ALBINE

Curatarea stupilor primavara

La stupii orizontali, operatiunea de indepartarea a albinelor moarte se
faca cu ajutorul unui carlig metalic introdus prin urdinis. La stupii
verticali cu funduri mobile operatiunea se efectueaza prin ridicarea
corpurilor pe un capac, dupa care acestea se curate prin razuire,
maturare si inlocuirea lui cu unul curat de rezerva, acolo unde este
cazul.
Pe baza resturilor gasite pe fundul stupului se poate aprecia modul cum
a decurs iernarea precum si starea familiei in acel moment, astfel:
-putine albine moarte pe cateva randuri si mult rumegus de ceara
inseamna o familie puternica si bine asigurata cu rezerve;
-putine albine moarte insirate pe mai multe randuri, cu rumegus putin
denota o familie puternica cu hrana insuficienta pe camele centrale,
motiv pentru care albinele au fost nevoite sa-si schimbe pozitia
ghemului. Familia va fi ajutata cu cateva rame cu miere, incalzite in
prealabil;
-multe familii moarte, pe randuri putine si mult rumegus de ceara ne
arata ca familia are suficiente rezerve, iar albinele in cea mai mare parte
sunt batrane, ca urmarea a faptului ca matca fiind batrana, in toamna nu
a depus un numar suficient de oua. In aceasta situatie se schimba matca;
-multe albine moarte, pe randuri dese si rumegus de ceara putin denota
rezerve putine. Albinele moarte de foame se recunosc si dupa aceea ca
au trompele scoase afara si intinse. Aceste familii se ajuta cu 2-3 faguri
cu miere
- cand in grupul de albine moarte se identifica cristale de miere si abine
cu trompa intinsa este semn ca mierea a cristalizat iar albinele au
murit in lipsa de apa necesara pentru consumarea mierii cristalizate. Ina
acemenea cazuri, familia respective va primi faguri cu miere
necristalizata;
-cand printre albinele moarte se gaseste si puiet mort inseamana ca
matca este foarte buna si si-a extins mult ouatul in partile laterala ale
cuibului unde moartea puietului a survenit din cauza gerului sau daca
stupul este usor, este un indiciu ca albinele nu au rezerve. In primul caz
cuibul se restrange corespunzator iar in al doilea se administreaza hrana;
-cand in grupul de albine moarte se identifica si tesaturi albe asemenea
fierelor de paianjen inseamna ca in familia de albine s-au dezvoltat
gaselnitele. In acesta situatie stupul se curate, iar fagurii atacati se
inlatura;
-cand albinele moarte sunt stropite cu pete cenusii inseamna ca familia
are diaree. In acest caz se identifica si se inlatura cauzele care au
produs-o, iar albinelor li se va inlesni posibilitatea de a efectua un zbor
de curatire fie afara fie intr-o camera incalzita;
-atunci cand pe fundul stupului sunt albine cu capul sau toracele lipsa si
bucati de fagure denota ca in familie cu patruns soareci. In acest caz se
iau masuri immediate de indepartare a acestora si se instaleaza gratii la
urdinis;
-daca grupul de albine moarte este mucegait este semn ca albinele au
iernat rau din cauza ventilatiei necorespunzatoare sau a unei infiltrari de
apa. In acesta situatie ramele mucegaite se vor indeparta, si se vor
introduce altele cu hrana de rezerva. Stupul se curata si se
dezinfecteaza;
-cand printre albinele moarte se gasesc trantori, este un indiciu ca
albinele doresc sa-si schimbe matca, sau ca aceasta lipseste. Aceste
familii vor fi dotate cu matci tinere;
-daca printre albinele moarte sa afla matca, inseamna ca a murit in
timpul iernii. In acest caz se va da familiei o noua matca.
Controlul de primavara la albine
Controlul de primavara se executa cand temperatura aerului atinge
valori la umbra de +13 +14C si se executa cat mai rapid pentru a nu
provoca furtul si a raci cuibul. Cu ocazia acestei revizii, se stabileste
starea familiei de albine, modul de iernare, se remediaza situatiile
anormale si se face reducerea cuiburilor.
a.Starea familiei de albine se stabileste dupa existenta matcii si dupa
prezenta rezervelor de hrana. Existenta matcii se stabileste indirect,
dupa prezenta oualor sau o larvelor din celule. Daca puietul lipseste si
albinele reactioneaza ptrintr-un zumzet intens, plangator si printr-o
agitatie si raspandire haotica pe faguri, denota ca familia este orfana. In
cazul in care albinele nu reactioneaza un acest mod, familia nu este
considerate orfana, ci se verifica din nou dupa aproximativ 2 saptamani,
cu ocazia controlului general de primavara, deoarece exista matci care
incep ouatul ceva mai tarziu.
Familiile orfane, precum si celor cu matci necorespunzatoare li se dau
matci de rezerva, sau se unifica cu familii slabe. Pentru a efectua
operatiunea de unificare a familiilor de albine este necesara
omegenizarea mirosului celor doua familii, lucru ce se realizeaza fie
prin afumare, fie prin stropirea albinelor si a fagurilor cu apa in care
fiert in prealabil plante aromatice. Cel mai indicat procedeu este ca
inainte de unificare cu o ora sa se introduca pe urdinisul celor doua
familii o bucata de material textile, pe care se aplica o picatura de esenta
de menta sau melisa.
Dupa luarea acestor masuri, familiile se pot uni avand grija ca toti
fagurii cu puiet sa fie asezati central, iar cei cu miere lateral. Din motive
de siguranta, matca familiei cu care se unifica se introduce in colivie
pentru 24 de ore, iar cealalta se pastreaza ca matca de rezerva. Este
inportanta de retinut faptul ca operatiunea de unificare a familiilor de
albine, se executa numai pet imp frumos, si de preferinta seara dupa ce
albinele si-au terminat zborul.
