UNIVER5ITATEA DE MEDICIN $I FARMACIE

GR. T. POPA" IA$I

FACULTATEA DE MEDICIN
TEZ DE DOCTORAT
EVALUAREA RI5CULUI DE RECIDIV LA
BOLNAVII CU M5URA DE 5IGURAN| A
INTERNRII MEDICALE
-REZUMAT-
Cnnductnr tiin[iIic
PrnI. Univ. Dr. Rnxana Chiri[
Dnctnrand
Inan Miha!achc
IA$I 2010

1
Cuprins
A. PARTEA a I a
DATE GENERALE DESPRE COMPORTAMENT, EVALUARE SI
MODALITTI DE ASISTENT A BOLNAVILOR PSIHICI CU MSURA
DE SIGURANT A INTERNRII
Capitolul 1. Date privind cunoayterea elementelor bio-psiho-sociale,
determinante ale comportamentului uman.......................................................... 3
1.1. Structuri i mecanisme implicate in comportament............................. 3
1.2. Elemente de psihologie a comportamentului ...................................... 4
1.3. Elemente de sociologie a comportamentului ...................................... 6
Cap|to|u| 2. Cadru| |eg|s|at|v | adm|n|strat|v-organ|zator|c |n care se desfoar
eva|uarea | as|stena bo|nav||or ps|h|c, care au svr|t fapte pena|e, |n
komn|a | |n a|te r| ......................................................................................... 7
2.1. Infractiunea i fapta penal................................................................. 7
2.2. Experti:a medico-legal psihiatric.................................................... 7
2.3. Msurile de sigurant cu caracter medical......................................... 8
2.4. Date privind asistenta bolnavilor psihici, care au svarit delicte,
in tri din Europa i America de Nord ..................................................... 9
Cap|to|u| 3. Date pr|v|nd eva|uarea per|cu|oz|t|| | a r|scu|u| de rec|d|v ........ 11
3.1. Tulburarea mintal i criminalitatea ............................................... 11
3.2. Evaluarea periculo:ittii i riscului de recidiv violent general .. 12
3.3. Evaluarea periculo:ittii i riscului de recidiv sexual ................. 13
3.3.1. Evaluarea statistic ........................................................................ 13
3.3.2. Evaluarea clinic .......................................................................... 13
3.3.3. Evaluarea personalittii, periculo:itatea i recidiva sexual ....... 14
3.4. lcu-10", ptloclpolol losttomeot Je evoloote l closlflcote o
tolbottllot pslblce...................................................... ..............................14
2
B. PARTEA a II a
CERCETAREA FACTORILOR IMPLICATI N
SVARSIREA FAPTELOR PENALE DE CTRE
BOLNAVII PSIHIC
Cap|to|u| 4. Ana||za c||n|co-stat|st|c a factor||or |mp||ca| |n de||ncvena
bo|nav||or ps|h|c................................................................................................ 1S
4.1. Anali:a clinic-statistic a intregului lot de bolnavi .......................... 18
4.2. Anali:a clinic-statistic pe esantionul Tulburri schizoIreniIorme.20
4.3. Anali:a clinic-statistic pe esantionul Tulburri de dispozi(ie ....23
4.4. Anali:a clinic-statistic a esantionului Tulburri organice ............. 26
Cap|to|u| S. erspect|ve|e pe care |e desch|de teza ........................................... 31
Cap|to|u| 6. Conc|uz|| ........................................................................................ 34
6.1. Conclu:ii preliminare ...................................................................... 34
6.1.1. Concluzii cu privire la ntregul lot de bolnavi studia(i .................. 34
6.1.2. Concluzii privind esantionul `Tulburri schi:ofreniforme ` ........ 34
6.1.3. Concluzii privind esantionul `Tulburri de dispo:i(ie `......34
6.1.4. Concluzii privind esantionul `Tulburri organice` ...................... 34
6.2. Conclu:ii finale ................................................................................. 35
BibliograIie selectiv ............................................................................................. 37
Lista lucrrilor stiintiIice publicate in extenso din domeniul tezei..........................41
Curriculum Vitae ...................................................................................................43
3
A. PARTEA a I a
DATE GENERALE DESPRE COMPORTAMENT, EVALUARE SI
MODALITTI DE ASISTENT A BOLNAVILOR PSIHICI CU MSURA
DE SIGURANT A INTERNRII
CAPITOLUL I
DATE PRIVIND CUNOASTEREA ELEMENTELOR BIO-PSIHO-
SOCIALE, DETERMINANTE ALE COMPORTAMENTULUI UMAN
1.1.Structuri yi mecanisme implicate n comportament.
