dalta intr-o cruce.
- "omnule, ne-ati speriat de moarte! Am crezut ca-i necuratul sau vreun strigoi, vreun mort intors
pe lumea noastra. "ar de ce dati cu ciocanul si dalta in crucea aia?
- -ampitii aia de la pompe funebre mi-au scris numele gresit# !?
oaptea )ntr-un castel medieval englezesc. $nul dintre invitati alearg' confuz pe coridoarele
)ntunecate si sumbre.
%a un moment dat se )nt*lneste cu o fantom' care-i spune voce trist':
- 0u tr'iesc aici de patru secole #
- Oh, ce minunat! Probabil stiti unde e Tc-ul#
O femeie mergea pe strad' 1i observ' un b'tr*nel care st'tea pe un scaun )n fa8a casei.
- =' scuza8i, nu am putut s' nu observ ce fericit ar'ta8i, care este secretul dv. pentru o via8' lung' 1i
fericit'?
- 7umez trei pachete de 8ig'ri pe zi, beau 1ase sticle de ThisNU pe s'pt'm)n', m'n*nc numai
m*nc'ruri cu mult' gr'sime 1i nu fac niciodat' sport.
- emaipomenit, dar c*8i ani ave8i?
- LC.
"oi pensionari stateau pe o banca. -rece o femeie cu sani mari. $nul intreaba pe celalalt:
- Iti place?
+elalalt raspunde: > u prea!
=ai trece o alta cu un posterior apetisant. Omul iar intreaba, celalalt stramba din nas. A treia oara
trece una dotata din toate punctele de vedere. Asta iar intreaba, celalalt se stramba din nou. Acum,
infuriat cel care intreba spune:
- =ai, da ce dracu, tie nu iti place niciuna?!
+elalalt raspunde sec si plin de verva: > Pai daca nu pot sa le fac nimic macar sa fiu 0RIM0-!!!
Iul', anga/atul unei societ'8i de c'rat 1i mutat mobilier, apreciat de to8i 1efii 1i colegii lui, este
trimis la o doamn' pentru a-i muta pianul.
I se atrage aten8ia asupra comportamentului s'u, deoarece doamna este so8ia unui individ sus-pus.
Iul' se )ntoarce sup'rat 1i, )n plus, cu o v*n'taie la ochi.
- +e-ai f'cut, nenorocitule ?
- KefuG, nimic r'u. Am sunat la u1', am zis s'ruG m*na 1i pentru ce am venit.
0a m-a m'surat din cap p*n' )n picioare 1i ne)ncrez'toare, mi-a zis s'-mi ar't bicepsuG. Ki-aici, cred
c' am gre1it eu#
<. u veni niciodata la timp, vei fi etichetat ca incepator.
L. u spune nimic pana cand intalnirea nu trece de /umatateX vei fi etichetat ca intelept
?. 7ii cat se poate de vagX previne iritarea celorlalti.
D. +and ai dubii, sugereaza formarea unui subcomitet.
E. 7ii primul care propui ridicarea sedinteiX propunerea te va face popular, caci asta asteapta toata
lumea. imeni nu a ridicat vreodata un monument in cinstea unui comitet. +and sefii vorbesc
despre cresterea productivitatii, niciodata nu se refera la ei insisi. u fi de neinlocuit. "aca nu poti
fi inlocuit, inseamna ca nu poti fi nici promovat. Fespectarea regulilor nu va duce la indeplinirea
sarcinilor. +orolar: Indeplinirea sarcinilor nu scuza nerespectarea regulilor. Accidentele au loc
atunci cand doi oameni incearca sa fie destepti simultan. -elefonul nu suna niciodata cand nu ai
nimic de facut. Orice poate fi incadrat la diverse. $n birou curat este semnul unui sertar de birou
indesat.
&asile 1i =aria mergeau )n fiecare an s' vad' spectacolul de 6iua Avia8iei 1i )n fiecare an &asile era
tentat s' se plimbe cu elicopterul, dar de fiecare dat' primea acela1i r'spuns de la =aria:
- &asile, ai )nnebunit, EBB de lei sunt totu1i EBB de lei. S-a )ntamplat mai mul8i ani la r*nd 1i, anul
acesta, &asile a decis:
- =arie, fac PB de ani, nu 1tiu c*t mai tr'iesc 1i poate este ultima 1ans'.