O alta metoda pentru unificarea familiilor de albine, aplicabila in cazul
stupilor verticali, se realizeaza prin suprapunearea corpului de stup, fara
fund deasupra familiei cu care dorim sa o unificam. Intre aceste corpuri
se interpune un ziar perforat, pe unde se realizeaza omogenizarea
mirosului ambelor familii. Albinele rod treptat hartia si se unifica.
Prezenta hranei se urmareste numai in cazul neasugurarii acesteia in
sezonul de toamna, dupa existenta fagurilor cu miere din partea laterala
a cuibului si a coroanelor de miere de pe fagurii centrali. Daca se
constata familii fara hrana, dependent de temparatura aerului, li se vor
administra faguri cu miere care se incalzesc in prealabil, serbet de zahar
sau sirop in proportie de 2:1.
b.Modul de iernare se apreciaza dupa cantitatea de albine moarte,
umiditate, mucegaiuri si petele de diaree. O mortalitate redusa (50-100 g
de albine) precum si lipsa umiditatii, a mucegaiului si a petelor de
diaree, indica o buna iernare a familiei. Prezenta umiditatii si a
micegaiului se datoreste pe un numar prea mare de rame, si a unei
ventilatii insuficiente. Se sterg pretii stupului, fagurii mucegaiti se
elimina, iar materialul de protectie se inlocuieste. Aparitia petelor de
diaree este cauzata de iernarea cu miere necorespunzatoare sau datorita
nosemozei. In acesta situatie ramele cu miere in care nu exista puiet se
inlocuiesc cu rame goale, iar familiei I se administreaza sirop sau serbet
de zahar medicamentos.
c.Reducerea cuiburilor este necesara deoarece in prima parte a
primaverii, mortalitatea este superioara albinelor care eclozioneaza, iar
fagurii pe care au iernat sunt insuficienti acoperiti de albine. In vederea
asigurarii unui regim termic optim, cuibul se restrange la un numar de
faguri bine acoperiti de albine, inlaturandu-se fagurii necorespunzatori
cei goi si la nevoie chiar fagurii cu cantitati mai mici de miere.
Reducerea cuibului se executa la toate tipurile de stup, cu exceptia celui
multietajat, la care crearea conditiilor optime dezvoltarii puietului se
realizeaza prin inversarea celor doua corpuri in care albinele au iernat,
radicand corpul inferior cu celule goale, in pertea superioara unde aerul
este mai cald si unde se creaza conditii favorabile pentru cresterea
puietului.
Cand familiile au multe albine varstnice sau pierderi masive de albine
datorita conditiilor meteorologice nefavorabile, se impune ca
operatiunea de reducere a cuiburilor sa se execute de 2 sau chiar de 3
ori.
controlul general de primavara
Controlul de primavara la albine cel general se executa cand
temperatura aerului la umbra ajunge de minimum +15+16C si
albinele zboara in mod obisnuit. Cu aceasta ocazie se apreciaza marimea
populatiei, cantitatea de hrana, calitatea matcii, si se curata fundurile la
stupii orizontali.
a.Marimea populatiei. Se apreciaza ca familii puternice familiile care
ocupa 8-10 intervale, ca familii mijlocii cele cu 5-7 intervale, si ca
familii slabe cele cu mai putin de 5 intervale.
b.Cantitatea de hrana se apreciaza cunoscand ca o rama STAS cu miere
capacita pe ambele fete contine 3,6 kg de miere, una multietajat 2,3
kg, si ca un dm2 de fagure capacit pe amble fete are circa 350 g miere,
sau 175 g pastura. Pentru o buna dezvoltre in aceasta perioada, o familie
de albine are nevoie de 8-12 kg miere, si 1-1,5 kg pastura.
c. Calitatea matcii se apreciaza dupa numarul ramelor ocupate cu puiet
dupa extinderea acestuia pe rame si dupa uniformitatea lui. Puietul
matcilor tinere, si a celor de calitate superioara, ocupa suprafete mari si
compacte, pe un numar mare de rame, in timp ce puietul matcilor
varstnice si de slaba calitate este heterogen, si dispus in suprafete mici
pe un numar redus de rame. In aprecierea calitatii matcilor, dupa puietul
depus se va avea in federe si calitatea fagurilor intrucat in fagurii cu
multe celule deformate, de trantori sau rupti, chiar si matcile prolific nu
pot realize ponte normale.
d.Curatirea fundurilor stupilor orizontali se executa la controlul general
de primavara datorita faptului ca acestea sunt fixe, si ca la sfarsitul iernii
temperaturile sunt inca scazute. In acest scop se indeparteaza pernele de
protectie din partea laterala a cuibului, pentru crearea unui spatiu unde
se trec ramele cu albine. Portiunea fundului astfel eliberata se curata iar
apoi ramele se muta la loc, si stupul se impacheteaza si se inchide.
Tot in aceasta perioada se remediaza unele aspecte negative cum ar fi
cele rezentate in continuare.
-Ajutorarea familiilor slabe se poate face prin introducerea de rame cu
puiet capacit impreuna cu albinele luate de la alte familii puternice
carora in prealabil li s-a dat acelasi miros; inversarea locurilor familiilor
slabe cu altele puternice, car in care acestea se intaresc pe seama
culegatoarealor care se intorc la vechile locuri si populeaza familiile
slabe. Pentru siguranta se recomanda inchiderea matcilor in colivie
pentru 24 ore dupa care se elibereaza. Tot in acest scop, se poate face
unificarea familiilor slabe cu alte familii de aceiasi putere, dar cu o
matca mai buna.