Comportamentul este o maniIestare a ntregii personalitti care, la
rndul ei, reprezint mbinarea unitar, non-repetitiv, a nsusirilor
psihologice care caracterizeaz, mai pregnant si cu un mai mare grad
de stabilitate, omul concret si modalittile sale de conduit.Creierul,
n ansamblul su, este un sistem integrativ, iar psihicul este expresia
si rezultatul Iunctiei reIlexe a creierului, ca sistem, ca cel mai
complex sistem cunoscut din univers |1|.
Lobul frontal. Goldstein |5| a deIinit dou Iorme de
comportament si de gndire: concret si abstract. Trstura de baz
a comportamentului abstract este ,posibilitatea de a planiIica o
activitate pe plan mental si de a prevedea consecintele propriilor
actiuni |6|. Lobul Irontal controleaz si organizeaz
comportamentul dirijat spre un scop si coordoneaz atentia,
memoria, limbajul, perceptiile. Este conectat cu majoritatea ariilor
corticale, senzoriale si de asociatie, iar prin cele cinci bucle
independente, paralele si recurente (motorii si oculomotorii, dorso-
lateral, orbito-frontal si cingular anterior) |11|, cu zone ale
ganglionilor bazali, implicate n procesele cognitive,
comportamentale si motivationale |12|.
Ganglionii bazali activeaz si ntresc programele
comportamentale, selectnd scheme de comportament, prestabilite si
automatizate, care sunt cel mai bine adaptate situatiei |16|. Leziunile
ventro-mediane ale caudatului, determin comportamente
hiperactive, caracterizate prin explozii caracteriale violente si
4
impulsive |11| sau activitti stereotipe, datorate imposibilittii de a
opri un program aIlat n desIsurare.
Sistemul limbic are rol n comportamentul emotional iar
hipocampul si amigdala reprezint cele mai importante dou structuri
ale sistemului limbic, implicate n comportamentele aIective de
anxietate, Iurie, Iric, teroare, agresivitate si comportamentul de atac.
Amigdala este implicat n comportamentele de evitare, cele
sexuale, de hrnire si cele sociale. Amigdala d amintirii componenta
sa aIectiv. Nucleul central al amigdalei reprezint structura esential
pentru conditionarea senzatiei de team si pentru unele eIecte ale
stressului. Stimularea amigdalei poate provoca si o serie de emotii
negative, cum sunt: suprarea, dezgustul, vinovtia, depresia si
senzatia de singurtate sau senzatia de ,deja vu |28|. Lezarea
bilateral a complexului amigdaloid a condus la scderea
comportamentului agresiv si de atac |29|.
Septum. Aria septal este deosebit de strns interconectat cu
hipocampul, Iiind un ,generator de ritm teta (pacemaker), neuronii
hipocampici Iiind activati de inputurile septale. Blocarea ritmului
teta, prin stimulare septal sau hipocampic, determin oprirea
oricrui comportament. Tranchilizantele minore (barbiturice,
benzodiazepine sau alcool) inIluenteaz comportamentul pe calea
sistemului septo-hipocampic, prin diminuarea Iunctionrii sale
normale si scderea anxiettii. Zona septal exercit o inIluent
inhibitorie selectiv asupra comportamentului de atac si miscare |31|.
1.2. Elemente de psihologie a comportamentului
a. Despre personalitate. Personalitatea se dezvolt odat cu
maturarea structurilor si Iunctiilor nervoase, odat cu organizarea
limbajului, a inteligentei senzorio-motorii si a structurii cmpului de
constiint si continu s se dezvolte, ca persoan, de-a lungul ntregii
sale existente |35|. Istoria dezvoltrii 'organismului psihic
nglobeaz, practic, diIeritele sale etape evolutive, ca pe niste
niveluri dinamice de integrare. 'O personalitate este o lume de
5
Iunctiuni care nglobeaz, esential, doi poli: eul si lumea. Eul
constituie ansamblul de Iunctii si de potentialitti psihice; lumea este
obiectul intrinsec|36|. Eul se constituie ntr-o Iort activatoare
pentru motivatia existential si devine un element director al relatiei
de integrare n lumea real. Sherrington: Scoarta cerebral gndeste
n miscri|39|; Kreindler: Neuropilul cortexului 'gndeste n
miscri |40|. IndiIerent de originea si natura stimulului,
comportamentul are la baz totdeauna o semniIicatie biologic
instinctual, care cupleaz hipotalamusul lateral declansnd
comportamente apetitive sau adversativ |43|.
