1

INTRODUCERE

Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a impozitelor ,
ansamblul de legi care se refera la acesta si mijloacele care conduc la el.Sistemul fiscal
reprezinta un ansamblu de cerinte si principii referitoare la dimensionarea asezarea si perceperea
impozitelor precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica fiscala.
Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente:
1.Legislatia fiscala care reglementeaza si instituie impozite si taxe considerate componente de
baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al statului asupra
contribuabilului
2.Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice si metodelor prin care se realizeaza
actiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor
3.Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun in miscare mecanismul fiscal in scopul
realizarii obiectivului final , adica urmarirea si perceperea veniturilor bugetare.

Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice
sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se face
in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului .
Este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale cat si
de platitor .In legea prin care se instituie un impozit se precizeaza persoanele in sarcina carora
cade plata impozitului materia supusa impunerii , marirea relativa a impozitelor , termenele de
plata , sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si onoreaza obligatiile
fiscale
Taxele reprezinta platile efectuate de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile efectuate de
institutiile publice.

LEGATURILE FISCALITATII CU ALTE DISCIPLINE

Legaturile fiscalitatii cu finantele publice
Fiind o componeneta a finantelor publice, activitatea fiscala se intregreaza in relatiile sociale de
natura economica care privesc repartitia produsului intern brut ce formeaza cadrul relatiilor
financiare. Finantele cuprind relatiile economice care apar in procesul constiturii si repartizarii
fondurilor de resurse banesti publice. Este evident ca activitatea fiscala isi inscrie preocuparile in
sfera de constituire a resurselor financiare publice si nu ramane neinfluentata de procesul
repartizarii fondurilor bugetare pe sectoare si activitati.
Legaturile fiscalitatii cu contabilitatea
Sistemul contabil al agentilor economici si planul de conturi general cara a fost adoptat cu data
de 1 ianuarie 1994 a creat posibilitatea de a se urmarii stabilirea si achitarea obligatiilor fiscale
pe fiecare categorie de impozit sau taxa. Prin urmare in prezent , nu sunt necesare evidente
paralele cu contabilitatea pentru stabilirea relatiilor cu bugetul de statului sau bugetele locale,
fiind necesare doar suporturile de informatii si documentele justificative care se inregistreaza in
conturile sintetice si analitice.
De aici rezulta necesitatea unei temeinice pregatiri a contabililor pentru stapanirea pana la detaliu
a legilor si normelor fiscale tot asa cum aparatul fiscal trebuie sa-si insuseasca formele de
inregistrare contabila, continutul si functiunea conturilor care influenteaza decontarile cu bugetul
public national.


Alte discipline care vin in ajutorul fiscalitatii:
Cunostintele de tehnologie in diferite ramuri ale economiei
Studiul marfurilor (merciologia), Dreptul comercial, Dreptul civil, Dreptul penal.


2

SISTEMUL FISCAL N FRANA

nca de la o prim privire, studiind ativ presiunea fiscal din Franta fata de media
european se observ c procentul veniturilor fiscale/PIB este fr indoial ridicat. Cu o medie
de 44,4% a indicatorului fiscalitaii globale, Franta este prima ar dupa Belgia in ordinea
poverilor fiscale nalte din Europa (ocupa aadar un frunta loc cinci n acest clasament).
Franta, ca urmare a reformei in domeniul impunerii venitului personal, implementata in anul
2006, numarul de transe privind venitul impozabil a fost redus de la 7 la 5. Totodata reducerea
individuala de 20% din venitul impozabil a fost direct inclusa in impunerea progresiva, astfel ca
cota marginala de impozitare de 48,09% a fost redusa la 40%. Dividendele si dobanzile sunt
impozitate la sursa, prin aplicarea unei cote fixe, asa ca veniturile de natura financiara nu mai
sunt luate in calculul venitului impozabil anual. Impozitul asezat asupra castigurilor de capital
este aproape inexistent, iar veniturile din dobanzi aferente diferitelor modalitati de economisire
sunt scutite de plata impozitelor, in timp ce pensiile private se bucura de un regim special de
impozitare, rezultat in aplicarea unei cote efective de impozitare, negativa.
Cotele de impozitare aplicate in Franta se situeaza pe locul IV la nivelul Uniunii Europene, dupa
Suedia, Danemarca si Belgia. Impozitelor directe in PIB a crescut considerabil intre anii 1995-
2001, crestere explicata in principal, printr-o separare intre contributiile sociale ale angajatilor si
un nou impozit direct pe venitul personal, numit CSG (Contribution Sociale Gnralise), aparut
in anul 1998. Contributiile angajatilor reprezinta 2/3 din valoarea contributiilor sociale (69%).
Veniturile fiscale obtinute din impozitul pe venit, au scazut cu 0.9 puncte procentuale, si au
recuperat 0.5 puncte procentuale intre anii 2004-2006. Evolutia impozitului pe venitul individual
(IMPT SUR LE RVENU-IR) sau al familiei in Franta, fata de valoarea medie inregistrata la
nivelul Uniunii Europene
Impozitul pe venit este asezat anual, in conformitate cu scala progresiva de impozitare. Pentru
anul 2007, cota de impozitare cea mai mare este de 40%.
In anul 2005, un sistem de impozitare cu o cota fixa de impozitare a inlocuit sistemul cu 4 transe
aplicat anterior (cote de la 18% la 40%). Aceasta a fost stabilita la 16%, atat in cazul veniturilor
persoanelor fizice, cat si in cazul profiturilor persoanelor juridice. Ca urmare, s-a adaugat bazei
de impozitare un numar aditional de surse de venit, cum ar fi cele de capital, astfel cele obtinute
sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la
fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Castigul determinat
din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul
societatilor inchise se impune cu o cota de 1% , impozitul retinut constituind plata anticipata in
contul impozitului anual datorat.

Metode de estimare a structurii impozitului pe venit in functie de sursa de provenienta a acestuia

In Franta, pentru a se estima modul de impartire a impozitului pe venit, in functie de sursele de
venit, s-a plecat de la un set de date privind contribuabilii individuali, iar metoda de baza a
constat in multiplicarea platilor impozitului cu fractiuni ale surselor de venit impozabil (ca si
procent din baza totala de impozitare), la nivelul fiecarui contribuabil. Aceasta abordare
presupune ca estimarile la nivelul fiecarui platitor sa fie in mod consecvent agregate pentru a
obtine estimari ale impozitului pe venit, in functie de sursa de venit selectata.
Pe teritoriul Frantei se realizeaza o evaluare comuna a venitului impozabil dintr-o familie. De
exemplu, un membru al familiei poate castiga un venit de natura salariilor (din munca), in timp
ce sotia sa primeste ajutor social. Valoarea totala a venitului, in acest caz, este evaluata in comun
(se aplica cota de impozit efectiva pentru parteneri evaluati in comun).

Trasaturi generale ale sistemului de impozitare


3

Impozitul pe venit este in principiu un impozit global, asezat asupra veniturilor totale, de care
dispun persoanele fizice in cursul unui an determinat. Fara exceptie, el tine cont de toate
veniturile, de sursa lor, pentru a facilita determinarea unui venit net global, asupra caruia se va
alica o cota unica de impozitare.
In Franta, aceasta cota se caracterizeaza printr-o progresivitate pe transe de venituri. Cu toate
acestea, modalitatilor de calcul a impozitului pe venit le sunt asociate numeroase dispozitii care
permit o larga personalizare a impozitului. Pe de alta parte, anumite venituri si plusurile de valori
mobiliare fac obiectul prelevarilor fiscale proportionale.
Impozitul pe venit este stabilit o data pe an asupra venitului impozabil de care un contribuabil a
dispus in cursul unui an si pe care l-a declarat. In anul 2006, veniturile obtinute la bugetul de stat,
din impozitul pe venit s-au ridicat la 58 miliarde , in anul 2007 acestea inregistrand o valoare de
57 miliarde .

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

In ceea ce priveste Franta, categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt urmatorale :
veniturile obtinute din activitati industriale si comerciale ;
venituri necomerciale ;
venituri obtinute din activitati agricole ;
venituri funciare ;
venituri din salarii, pensii, rente viagere ;
venituri din investitii mobiliare ;
castiguri de capital.

Sfera de cuprindere a impozitului

In conformitate cu dispozitiile ART 4A din Le code gnrale du impt", persoanele
fizice sunt impozitate pentru veniturile obtinute din orice sursa, realizate pe teritoriul Frantei sau
straine, daca au domiciliul fiscal in Franta. Cele care nu au domiciliul in Franta, sunt impozitate
numai pentru veniturile obtinute din surse franceze.
Conform dispozitiilor ART 4B din cod, sunt considerate persoane cu domiciliul fiscal in
Franta, urmatoarele :
-cei care exercita in Franta o activitate profesionala, salariat sau nu, numai daca nu justifica ca
acea activitate este realizata titre accessoire (in mod aleatoriu) ;
-cei care au in Franta centrul intereselor lor economice;
-cei care au domiciliul (sediul) principal in Franta.
Sunt considerati ca avand domiciliul fiscal in Franta, agentii statului care-si exercita functiile sau
sunt intr-o misiune intr-un stat strain si care nu sunt supusi in acea tara unui impozit asupra
veniturilor lor totale.
Impozitul este asezat la nivelul unui domiciliu fiscal, adica a entitatii familiale compuse dintr-
o singura persoana, din 2 parteneri care au incheiat un contract civil de solidaritate sau 2 soti (si
copiii lor sau alte persoane in intretinere). Deci, suma veniturilor diferitilor membrii ai
domiciliului fiscal constituie baza de impozitare. O persoana care are domiciliul in Franta, este
impozitata pentru veniturile obtinute pe teritoriul Frantei, cat si din afara Frantei.
Persoanele nerezidente in Franta, sunt supuse platii unei obligatii fiscale limitata numai la
veniturile obtinute din sursa franceza (conform ART 164B, in cadrul acestora se includ veniturile
aferente proprietatilor imobiliare situate in Franta sau drepturile relative la acestea, veniturile din
detinerea de valori mobiliare franceze si de alte valori mobiliare plasate in Franta, venituri
obtinute din exercitarea unei activitati profesionale, salariate sau nu, sau de alte operatiuni cu
caracter lucrativ realizate in Franta, plus-valorile cesiunilor de parti sociale aferente societatilor


4
care isi au sediul in Franta, veniturile obtinute din prestatii artistice sau sportive furnizate in
Franta). Sunt considerate venituri din sursa franceza, acele venituri in cazul carora debitorul lor
are domiciliul fiscal stabilit in Franta, urmatoarele :
-pensiile si rentele viagere ;
-sumele platite ca si remuneratie a prestatiilor de orice natura furnizate in Franta ;
-toate produsele obtinute din proprietate industriala sau comerciala si asimilate.
Pentru aplicarea ART 164C, persoanele care nu au domiciliul in Franta sunt supuse
impozitarii, venitul impozabil fiind stabilit forfetar (egal cu de 3 ori valoarea valoarea locativa,
stabilita in functie de locul unde sunt stabilite acestea), atata timp cat persoanele respective nu
obtin venituri din surse franceze sau acestea sunt inferioare bazei stabilite forfetar. Acest impozit
forfetar nu se aplica pentru anul in care este mutat domiciliul din Franta si pentru urmatorii 2 ani,
in cazul contribuabililor de nationalitate franceza care au justificat ca acest transfer este motivat
de imperative de ordin profesional, si ca domiciliul lor fiscal a fost stabilit in Franta in mod
continuu pe o perioada de 4 ani, perioada care a precedat transferul.
Intr-o alta ordine de idei, impozitul forfetar nu se aplica pentru persoanele de nationalitate
franceza domiciliate intr-un stat care a incheiat cu Franta o conventie destinata sa evite dublele
impozitari, chiar daca in conventie nu s-a facut nici o precizare cu privire la aceasta.
Contribuabilii domiciliati in Franta, care dispun de veituri din surse franceze sau de una sau mai
multe locuinte in Franta, trebuie sa intocmeasca o declaratie de venit.

Persoanele scutite de la plata impozitului pe venit

In Franta, scutirile sunt stabilite pentru motive de ordin social. Contribuabilii care au un
venit net obtinut din activitate profesionala, mai mic de 7920 , sunt scutite de la plata
impozitului pe venit. Pentru cei care au o varsta mai mare de 65 de ani, aceasta limita este fixata
la 8660 .
Agentii diplomatici si consulii de nationalitate straina sunt scutiti de la plata impozitului
pe venit, ca urmare a remuneratiilor oficiale si a veniturilor lor din surse straine, in virtutea
aplicarii Conventiei de la Viena din 1961 si 1963, cu privire la relatiile diplomatice si consulare.
Codului general de impozitare francez sunt prevazute numeroase scutiri de TVA, care se refera
la:
exporturile si tranzactiile echivalente, dar si unele importuri;
unele operatiuni bancare si financiare;
actitati supuse impozitului local pentru distractii, cum ar fi evenimentele sportive, cluburilor de
jocuri si cazinourile;
unele actitati intrerpinse de organizatii non-profit, organisme guvernametale sau autoritati
locale;
unele operatiuni imobiliare;


actitati medicale si paramedicale;
actitati educationale.
In Franta din data de 1 aprilie 2000 se aplica urmatoarele cote de TVA:
rata standard de 19,6 procente;
rata redusa de 5,5 procente, in special pentru produsele agricole, majoritatea produselor
alimentare, carti si bilete de cinema si teatru;
rata minima de 2,1 procente, in special pentru produsele medicinale si ziare. Veniturile fiscale
provenite din taxa pe valoarea adaugata in Franta atingeau in
perioada 1995-2005 o cota medie de 7,5 procente in PIB (conform elului nr.3 si graficului nr.
63). De asemenea, trebuie remarcat ca in perioada anilor 2000 si 2001 s-au inregistrat reduceri
noile in cadrul ratelor de TVA, guvernul francez urmarind ca ratele pentru consum sa fie


5
semnificativ aliniate la media Comunitatii Europene.
Alaturi de TVA, ca impozite indirecte in Franta se remarca accizele, reglementate dupa cum
urmeaza:
accizele pentru produsele petroliere si asimilate - prin articolul 265-l al Codului vamal francez;
accizele pentru tutun - prin articolul 564, 575A si 575B ale Codului general de impozite;
accizele pentru tigarile din productia proprie - prin articolul 1609 ale Codului general;
accize pentru alcool - prin articolul 402 bis si 406 ale Codului general;
taxe speciale pe bere - articolul 520 a Codului general;
s accizele pe nurile fermentate - prin articolul 438 din Codul general;

Reguli de impozitare a veniturilor obtinute de persoane fizice rezidente

In ceea ce priveste Franta, persoanele rezidente pe teritoriul acesteia, vor fi supuse
impozitarii pentru urmatoarele categorii de venituri :

A) Venituri obtinute din activitati industriale si comerciale/activitati independente
Aceasta categorie cuprinde veniturile obtinute din activitati industriale, comerciale,
precum si cu anumite conditii, activitatile accesorii acestora. Regulile cu privire la determinarea
bazei de impozitare sunt in principiu identice cu cele aplicabile in cazul impozitelor asupra
societatilor( IMPT SUR LE SOCIETES). Venitul impozabil este determinat plecand de la
venitul contabil. El corespunde rezultatului obtinut din ansamblul operatiunilor de orice natura,
realizate in conformitate cu prevederile legislatiei fiscale. Cu toate acestea, micile intreprinderi
pot beneficia de un regim simplificat de impozitare, care le permite sa aleaga obligatiile lor
contabile. In mod normal, sunt impozitate pentru un venit determinat forfetar, egal cu un procent
din cifra lor de afaceri (29% in materie de vanzari si 50% in materie de prestari servicii, pentru
veniturile obtinute in anul 2006).
Trebuie precizat, ca entitatile care nu au aderat la un centru de gestiune agreat, vor
suporta o majorare de 25% din venitul impozabil, corezpunzatoare veniturilor obtinute din anul
2006.

B) Venituri necomerciale
In cazul Frantei, in aceasta categorie intra veniturile obtinute din profesii liberale (din
exercitarea profesiei medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fical, expert
contabil, contabil autorizat, arhitect, etc) , precum si beneficiile de care dispun titularii care nu au
calitatea de comerciant. Venitul necomercial impozabil, este egal cu diferenta intre creantele
efectiv incasate si plati realizate. Ca urmare, beneficiarii de venituri necomerciale, sunt supusi un
regim forfetar de impozitare. Astfel venitul impozabil este egal cu 66% din valoarea incasarilor
aferente anului 2006.

C) Venituri din activitati agricole
In aceasta categorie intra veniturile obtinute din cultivarea si valorificarea florilor,
legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri, a arbustilor,
plantelor decorative si ciupercilor, exploatarea pepinierelor viticole si pomicole. In Franta,
veniturile obtinute de micii fermieri sunt determinate conform regimului forfetar colectiv.

D) Venituri funciare
Conform legislatiei fiscale din Franta, aceasta categorie cuprinde veniturile aferente
imobilelor detinute in mediul urban sau rural, construite sau neconstruite, situate in Franta sau in
strainatate. Titularii de venituri funciare, pentru care incasarile nu depasesc 15 000 sunt supusi
unui regim simplificat de impozitare, numit MICRO FONCIER. Venitul impozabil in acest caz,


6
este egal cu diferenta intre valoarea incasarilor si totalul obligatiilor aferente proprietatii. (se
poate opta si pentru un regim real de impozitare).

E) Venituri din salarii, pensii, rente viagere
Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o
persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui
statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor
ori de forma in care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
Rentele viagere si pensiile, beneficiaza in Franta de o cota speciala de 10%, plafonata la
nivelul domiciliului fiscal la o suma care se actualizeaza in fiecare an. In calculul impozitului pe
venit aferent anului 2006, cota forfetara de 20%, aplicata ansamblului de salarii, pensii, rente
viagere, este suprimata si efectele sale sunt integrate in cota progresiva. Dupa votarea legii din
21.08.07 in favoarea muncii, a angajarii si puterii de cumparare, remunerarea orelor suplimentare
si complementare (pentru muncitorii cu program scurt de lucru) este scutita de plata impozitului
si de plata contributiilor sociale.


F) Venituri din investitii
In cazul Frantei, drepturile si obligatiile aferente veniturilor din plasamente in
valori mobiliare, cu exceptia veniturilor din creante, sunt deductibile pentru valoarea lor reala. In
principiu, veniturile obtinute din dividende si asimilate, sunt cuprinse in baza de impozitare si
sunt supuse cotei progresive de impozitare. Veniturile distribuite de societatile franceze sau
straine pasibile de impozit pentru societati sau de un impozit echivalent, obtinute de persoanele
fizice dupa 01.01.2006, sunt retinute pentru calculul unui impozit pe venit dupa aplicarea unei
abateri de 40%.
Veniturile obtinute din valori mobiliare emise pe teritoriul Frantei si veniturile asimilate
sunt incluse in baza impozabila la valoarea lor neta, adica dupa deducerea impozitului suportat in
strainatate. Cu toate acestea, in aplicarea conventiilor internationale, contribuabilii pot beneficia
de un credit fiscal, reprezentat de impozitul retinut in statul de sursa a venitului, care se va
imputa impozitului pe venit perceput pe teritoriul Frantei. In aceasta situatie contribuabilul
declara pentru calcularea impozitului pe venit, venitul distribuit la valoarea sa bruta, adica cel
marit de creditul fiscal.
In principiu veniturile obtinute din plasamente in titluri cu venit fix sunt cuprinse in baza
de calcul al impozitului pe venit si sunt supuse cotei progresive de impozitare. Totusi, veniturile
obtinute pe teritoriul Frantei pot, la optiunea contribuabilului sa fie impozitate printr-o prelevare
forfetara, si sa nu fie supuse progresivitatii impozitului. Optiunea pentru prelevarea forfetara este
irevocabila, si trebuie sa fie exercitata dupa incasarea veniturilor. Cota de impozitare depinde de
natura plasamentelor, dar in general este de 16%.

G) Castiguri de capital
Impozitarea castigurilor de capital realizate de persoane particulare, se realizeaza asupra
plus-valorilor mobiliare, precum si asupra celor obtinute din transferul de valori mobiliare sau a
drepturilor asociate, realizate cu titlu oneros. Plus-valorile constate in urma transferului de valori
mobiliare cu tilu gratuit nu se impune in cadrul acestei categorii
1
. Dupa 01.01.2004, aceste plus-
valori sunt impozitate cu o cota proportionala de 16%, si majorata in unele cazuri cu 11% pentru
ansamblul prelevarilor sociale.
Baza de impozitare este egala cu diferenta intre pretul de cesionare si pretul de achizitie
efectiv achitat de cedant (sau valoarea justa in cazul obtinerii cu titlu gratuit), majorata de cateva
drepturi si obligatii enumerate in legislatie. Plus-valoarea bruta stfel degajata face obiectul unei





7
abateri de 10% din valoarea sa pentru fiecare an de detinere a bunului cedat. In practica, aceasta
conduce la o scutire a plu-valorii realizate cu cesionarea unui bun detinut mai mult de 5 ani
Se face o distinctie intre plus-valorile/ minus-valorile pe termen lung si cele pe termen
scurt. Cele pe termen scurt sunt in general cuprinse in asieta impozitului pe profit, in timp ce
plus-valorile nete pe termen lung beneficiaza de o cota redusa de impozitare egala cu 27% (16%
impozit pe venit+ 11% prelevari sociale). Distinctia intre regimul pe termen lung si cel pe termen
scurt se face astfel :
pentru elementele de activ neamortizabile, plus-valorile/minus-valorile sunt considerate ca fiind
pe termen scurt, fata de cele a caror cesionare intervine in al doilea an din momentul inscrierii lor
ca active (plus-valori pe termen lung) ;
pentru elementele de active amortizabile, plus-valorile/minus-valorile rezultate in urma
cesionarii sunt in principiu recunoscute ca fiind pe termen lung, si ca urmare vor fi impozitate cu
o cota progresiva ; cu toate acestea, daca bunul este detinut mai mult de 2 ani, partea de plus-
valoare care este superioara valorii amortismentului, este recunoscuta ca fiind pe termen scurt si
este impozitata cu o cota redusa de 27%.

DESPRE REPUBLICA MOLDOVA
Pe fundalul diferitelor evenimente sterile i politizate produse de actuala guvernare liberal-
democrat, trec neobservate unele procese care cu adevrat afecteaz la modul direct interesele
ceteanului i dezvoltarea statului. M refer la procesele legate de economie i finanare. Astfel,
buimcind lumea cu attea decrete, iniiative de demolare, de interzicere, ridicnd
campania de romnizare, certurile i haosul instituional la nivel de politic de stat, guvernanii
au reuit s distrag parial atenia publicului de la gravele problemele sociale i de la modul n
care se opereaz cu bugetul statului. Ei continu s hrneasc populaia cu gogoi istorice i cu
creteri economice pe hrtie.
Recent, n Parlament a intrat proiectul Legii privind modificarea i completarea Legii bugetului
de stat pe anul 2010, care a fost elaborat i naintat pentru examinare de ctre Guvernul
Republicii Moldova. Acest proiect conine n sine aspecte care trdeaz anumite deficiene vdite
n gestionarea banilor statului, dar despre aceasta din pcate nu se prea discut, pentru c agenda
public este umplut cu altceva, cu demagogie i populism, fiind puse n discuie probleme
virtuale, inventate de Ghimpu i compania.
De aceea, cu att mai mult consider important s scot n vizor discutarea acestui proiect de lege.
n comentariul de mai jos mi voi expune opinia asupra propunerilor Guvernului privind
rectificarea bugetului 2010 i privind modalitatea de repartizare a mijloacelor bugetare n
rezultatul rectificrii.
Din Nota informativ propus de Guvern, reiese c drept premis pentru rectificarea Legii
bugetului de stat pentru anul 2010 este mbuntirea indicatorilor macroeconomici n primul
trimestru 2010.
Astfel, conform datelor statistice n ianuarie-martie Produsul intern brut a constituit n valoare
nominal 14498 mil.lei. Economia a nregistrat o cretere cu 4,7 la sut fa de 2009. n primele
4 luni ale anului 2010 fa de 2009 indicele exporturilor a constituit 111,2%, importurilor
106,1%, volumul produciei industriale 105,5%, volumul vnzri cu amnuntul 107,8%,
servicii cu plat prestate populaiei 107,9%. Indicele preurilor de consum n mai 2010 fa de
mai 2009 a constituit 107,9%.
Respectiv Guvernul consider c n anul 2010 creterea economic va fi mai bun dect s-a
anticipat n perioada elaborrii bugetului pentru anul 2010. Totodat, Guvernul consider, c
consolidarea veniturilor se realizeaz n primul rnd prin mbuntirea administrrii fiscale, prin
lrgirea bazei de impozitare i reducerea fraudelor.
n contextul respectiv, vis-a-vis de bugetul de stat 2010, Guvernul a venit cu propunerea de a:


8
- majora veniturile cu 1012 milioane lei;
- majora cheltuielile cu 263,7 milioane lei;
- reduce deficitul bugetar cu 748,7 milioane lei.
Rectificarea bugetului spre majorare, oricum este un moment pozitiv, dar este important s se
fac aprecierea corect a motivelor majorrii, calitii creterii veniturilor i eficienei folosirii
surselor financiare suplimentare.
n continuare m voi referi la unele aspecte ale rectificrilor propuse de Guvern, care merit o
atenie deosebit.
Majorarea prii de venituri a bugetului de stat a fost condiionat de:
impozitul pe venit din
activitatea de ntreprinztor
(din contul repartizrii dividendelor
i impozitului reinut din surse de plat) 94,7 mil.lei
taxa pe valoare adugat
pe mrfurile importate (avnd n vedere
creterea cererii interne
bazat pe importuri) 425,6 mil.lei
accize (la material vinicol, rachiu,
divinuri, alte buturi alcoolice,
produsele din tutun, bijuterii, alte mrfuri) 45,6 mil.lei
impozite asupra comerului
exterior i operaiunilor externe 81,0 mil.lei
dividende aferente cotei
de participare a statului n societile
pe aciuni 55,6 mil.lei
soldul profitului net al BNM
(conform activitii pentru anul 2009) 336,6 mil.lei
reducerea sumelor TVA ce se vor restitui din buget 61,3 mil.lei
alte ncasri 47,0 mil.lei
Totodat, Guvernul estimeaz c pe parcursul anului nu vor fi ncasate n volumul planificat:
taxa pe valoarea adugat
la mrfurile produse i serviciile
prestate pe teritoriul republicii 155,9 mil.lei
accize la autoturisme 72,0 mil.lei
taxa pentru revitalizarea viticulturii 26,0 mil.lei
alte ncasri 4,7 mil.lei
granturi(din contul fluctuaiei
cursului de schimb a valutei forte) 12,0 mil.lei.

Merit atenie i modul distribuirii veniturilor suplimentare. Observm, c Guvernul propune de
a majora cheltuielile bugetului doar cu 263,7 milioane lei, iar 748,7 milioane lei s fie
direcionai spre micorarea deficitului, din care 490,6 milioane lei urmeaz s rmn ca solduri
disponibile n conturi.
n opinia mea, rectificrile bugetare iniiate de Guvernul Filat conin mai multe deficiene i
probleme camuflate, cum ar fi:
1) planificarea iniial a bugetului de stat s-a efectuat tendenios, incorect i cu o tent politic
puternic, condiionat de isteria nefondat privind motenirea grea primit de Guvernul Filat
de la Guvernul Greciani. Mai mult ca att, planificarea mult prea modest a veniturilor s-a
efectuat contient, n scopul de a se asigura n cazuri de eecuri;
2) afirmaiile Guvernului, precum c consolidarea veniturilor se realizeaz n primul rnd prin
mbuntirea administrrii fiscale, prin lrgirea bazei de impozitare i reducerea fraudelor sunt