-Indreptarea familiilor cu matci epuizate sau familiilor orfane matcile
batrane si cele care au puiet foarte redus si neomogen sau trantori in
celule de lucratoare, se vor inlocui pe masura posibilitatilor cu matci de
la rezerva, urmand ca restul matcilor necorespunzatoare sau fie
schimbate in sezonul activ. Puietul de trantori in celule de lucratoare se
recunoaste dupa aspectul bombat al capacelelor. Familiile orfane vor
primi matci de la rezerva.
Hranirea stimulenta pentru dezvoltarea femiliilor de
albine
Stimularea dezvoltarii familiilor de albine se realizeaza prin practicarea
alimentatiei stimulente si prin operatiunea de largire a cuibului.
a.Alimentaltia stimulenta se face in perioadele lipsite de cules de
intretinere, cand stupul de control nu inregistreaza sporuri zilnice de
minimum 50-100 g. Alimentatia se face atunci cand temperatura
permite accesul albinelor in alimentator, folosindu-se, fie miere diluata,
fie sirop de zahar. Siropul de miere se prepara din doua parti miere si o
parte apa fiarta si se administreaza dupa dizolvare in cantitate de 1,5 litri
la interval de 4-5 zile, in hranitoare sau faguri vechi.
Siropul de zahar pentru hranirea stimulenta se prepara la incaput in
proportie de 2:1 si de 1:1 in continuare, administrandu-se in cantitati de
1-2 litri pentru o familie la intervale de 4-5 zile. Hranirea stimulenta cu
sirop de zahar este mai eficace cand se administreaza in amestec cu
polen 5%.
O hranire stimulenta se poate efectua si prin introducerea de faguri cu
miere. Metoda consta in descapacirea periodica (din 3-4 zile), dupa
diafragma a unei suprafete de fagure capacit, corespunzatoare cu
capacitatea de transport in cuib intr-o singura noapte. In mod obisnuit se
descapacesc odata 1-2 dm2 de fagure. In acest scop se pot folosi atat
rame cu miere din cuib, cat si din cele pastrate ca rezerva. Descapacirea
fagurelui se va face numai seara, dupa incetarea zborului pentru a nu se
produce furtisag.
Cu rezultate bune in hranirea stimulenta a familiilor de albine se
foloseste si zaharul tos, care se administreaza in hranitoare asezate
deasupra fagurilor din stup. Acest sistem prezinta avantajul ca nu
provoaca furtisag si nu necesita prepararea siropului, dar uzeaza mai
mult albinele.
Daca familiile de albine nu au substante proteice necesare cresterii
puietului, se practica in aceasta perioada hranirea lor cu polen conservat
din sezonul precedent, cules de albine, sau obtinut de apicultor prin
scuturarea paniculelor de porum inflorite. Polenul se administreaza
inglobat in turtite de zahar sau miere, turtite ce se aseaza deasupra
fagurilor cu puiet din mijlocul cuibului. Polenul de porumb se poate
administra in zilele calduroase in aer liber, rxpunandul in tavite, de unde
albinele il culeg si il inmagazineaza in fagurii din stup. Transportul
familiilor de albine, primavare devreme, in localitati in care exista
culesuri de intretinere de nectar si polen, determina reducerea hranirilor
stimulente si constituie masura cea mai eficare pentru dezvoltarea
acestora. Astfel este indicat sa se foloseasca flora din paduri, plantatiile
de salcie, livezile de pomi, rapita si oricare alta sursa nectar-polenifera
existenta in zona stupinii.
Largirea cuibului la albine
Largirea cuibului se executa progresiv cand toti fagurii din cuib,
exceptand cei marginasi, sunt complet ocupati cu puiet si astfel
matca nu mai are unde sa depuna oua, sau cand albinele tinere,
neavand faguri eficienti, se aglomereaza pe fata interna a
diafragmei, avand tendinta de a trece pe sub diafragma pe pertea
externa a acesteia.
Largirea cuibului se face prin introducerea unui fagure cu celule
de lucratoare bune pentru ouat, dupa ultuma rama cu puiet,
inaintea ramei de margine, dupa ce in prealabil a fost stropit cu
sirop diluat sau numai cu apa calda la 35-40C.
Fagurii stropiti sunt curatiti si pregatiti mai repede de catre albine
pentru ca matca sa-I insamanteze imediat, pe cata vreme
pregatirea celor uscati dureaza cateva zile, iar cantitatea de puiet
este mai redusa. Rama folosita pentru largirea cuibului nu se
introduce intre ramele cu puiet pentru a nu stimuli dezvoltarea
femiliei peste capacitatea albinelor de a acoperi puietul,
prevenind astfel racirea lui. In caz contrar la scaderea
temperaturii exterioare, albinele se aduna in ghem, parasesec o
parte din puietul situate lateral cuibului, acesta raceste si moare,
constituind totodata un facar de infectie.
In momentul aparitie unui cules abundant de polen, oferit in
special de papadie, pomi fructiferi etc., rama pentru largire nu se
introduce in marginea cuibului, deoarece in aces caz albinele
depoziteaza in ea polen, impiedicand astfel ca matca sa depuna
oua. In acest caz se face spargerea cuibului.
Spargerea cuibului la albine
Spargerea cuibului se face in momentul in care este mai cald, si pentru a
impiedica albinele sa depuna in rama polen, fapt care ar impiedica
matca sa depuna oua. In aceasta situatie fagurele destinat largirii
introducandu-se intre ramele cu puiet fara pericol de racier, deoarece in
aceasta perioada familia este dezvoltata, iar temperatura inregistreaza
valori termice ridicate.
Cand natura ofera cules bogat, in timpul infloritului pomilor fructiferi,
cadn se inregistreaza la cantarul de control sporuri zilnice de 100-200 g,
largirea cuibului se face cu faguri artificiali care se introduce in mijlocul
cuibului, intre fagurii cu puiet necapacit. A doua zi de la introducere
fagurilor artificiali acestia se verifica daca au inceput sa fie claditi de
albinele lucratoare, in caz contrar se retrag din cuib pentru a nu fi rosi de
albine iar spargerea cuibului se face cu faguri claditi. La largirea imediat
urmatoare, se incearca din nou cu faguri artificiali pan ace prindem
momentul cand albinele incep sa cladeasca noi faguri. Cand albinele au
cladit pana la jumatate inaltimea peretilor, pentru a stimuli matca sa
inceapa ouatul in fagure, acesta se introduce spre centrul cuibului.
Daca fagurii artificiali nu se cladesc in perioada optima si se introduce
in familii in perioada pregatirii acestora pentru roire, albinele vor roade
tiparul celulelor lucratoare si vor construi celule de trantori, putand
utilize pentru cladirea de noi faguri artificiali numai familii la cere nu a
aparut insinctul de roire.


Rama claditoare
Folosirea ramei claditoare reprezinta cea mai economica metoda de
obtinere a cerii brute. Se practica in perioada maxim a secretiei cerii,
ceea ce corespunde cu perioada de dezvoltare maxima a familiei de
albine. Folosirea ramelor claditoare satisface instinctual albinelor de a
cosntrui celule de trantor, celule indispensabile in anumite perioade
pentru mentinerea familiei intr-o activitate normal si, implicit cladirea
integral a fagurilor artificiali cu celule de albine lucratoare.
Ramele claditoare sunt rame obisnuite de cuib sau de magazine ce se
introduce in sezonul mai rece la larginea cuiburilor, dupa ultima rama
cu puiet, iar cand s-a incalzit in mijlocul cuibului. In perioada
premergatoare roitului folosirea ramelor claditoare devine obligatorie,
intrucat, albinele din instinct vor cladi in aceasta perioada numai faguri
cu celule de trantori si astfel vor roade tiparul celulelor de lucratoare de
pe fagurii artificiali. Fagurii din ramele clatitoare se recolteaza
saptamanal, pentru ca larvele din acestia sa nu se dezvolte prea mult,
necesitand astfel consumuri suplimentare de hrana si sa nu impurifice
ceara prin camasile nimfale.
In stupinile infestate cu paiajenul albinii (Varrooa jacobsoni), avand in
vedere preferintele femelelor acestui parazit de a depune oua pe larvele
de trantor, recoltarea fagurilor se va face la interval de 2 saptamani
pentru a permite astfel ridicarea din familiei de albine a unui numai mai
mare de paraziti.
Folosirea ramelor claditoare se face concomitent cu cea a fagurilor
artificiali, ceea ce permite realizarea unor productii medii de 0,5-1 kg
ceara pe familie, fara a influenta negative productia de miere, dar nu are
rost fortarea familiilor sa cladeasca un numar foarte mare de faguri
artificiali numai cu scopul de ai topi pentru a obtine o cantitate mai mare
de ceara. Incetarea cladirii fagurilor indica lipsa de cules, iar cand
familia este orfana, albinele nu cladesc faguri, sau daca se cladesc celule
de trantori si in acestea albinele depun nectar, inseamna ca a inceput
marele cules.
Familia bezmetica
O familie de albine devine familie bezmetica atunci cand isi pierde
matca, iar o parte din albinele lucratoare depun oua. Cand deschidem
stupul ele alearga nelinistite pe rame, stau cu abdomenul ridicat, bat din
aripi, si emit un sunet plangator, iar in celulele cuibului se observa cate
2-3 oua in aceiasi celula. Dupa 2 zile din momentul depunerii oualor in
cuib apar celule de lucratoare cu marginile mult inaltate si capacele
bombate in care se gasesc larve de trantor. Inceputuri de botci se gasesc
si pe fagurii din marginea cuibului dar sunt fara oua sau puiet. In unele
din ele se pot observa, resturi de laptisor de matca, resturi ramase de la
larvele de trantori care insa au murit in primele zile ale evolutiei ei
nefiind obisnuiti cu asemenea hrana.
Uneori este posibil ca intr-o astfel de familie sa gasim o matca frumoasa
bine dezvoltata cu puiet in elipse bine desenate dar puietul sa fie de
trantor dezvoltat in celule mici de lucratoare. Este o familie si-a pierdut
matca si-a crescut una tanara, este nefecundata iar albinele s-au obisnuit
cu ea, o hranesc, dar ouale ei sunt nefecundate.
Familiile bezmetice slabe se desfiinteaza, scuturand albinele in stupina,
si desfiintind stupul in care s-au adapostit. Pentru ca albinele sa fie
primite in alte familii va trebui ca acestea sa aiba gusa incarcata cu
miere, scop in care inainte de efectuarea acestei operatiuni, familia se
deranjeaza cu zgomot si fum, batandu-se in peretele stupului. Familiile
mijlocii si puternice se redreseaza introducand in familia cu albine
ouatoare doi faguri cu puiet capacit gata de eclozionare intre care se
fixeaza o colivie cu matca. Fagurii cu puiet de trantor se indeparteaza
din famila bezmetica dupa care se face un schimb de locuri cu famila de
unde s-a luat puietul.
In felul acesta facandu-se un schimb de albine culegatoare familia
bezmetica se intareste mult si in scurt timp isi revine. Familiei puternice
pe care am orfanizat-o seara I se da o matca fecundate, in colivie.