- &asile, tot tembel ai r'mas, EBB de lei sunt totu1i EBB de lei. Pilotul elicopterului a auzit discu8ia 1i
a venit cu o propunere:
- Pentru c' este 6iua Avia8iei, ast'zi v' fac o reducere semnificativ', am*ndoi la pre8 de unul. Iar
dac' pe parcursul zborului nu scoate8i nici un cuv*nt, pur 1i simplu nu )mi da8i nici un ban. "e
)ndat' ce a decolat de pe pist', pilotul a )nceput tot felul de manevre riscante, cobor*ri aproape de
sol#nici un sunet, )ntoarceri# nici un sunet, r'suciri #nici un sunet. "up' aterizare, pilotul se
)ntoarce c'tre &asile 1i )i spune:
- Sunte8i tari, domGle, nici un sunet, am r'mas impresionat#
&asile, livid la fa8', g'se1te puterea s' )ng*ne :
- 0u# am vrut s' zic ceva c*nd a c'zut =aria , dar totu1i EBB de lei r'm*n EBB de lei.
+ongres Interna8ional privind productivitatea muncii.
eam8ul > oi, )ntr-o luni, diminea8a, am scos prima lopat' de p'm*nt din funda8ia unei fabrici de
automobile. "up' DE de zile, primul =ercedes ie1ea pe poarta fabricii.
Vaponezul > oi, )ntr-o luni, diminea8a, am scos prima lopat' de p'm*nt din funda8ia unei fabrici de
electrocasnice. "up' ?B de zile, primul televizor -oshiba ie1ea pe poarta fabricii.
Fom*nul -oi, )ntr-o luni, diminea8a, am scos prima lopat' de p'm*nt din funda8ia unei distilerii.
P*n' la pr*nz eram to8i mang'.
$n om obosit face popas la o cas'.
I'tr*na care )l prime1te )i spune:
- Ori dormi )n camer' cu mine, ori )n camer' cu bebe.
St' 'sta 1i se g*nde1te:
2=ai bine dorm cu baba, c' bebele pl*nge 1i poate nu pot s' m' culc3.
"iminea8a, dup' ce se treze1te, apare o blond' superb' 1i zice:
- 0u sunt Ieatrice, dar toata lumea )mi zice Iebe.
"umneavoastr' cine sunte8i?
- -*mpitu!
<. Ia LD de cutii de prezervative 1i lini1tit pune-le in carucioare la al8i cump'r'tori.
L. 9n sec8ia de electrice porneste alarma la toate ceasurile, astfel )nc*t ele sa sune la fiecare E
minute.
?. +u a/utorul sucului de rosii fa pe podea o urma care s' duc' spre Tc.
D. Pune un cort )n sec8iunea pentru turism si spune altor cump'r'tori ca ii inviti cu bucurie )n cort
daca aduc o perna din sec8ia respectiva.
E. +and se apropie vreo v*nz'toare 1i te )ntreaba dac' te poate a/uta, )ncepe s' pl*ngi tare 1i sa
strigi: 2%asa-m' )n pace3
C. Intoarce spre tine una din camerele de supraveghere video, uita-te la ea ca in oglind' si )n acela1i
timp scobeste-te )n nas.
P. 05aminand un set de cutite de bucatarie, intreaba vanzatoarea: $nde pot cumpara ceva calmante?
@. Poarta-te in supermarNet suspicios, fluier*nd o melodie din filmul 2=isiune imposibil'3.
A. Ascunde-te )n spatele hainelor iar atunci c*nd cineva se opre1te s' se uite, 1opteste-i: 2Ia-m' pe
mine!3 Ia-m' pe mine 2!
<B.Auzind un anun8, aseaza-te imediat /os )ntr-o pozi8ie ciudat' 1i striga: 2Oh, la naiba, iarasi aceste
voci!3
<L. "u-te )n cabina de prob' 1i dup' ceva timp striga: 2.ei, aici iarasi s-a terminat h)rtia igienica!3
- +ati oameni lucreaza aici?
- +u seful, <B.
- "ar fara sef?
- 7ara sef, in general, nu lucreaza nimeni.
&ine instalatorul 1i )ncepe s' )1i fac' treaba la client. 9n cas' > doar so8ia. %a un moment dat,
femeia:
- Kti8i,# ar cam trebui s' v' gr'bi8i, nu de alta, dar so8ul meu e foarte gelos#
- P'i doamn', noi nu am f'cut nimic # din punctul 'sta de vedere#
- P'i tocmai de aia, ar trebui s' v' gr'bi8i!
-rei studentii se intalnesc dupa +raciun :
- Am petrecut +raciunul in =allorca# pla/a, coctailuri, fete in biNini#
- 0u am fost la schi in Alpi, zice al doilea# zapada, vin fiert si ce blonde#
- =ai fratilor > zice al treilea- eu am fost in aceeasasi camera cu voi,dar eu , spre deosebire de voi,
nu am fumat din tigara aia lunga.
%a ora de geografie :
-+opii , c*nd e cea mai lunga noapte din an ?
-<De<E =ai , r'spunde Meorgic'. Atunci m-a durut burtica toata noaptea 1i tare lung' mi s-a parut
noaptea aceea..
-Mre1it ! Ia spune tu Ionic' !
-L<eLL "ecembrie.
-Iravo ! +um de ai 1tiut ?
-Atunci m-a durut m'seaua toata noaptea 1i tare lung' mi s-a parut noaptea aceea.
"imineata la ora @, un barbat turmentat grav de tot suna la un club:
- Sarut-mana domnisoara, fiti amabila, la ce ora deschideti barul?
- "omnule asa disperat esti, vrei sa vii la bar de la ora asta?
- u domnisoara, eu vreau sa ies si e inchisa usa!
O blonda conducea un 7errari pe o autostrada cu C benzi pe sens in Fomania, avand ?BNm la ora. O
depasau camioanele prin stanga si se facuse o coada imensa in spatele ei.
$n sofer e5asperat suna la politie. &ine politia. O trage pe dreapta.
- +u cat mergeti pe autostrada?
Ilonda raspune:
- +u ?B.
- "e ce? Intreaba politisul.
- Pai nu scrie A?B pe toate panourile?!
- "ar colega dumneavoastra de ce e alba ca varul? "e ce tremura? Sa chem o salvare? +e are?
- imica, am intrat pe autostrada asta din ALDE.
Pe o banca, in parc, un copil mananca intr-o disperare dintr-o cutie de bomboane. O batrana il vede
si ii spune:
- u trebuie sa mananci atatea bomboane, te poti imbolnavi!
- "ar dumneavoastra stiti cat a trait bunicul meu? <BE ani!
- Si manca atat de multe bomboane?
- u, dar isi vedea de treaba lui!
-0i, ce ai f'cut asear'?Iar ai ie,it cu tipa aia?
-"a, normal c' am ie,it.Am fost la pizzerie ,i am comandat o +ola mare.9n timp ce a,teptam pizza,
am comandat o por(ie de cartofi pr'/i(i."up' aceea, am luat c*te un cornet gigant cu 7inetti ,i,
)nainte s' se termine toat' distrac(ia, am b'ut c*te o crem' de ThisNU ,i o cafea.%a final, am dus-o
la mine acas'.
-4i cum s-a terminat?
-=-am c'cat toat' noaptea#
"oi barbati calatoreau in acelasi compartiment al unui tren. %a un moment dat, unul din ei decide ca
ar fi frumos sa se prezinte. Acesta isi aduna mucii in gura si scuipa direct spre fata celuilalt. In
ultimul moment, flegma ia o curba si il ocoleste pe barbat. =andru de aceasta realizare, proprietarul
flegmei se prezinta:
- Ion! 7legmar profesionist.
+el de-al doilea il scuipa pe Ion fi5 intre ochi si spune:
- Mheorghe! Incepator.
iste vizitatori se opresc dezorientati in fata unei picturi ciudate. Aceasta prezenta nudurile e5plicite
a trei barbati de culoare. Sa spunem ca nudurile erau 7OAF-0 e5plicite, si ca barbatii erau negri cu
totul, in afara de unul, cel din centrul picturii, care avea penisul roz. Stau, se gandesc, ce naiba
inseamna pictura, de ce are individul penisul roz. &ine ghidul muzeului si le e5plica timp de o /umaG
de ora ca penisul roz semnifica emascularea Afro-americanilor intr-o lume predominant alba, si ca
poate insemna si opresiunea fata de homose5uali in societate. Pleca ghidul si se apropie un
moshulica de grupul nostru de vizitatori. > &reti sa va spun ce-nseamna cu adevarat tabloul?
H +e te face sa crezi ca ai priceput mai bine ca ghidul?
