Coresponden]a astrologic` - leg`tura dintre influen]a

planetelor sistemului nostru solar asupra zilelor s`pt`m\nii:

Luni e ziua guvernat` de Lun`,
Mar]i e ziua guvernat` de Marte,
Miercuri e ziua guvernat` de Mercur,
Joi e ziua guvernat` de JUPITER,
Vineri e ziua guvernat` de Venus,
S\mb`t` e ziua guvernat` de Saturn [i
DUMINIC< e iua !u"ernat` #e S$%RE.
Cele 7 planete (care guverneaz` cele 7 zile ale
s`pt`m\nii) au leg`tur` cu cele 7 lumi eistente, care corespund
\n !" cu cele 7 nivele de con[tiin]`, reprezentate de cele 7
c#a$re, astfel:
%una corespunde c#a$rei &'na,
"arte corespunde c#a$rei "anipura,
"ercur corespunde c#a$rei ()ad#istana,
JUPITER corespunde c#a$rei Vis&u##&a,
Venus corespunde c#a$rei %na&ata,
(aturn corespunde c#a$rei "ulad#ara [i
S$%RELE cores'un#e cu c&a(ra su'rem`) S%*%SR%R%.
+
%unea e bine s` ,aci concentrare 'e ,-ac`ra -um\n`rii. c`ci
%una ,a"oriea` c-ar"iiunea (desc#iderea [i purificarea celui de-
al treilea oc#i - &'na c#a$ra)* de asemenea, e +ine s`-]i faci o
sc#i]` cu planul pe \ntreaga s`pt`m\n`, adic` s` scrii 'e o -ist`
cam ce ai #e ,`cut (ideal ar fi s` ai un 'urnal).
"ar]ea e ,oarte in#icat s` ]ii 'ost com'-et
++
'entru a sc`'a #e
o moarte "io-ent` /i 'entru a0]i ar#e (arma ne!ati"` 'e care ]i0ai
creat0o ,`c\n# '`cate /i !re/e-i1 Nu te 'o]i m2ntui #e '`cate 'rin
'ro'rii-e ta-e 'uteri. #ar te 'o]i 're!`ti 'entru a 'rimi \n #ar
I-uminarea. 'uri,ic\n#u0]i tru'u- /i mintea1 Pe cei care au 'rob-eme.
*
& se citi ,a#a[rara.
*
-
.e %uni seara [i p\n` "iercuri diminea]a nu m`n\nci /i nu bei nimic*
desigur c` fumatul este strict interzis, cel pu]in \n ziua \n care ]ii 'ost
com'-et1 Ener!ia "ita-` 3'rana4 o "ei absorbi #irect #in eter. 'rin
concentrare asu'ra res'ira]iei. 'rin ru!`ciune. 'rin re-a5are 'si&ic` /i ,iic`.
'rin e5'unere -a Soare1
1
'ostu- com'-et ]inut \n aceast` i \i a6ut` ,oarte mu-t s` sca'e #e
con,-icte interioare /i e5terioare ("ar]i / "arte / &res, zeul
r`z+oiului).
Miercurea e zi +un` pentru afaceri, c`ci "ercur este
zeul comer]ului. 7n aceast` i sunt in#icate e5erci]ii-e #in 8o!a ce
acti"ea` c&a(ra S9a#&istana1
Joia e s`rb`torit` -a in#ieni ca ,iin# :iua ;uru-ui. a
Maestru-ui s'iritua-* iar la greci, Joia e iua -ui :eus, deoarece
0upiter este 1eus. $amenii s'iritua-i au \n aceast` i acces u/or -a
%(as&a. #ac` \/i #esc&i# /i 'uri,ic` c&a(ra Vis&u##&a. 'rin te&nici
s'ecia-e1 Este in#icat 'ostu- #e "orbire. minim o or` 'e i1
2inerea e ziua \n care e bine s` me#itei -a #ra!ostea
a#e"`rat`. -a sacri,iciu- #e sine. -a com'asiune. a-truism /i
#e"o]iune. Vinerea se comemorea` 'atimi-e /i r`sti!nirea
M2ntuitoru-ui. Sunt in#icate) 'ostu- <ne!ru<. concentrarea 'e
%na&ata 0 c&a(ra Inimii, ,a'te-e bune (f`cute total
dezinteresat3), ru!`ciuni-e /i citirea c`r]i-or s'iritua-e (de
eemplu: 42ie]ile sfin]ilor4, ori despre via]a [i \nv`]`turile
"ae[trilor5).
S\mb`ta e in#icat s` te o#i&ne/ti, s`-]i revizuie[ti
programul alimentar, s` te plim+i \n mi'locul naturii (parc sau
p`dure). E5erci]ii-e care acti"ea` Mu-a#&ara c&a(ra #au reu-tate
ma5ime \n aceast` i. #eci sunt bine"enite* alte activit`]i vor
e[ua sau vor fi cu greu terminate.
DUMINIC% este in#icat` o#i&na acti"` 'entru s'iritua-iare.
a#ic` stu#iu- c`r]i-or s,inte. ru!`ciuni. 'rana8ama /i me#ita]ie 0
sub \n#rumarea unui Maestru com'etent. E bine s`0]i aminte/ti ce
-ucruri bune /i re-e ai ,`cut \n cursu- s`'t`m\nii care tocmai a trecut=
i#ea- ar ,i s`0]i notei toate acestea \ntr0un 6urna- 'ersona-. Desi!ur
c` nu e necesar s` te um,-i \n 'ene 'entru ,a'te-e ta-e bune= #ar e
minunat #ac` te mustr` con/tiin]a \n -e!`tur` cu ce-e re-e. 'e care.
con/tienti\n#u0-e. nu -e "ei mai re'eta > #ac` "rei. 'o]i?
6ersonal, eu ]in ca zi de (a+at (odi#n`) .uminica. 7u
po]i face la fel sau cum sim]i c` e mai +ine pentru tine. Po]i s`
te o#i&ne/ti tot tim'u- sau 'o]i munci \n continuu 0 '\n` cai -at 'e
6os= e/ti -iber s` ,aci ce "rei? Nu are 'rea mare im'ortan]` #ac` ]ii iua
#e Sabat Mar]ea. S\mb`ta ori Duminica? ESEN@I%L E S< AII $M. E #e
're,erat s` ,ii un om bine"oitor. sincer /i mo#est /i s` nu ]ii nicio#at`
2
Sabatu- \n aceea/i i. #ec\t s` ,ii un ,ariseu care se -au#` c` res'ect`
#o!me-e bisericii /i c` ]ine <cu s,in]enie< iua Sabatu-ui. #ar n0are
nici un 'ic #e #e"o]iune? 8ndienii s`r+`toresc 0oia, musulmanii
2inerea, evreii [i adventi[tii (\m+`ta, iar cre[tinii .uminica.
Totu- e 'osibi- /i totu- e 'ermis, \ns` vei suporta consecin]ele
ac]iunilor tale, desigur.
6rimele 9 zile ale s`pt`m\nii corespund cu primele 9
c#a$re ale corpului uman. & [aptea zi a s`pt`m\nii, conform
calendarului actual, este Duminica, zi care cores'un#e cu
c&a(ra su'rem`) Sa&asrara1 6rimele 9 c#a$re au leg`tur` cu
cele 9 lumi paralele eistente (: iaduri [i : ;aiuri) [i cu
(amsara - roata eternelor re\ntrup`ri, Sa&asrara fiind sin!ura
'oart` #e acces c`tre Nir"ana 0 7m'`r`]ia Ceruri-or1 4Sa&asrara4
\nseamn` 4BCCC4, deci aceast` nou` zi de (a+at (.uminica)
are cores'on#en]` \n '-an uni"ersa- cu Mi--enniumu- 0 cei BCCC #e
ani #e be-/u!. 'ace /i ,ericire 'romi/i ce-or care sunt #e 'artea
Domnu-ui1 4! zi la .umnezeu face c\t <=== de ani la
oameni.4, se zice \n >i+lie* [i a[a [i este: DCCC #e ani oamenii
au muncit ($arma?destin ? ac]iune - reac]iune, deci,
re\ncarnare), urm`torii BCCC #e ani se "or o#i&ni1 &[adar, 9 zile
.ivine sunt ec#ivalente cu 9=== de ani tere[tri (care au
trecut p\n` acum) [i iua Di"in` care urmea` cores'un#e cu
BCCC #e ani tere/tri. tim' c\t "a #ura <iua< #e o#i&n` 'romis`
a-e/i-or1
Cum s` ne o#i&nim DuminicaE
Simplu: renun]i la lucru ori la treburile casnice [i te relaxezi, l`s\nd
grijile [i toate cele lume[ti de-o parte. Faci o plimbare prin parc, \n
mijlocul naturii, ori mergi la o biseric`, dac` sim]i nevoia. Te
po]i ruga sau po]i cugeta la cele sfinte oriunde: acas`, pe
strad`, \ntr-un parc, \ntr-un cimitir, \ntr-o p`dure ori \ntr-o
biseric`. Preferabil e s` fii singur, \n s\nul naturii. {i ideal ar fi
s` meditezi, c`ci M!"#$%"$ este mai presus de g\nduri \nalte,
sentimente sfinte ori rug`ciuni. e este medita]ia! Medita]ia este
&acea interioar`, lipsa oric`rui g\nd. &ur [i simplu \nc'izi
(radioul(, adic` la[i mintea de-o parte. )on[tientul se *a uni cu
3
Supracon[tientul, con[tiin]a indi*idual` limitat` se *a contopi cu
)on[tiin]a )osmic` "nfinit`. +u face eforturi ca s` meditezi, -ei
reu[i nu prin efort, ci prin abandon, ./$0$., renun]are la efort.
S#$.$ ! &$) +1 &2$# 3" !245+!"#6, )" !2$. .76S"#6.
"e fapt, e o re\ntoarcere $cas`, \n interiorul t`u, c`ci, \n
realitate, #1 8#" &$)$. 2M1/ &$)$, "+3"+"#1/, /1M"+$,
!1M+91.
$cesta este $de*`rul, \ns` foarte pu]ini #l pot percepe,
e$perimenta %i \n]elege. &i'ail
(oratiu, 9991*$RUSR%1com
4