Manastiri din judetul Suceava

Mnstirea Putna
Biserica mnstirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre ctitoriile lui
tefan cel Mare. Lucrrile de construcie a mnstirii ce urma s fie necropol domneasc, au
!nceput la "# iulie "$%% &i s'au !ncheiat !n "$%(, iar !n "$)" erau finali*ate fortificaiile de incint.
Lca&ul a avut mult de suferit, de'a lun+ul timpului, din cau*a unui puternic incendiu, prdat !n
dou r,nduri de ca*aci, apoi de polone*i. Puternicul cutremur din "-.( a contri/uit &i mai mult la
ruinarea mnstirii. Biserica necropol din mijlocul incintei are dimensiuni neo/i&nuit de mari
pentru acea vreme. 0idurile sunt din piatr /rut le+at cu mortar, sprijinite de "1 contrafori. 2urla
este !nalt &i /ine proporionat, cu tam/urul !n stil /aroc, pe o /a* stelar, !mpodo/it cu coloane
rsucite &i capitaluri corintice. 3n pronaos se afl mormintele lui Bo+dan al 444' lea mort la "5"-, a
surorii acestuia Maria 6m."5")7, al Mariei, soia lui Petru 8are& 6m."51(7 &i al lui tefni 9od
6m."51-7. 3n partea de sud a +ropniei, se afl morm,ntul lui tefan cel Mare, acoperit cu un
/aldachin din marmur al/. Sarcofa+ul are minunate motive ornamentale de o !nalt valoare
artistic. Piatra tom/al, din marmur al/, are o /ordur e:terioar reali*at dintr'o !mpletitur de
frun*e de stejar, urmat de o pisanie. L,n+ morm,ntul domnitorului, se afl cel al soiei sale Maria
9oichia, decedat !n "5"". 3n partea de nord a +ropniei se afl morm,ntul Mariei de Man+op, cea de
a doua soie a domnitorului 6m."$-%7 &i al fiilor marelui domnitor, Bo+dan &i Petru. A&e*m,ntul de
la Putna &i'a c,&ti+at un /inemeritat renume &i datorit inestima/ilelor valori artistice 6/roderii,
esturi, manuscrise !mpodo/ite &i ferecate !n aur &i ar+int, icoane, o/iecte de cult7, care se +sesc !n
mu*eul amenajat !n incinta mnstirii.
Mnstirea Sucevia
3n vremurile tul/uri, pline de nesi+uran &i ameninare, de la sf,r&itul secolului al ;94'lea, Sucevia
a fost construit ca o adevrat mnstire ' cetate, cu masive *iduri de incint &i cu puternice turnuri
de aprare, destinat a fi necropol, strlucit ctitorie voievodal, adevrat /la*on al familiei Movil.
<onstrucia a fost finali*at la ( iunie "5(". Biserica mnstirii cu hramul "3nvierea Domnului",
av,nd planul moldovenesc treflat, resimte puternic tradiia /i*antin a artei locale. Pictura are o
serie de trsturi noi, at,t !n concepia icono+rafic, c,t &i !n compo*iie &i desen. Sucevia repre*int
un adevrat "testament al artei moldovene&ti". <ei doi pictori ai Suceviei, 4oan &i Sofronie, formai
la &coala de miniaturi&ti ai lui Anastasie <rimca, au aplicat la pictura /isericii canoanele specifice
miniaturii &i icono+rafiei. 3m/inarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic &i ro&u
s,n+eriu, creea* impresia unei uria&e pa+ini de carte miniat. Specific la Sucevia, este caracterul
narativ al picturilor, ceea ce a fcut ca unitatea ansam/lului s fie fr,miat !ntr'o mulime de mici
ta/louri, fiecare cu personalitatea lui artistic. Printre cele mai repre*entative teme pre*ente !n
pictura e:terioar a Suceviei se afl Ar/orele lui 4eseu, Scara lui 4oan <lima: !n care este redat
lupta dintre /ine &i ru, =ri*a profeilor &i filo*ofilor antichitii, !ntre care re+sim pe David &i
Solomon, >omer, Sofocle, Aristotel. Pictura Suceviei este cel mai comple: ansam/lu icono+rafic
dintre /isericile feudale din Moldova. 2a/loul votiv din naos, !l pre*int pe ctitor, domnitorul
www.referate.k5.ro
4eremia Movil, !mpreun cu familia. Mu*eul mnstirii, situat !n fostele case domne&ti, adposte&te
capodopere de o e:cepional valoare ale artei medievale /iserice&ti.
Mnstirea Moldovia
<titorie din "5.1 a domnitorului Petru 8are&. 0idul de incint !nchide un patrulater cu latura de $#
m, +rosimea ",1# m &i !nlimea de % m. 3n colul de nord ' vest se afl clisiarnia, construit la
!nceputul secolului al ;944 ' lea. ?ste una dintre puinele locuine moldovene&ti din secolul ;94'
;944, fiind construit !ntre "%"#'"%"1 de ?frem, e+umenul Moldoviei. Biserica cu hramul "Buna
9estire", continu concepia constructiv, deplin cristali*at de arti&tii epocii de strlucire a lui
tefan cel Mare, aduc,nd ca elemente specifice epocii rare&iene, dimensiunile mrite, tendina de
!nlare &i sveltee. ?lemente tipice +oticului t,r*iu transilvnean dovedesc c la construcie au
participat me&teri pietrari transilvneni. Pictura Moldoviei reali*at la 5 ani dup ridicarea /isericii,
repre*int, alturi de pictura 9oroneului, un e:cepional document artistic al epocii de mare
strlucire spiritual a lui Petru 8are&. 2endina de umani*are a fi+urilor divine, pre*ena
simmintelor profund omene&ti !n multe din scenele ciclului evan+helic, sunt trsturi proprii
minunatelor fresce care &i'au pstrat nealterate prospeimea &i strlucirea culorilor. Pictura
interioar, repictat culoare peste culoare !n secolul al ;944 'lea, respect coninutul ideatic &i
pro+ramul icono+rafic al epocii lui tefan cel Mare. 2a/loul votiv !n care este pre*entat ctitorul
!mpreun cu familia sa, de&i pstrea* caracterul unor portrete oficiale, vde&te preocuparea
artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viaa luntric a personajelor.
Mnstirea Dra+omirna
Se afl situat !n comuna Mitocu Dra+omirnei. <titorie din "%#( a marelui crturar &i miniaturist
Anastasie <rimca &i a marelui lo+oft Lupu Stroici. @lterior, !n anul "%1-, din porunca domnitorului
Moldovei, Miron Barnovschi se construiesc masivele *iduri de aprare, flancate de turnuri de
aprare &i contrafori care'i dau aspectul unei formida/ile ceti. Prin proporii &i elemente
decorative, Dra+omirna repre*int o nou etap a arhitecturii moldovene&ti. @n prim element
novator este turla foarte !nalt &i svelt. Printre alte elemente noi sunt faadele din piatr /rut,
pila&trii &i turla sculptat !n piatr ce creea* ima+inea unei adevrate dantelrii. Br,ul torsad care
!ncin+e lon+itudinal /iserica !n partea de mijloc, constituie un alt element arhitectural nou. 4nfluena
+otic se resimte la ancadramentele u&ilor &i ferestrelor. Pictura interioar se distin+e ca element de
noutate !n ale+erea &i tratarea temelor, cu multe elemente ale artei miniate. Au reali*at frescele
me&terii locali <rciun, Mtie&, 4+nat &i Ari+orie. Mu*eul mnstirii cuprinde manuscrise, /roderii,
odoare de pre, icoane vechi de o deose/it valoare.
Mnstirea 9orone
<titorie din "$)) a lui tefan cel Mare. Biserica mnstirii cu hramul "Sf. Aheor+he" este o sinte*
de elemente /i*antine &i +otice, reali*at !ntr'o manier proprie, de o in+enio*itate strlucit,
re*ultatul fiind, un stil nou, de o ori+inalitate aparte ' stilul arhitectonic moldovenesc. Pictura
interioar a 9oroneului este reali*at !n timpul lui tefan cel Mare, av,nd ca model, icono+rafia
/i*antin &i poart pecetea epocii artistice &tefaniene 6stil so/ru, concentrat, plin de mreie,
reduc,nd la esenial ima+inile &i e:presiile7. Se remarc ima+inea "Pantocratorului", "<ina cea de
tain", "3mprt&irea cu p,ine a apostolilor", "3mprt&irea cu vin", "Splarea picioarelor". 2a/loul
votiv !l pre*int pe ctitor alturi de doamna Maria 9oichia, o fiic &i fiul Bo+dan, toi !n costum de
epoc. Pictura e:terioar este de o e:cepional valoare artistic. "Budecata de apoi" capodoper
unic !n lume, cea mai ampl compo*iie, se remarc prin intensitatea dramatic, /o+ia
ima+inaiei, elementele de reinterpretare local, armoniile coloristice !n care predomin al/astrul
metalic &i tonurile aurii.
www.referate.k5.ro
Mnstirea >umor
Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorie a marelui lo+oft 2eodor Bu/uio+,
construit !n "5.#. A fost !mprejmuit dup o/iceiul timpului cu puternice *iduri de piatr, din care
au ajuns p,n ast*i, doar turnul masiv din piatr /rut. <aracteristic la /iserica mnstirii >umor
este acea desf&urare a picturii, !n dauna decoraiei arhitecturale a faadelor, care va deveni o
caracteristic a /isericilor construite !n timpul domniei lui Petru 8are&. 4novaia apare la pridvor,
care la >umor este deschis !n patru arcade !n arc fr,nt. 3n interiorul /isericii sunt ta/lourile votiveC
unul pre*int familia domnitorului Petru 8are&, cellalt se afl !n +ropni &i pre*int pe lo+oftul
2eodor Bu/uio+ &i soia sa Anastasia, iar al treilea ta/lou votiv !l pre*int pe Daniil hatmanul &i
p,rcla/ul Sucevei &i pe soia acestuia, Anastasia.
www.referate.k5.ro