1

Electronica medicala
Curs 3
Amplificarea
2
Notiuni generale
Semnalele biomedicale
sunt folosite pentru a extrage informatie din sistemele biologice
investigate.
Procesul de a extrage aceste informatii poate fi simplu (pentru
masurarea pulsului) sau complex (analiza tesuturilor
computerizata). De multe ori simpla masurare a semnalului nu
este suficienta, deoarece se intampla ca informatia continuta de
semnal sa contina zgomot sau sa nu fie relevanta de aceea se
folosesc metode specifice pentru a extrage informatia din
semnal prin filtrare, modulare chiar amplificare cu amplificatoare
de instrumentatie a semnalului perceput de la un traductor,
senzor din exterior adaptat pentru aplicatia respectiva. Metoda
cea mai buna se alege in functie de scopul prelucrarii, conditiile
de testare, caracteristicile semnalului utilizat, existand de fapt o
varietate de astfel de metode.
Traductorul
este un dispozitiv care transforma o forma de energie a unui
sistem intr-o alta forma de energie.
Senzorul
este un dipozitiv care raspunde unui stimul fizic sau chimic pe
care-l converteste intr-un semnal electric

3
Notiuni generale
Clasificarea traductoarelor
La baza clasificarii traductoarelor stau trei
criterii:
1.domeniu de masura
2.tipul conversiei realizata de traductor
3.parametrii tehnologici
4
Notiuni generale
Majoritatea semnalelor biomedicale din lumea reala
sunt fie imprevizibile (din punct de vedere al schimbarii
parametrilor) si zgomotoase, fie necunoscute, de aceea
este destul de dificil a le clasifica.
Din punct de vedere al modului de reprezentare
semnalele biomedicale se clasifica in:
1. deterministe
2. stohastice
5
Notiuni generale
Dintre investigatiile utilizate pot fi amintite:
relexul galvanic al pielii (RGP)
masurarea potentialelor de actiune
masurarea potentialelor inimii
masurarea potentialelor creierului
6
Notiuni generale
masurarea semnalelor magnetice ale creierului
masurarea potentialelor retinei
masurarea potentialelor ochiului
masurarea semnalelor magnetice ale inimii
masurarea semnalelor asociate cu cresterea oaselor
si bio-feedback
7
Notiuni generale
Caracteristicile semnalelor si ale traductoarelor
folosite in masurarea parametrilor electrici
8
Notiuni generale
Structura semnalelor biomedicale
Cea mai simpla desfasurare in timp a unei functii
periodice este functia oscilatiei sinusoidale (armonice):
s(t)=A sin 2ft
Forma armonica in desfasurarea evenimentelor clinice
se intalneste rar - cele mai multe functii periodice sunt
deformate in raport cu sinusoida, ca de exemplu, functia
triunghiulara sau trapezoidala. Conform analizei
armonice (Fourier), functiile periodice de forma
stationara pot fi reprezentate ca o suma (serie) de
termeni sinusoidali constituind armonicile functiei
periodice analizate:
9
Notiuni generale
Structura semnalelor biomedicale
Prin analiza Fourier se obtine:
10
Zgomotul si rejectia de mod comun
In medicina, orice perturbatie care insoteste semnalul util intr-
o masurare se numeste artefact
Semnalele electrofiziologice generate de alte organe decat
organul ce se studiaza si care apar in masurare, reprezinta,
se asemenea artefacte
Semnalele nedorite pot fi reduse prin:
Pozitionarea electrozilor de culegere, a.i. biopotentialele
altor organe sa apara in faza fata de electrozii calzi sau sa
fie mai departati de organele perturbatoare;
Limitarea benzii de frecventa a lantului de amplificare, a.i.
semnalele electrofiziologice culese de la alte organe, dar
cu componente de frecventa diferite de cele ale organului
studiat, sa nu fie amplificate;
Utilizarea unor metode de prelucrare, care pe baza
proprietatilor cunoscute ale semnalului electrofiziologic util
sau/si ale semnalelor altor organe, sa poata estima
semnalul dorit
11
Zgomotul si rejectia de mod comun
Alt artefact este zgomotul generat de contactul electrozilor
(problema de natura chimica si mecanica din cauza efectelor
de polarizare)
Reducerea se face prin alegerea curentilor de intrare in
preamplificator, banda de frecventa a amplificatorului
limitata la banda semnalului util, iar impedanta de intrare
in preamplificator adaptata la impedanta electrozilor
Perturbatiile datorate campurilor electrice intense din jurul
pacientului reprezinta alt artefact
Se reduc prin proiectarea constructiva a interfetei pacient-
preamplificator, prin ecranare, prin alegerea unor
preamplificatoare cu rejectie de mod comun cat mai mare,
prin reducerea nivelelor de impedanta, prin scurtarea
cablului de pacient
12
Zgomotul si rejectia de mod comun
Zgomotul amplificatorului este o problema de proiectare
si se reduce prin limitarea benzii de frecventa si a
impedantei de intrare, dar acestea sunt dictate de
banda semnalului si de electrozii utilizati
Orice perturbatie care insoteste semnalul util si care
este de frecventa <0.1Hz este considerata ca fiind
deriva (drift)
Daca frecventa perturbatie este mai >0.1Hz sunt
incluse in notiunea de zgomot.
13
Zgomotul si rejectia de mod comun
Zgomotul se masoara in:
V
ef
si reprezinta tensiunea echivalenta de zgomot la intrarea
amplificatorului
se calculeaza ca raportul intre tensiunea de iesire a
amplificatorului (masurata cu bornele de intrare
scurtcircuitate sau cu o impedanta echivalenta sursei de
semnal conectata la intrare) si marimea amplificarii
Se poate determina cu relatia:


In k si reprezinta rezistenta echivalenta de zgomot, se
calculeaza din relatia ce exprima tensiunea de zgomot Johnson
(zgomot termic) si care se masoara ca tensiunea de iesire varf
la varf a amplificatorului, raportata la amplificare
Este calculata cu relatia practica:
kTRB e
zg
4 =
TB
e
R
zg
55
10
24
=
14
Amplificarea diferentiala
Cel mai raspandit mod de amplificare este utilizarea
amplificatoarelor operationale si mai ales in montaj
diferential
Amplificarea in tensiune a circuitului
poate fi calculata cu relatia de mai
jos, considerand amplificatorul
operational ideal.
15
Amplificarea diferentiala
Pentru a calcula raportul de rejectie a modului comun a
amplificatorului diferential, daca consideram un amplificator
operational real, folosim circuitul din figura urmatoare.
Tensiunile de intrare sunt egale intre ele si egale cu U
ic

(tensiunea de mod comun).
se obtine:
ic o ic
AO
U
R R
R
U
R R
R
U
CMR R R
R
2 1
2
2 1
1
4 3
4
1
1
+
+
+
=
|
|
.
|

\
|
+
+
16
Amplificarea diferentiala
Amplificarea de mod comun a amplificatorului
diferential:





Relatia ne arata ca raportul de rejectie de mod
comun al amplificatorului diferential este egal cu
cel al amplificatorului operational in jurul caruia
este acesta realizat, daca rezistentele R
1
R
4

respecta conditia specificata anterior.
AO
AO
c
d
AD
AO ic
o
c
CMR
CMR
K
K
A
A
CMR
CMR
K
U
U
A
= = =
= =
17
Amplificarea diferential
Concluzie
principalul factor care determina valoarea raportului de
rejectie de mod comun al unui amplificator diferential este
toleranta setului de rezistente utilizat pentru realizarea
acestuia.
in concluzie se poate afirma ca principalele dezavantaje
ale acestui tip de circuit care conduc la implementarea cu
dificultate a unui amplificator de calitate sunt:
Impedante de intrare relativ mici (valorile acestora
sunt dictate de valorile rezistentelor R
1
R
4
);
Modificare dificila a amplificarii in tensiune (trebuie
modificate simultan cele doua rapoarte a rezistentelor);
Rejectie de mod comun scazuta.
18
Amplificatoare de instrumentatie
Amplificatoarele de instrumentatie sunt amplificatoare
diferentiale care se caracterizeaza prin performante
deosebite care le apropie cat mai mult de cele ale
amplificatorului ideal.

Principalii parametrii care sunt avuti in vedere sunt:
Impedanta de intrare foarte mare
Rejectie de mod comun ridicata
Amplificare in tensiune finita
19
Amplificatoare de instrumentatie
Schema cea mai raspandita de amplificator de instrumentatie
este prezentata in figura de mai jos si contine 3 amplificatoare
operationale. Se observa ca acest circuit are la baza
amplificatorul diferential prezentat in paragraful anterior.
Amplificatoarele A
1
si A
2
formeaza un prim etaj de amplificare
care realizeaza impedantele mari de intrare
pentru sursele de semnal U
i1

si U
i2
. Daca notam cu U
o1
si
U
o2
tensiunile la iesirile
amplificatoarelor operationale
A
1
si A
2
, expresiile acestora sunt:
( )
( )
2 1
1
2 2
2 1
1
1 1
i i
v
i o
i i
v
i o
U U
R
R
U U
U U
R
R
U U
=
+ =
20
Amplificatoare de instrumentatie
Efectul rejectiei de mod comun finite
Se considera circuitul din figura de mai jos. Tensiunile de
intrare sunt egale intre ele si egale cu U
ic
. In acest caz,
tensiunile la iesirile amplificatoarelor operationale sunt
egale intre ele si egale cu valoarea U
ic
. Aceasta, deoarece
valoarea curentului care circula prin ramura compusa din
cele doua rezistente R
1
si rezistenta R
v
este 0.
2
3
3
3
3
2 1
cu
,
R
R
K
U
CMR
K
U
U U U
ic
AO
o
ic o o
=
=
= =
21
Amplificatoare de instrumentatie
Raportul de rejectie de mod comun al amplificatorului de
instrumentatie este dat de relatia:





Relatia este deosebit de importanta deoarece arata faptul
ca raportul de rejectie de mod comun al amplificatorului de
instrumentatie este egal cu produsul dintre cel al
amplificatorului operational A
3
si amplificarea circuitului de
intrare.
o imbunatatire a raportului de rejectie a modului comun a
amplificatorului operational.
3
1
3
3
3
1
2 1
2 1
AO
v
AO
v
c
d
CMR
R
R
CMR
K
K
R
R
A
A
CMR
|
|
.
|

\
|
+ =
|
|
.
|

\
|
+
= =
22
Amplificatoare de instrumentatie
Efectul tolerantei rezistentelor
Folosind acelasi algoritm de calcul ca si cel prezentat in
paragraful anterior, obtinem urmatoarea expresie a
amplificarii de mod comun:


Trebuie remarcat faptul ca nu ne intereseaza decat
toleranta rezistentelor R
2
si R
3
, deoarece valoarea
curentului care circula prin R
1
si R
v
este 0. In aceste
conditii raportul de rejectie de mod comun este:
( ) o
o
+
=
1 1
2
3
3
K
K
A
c
( ) ( )
o
o
2
1 1 2 1
3
1
+
|
|
.
|

\
|
+
=
K
R
R
CMR
v
23
Amplificatoare de instrumentatie
Considerand cazul real, cand << 1, relatia devine:




Comparand expresiile obtinute cu cele de la
amplificatorul diferential => obtine o imbunattire a
raportului de rejectie a modului comun a
amplificatorului de instrumentatie fata de
amplificatorul diferential.
( )
o 2
1 2 1
3
1
K
R
R
CMR
v
+
|
|
.
|

\
|
+
=
24
Amplificatoare de instrumentatie
Pentru proiectarea unui amplificator de instrumentatie cu un raport de
rejectie a modului comun cat mai mare este necesar, deci, ca
amplificarea etajului de intrare realizat cu amplificatoarele operationale
A
1
si A
2
sa fie cat mai mare. Este indicat sa se mearga pana la limita,
cand amplificarea etajului diferential (realizat cu A
3
) este unitara, iar
amplificarea intregului circuit este data de A
1
si A
2
.
Principalele avantaje ale amplificatoarelor de instrumentatie sunt:
Impedante de intrare mari si egale pe cele doua intrari;
Raport de rejectie a modului comun imbunattit;
Posibilitatea modificarii amplificarii in tensiune prin intermediul unei
singure rezistente (R
v
).
Pentru implementarea practica a unui amplificator de intrare
performant, se poate alege un amplifcator de instrumentatie integrat de
tipul INA118. Structura acestui circuit este identica cu cea prezentata
in figura anterioara, si prezinta marele avantaj al rezistentelor integrate
in chip. Aceste rezistente sunt ajustate in procesul de fabricatie astfel
incat raportul de rejectie al modului comun poate atinge valoarea de
120 dB.
26
Amplificatoare flotante (izolatoare)
Este un amplificator a carui functie principala este
de a realiza o izolare ohmica in calea semnalului
intre intrarea si iesirea amplificatorului
Intrarea amplificatorului este flotanta, in sensul ca
se elimina conectarea la masa sursei de semnal a
partii functionale a aparatului care prelucreaza
semnalul
Tensiunile perturbatoare care pot aparea intre
masa sursei de semnal (masa flotanta) si masa
circuitelor de prelucrare, e
iz
, determina limita de
securitate a amplificatorului
27
Amplificatoare flotante (izolatoare)
Aceste tensiuni pot fi privite ca tensiuni de mod comun la
intrarea amplificatorului diferential=> se def. factorul de
rejectie in mod izolat ca raportul dintre tens. perturbatoare
e
iz
si tensiunea de intrare U
ind
diferentiala.
Transmiterea semnalului de la sursa de semnal prin
bariera de izolatie la partea functionala de prelucrare se
realizeaza prin cuplaj magnetic sau prin cuplaj optic
Pt. aplicatiile in care se cere un raspuns in frecventa
liniar => amplificatoarele cu cuplaj optic
Pt. aplicatiile in care se cere liniaritate in amplificare =>
amplifcatoarele cu cuplaj magnetic
28
Amplificatoare flotante (izolatoare)
Pt. masurarea biopotentialelor, cu electrozi plasati pe
suprafata corpului uman, se utilizeaza etaje de
preamplificare cu astfel de cuplaje
29
Amplificatoare flotante
(izolatoare)
Exemple de amplificatoare izolatoare: