INTRODUCERE Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a impozitelor , ansamblul de legi care se refera la acesta si mijloacele

care conduc la el.Sistemul fiscal reprezinta un ansamblu de cerinte si principii referitoare la dimensionarea asezarea si perceperea impozitelor precum si la obiectivele socialeconomice urmarite de politica fiscala. Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente: 1.Legislatia fiscala care reglementeaza si instituie impozite si taxe considerate componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al statului asupra contribuabilului 2.Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice si metodelor prin care se realizeaza actiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor 3.Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun in miscare mecanismul fiscal in scopul realizarii obiectivului final , adica urmarirea si perceperea veniturilor bugetare. Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului . Este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale cat si de platitor .In legea prin care se instituie un impozit se precizeaza persoanele in sarcina carora cade plata impozitului materia supusa impunerii , marirea relativa a impozitelor , termenele de plata , sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si onoreaza obligatiile fiscale Taxele reprezinta platile efectuate de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile efectuate de institutiile publice. LEGATURILE FISCALITATII CU ALTE DISCIPLINE Legaturile fiscalitatii cu finantele publice Fiind o componeneta a finantelor publice, activitatea fiscala se intregreaza in relatiile sociale de natura economica care privesc repartitia produsului intern brut ce formeaza cadrul relatiilor financiare. Finantele cuprind relatiile economice care apar in procesul constiturii si repartizarii fondurilor de resurse banesti publice. Este evident ca activitatea fiscala isi inscrie preocuparile in sfera de constituire a resurselor financiare publice si nu ramane neinfluentata de procesul repartizarii fondurilor bugetare pe sectoare si activitati. Legaturile fiscalitatii cu contabilitatea Sistemul contabil al agentilor economici si planul de conturi general cara a fost adopt at cu data de 1 ianuarie 1994 a creat posibilitatea de a se urmarii stabilirea si achitarea obligatiilor fiscale pe fiecare categorie de impozit sau taxa. Prin urmare in prezent , nu sunt necesare evidente paralele cu contabilitatea pentru stabilirea relatiilor cu bugetul de statului sau bugetele locale, fiind necesare doar suporturile de informatii si documentele justificative care se inregistreaza in conturile sintetice si analitice. De aici rezulta necesitatea unei temeinice pregatiri a contabililor pentru stapanirea pana la detaliu a legilor si normelor fiscale tot asa cum aparatul fiscal trebuie sa-si insuseasca formele de inregistrare contabila, continutul si functiunea conturilor care influenteaza decontarile cu bugetul public national.

Alte discipline care vin in ajutorul fiscalitatii: Cunostintele de tehnologie in diferite ramuri ale economiei Studiul marfurilor (merciologia), Dreptul comercial, Dreptul civil, Dreptul penal. SISTEMUL FISCAL N FRAN A nca de la o prim privire, studiind ativ presiunea fiscal din Franta fata de media european se observ c procentul veniturilor fiscale/PIB este f r indoial ridicat. Cu o medie de 44,4% a indicatorului fiscalita ii globale, Franta este prima ar dupa Belgia in ordinea poverilor fiscale nalte din Europa (ocupa a adar un frunta loc cinci n acest clasament). Franta, ca urmare a reformei in domeniul impunerii venitului personal, implementata in anul 2006, numarul de transe privind venitul impozabi l a fost redus de la 7 la 5. Totodata reducerea individuala de 20% din venitul impozabil a fost direct inclusa in impunerea progresiva, astfel ca cota marginala de impozitare de 48,09% a fost redusa la 40%. Dividendele si dobanzile sunt impozitate la sursa, prin aplicarea unei cote fixe, asa ca veniturile de natura financiara nu mai sunt luate in calculul venitului impozabil anual. Impozitul asezat asupra castigurilor de capital este aproape inexistent, iar veniturile din dobanzi aferente diferitelor modalitati de economisire sunt scutite de plata impozitelor, in timp ce pensiile private se bucura de un regim special de impozitare, rezultat in aplicarea unei cote efective de impozitare, negativa. Cotele de impozitare aplicate in Franta se situeaza pe locul IV la nivelul Uniunii Europene, dupa Suedia, Danemarca si Belgia. Impozitelor directe in PIB a crescut considerabil intre anii 1995-2001, crestere explicata in principal, printr-o separare intre contributiile