Roirea naturala a albinelor
INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE IN PERIOADA DE
ROIRE
In mod obisnuit intre 25 mai si 1 iulie, familii de albine ajung la
dezvoltare maxima, cand se declanseaza si instinctul de roire, perioada
ce corespunde tocmai cu culesul de zmeura, faneata si tei.
Deoarece in perioada de pregatire a familiilor pentru roire albinele devin
inactive, iar pe timpul culesului, in urma roitului, populatia scade
simtitor, recolta de miere este compromisa. Familiile de albine care se
pregatesc pentru roire se recunosc prin faptul ca isi reduc simtitor
activitatea de zbor si depozitarea a nectarului si polenului, inceteaza
cladirea fagurilor artificiali, cladesc numeroase celule de trantor si botci,
matca inceteaza ouatul, astfel suprafetele de puiet necapacit se reduc
treptat, pana cand acesta dispare complet iar aparitia de oua in botci
reprezinta semnalul declansarii roitului, respectiv intrarea familiei de
albine in frigurile roitului.
Alte semne ale roitului maid au stupii atunci cand lasa barba, adica nu
mai au unde sa depuna nectar, isi reduc munca si se aglomereaza pe
peretele din fata al stupului. Cel mai caracteristic semn este insa
intinderea puietului pe faguri pana la partea cea mai de jos si peste tot,
lasand neocupati doar fagurii din marginile cuibului.
Metinerea familiilor in stare activa se realizeaza prin aplicarea
urmatoarelor masuri:
-dotarea familiilor de albine cu matci tinere din suse cu instinct de roire
diminuat
-mentinerea in interiorul stupului a unei temperaturi optime si a unui
echilibru biologic normal.
In general matcile tinere si cele care provin din familii neroitoare au o
capacitate de producere a substantei de matca mult mai mare, ceea ce
contribuie la inhibarea dezvoltarii ovarelor albinelor lucratoare si
prevenirea roitului. Substanta de matca este recoltata de albine prin
lins de pe corpul matcii si difuzata tuturor albinelor prin schimbul de
hrana care are loc in familiile de albine.
Temperatura optima din interiorul stupului se mentine prin:
-intretinerea familiilor de albine in stupi de mare volum,
-deschiderea maxima a urdinisurilor,
-marirea la timp a volumului stupilor prin largirea cuiburilor cu faguri
goi sau faguri artificiali,
-prin atasarea de magazii sau corpuri suplimentare,
-prin recoltarea ramelor cu miere si inlocuirea lor cu faguri goi in cazul
cuibului blocat,
-inversarea corpurilor la stupii multietajati pentru a muta corpul cu botci
insamantate pe fundul stupului sau prin intercalarea de faguri goi intre
ramele cu puiet capacity,
-cat si prin asezarea stupilor la umbra.
Mentinerea unui echilibru biologic intre numarul albinelor doici si
cantitatea de puiet tanar ce trebuie hranit reprezinta o alta masura
importanta pentru mentinerea familiilor in stare active si echilibrarea
populatiei intre familiile de albine.
Echilibrul biologic normal este cand unei larve ii revin 3-4 albine doici.
Cand numarul doicilor depaseste aceasta limita, apare un surplus de
doici care nu isi pot valorifica laptisorul, fapt pentru care este consumat
de albine ceea ce determina o hipertrofie ovarian si modificari de
comportament, concretizate prin aparitia instinctului de roire. In aceasta
situatie, pentru a impiedica eclozionarea unor noi generatii de albine
tinere, se ridica saptamanal cate un fagure cu puiet gata de ecloziune si
se introduce in familii slabe, iar de la acestea se dau in schimb rame cu
oua si puiet tanar pentru hranire. Datorita numeroaselor interventii, acest
procedeu este aplicabil numai in stupinele cu un efectiv redus de familii
de albine avand totodata inconvenientul ca nu permite efectuarea
selectiei familiilor valoroase. In stupinele mari unde plin aplicarea
complexului de masuri amintit anterior nu s-a reusit mentinerea activa a
familiilor de albine este necesar a se forma in corpul superior al stupului
multietajat un roi de albine tinere care in timpul culesului cu familia din
care a provenit sau se mentine ca familie ajutatoare.
De retinut este faptul ca suprimarea periodica a botcilor cu larve nu
impiedica roitul ci din contra mareste perioada de inactivitate a
familiilor de albine.
Prevenirea roitului la albine
Combaterea roirii se poate face si prin divizarea temporara a familiei de
albine, procedeu ce difera in functie de tipul de stup. Astfel in stupul
orizontal dupa distrugerea tuturor botcilor existente se ia fagurele pe
care se afla matca si impreuna cu alti 2-3 faguri cu puiet necapacit se
vor amplasa la capatul opus al stupului, separandu-se cu gratia
despartitoare si deschizandu-se urdinisul secundar. In spatiul dintre cele
2 cuiburi se interpun mai multi faguri cu celule goale sau faguri
artificiali. In familia fara matca vor apare botci iar dupa 2-3 saptamani
cele 2 familii se unesc din nou ramanand in familia reunificata o singura
matca, deobicei cea tanara. Prin acest procedeu s-a reusit astfel
impiedicarea roirii si obtinerea unei familii puternice.
In stupii multietajati fagurele pe care se gaseste matca impreuna cu 2-3
faguri cu puiet necapacit si 2-3 faguri artificiali se vor aseza in corpul de
jos. In corpul de sus, despartit de o gratie se pun fagurii cu celule goale,
si faguri artificiali. In corpul al 3-lea se vor aseza toti fagurii cu puiet,
corp in care albinele vor construi botci dar nu pentru roire ci pentru a-si
creste o noua matca. Albinele din cele 2 familii nou formate vor utiliza
in comun corpul al doilea pentru depozitarea nectarului. Dupa
terminarea culesului si extragerea mierii cele 2 familii se vor unifica
ramanand in familia astfel formata numai matca tanara.
De fapt in momentul iesirii roiului primar, in familia mama exista mai
multe botci capacite sau necapacite. Prima matca care se naste se si
grabeste sa-si distruga rivalale potentiale aflate in botci. In cazul unor
nasteri simultane, matcile se lupta intre ele dar daca familia pregateste
un roi secundar, isi apara botcile, de prima matca eclozionata astfel ca la
plecarea roiului secundar cu o matca neimperecheata, raman in botci
gata de ecloziune mai multe botci. Matcile care se pregatesc sa
eclozioneze, precum si matca eclozionata ce se pregateste sa plece cu
roiul secundar, sau tertiar, emit sunete specifice numite cantecul
matcilor. Roiul al doilea sau secundar iese la aceleasi ore ca si primul,
este mai slab decat acesta, zboara mai departe de stup, si de obicei se
aseaza mai sus. Uneori din cauza imvalmaselii plecarii albinele scapa de
sub supraveghere matcile tinere din botci si multe din acestea reusesc sa
plece cu roiul, acesta putand avea 4-7 matci neimperecheate.
La o zi dupa iesirea roiului secundar, familia mama mai poate da inca
un roi mai mic, apoi dupa o alta zi inca unul, pana cand aceasta se
epuizeaza in totalitate. Ultima matca ramasa este ingrijita de albinele din
cuib se imperecheaza si incepe ouatul.
Prinderea roiului de albine
Dupa ce a iesit din stup, roiul se va aseza pe un suport oarecare in
apropierea vetrei stupinei, pana cand albinele cercetase se vor intoarce si
vor comunica locul noului adapost. In acest moment apicultorul trebuie
sa actioneze prin diferite mijloace pentru prinderea lui. Atunci cand
roiul se aseaza pe o ramura de pom. Apicultorul fie ca va taia ramura
respectiva, fie ca va scutura roiul direct intr-o ladita, denumita roinita.
Daca suportul nu se misca, desprinderea roiului se poate face prin
periere dupa o prealabila stropire cu apa. In situatia cand roiul se aseaza
pe suporturi greu accesibile,, prinderea lui se poate face cu ajutorul unui
fagure fixat pe o prajina. Fagurele cu urme de miere se apropie usor de
ciorchinele roiului si dupa trecerea albinelor pe el se aseaza intr-un corp
gol si operatiunea se reia pana la capturarea intregului roi. Apicultorul
va fi atent ca intre albinele capturate sa se gaseasca matca, in caz
contrar, acestea vor zbura la locul initial.
Uneori roii pot fi ademeniti de catre apicultor sau opriti din zbor.
Eficienta acestor metode este discutabila, dar redam cateva din acestea:
-intr-o solutie alcoolica de propolis se adauga putina esenta de Melissa
officinalis (roinita) sau extract de coaja de lamaie. Se iau cateva cosnite
cu faguri vechi, bine pastrati, sau cativa stupi goi, se toarna intre faguri
sau se freaca numai peretii stupului cu aceasta solutie si se aseaza astfel
pregatiti intre crengile catorva copaci din apropierea stupinei;
-o coaja de stejar in forma dreptunghiulara (20/30 cm) se freaca pe
partea zgrunturoasa cu solutia de mai sus, astfel ca porii acesteia sa se
imbibe bine. Se prinde scoarta cu o franghie de ramura unui copac, la
umbra, de asa maniera incat sa permita lasarea ei cu usurinta in jos de la
celalalt capat, in momentul in care roiul s-a asezat pe aceasta;
-in momentul in care roiul s-a desprins de pe creanga si vrea sa-si ia
zborul, se poate ciocani intr-o tigaie veche si sparta, incercand astfel sa
sugerem albinelor apropierea unei primejdii si si obligarea lor sa se
opreasca din zbor. Daca aceasta metoda da rezultate minime, o eficienta
mai mare se obtine prin pulverizarea unui jet de pucaturi mici si dese
asupra roiului ce-si ia zborul.
Dupa prinderea roiului in roinita, acesta se introduce in stupul pregatit
din timp cu 4-5 rame cu faguri artificiali. Se scutura peste ei roiul si cu
ajutorul fumului se aranjeaza usor podisorul si capacul, urdinisul fiind
deschis. Dupa o ora sau seara se mai introduc in stup restul de faguri, in
asa fel incat albinele sa fie bine repartizate pe faguri. Daca nu este cules
se adauga un fagure cu miere, sau se administreaza intr-un hranitor,
sirop de zahar.
Introducerea roiului in stupul pregatit, se poate face si prin scuturarea
albinelor din roinita pe o panza intinsa in fata lui, dar care lasa urdinisul
larg deschis. La o distanta de 30-40 cm de urdinis se rastoarna
continutul roinitei, iar dupa un moment de dezorientare in care albinele
se imprastie in toate directiile, gramada de albine se organizeaza si,
atrase de mirosul fagurilor artificiali, patrund in stup. La o privire mai
atenta se poate descoperi printre albine si matca roiului.
La 24 ore dupa instalarea roiului se verifica prezenta matcii si in cazul
roiului primar, inceperea ouatului. In lipsa culesului, fie se introduc 1-2
faguri cu miere, fie se administreaza de doua ori pe saptamana 700-800
ml sirop. Prin aceasta lucrare se urmareste obtinerea intr-o perioada
scurta de timp a 5-6 faguri cu puiet, inaintea inceperii perioadei de criza
care se situeaza la 3 saptamani de la instalarea roiului, ca urmare a
pierderii unei parti din albinele componente si a lipsei de albine tinere.
Nu se recomanda utilizarea fagurilor vechi, deoarece acestia pot
constitui o sursa de infectare a roiului care prin excelenta este sanatos.
In mod normal la inceputul lunii septembrie, un roi primar, iesit in
prima jumatate a lunii iunie, trebuie sa aiba cel putin 8 faguri claditi din
care 5-6 cu puiet si o parte din proviziile de iernare. Roiurile secundare
sunt mai slabe decat cele primare. Ele sunt cu 7-8 zile mai tarzii, nu au
matca imperecheata, iar declansarea ouatului se produce mai tarziu, la
10-15 zile de la producerea roitului. Aceste roiuri se verifica la fiecare
2-3 zile pentru a urmari imperechearea matcilor si inceperea ouatului.
Matcile pierdute la imperechere se inlocuiesc cu altele, sau roiul
respectiv se uneste cu altul. Dupa un interval de 10-12 zile de la
inceperea ouatului se apreciaza calitatea matcii si dupa modul de
capacire a puietului, iar apoi lucrarile de ingrijire decurg la fel ca si la
roiurile primare.
Daca la intrarea in iarna, roiurile secundare sunt slabe se unesc pentru a
avea o putere de cel putin 1,5 kg albina, in caz contrar, sansele de
supravetuire peste iarna sunt reduse.
Roirea artificiala la albine
Roirea naturala, ca mijloc de inmultire a familiilor de albine, nu este o
metoda eficace si prezinta o serie de neajunsuri cum ar fi:
-imposibilitatea dirijarii planificate a inmultirii familiilor de albine;
-diminuarea activitatii familiilor in perioada premergatoare roitului,
urmata de divizarea acestora, tocmai in perioada culesului principal,
determinand scaderea sau chiar compromiterea productiei;
-riscul de a se pierde o parte din roiuri, datorita imposibilitatii
supravegherii continue sau a zborului lor la distante mari;
-inmultirea tocmai a familiilor cu instinc pronuntat de roire.
Pentru ca operatiunile de inmultire artificiala a familiilor de albine sa
dea rezultate superioare roirii naturale, este necesar sa se respecte
urmatoarele reguli:
-roii sa fie dotati inca de la inceput cu matci imperecheate, numai in
cazuri cu totul exceptionale se vor face roiuri cu matci neimperecheate;
-roii cu matci imperecheate se formeaza de la inceput mai puternici, pe
5-6 faguri, iar cei cu matci nefecundate se organizeaza cu mai putina
populatie si se vor ajuta ulterior cu rame cu puiet;
-roirea artificiala se face in functie de tipul de cules existent in regiune.
Astfel in zonele cu un cules timpuriu, cum ar fi cel de salcam,
inmultirea se executa la sfarsitul acestuia, iar in regiunile unde culesul
principal este vara, roirea se executa cu aproximativ 45 de zile inaintea
infloririi plantelor furnizoare de nectar;
-pentru inmultire se vor folosi numai familii puternice si perfect
sanatoase.
In practica apicola se folosesc frecvent urmatoarele metode de inmultire
artificiala a familiilor de albine:
-divizarea
-stolonarea
-mutatia simpla.

Inmultirea albinelor
Inmultirea albinelor prin divizare reprezinta metoda de baza a
inmultirii familiilor de albine, este usor de aplicat si da rezultate bune.
Se executa in cursul zilei cu zbor intens, cand majoritatea albinelor
lucratoare sunt plecate la camp. Metoda are avantajul ca se poate aplica
si in cazul unei singure familii, dar ea trebuie sa fie puternica si
sanatoasa.
Metoda consta in impartirea egala a albinelor, puietului si rezervelor de
hrana ale familiilor supuse acestei operatiuni in doi stupi, care se aseaza
de o parte si de alta a locului familiei de baza, in asa fel incat, albinele
culegatoare sa se imparta cat mai egal intre cele 2 familii rezultate. In
cazul in care unul din roi a primit mai multe albine, obisnuit cel in care
se gaseste matca, se procedeaza la o usoara indepartare a acestuia de
locul stupului vechi si in schimb, in mod corespunzator il apropiem pe
cel cu mai putine albine. Urdinisurile stupilor care adapostesc roiurile
formate se reduce la jumatatea familiei de baza. Seara roiului fara
matca, ce se recunoaste dupa albinele agitate la urdinis, i se da o matca
imperecheata protejata in colivie care se elibereaza in seara zilei
urmatoare.
Inmultirea albinelor prin stolonare este o alta metoda eficace de
inmultire care constituie si un mijloc practic de mentinere a familiilor in
stare activa. Metoda consta in ridicarea a una pana la 3 rame cu puiet
capacit si a doua rame cu rezerve de hrana din familia supusa inmultirii,
care se introduc intr-un stup cu urdinisul micsorat la 1-3 cm. Pentru
compensarea albinelor culegatoare de pa fagurii mutati, care se reintorc
la familia de baza, in mod corespunzator cu numarul de rame cu puiet
ridicat, se scutura albine tinere de pa acelasi numar de faguri cu puiet
necapacit, in roiul nou format. Pana la formarea albinelor culegatoare
proprii, roiului i se administreaza in celulele unui fagure 100-200 ml de
apa. La efectuarea acestor operatiuni se va lucra cu deosebita atentie
pentru a nu lua odata cu ramele si matca familiei de baza. Stupul cu
roiul nou format se muta pe un loc nou in stupina. Roiului format i se va
da o matca imperecheata in colivie sau o botca matura.