H Pai eu l-am pictat. Astia nu sunt negri, sunt mineri din &alea Viului, iar ala din centru a fost la
pranz pe-acasa.
Intr-un compartiment de tren, doua studente, care plecau in vacanta si un cioban. "in plictiseala,
fetele se apuca sa converseze:
-&ai, draga, m-a ros pantoful si ma doare 2tendonul lui Ahile3.
-Si pe mine, de ieri ma doare 2marul lui Adam3.
+iobanul nu vrea sa se lase nici el mai pre/os. Se ridica de pe bancheta si e5clama:
--ulai "oamne, ce mi-o amortit 2buca lui +uru3.
%eul vorbeste la telefonul mobil:
- "a, da, scumpo, - zice leul, - vin acasa cur*nd. +e fac acum? Sunt cu taurul la o bere. +*nd
terminam? Aproape ca am terminat - vin in c*teva minute. +e sa cumpar? "a, bine, trec pe la
supermarNet inainte sa vin acasa!
%eul inchide telefonul, iar taurul incepe sa rada grosier.
- "ar cum e posibil asa ceva, te-a sunat sotia, si tu-i spui: da, termin acum, vin acasa repede, cumpar
de toate.u poti sa trantesti si tu cu pumnul in masa, chipurile, eu sunt masculul, regele /unglei si
gata discutia?
%a care %eul ii raspunde:
- 7rate, tu nu confunda lucrurile! Sotia ta e vaca, a mea e leoaica!
Ktefan cel =are a b'tut cel mai mul8i turci, era spaima Imperiului
f Austro-Otoman. A avut vreo EB de r'zboaie cu ei 1i a fost EB-B.
f umai c*nd )l vedeau 'ia 1i de/a )ncepea s' le sune apa )n cap.
f
f O +omuni1tii erau terori1ti, nu d'deau internet la oameni. 0i se b'tea cu americanii, care lea dat
la temelie, c' avea mai multe bombe atomice.
f
f O Statul rom*n s-a n'scut pe cadavrele oamenilor simpli, ca mine 1i ca tine, care au murit ca s'
avem noi unde s' mergem azi la mall 1i s' spunem c' Fom*nia e o 8ar' de# m' scuza8i puncte
puncte
f
f O Sau b'tut ani mul8i )n al doilea r'zboi mondial 1i sa-u mai 1i s'turat. Ki au zis s' fac' pace 1i
au puso diun tratat. Adio r'zboi
f
f O $niunea Sovietic' era un fel de Fusia de acum, mai m'ricic'. 0a avea Armata Fo1ie, care era
c*t' frunz' c*t' iarb', vorba poetului, iar noi
f otr'veam f*nt*nile, ca s' moar' ei de sete )nainte s' ne arunce bombe )n cap.
f
f O "ac' nu era =ihai &iteazu s' fac' el Fom*nia cu m*nu8ele lui OO l-a t'iat capu, 1i bine la
t'iat, nu aveau '1tia ce s' fure azi
f
f O Fom*nia a trecut prin 2criza oriental'3 la mi/locul secolului RIR pentru c' a fost invadat' de
mici, bere 1i manele din -urcia, care a vrut s' termine cu Fom*nia. umai c' rom*nii nu sa
)mpotrivit 1i au c*1tigat r'zboiu.
f
f O icolae +eau1escu a construit cu doar c*8iva oameni statul rom*n modern )n
f sec. <A. A f'cut fabrici, moluri, 1tranduri. Aveam cele mai frumoase mine din 0uropa, unde
minerii s'pau frumos )n p'm*nt. Ki a mai r'mas mii de tone de aur.
f
f O Fom*nia era implicat' )n tot felul de rela8ii interna8ionale aiurea prin lume cu
f diver1i dubio1i. Asta nu era bine, deoarece )1i b'tea to8i /oc de ea ca 1i acuma
f
f O .o8omanii din Imperiul Otoman au belit Jara Fom*neasc' de tot ce avea ea mai de pre8. Aur,
carne, copii tineri pe care )i furau 1i )i )nv'8au s' fie ho8omani de mici.