9
contradictorii i eronate. Or, cum poate fi explicat faptul c n condiiile ateptrilor de cretere a
PIB cu 2,5%, veniturile din TVA pe intern sunt n scdere fa de anul precedent cu 51 milioane
lei i se propune micorarea planului anual de ncasri cu 155,9 milioane lei;
3) pe fundalul creterii exporturilor cu 11,2% nu sunt clare motivele reducerii sumei
preconizate pentru restituirea TVA din buget cu 61 milioane lei, iar Guvernul nu vine cu nicio
explicaie ct de ct logic a acestei propuneri;
4) creterea veniturilor bugetului de stat, n cea mai mare parte este condiionat de
devalorizarea artificial a monedei naionale n decembrie 2009, fapt care a contribuit hotrtor
la creterea veniturilor din TVA la import, impozitelor asupra comerului exterior i profitului
net al Bncii Naionale pentru anul 2009. Menionez c aceste succese s-au realizat exclusiv
din contul srcirii populaiei rii urmare a scderii puterii de cumprarea n urma devalorizrii
monedei naionale;
5) procesul de contraband cu igri spre rile Uniunii Europene ia amploare, iar autoritile
nu pot sau nu doresc s contracareze fenomenul. Or, cum poate fi explicat majorarea cu 26
milioane lei (din totalul de 45,6 mil.lei) a veniturilor bugetare preconizate de la accizele la
produsele din tutun att autohtone ct i de import, sau am nceput a fuma mai mult?;
6) sporirea veniturilor bugetare din contul dividendelor aferente cotei statului n societile pe
aciuni presupune sustragerea unor sume considerabile din circuitul economic, decapitalizeaz i
mpiedic dezvoltarea ntreprinderilor cu cota statului i reduce competitivitatea acestora pe pia
(n special m refer la S.A.Moldtelecom);
7) modalitatea propus de repartizare a veniturilor suplimentare (rezervarea n solduri a 490
milioane lei) presupune n primul rnd protejarea intereselor Fondului Monetar Internaional i
altor creditori externi i nu contribuie la soluionarea problemelor stringente ale economiei
naionale. Or, alocarea n rezultatul rectificrii a doar 12 milioane lei pentru investiii capitale i
doar a 29 milioane lei la compartimentul agricultur este mai prejos de orice comentariu.
Totaliznd cele expuse, mi permit s fac urmtoarele concluzii:
- politica economic promovat de Guvernul anterior (stabilitatea valutar, gradul redus de
ndatorare a rii, sistemul bancar solvabil, bugetul echilibrat, reformele economice etc.) a
amortizat consecinele crizei economice mondiale pentru Republica Moldova, a sporit rezistena
economiei naionale la ocurile externe i a reuit s pstreze un mediu macroeconomic favorabil
pentru revigorarea economic n perioada de post criz;
- cota 0 la impozitul pe venitul nedistribuit i dovedete eficacitatea. Pentru a susine
tendinele de revenire a economiei naionale din criz i a pstra atractivitatea Moldovei pentru
investitori, modalitatea respectiv de taxare a veniturilor ntreprinderilor urmeaz a fi pstrat
pentru perioadele bugetare urmtoare, cel puin pn la depirea total a crizei economice;
- este necesar sporirea urgent a calitii i eficienei administrrii fiscale i vamale;
- propunerea Guvernului de a rezerva 490 milioane lei din veniturile suplimentare pentru
asigurarea mijloacelor disponibile n conturi nu va stimula creterea economic i nu este cea
mai binevenit. Ar fi mai eficient repartizarea mijloacelor respective pentru investiii n
infrastructur (drumuri) 150 milioane lei, pentru subvenionarea agriculturii 140 milioane lei,
i achitarea parial a datoriei de stat interne 200 milioane lei. O astfel de repartizare ar permite
stimularea relansrii economiei prin crearea volumelor de lucru pentru agenii economici
specializai n construcii i reparaii rutiere i pentru productorii de materiale de construcie,
susinerea sectorului agricol primar i a industriei prelucrtoare, precum i va determina creterea
lichiditilor disponibile n bnci pentru creditare, fapt care va stimula reducerea dobnzilor la
creditele acordate.
Presimt ns c i de aceast dat critica, recomandrile i sfaturile opoziiei vor fi neglijate
de ctre guvernani. Toi au neles deja c ei prefer s insiste n eroare, dect s accepte
justeea, dac aceast justee vine de la comuniti. Sper totui ca cel puin cetenii i liderii de
opinie s in cont de analizele pe care le facem, pentru a-i crea o impresie mai general i


10
corect despre evoluiile din politica i economia moldoveneasc, pentru a face mai uor
diferena dintre iluziile proiectate de guvernani i realitate.