Roiul stolon se poate forma si de la mai multe familii de baza, adica 6-8
rame cu puiet, situatie in care albinele roiului format se afuma, pentru a
se uniformiza mirosul si a se preveni astfel atacul dintre albine.
Pentru a preveni depopularea roiului se recomanda tinerea acestuia cu
urdinisul inchis 24 ore, timp in care se iau masuri de umbrire pentru a
preveni supraincalzirea.
Inmultirea albinelor prin mutatie simpla se aplica la familiile la care
a aparut deja instinctul de roire, constituind totodata si un mijloc de
combatere a roitului natural si ca urmare a aplicarii, productia de miere
creste cu 30,3% fata de familiile neinmultite. In sudul tarii, acesta
inmultire se executa dupa culesul de salcam, iar in Transilvania se face
chiar la inceputul acestuia, pentru ca roii sa-si stranga proviziile
necesare de la al 2-lea cules, respectiv de la culesul principal.
Pentru fiecare roi planificat a fi obtinut prin aceasta metoda sunt
necesare doua familii de baza numite A si B. Pe locul familiei A se
aseaza un stup echipat cu faguri artificiali, cu o rama cu miere si cu
fagurele pe care se gaseste matca, peste care se scutura toate albinele
familiei A. Roiul nou format se comporta ca un roi natural, care are in
plus toate albinele culegatoare ale familiei A si care intr-un timp scurt
va cladi toti fagurii artificiali. Stupul A se muta in locul stupului B
pentru a se popula cu albine culegatoare, iar stupul B se instaleaza pe un
alt loc in stupina. Din puietul capacit, familia A in decurs de o
saptamana isi va forma noi albine tinere iar din botcile existente o noua
matca. Familiei B, pana la obtinerea albinelor culegatoare i se
administreaza 200-300 ml apa intr-un fagure gol.
Indroducerea matcilor metode

Momentul cel mai prielnic pentru introducerea matcilor este atunci cand
albinele sunt in plin cules, pe un timp linistit si de preferat la lasarea
serii. In stupinele in care s-a declansat furisagul, precum in stupii ramasi
orfani sin in care unele albine lucratoare au inceput sa depuna oua,
introducerea matcilor si acceptarea lor va fi mult mai dificila. Prezenta
puietului va ingreuna mult primirea unei matci, pe cand intr-o familie
lipsita total de oua , matca va fi primita mult mai usor. Inainte de a trece
la schimbarea sau introducerea unei noi matci, trebuie sa verificam daca
familia respectiva nu are o matca tanata sau botci capacite, deoarece in
acest caz matca va fi omorata.
In cazul introducerii directe a matcilor, pentru o mai buna aceptare,
matca tanara inainte de a fi asezata pe fagure se naclaieste cu miere.
Albinele inconjoara imediat matca introdusa, o curata de miere si o
protejeaza. Dintre metodele directe de introducere a unei matci in stup
mai amintim:
- Perierea tuturor albinelor de pa faguri sear ape fundul stupului,
pulverizarea lor cu sirop de zahar si introducerea matcii in grupul
acestor albine, dupa ce in prealabil a fost si ea stropita cu acelasi sirop;
- Perierea in fata urdinisului a albinelor de pe 2-3 rame stropirea
lor cu sirop de zahar asezarea matcii ude intre acestea, ea intrand in stup
odata cu albinele scuturate;
- Se scot din familia orfana toate ramele cu puiet ce se introduc in
alta familie, si se lasa in aceasta situatie pana a 2-a zi, se iau 2-3 rame cu
puiet, albine tinere si matca noua, ce va sta pe ele si se introduce in
mijlocul cuibului familiei orfane. Aceasta metoda da rezultate mai bune,
daca atat in familia orfana cat si in cea din care vor rezulta ramele cu
puiet si matca tanara, se va folosi pentru uniformizarea mirosului o mica
punga cu naftalina sau menta;
- Pentru a indeparta mirosul matcii inainte de a fi data familiei se
introduce aceasta intr-o cutie de chibrituri umpluta cu apa calduta, daca
e rece afara, sau rece daca timpul e cald si timp de 20 sec se clatina
incetisor apoi se goleste apa se introduce cutia intre doi faguri si se
elibereaza matca.
Mai sunt si alte metode directe practicate de apicultori, dar nu staruim
asupra lor deoarece rezultatele sunt diferite si nu intotdeauna poate cele
mai bune. Matcile tinere se pot introduce si in colivii acestea fixandu-se
prin apasare pe un fagure cu miere si puiet din mijlocul cuibului
familiilor la 2-3 ore dupa orfanizare. Orificiul coliviei in care a fost
introdusa matca se acopera cu un faguras artificial, care se perforeaza cu
ajutorul unui ac. In scurt timp albinele rod fagurele, elibereaza matca,
iar dupa 2-3 zile se controleaza familia, se scoate colivia si se urmareste
daca matca a fost primita si a inceput ouatul.
In lipsa coliviilor se pot folosi capacele de sit ace se fixeaza dupa
introducerea matcii sub ele pe un fagure din centrul cuibului, unde se
lasa 48 ore. Daca dupa acest interval albinele hranesc matca, si in unele
cazuri acesta a inceput sa depuna oua, capacelul de sita se ridica si
matca este eliberata.
Inlocuirea matcilor batrane cu botci capacite sau chiar cu matci
neimperecheate nu se recomanda deoarece familia va ramane fara puiet
timp de 5-10 zile sau mai mult, iar unele familii pot ramane fara matci
prin pierderea lor la zborul de imperechere.