sociale ale angajatilor si un nou impozit direct pe venitul personal, numit CSG (Contribution Sociale Gnralise), aparut in anul 1998. Contributiile angajatilor reprezinta 2/3 din valoarea contributiilor sociale (69%). Veniturile fiscale obtinute din impozitul pe venit, au scazut cu 0.9 puncte procentuale, si au recuperat 0.5 puncte procentuale intre anii 2004-2006. Evolutia impozitului pe venitul individual (IMPT SUR LE RVENU -IR) sau al familiei in Franta, fata de valoarea medie inregistrata la nivelul Uniunii Europene Impozitul pe venit este asezat anual, in conformitate cu scala progresiva de impozitare. Pentru anul 2007, cota de impozitare cea mai mare este de 40%. In anul 2005, un sistem de impozitare cu o cota fixa de impozitare a inlocuit sistemul cu 4 transe aplicat anterior (cote de la 18% la 40%). Aceasta a fost stabilita la 16%, atat in cazul veniturilor persoanelor fizice, cat si in cazul profiturilor persoanelor juridice. Ca urmare, sa adaugat bazei de impozitare un numar aditional de surse de venit, cum ar fi cele de capital, astfel cele obtinute sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise se impune cu o cota de 1% , impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Metode de estimare a structurii impozitului pe venit in functie de sur sa de provenienta a acestuia In Franta, pentru a se estima modul de impartire a impozitului pe venit, in functie de sursele de venit, s-a plecat de la un set de date privind contribuabilii individuali, iar metoda de baza a constat in multiplicarea platilor impozitului cu fractiuni ale surselor de venit impozabil (ca si procent din baza totala de impozitare), la nivelul fiecarui

contribuabil. Aceasta abordare presupune ca estimarile la nivelul fiecarui platitor sa fie in mod consecvent agregate pentru a obtine estimari ale impozitului pe venit, in functie de sursa de venit selectata. Pe teritoriul Frantei se realizeaza o evaluare comuna a venitului impozabil dintr-o familie. De exemplu, un membru al familiei poate castiga un venit de natura salariilor (din munca), in timp ce sotia sa primeste ajutor social. Valoarea totala a venitului, in acest caz, este evaluata in comun (se aplica cota de impozit efectiva pentru parteneri evaluati in comun). Trasaturi generale ale sistemului de impozitare Impozitul pe venit este in principiu un impozit global, asezat asupra veniturilor totale, de care dispun persoanele fizice in cursul unui an determinat. Fara exceptie, el tine cont de toate veniturile, de sursa lor, pentru a facilita determinarea unui venit net global, asupra caruia se va alica o cota unica de impozitare. In Franta, aceasta cota se caracterizeaza printr-o progresivitate pe transe de venituri. Cu toate acestea, modalitatilor de calcul a impozitului pe venit le sunt asociate numeroase dispozitii care permit o larga personalizare a impozitului. Pe de alta parte, anumite venituri si plusurile de valori mobiliare fac obiectul prelevarilor fiscale proportionale. Impozitul pe venit este stabilit o data pe an asupra venitului impozabil de care un contribuabil a dispus in cursul unui an si pe care l-a declarat. In anul 2006, veniturile obtinute la bugetul de stat, din impozitul pe venit s -au ridicat la 58 miliarde , in anul 2007 acestea inregistrand o valoare de 57 miliarde . Categorii de venituri supuse impo zitului pe venit In ceea ce priveste Franta, categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt urmatorale : veniturile obtinute din activitati industriale si comerciale ; venituri necomerciale ; venituri obtinute din activitati agricole ; venituri funciare ; venituri din salarii, pensii, rente viagere ; venituri din investitii mobiliare ; castiguri de capital. Sfera de cuprindere a impozitului In conformitate cu dispozitiile ART 4A din Le code gnrale du impt", persoanele fizice sunt impozitate pentru veniturile obtinute din orice sursa, realizate pe teritoriul Frantei sau straine, daca au domiciliul fiscal in Franta. Cele care nu au domiciliul in Franta, sunt impozitate numai pentru veniturile obtinute din surse franceze. Conform dispozitiilor ART 4B din cod, sunt considerate persoane cu domiciliul fiscal in Franta, urmatoarele : -cei care exercita in Franta o activitate profesionala, salariat sau nu, numai daca nu justifica ca acea activitate este realizata titre accessoire (in mod aleatoriu) ; -cei care au in Franta centrul intereselor lor economice; -cei care au domiciliul (sediul) principal in Franta. Sunt considerati ca avand domiciliul fiscal in Franta, agentii statului care-si exercita functiile sau sunt intr-o misiune intr-un stat strain si care nu sunt supusi in acea tara unui impozit asupra veniturilor lor totale.

Impozitul este asezat la nivelul unui domiciliu fiscal, adica a entitatii familiale compuse dintr-o singura persoana, din 2 parteneri care au incheiat un contract civil de solidaritate sau 2 soti (si copiii lor sau alte persoane in intretinere). Deci, suma veniturilor diferitilor membrii ai domiciliului fiscal constituie baza de impozitare. O persoana care are domiciliul in Franta, este impozitata pentru veniturile obtinute pe teritoriul Frantei, cat si din afara Frantei. Persoanele nerezidente in Franta, sunt supuse platii unei obligatii fiscale limitata numai la veniturile obtinute din sursa franceza (conform ART 164B, in cadrul acestora se includ veniturile aferente proprietatilor imobiliare situate in Franta sau drepturile relative la acestea, veniturile din detinerea de valori mobiliare franceze si de alte valori mobiliare plasate in Franta, venituri obtinute din exercitarea unei activitati profesionale, salariate sau nu, sau de alte operatiuni cu caracter lucrativ realizate in Franta, plus-valorile cesiunilor de parti sociale aferente societatilor care isi au sediul in Franta, veniturile obtinute din prestatii artistice sau sportive furnizate in Franta). Sunt considerate venituri din sursa franceza, acele venituri in cazul carora debitorul lor are domiciliul fiscal stabilit in Franta, urmatoarele : -pensiile si rentele viagere ; -sumele platite ca si remuneratie a prestatiilor de orice natura furnizate in Franta ; -toate produsele obtinute din proprietate industriala sau comerciala si asimilate. Pentru aplicarea ART 164C, persoanele care nu au domiciliul in Franta sunt supuse impozitarii, venitul impozabil fiind stabilit forfetar (egal cu de 3 ori valoarea valoar ea locativa, stabilita in functie de locul unde sunt stabilite acestea), atata timp cat persoanele respective nu obtin venituri din surse franceze sau acestea sunt inferioare bazei stabilite forfetar. Acest impozit forfetar nu se aplica pentru anul in care este mutat domiciliul din Franta si pentru urmatorii 2 ani, in cazul contribuabililor de nationalitate franceza care au justificat ca acest transfer este motivat de imperative de ordin profesional, si ca domiciliul lor fiscal a fost stabilit in Franta in mod continuu pe o perioada de 4 ani, perioada care a precedat transferul. Intr-o alta ordine de idei, impozitul forfetar nu se aplica pentru persoanele de nationalitate franceza domiciliate intr-un stat care a incheiat cu Franta o conventie destinata sa evite dublele impozitari, chiar daca in conventie nu s-a facut nici o precizare cu privire la aceasta. Contribuabilii domiciliati in Franta, care dispun de veituri din surse franceze sau de una sau mai multe locuinte in Franta, trebuie sa intocmeasca o declaratie de venit. Persoanele scutite de la plata impozitului pe venit In Franta, scutirile sunt stabilite pentru motive de ordin social. Contribuabilii care au un venit net obtinut din activitate profesionala, mai mic de 7920 , sunt scutite de la plata impozitului pe venit. Pentru cei care au o varsta mai mare de 65 de ani, aceasta limita este fixata la 8660 . Agentii diplomatici si consulii de nationalitate straina sunt scutiti de la plata impozitului pe venit, ca urmare a remuneratiilor oficiale si a veniturilor lor din surse straine, in virtutea aplicarii Conventiei de la Viena din 1961 si 1963, cu privire la relatiile diplomatice si consulare. Codului general de impozitare francez sunt prevazute numeroase scutiri de TVA, care se refera la: exporturile si tranzactiile echivalente, dar si unele importuri; unele operatiuni bancare si financiare; actitati supuse impozitului local pentru distractii, cum ar fi evenimentele sportive, cluburilor de jocuri si cazinourile; unele actitati intrerpinse de organizatii non -profit, organisme guvernametale sau autoritati

locale; unele operatiuni imobiliare;

actitati medicale si paramedicale; actitati educationale. In Franta din data de 1 aprilie 2000 se aplica urmatoarele cote de TVA: rata standard de 19,6 procente; rata redusa de 5,5 procente, in special pentru produsele agricole, majoritatea produselor alimentare, carti si bilete de cinema si teatru; rata minima de 2,1 procente, in special pentru produsele medicinale si ziare. Veniturile fiscale provenite din taxa pe valoarea adaugata in Franta atingeau in perioada 1995-2005 o cota medie de 7,5 procente in PIB (conform elului nr.3 si graficului nr. 63). De asemenea, trebuie remarcat ca in perioada anilor 2000 si 2001 s -au inregistrat reduceri noile in cadrul ratelor de TVA, guvernul francez urmarind ca ratele pentru consum sa fie semnificativ aliniate la media Comunitatii Europene. Alaturi de TVA, ca impozite indirecte in Franta se remarca accizele, reglementate dupa cum urmeaza: accizele pentru produsele petroliere si asimilate - prin articolul 265 -l al Codului vamal francez; accizele pentru tutun - prin articolul 564, 575A si 575B ale Codului general de impozite; accizele pentru tigarile din productia proprie - prin articolul 1609 ale Codului general; accize pentru alcool - prin articolul 402 bis si 406 ale Codului general; taxe speciale pe bere - articolul 520 a Codului general; s accizele pe nurile fermentate - prin articolul 438 din Codul general; Reguli de impozitare a veniturilor obtinute de persoane fizice rezidente In ceea ce priveste Franta, persoanele rezidente pe teritoriul acesteia, vor fi supuse impozitarii pentru urmatoarele categorii de venituri : A) Venituri obtinute din activitati industriale si comerciale/activitati independente Aceasta categorie cuprinde veniturile obtinute din activitati industriale, comerciale, precum si cu anumite conditii, activitatile accesorii acestora. Regulile cu privire la determinarea bazei de impozitare sunt in principiu identice cu cele aplicabile in cazul impozitelor asupra societatilor( IMPT SUR LE SOCIETES). Venitul impozabil este determinat plecand de la venitul contabil. El corespunde rezultatului obtinut din ansamblul operatiunilor de orice natura, realizate in conformitate cu prevederile legislatiei fiscale. Cu toate acestea, micile intreprinderi pot beneficia de un regim simplificat de impozitare, care le permite sa aleaga obligatiile lor contabile. In mod normal, sunt impozitate pentru un venit determinat forfetar, egal cu un procent din cifra lor de afaceri (29% in materie de vanzari si 50% in materie de prestari servicii, pentru veniturile obtinute in anul 2006). Trebuie precizat, ca entitatile care nu au aderat la un centru de gestiune agreat, vor suporta o majorare de 25% din venitul impozabil, corezpunzatoare veniturilor obtinute din anul 2006. B) Venituri necomerciale In cazul Frantei, in aceasta categorie intra veniturile obtinute din profesii liberale (din exercitarea profesiei medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fical, expert contabil, contabil autorizat, arhitect, etc) , precum si beneficiile de care dispun

titularii care nu au calitatea de comerciant. Venitul necomercial impozabil, este egal cu diferenta intre creantele efectiv incasate si plati realizate. Ca urmare, beneficiarii de venituri necomerciale, sunt supusi un regim forfetar de impozitare. Astfel venitul impozabil este egal cu 66% din valoarea incasarilor aferente anului 2006. C) Venituri din activitati agricole In aceasta categorie intra veniturile obtinute din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri, a arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, exploatarea pepinierelor viticole si pomicole. In Franta, veniturile obtinute de micii fermieri sunt determinate conform regimului forfetar colectiv. D) Venituri funciare Conform legislatiei fiscale din Franta, aceasta categorie cuprinde veniturile aferente imobilelor detinute in mediul urban sau rural, construite sau neconstruite, situate in Franta sau in strainatate. Titularii de venituri funciare, pentru care incasarile nu depasesc 15 000 sunt supusi unui regim simplificat de impozitare, numit MICRO FONCIER. Venitul impozabil in acest caz, este egal cu diferenta intre valoarea incasarilor si totalul obligatiilor aferente proprietatii. (se poate opta si pentru un regim real de impozitare). E) Venituri din salarii, pensii, rente viagere Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma in care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Rentele viagere si pensiile, beneficiaza in Franta de o cota speciala de 10%, plafonata la nivelul domiciliului fiscal la o suma care se actualizeaza in fiecare an. In calculul impozitului pe venit aferent anului 2006, cota forfetara de 20%, aplicata ansamblului de salarii, pensii, rente viagere, este suprimata si efectele sale sunt integrate in cota progresiva. Dupa votarea legii din 21.08.07 in favoarea muncii, a angajarii si puterii de cumparare, remunerarea orelor suplimentare si complementare (pentru muncitorii cu program scurt de lucru) este scutita de plata impozitului si de plata contributiilor sociale.

F) Venituri din investitii In cazul Frantei, drepturile si obligatiile aferente veniturilor din plasamente in valori mobiliare, cu exceptia veniturilor din creante, sunt deductibile pentru valoarea lor reala. In principiu, veniturile obtinute din dividende si asimilate, sunt cuprinse in baza de impozitare si sunt supuse cotei progresive de impozitare. Veniturile distribuite de societatile franceze sau straine pasibile de impozit pentru societati sau de un impozit echivalent, obtinute de persoanele fizice dupa 01.01.2006, sunt retinute pentru calculul unui impozit pe venit dupa aplicarea unei abateri de 40%. Veniturile obtinute din valori mobiliare emise pe teritoriul Frantei si veniturile asimilate sunt incluse in baza impozabila la valoarea lor neta, adica dupa deducerea impozitului suportat in strainatate. Cu toate acestea, in aplicarea conventiilor internationale, contribuabilii pot beneficia de un credit fiscal, reprezentat de impozitul retinut in statul de sursa a venitului, care se va imputa impozitului pe venit perceput pe teritoriul Frantei. In aceasta situatie contribuabilul declara pentru calcularea impozitului pe venit, venitul distribuit la valoarea sa bruta, adica cel marit de creditul fiscal.

In principiu veniturile obtinute din plasamente in titluri cu venit fix sunt cuprinse in baza de calcul al impozitului pe venit si sunt supuse cotei progresive de impozitare. Totusi, veniturile obtinute pe teritoriul Frantei pot, la optiunea contribuabilului sa fie impozitate printr-o prelevare forfetara, si sa nu fie supuse progresivitatii impozitului. Optiunea pentru prelevarea forfetara este irevocabila, si trebuie sa fie exercitata dupa incasarea veniturilor. Cota de impozitare depinde de natura plasamentelor, dar in general este de 16%. G) Castiguri de capital Impozitarea castigurilor de capital realizate de persoane particulare, se realizeaza asupra plus-valorilor mobiliare, precum si asupra celor obtinute din transferul de valori mobiliare sau a drepturilor asociate, realizate cu titlu oneros. Plus-valorile constate in urma transferului de valori mobiliare cu tilu gratuit nu se impune in cadrul acestei categorii1. Dupa 01.01.2004, aceste plus -valori sunt impozitate cu o cota proportionala de 16%, si majorata in unele cazuri cu 11% pentru ansamblul prelevarilor sociale. Baza de impozitare este egala cu diferenta intre pretul de cesionare si pretul de achizitie efectiv achitat de cedant (sau valoarea justa in cazul obtinerii cu titlu gratuit), majorata de cateva drepturi si obligatii enumerate in legislatie. Plus-valoarea bruta stfel degajata face obiectul unei abateri de 10% din valoarea sa pentru fiecare an de detinere a bunului cedat. In practica, aceasta conduce la o scutire a plu-valorii realizate cu cesionarea unui bun detinut mai mult de 5 ani Se face o distinctie intre plus-valorile/ minus-valorile pe termen lung si cele pe termen scurt. Cele pe termen scurt sunt in general cuprinse in asieta impozitului pe profit, in timp ce plus-valorile nete pe termen lung beneficiaza de o cota redusa de impozitare egala cu 27% (16% impozit pe venit+ 11% prelevari sociale). Distinctia intre regimul pe termen lung si cel pe termen scurt se face astfel : pentru elementele de activ neamortizabile, plus-valorile/minus-valorile sunt considerate ca fiind pe termen scurt, fata de cele a caror cesionare intervine in al doilea an din momentul inscrierii lor ca active (plus-valori pe termen lung) ; pentru elementele de active amortizabile, plus-valorile/minus-valorile rezultate in urma cesionarii sunt in principiu recunoscute ca fiind pe termen lung, si ca urmare vor fi impozitate cu o cota progresiva ; cu toate acestea, daca bunul este detinut mai mult de 2 ani, partea de plus-valoare care este superioara valorii amortismentului, este recunoscuta ca fiind pe termen scurt si este impozitata cu o cota redusa de 27%.

DESPRE REPUBLICA MOLDOVA Pe fundalul diferitelor evenimente sterile i politizate produse de actuala guvernare liberal-democrat , trec neobservate unele procese care cu adev rat afecteaz la modul direct interesele cet eanului i dezvoltarea statului. M refer la procesele legate de economie i finan are. Astfel, buim cind lumea cu attea decrete, ini iative de demolare, de interzicere, ridicnd campania de romnizare, certurile i haosul institu ional la nivel de politic de stat, guvernan ii au reu it s distrag par ial aten ia publicului de la gravele problemele sociale i de la modul n care se opereaz cu bugetul statului. Ei continu s hr neasc popula ia cu gogo i istorice i cu cre teri economice pe hrtie. Recent, n Parlament a intrat proiectul Legii privind modificarea i completarea Legii bugetului de stat pe anul 2010, care a fost elaborat i naintat pentru examinare de c tre Guvernul Republicii Moldova. Acest proiect con ine n sine aspecte care tr deaz anumite deficien e v dite n gestionarea banilor statului, dar despre aceasta din p cate nu se prea discut , pentru c agenda public este umplut cu altceva, cu demagogie i populism, fiind puse n discu ie probleme virtuale, inventate de Ghimpu i compania.

De aceea, cu att mai mult consider important s scot n vizor discutarea acestui proiect de lege. n comentariul de mai jos mi voi expune opinia asupra propunerilor Guvernului privind rectificarea bugetului 2010 i privind modalitatea de repartizare a mijloacelor bugetare n rezultatul rectific rii. Din Nota informativ propus de Guvern, reiese c drept premis pentru rectificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2010 este mbun t irea indicatorilor macroeconomici n primul trimestru 2010. Astfel, conform datelor statistice n ianuarie-martie Produsul intern brut a constituit n valoare nominal 14498 mil.lei. Economia a nregistrat o cre tere cu 4,7 la sut fa de 2009. n primele 4 luni ale anului 2010 fa de 2009 indicele exporturilor a constituit 111,2%, importurilor 106,1%, volumul produc iei industriale 105,5%, volumul vnz ri cu am nuntul 107,8%, servicii cu plat prestate popula iei 107,9%. Indicele pre urilor de consum n mai 2010 fa de mai 2009 a constituit 107,9%. Respectiv Guvernul consider c n anul 2010 cre terea economic va fi mai bun dect s-a anticipat n perioada elabor rii bugetului pentru anul 2010. Totodat , Guvernul consider , c consolidarea veniturilor se realizeaz n primul rnd prin mbun t irea administr rii fiscale, prin l rgirea bazei de impozitare i reducerea fraudelor. n contextul respectiv, vis-a-vis de bugetul de stat 2010, Guvernul a venit cu propunerea de a: - majora veniturile cu 1012 milioane lei; - majora cheltuielile cu 263,7 milioane lei; - reduce deficitul bugetar cu 748,7 milioane lei. Rectificarea bugetului spre majorare, oricum este un moment pozitiv, dar este important s se fac aprecierea corect a motivelor major rii, calit ii cre terii veniturilor i eficien ei folosirii surselor financiare suplimentare. n continuare m voi referi la unele aspecte ale rectific rilor propuse de Guvern, care merit o aten ie deosebit . Majorarea p r ii de venituri a bugetului de stat a fost condi ionat de: impozitul pe venit din activitatea de ntreprinz tor (din contul repartiz rii dividendelor i impozitului re inut din surse de plat ) 94,7 mil.lei taxa pe valoare ad ugat pe m rfurile importate (avnd n vedere cre terea cererii interne bazat pe importuri) 425,6 mil.lei accize (la material vinicol, rachiu, divinuri, alte b uturi alcoolice, produsele din tutun, bijuterii, alte m rfuri) 45,6 mil.lei impozite asupra comer ului exterior i opera iunilor externe 81,0 mil.lei dividende aferente cotei de participare a statului n societ ile pe ac iuni 55,6 mil.lei soldul profitului net al BNM (conform activit ii pentru anul 2009) 336,6 mil.lei reducerea sumelor TVA ce se vor restitui din buget 61,3 mil.lei alte ncas ri 47,0 mil.lei Totodat , Guvernul estimeaz c pe parcursul anului nu vor fi ncasate n volumul planificat: taxa pe valoarea ad ugat la m rfurile produse i serviciile prestate pe teritoriul republicii 155,9 mil.lei 8

 accize la autoturisme 72,0 mil.lei taxa pentru revitalizarea viticulturii 26,0 mil.lei alte ncas ri 4,7 mil.lei granturi (din contul fluctua iei cursului de schimb a valutei forte) 12,0 mil.lei Merit aten ie i modul distribuirii veniturilor suplimentare. Observ m, c Guvernul propune de a majora cheltuielile bugetului doar cu 263,7 milioane lei, iar 748,7 milioane lei s fie direc iona i spre mic orarea deficitului, din care 490,6 milioane lei urmeaz s r mn ca solduri disponibile n conturi. n opinia mea, rectific rile bugetare ini iate de Guvernul Filat con in mai multe deficien e i probleme camuflate, cum ar fi: 1) planificarea ini ial a bugetului de stat s-a efectuat tenden ios, incorect i cu o tent politic puternic , condi ionat de isteria nefondat privind mo tenirea grea primit de Guvernul Filat de la Guvernul Greciani. Mai mult ca att, planificarea mult prea modest a veniturilor s-a efectuat con tient, n scopul de a se asigura n cazuri de e ecuri; 2) afirma iile Guvernului, precum c consolidarea veniturilor se realizeaz n primul rnd prin mbun t irea administr rii fiscale, prin l rgirea bazei de impozitare i reducerea fraudelor sunt contradictorii i eronate. Or, cum poate fi explicat faptul c n condi iile a tept rilor de cre tere a PIB cu 2,5%, veniturile din TVA pe intern sunt n sc dere fa de anul precedent cu 51 milioane lei i se propune mic