f
f
f O ici nu 1tiu care e treaba cu r'zboiaele cu turci ru1i 1i nem8i c' ieu tot
f aud c' unguri e obraznici 1i ne fac probleme
f
f
f O 2O noapte furtunoas'3 este amintirea poetului despre o vi/elie care a rupt pomi 1i a c'zut pe
ma1ini 1i era oameni sup'ra8i, inunda8i cu posibile viituri. +e mai, un front atmosferic a f'cut
deran/ mare c' a fost mai mult' ap' dec*t putea metru p'trat s' )nghit'#
f
f O Ion Sclavici a scris Iudulea -aichi 1i nu vreau s' intru )n detalii, c' nu
f 1tiu subiectul. =ia8i f'cut o surpriz' cu subiectu 'sta
f
f O +omunicarea )n echip' nu e c*nd cel mai tare antrenor Feghecumf d' ordin ceva 1i pe
stadion fuge 'ia amboulea. &orba ceia: "ac' comunicare nu e ce dracu e?
f
f O Scrisoarea pierdut' era a lui Voiana, combinat' cu un politician ciumete ce avea poli8ia la
buton. 0l a trimis masca8ii s'-i rup' cu cafteala pe 'ia de-au r'pit scrisoarea 1i onoarea din Voiana.
f Scrisoarea s-a g'sit dar onoarea a r'mas nerecuperat'.
f
f O+*nd nu e comunicarea Oana 1i Pepe divor8eaz'.
f
f O Ieu cred c' .arapalb )i o comedie c' cine mai crede c' ursu din p'dure are sal'8i c*nd s' 1tie
c' ur1ii coboar' s' m'n*nce la tomberoane 1i s' se /oace cu turi1tii.
f
f O $nii scriitori au genul masculim, al8ii genul feminim. "ar numai unii au
f genul epic#
f
f O "imensiunea temporal' e atunci c*nd nu sim8i OO zboar' timpul. %u Migi Iecali timpul )i
zboar' )ncet c'i la bul'u, mie )mi zboar' rapid c' uite c' sa 1i dus vara asta 1i )ncep ploile#
f
f
f O +omunicarea este sufletul scandalului. I'sescu )i d' numa comunicate )n
f gur' lu Ponta
f
f
f O -o8i pro1tii din Fom*nia sunt cet'8eni turmenta8i, dar nu to8i
f cet'8enii turmenta8i sunt pro1ti.
f
f
f 3Perlele3 sunt culese din lucr'rile elevilor din -imi,oara:
f
f
f O 2Iubirea poetului pentru o poz' e de ne)n8eles. -rec mii de femei pe l*ng' el, zilnic pe strad',
)n carne 1i oase, iar el tot de poz' e )ndr'gostit3
f
f
f O 2Arghezii se depresiona cu poezie trist' deoarece la mod' se purta atunci stilul lui am'r*t.
Arghezi e un trist c' lumea gusta din triste8i 1i le citea pe nem*ncate3
f
f
f O 2=odel )n via8' s) )i 1mecheria. 9mi eau model care 1tie bani repid s' fac',
f pentru c' via(a nare timp3
f
f
f O 2Iubirea plutea )n aer ca fumul de mici. Iubirea e ca fumul de
f mici3
f
f
f O 2Accidentul este o oper' de iubire accidental'. Oamenii se iubeau la nimereal' ca o bu1itur' 1i
se mai dedulceau nea1teptat. 91i bubuiau
f destinele )n traficul vie8ii amar3
f
f
f O 2Ann pozeaz' s'lbatic' cu buze 8uguiate 1i romantic' e din fire. Ktie s'
f nebuneasc' b'rba8i c' )i lucrat' pe forme 1i 1til 1i )n inim' )i vagaboand'.
f
f O 2a-re -eodor Arghiezi poezie vesel'. Iel 1tie c' totul 'i negativi. =*ne poate )i mai bine
poate nu cine 1tie3
f
f O 2Sim8eam c' )n /urnalul meu pot s' )i )n/ur pe to8i f'r' s' iau
f b'taie3
f
f O 3$n model e5celent de urmat )n via8' este fizicianul Stephen .aTNing, pentru <BBB de
motive. "ar nu e cool s' spui fetelor de acum c' vrei s' a/ungi ca unul )ntr-un scaun cu rotile. Ki
atunci te dai fan Ale5 &elea 1i acas' cite1ti 2Scurt' istorie a timpului3
f
f
f O 2+*nd te prinde iubirea stai 1i te ui8i ca prostul la o poz', zile 1i nop8i, iar
f oamenii nu )n8eleg de ce3
f
f
f O 2Arghezi era specializat )n ur*t3