orarea planului anual de ncas ri cu 155,9 milioane lei; 3) pe fundalul cre terii exporturilor cu 11,2% nu sunt clare motivele reducerii sumei preconizate pentru restituirea TVA din buget cu 61 milioane lei, iar Guvernul nu vine cu nicio explica ie ct de ct logic a acestei propuneri; 4) cre terea veniturilor bugetului de stat, n cea mai mare parte este condi ionat de devalorizarea artificial a monedei na ionale n decembrie 2009, fapt care a contribuit hot rtor la cre terea veniturilor din TVA la import, impozitelor asupra comer ului exterior i profitului net al B ncii Na ionale pentru anul 2009. Men ionez c aceste succese s-au realizat exclusiv din contul s r cirii popula iei rii urmare a sc derii puterii de cump rarea n urma devaloriz rii monedei na ionale; 5) procesul de contraband cu ig ri spre rile Uniunii Europene ia amploare, iar autorit ile nu pot sau nu doresc s contracareze fenomenul. Or, cum poate fi explicat majorarea cu 26 milioane lei (din totalul de 45,6 mil.lei) a veniturilor bugetare preconizate de la accizele la produsele din tutun att autohtone ct i de import, sau am nceput a fuma mai mult?; 6) sporirea veniturilor bugetare din contul dividendelor aferente cotei statului n societ ile pe ac iuni presupune sustragerea unor sume considerabile din circuitul economic, decapitalizeaz i mpiedic dezvoltarea ntreprinderilor cu cota statului i reduce competitivitatea acestora pe pia (n special m refer la S.A.Moldtelecom); 7) modalitatea propus de repartizare a veniturilor suplimentare (rezervarea n solduri a 490 milioane lei) presupune n primul rnd protejarea intereselor Fondului Monetar Interna ional i altor creditori externi i nu contribuie la solu ionarea problemelor stringente ale economiei na ionale. Or, alocarea n rezultatul rectific rii a doar 12 milioane lei pentru investi ii capitale i doar a 29 milioane lei la compartimentul agricultur este mai prejos de orice comentariu. Totaliznd cele expuse, mi permit s fac urm toarele concluzii: - politica economic promovat de Guvernul anterior (stabilitatea valutar , gradul redus de ndatorare a rii, sistemul bancar solvabil, bugetul echilibrat, reformele economice etc.) a amortizat consecin ele crizei economice mondiale pentru Republica Moldova, a sporit rezisten a economiei na ionale la ocurile externe i a reu it s p streze un mediu macroeconomic favorabil pentru revigorarea economic n perioada de post criz ; - cota 0 la impozitul pe venitul nedistribuit i dovede te eficacitatea. Pentru a sus ine tendin ele de revenire a economiei na ionale din criz i a p stra atractivitatea Moldovei pentru

investitori, modalitatea respectiv de taxare a veniturilor ntreprinderilor urmeaz a fi p strat pentru perioadele bugetare urm toare, cel pu in pn la dep irea total a crizei economice; - este necesar sporirea urgent a calit ii i eficien ei administr rii fiscale i vamale; - propunerea Guvernului de a rezerva 490 milioane lei din veniturile suplimentare pentru asigurarea mijloacelor disponibile n conturi nu va stimula cre terea economic i nu este cea mai binevenit . Ar fi mai eficient repartizarea mijloacelor respective pentru investi ii n infrastructur (drumuri) 150 milioane lei, pentru subven ionarea agriculturii 140 milioane lei, i achitarea par ial a datoriei de stat interne 200 milioane lei. O astfel de repartizare ar permite stimularea relans rii economiei prin crearea volumelor de lucru pentru agen ii economici specializa i n construc ii i repara ii rutiere i pentru produc torii de materiale de construc ie, sus inerea sectorului agricol primar i a industriei prelucr toare, precum i va determina cre terea lichidit ilor disponibile n b nci pentru creditare, fapt care va stimula reducerea dobnzilor la creditele acordate. Presimt ns c i de aceast dat critica, recomand rile i sfaturile opozi iei vor fi neglijate de c tre guvernan i. To i au n eles deja c ei prefer s insiste n eroare, dect s accepte juste ea, dac aceast juste e vine de la comuni ti. Sper totu i ca cel pu in cet enii i liderii de opinie s in cont de analizele pe care le facem, pentru a- i crea o impresie mai general i corect despre evolu iile din politica i economia moldoveneasc , pentru a face mai u or diferen a dintre iluziile proiectate de guvernan i i realitate.

10