1eoria personalitjii criminale.
Trsturile psihologice, care compun nucleul personalittii
criminale, pot Ii identiIicate disparat la un mare numr de indivizi iar
reunirea tuturor acestor trsturi constituie 'nucleul central al
personalittii criminale |47|: agresivitatea, indiIerenta aIectiv,
egocentrismul si labilitatea sau instabilitatea aIectiv. Acestea, prin
legturi si potentri reciproce, determin o reactivitate particular.
Despre motivajie. ~Plcerea si durerea sunt motoarele
Iundamentale ale activittii psihologice elementare, precum si ale
comportamentului normal sau criminal |49|.
Motivatia este inclus ntotdeauna n schema actional, Iiind
Iactorul declansator si Iactorul care sustine energetic derularea
planului actional, pn la atingerea obiectivului, adic pn la
satisIacerea trebuintei. '1rebuinja se concretizeaz n scop si d
comportamentului directia sa activ si semniIicatia sa ' |52|.
Un anumit tip de nucleu constitutional cu o anumit
conIiguratie a functiei morale rezult si acei indivizi inadaptati care,
la anumiti stimuli, vor reactiona n contradictie cu regulile si normele
cuprinse n legea penal. 'Functia moral nu este nnscut. Ea este
eIectul unei organizri lente a creierului, dobndit lent, prin
inIluiente ambientale asupra structurii creierului|56|.
6
1.3. Elemente de sociologie a comportamentului
a. Socializarea
Sociali:area primar. Individul se naste asocial. Socializarea
primar se Iundamenteaz pe atasamentul aIectiv, existent ntre copil
si mam. Parsons |61| a dezvoltat teoria constructiei progresiv-
stadiale a personalittii 'ca imagine reIlectat a unei anumite
structuri sociale. 'Atasamentul aIectiv Iat de mam determin
interiorizarea acesteia, care devine obiect incorporat, iar identiIicarea
copilului cu mama sa, ca identitate primar, constitue nucleul
protosocial al comportamentului copilului |62|. Prin diIerentierea
progresiv a Eu-lui, simetria mam-copil scade si creste autonomia
copilului. Printii devin prti ale unui sistem intra-psihic iar lumea
social devine o lume inter-subiectiv.
Sociali:area secundar continu si determin remanieri ale
Eu-lui, construindu-se si realitatea sa intern, subiectiv. Dup
gradul, crescut sau sczut, de simetrie, dintre realitatea intern si
extern, socializarea secundar va Ii considerat reusit sau ratat.
b. Atayamentul afectiv este 'capacitatea instinctual de a
percepe dragostea matern si de a rspunde adecvat acesteia.
Sentimentul de insecuritate aIectiv, trit instinctiv de copil, n
situatii de carent aIectiv, va inIluenta, n Iinal, comportamentul
copilului |65|. Absenta sa va genera 'personalitatea anomic,
maladie a socializrii negative, al crei nucleu este insensibilitatea.
Anomia ,exist atunci cnd nu sunt niste standarde clare,
pentru a ghida comportamentul, ntr-un anumit domeniu al vietii
sociale|67|. ,Prin socializare, omul trebuie s incorporeze n
personalitatea sa, n mod progresiv, valorile culturale, pentru a
anihila automatismele instinctuale si agresivitatea |62|. Copilul
socializeaz si si structureaz personalitatea ntre dragostea mamei
si autoritatea tatlui. Carenta aIectiv matern va conduce la aparitia
sentimentului de insecuritate aIectiv, lipsa de iubire determinnd
incapacitatea de a iubi, indiIerentismul aIectiv si egocentrismul. Prin
imitatie, copilul abuzat de autoritate patern, dezvolt modele de
comportament nociv, de agresivitate si de violent.
7
CAPITOLUL II
CADRUL LEGISLATIV SI ADMINISTRATIV ORGANIZATORIC N
CARE SE DESFSOAR EVALUAREA SI ASISTENTA BOLNAVILOR
PSIHIC, CARE AU SVARSIT FAPTE PENALE, N ROMANIA
2.1. Infractiunea yi fapta penal.
Codul Penal (CP) si Codul de Procedur Penal (CPP)
reglementeaz modalittile de evaluare a persoanelor care au svrsit
Iapte penale si aplicarea msurilor de sigurant cu caracter medical.
ConIorm Art. 48 din CP: "NU CONSTITUIE INFRAC]IUNE
fapta prev:ut de legea penal, dac fptuitorul, in momentul
svaririi faptei, fie din cau:a alienatiei mintale, fie din alte cau:e,
nu putea s-i dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu
putea fi stpan pe ele`.
2.2. Expertiza medico-legal psihiatric
a.Rolul expertizei medico-legale psihiatrice n stabilirea
vinovjiei. 'Discernmntul este notiunea Iundamental, nucleul n
jurul cruia se construieste expertiza|74|. 'Numim discernmnt,
Iunctia psihic de sintez, care se maniIest n capacitatea subiectului
de a concepe planul unei actiuni, scopul ei, ordinea etapelor
desIsurrii ei si rezultatul sau consecintele care decurg din
svrsirea ei|74|. Comisia de expertiz medico-legal psihiatric
este singura mputernicit s se pronunte cu privire la discernmntul
unei persoane. Operatiile si concluziile expertizei medico-legale se
consemneaz ntr-un ,Raport` (Art.115, al.(1), CPP). 'n prezent,
exprimarea arbitrar n cele trei mari categorii de discernmnt:
pstrat, sc:ut sau absent, este insuIicient, necesitnd s Iie
coroborat si cu alte criterii privind responsabilitatea |75|.
b. Cadrul legislativ yi institujional-organizatoric n care se
desfyoar actualmente expertiza bolnavilor psihic care au svryit
fapte penale. n Romnia, activitatea de medicin legal se
desIsoar conIorm unui 'Regulament privind organizarea activittii
si Iunctionarea institutiilor de medicin legal, modiIicat prin legea
8
271/2004, (HGR nr. 774, 2000) |77| si bazndu-se pe 'Normele
procedurale privind eIectuarea expertizelor, a constatrilor si a altor
lucrri medico-legale, (OMJ i OMSF, 2000) |78|.
Institujii de medicin legal. Activitatea de medicin legal
se realizeaz prin urmtoarele institutii sanitare: INML ,Mina
Minovici Bucuresti, IML din centrele medicale universitare Cluj-
Napoca, Iasi, Timisoara, Trgu Mures si Craiova ; Servicii de
medicin legal judetene si cabinete de medicin legal, din orasele
neresedint de judet. Pe lng INML Iunctioneaz Comisia
Superioar de Medicin Legal. n cadrul INML si n cadrul IML
Iunctioneaz Comisii de avi:are i control ale actelor medico-legale.
2.3. Msurile de sigurant cu caracter medical
a.Cadru legal yi institujional-organizatoric. Art.112 CP
precizeaz Ielul msurilor de sigurant. Obligarea la tratament
medical este prevzut de Art.113 CP, iar internarea medical este
prevzut de Art.114, al.(1), care precizeaz: 'Cnd Iptuitorul este
bolnav mintal ori toxicoman si se aIl ntr-o stare care prezint
pericol pentru societate, se poate lua msura internrii ntr-un institut
medical de specialitate, pn la nsntosire.
b. Spitalele de psihiatrie yi pentru msuri de siguranj. n
Romnia exist patru unitti care au titulatura de 'spitale de
psihiatrie si pentru msuri de sigurant (Stei - jud. Bihor, Jebel -
jud. Timis, Sapoca - jud. Buzu si Pdureni, jud. Iasi) care sunt
considerate a Ii 'institutele medicale de specialitate despre care Iace
vorbire Codul Penal, n Art.114, al.(1). La Iiecare dintre spitale sunt
arondate un numr de judete: Jebel 12 judete; Stei 13 judete;
Sapoca 9 judete si municipiul Bucuresti; Pdureni 8 judete.
Asistenja medical din spitalele de psihiatrie yi pentru
msuri de siguranj. Msura de sigurant a internrii medicale are
ca scop, att 'nlturarea unei stri de pericol, ct si 'pre-
ntmpinarea svrsirii Iaptelor prevzute de legea penal (Art.111
al.(1) din CP). Internarea medical este hotrt de instantele
judectoresti, Ir consimtmntul bolnavului, asistenta se Iace n
sistem de 'usi nchise si pe o perioad care nu este prestabilit.
9
Primul obiectiv al msurii de sigurant este chiar 'inlturarea
persoanei periculoase din societate. Al doilea obiectiv este
nlturarea strii de pericol, pe care o prezint bolnavul psihic, adic
'inlturarea bolii, astIel nct persoana bolnav s-si recstige
discernmntul sau capacitatea de a-si controla actele, de a ntelege si
de a-si asuma consecintele lor. Un al treilea obiectiv este
'preintampinarea svaririi faptelor prev:ute de legea penal,
adic prevenirea repetrii sau a recidivei.
Pre-ntmpinarea svryirii de fapte penale, adic evitarea
recidivei, n perioada de dup externarea din spitalul de psihiatrie
yi pentru msuri de siguranj, este obiectivul cel mai dificil de atins
yi jine de momentul yi condijiile n care se ia decizia externrii.
Durata ct bolnavul rmne internat ntr-un asemenea spital
nu este precizat expres de lege. Articolul 114, al.(1), din Codul
Penal, precizeaz ns c Iptuitorul, bolnav mintal ori toxicoman, va
Ii internat 'pan la insntoire`.
2.4 Date privind asistenta bolnavilor psihic care au
svryit delicte, n tri din Europa yi America de Nord
Asistenja n Franja. Cadrul juridic este reprezentat de patru
texte de lege : Legea din 27.06.1990, Art. D.398 din CPP, Art. 122-1
din noul CP si Hotrarea din 14 oct.1986. Unittile care interneaz
si asist bolnavii diIicili (Villejuif, Montfavet, Sarreguemines si
Cadillac), au n total 521 de paturi si sunt de tip carceral |79|.
Internarea se Iace prin decizia administrativ a preIectului sau
aplicndu-se Art. 122 al.(1), din noul CP ori Art. D.398 din CPP.
Aceeasi lege reglementeaz si externarea de prob, cea deIinitiv
Iiind decis de autoritatea judiciar, sau preIectoral. Comisia de
Supraveghere Medical (CSM), 'Iormuleaz un aviz cu privire la
mentinerea sau externarea persoanelor spitalizate n unitate.
Asistenja n Italia. Spitalele de psihiatrie forensic (Aversa,
Montelupo Fiorentino, Reggio Emilia, Napoli, Barcellona Pozzo di
Gotto, Castiglione delle Stiviere) sunt unitti medicale, aIlate sub
controlul Ministerului Justitiei, care pzesc si au grij de persoanele
cu tulburri mintale care au comis o crim. Decizia de revocare a
10
msurii se ia prin sentint judectoreasc, la sIrsitul perioadei
stabilit a Ii de 2, de 5 sau de 10 ani, pentru discernmnt abolit sau
de 6 luni, 1 an si 3 ani, pentru discernmnt diminuat.
n Anglia yi Jara Galilor exist dou modalitti de a-i trata
pe delincventii periculosi: un sistem de ordonante de spitalizare,
creat n baza Mental Health Act, din 1959, modiIicat n 1983;
pedeapsa cu nchisoarea, la discretia curtii, printr-o dispozitie a
Criminal Justice Act, din anul 1991 |82|.Decizia de externare revine,
Iie ministrului de interne, Iie unui Mental Health Review Tribunal,
la recomandarea unui comitet consultativ de sntate mintal.
Asistenja n Pays-Bas. Codul penal contine msuri speciale
pentru detentia preventiv a delicventilor periculosi, sub Iorma legii
1erBeschikkingStelling (TBS).
Asistenja n Suedia, Aorvegia, Danemarca, Germania.
Suedia a adoptat n 1925 dispozitii privind detentia preventiv
special: 'interfering, pentru recidivistii normali si 'forvaring,
pentru delicventii cu tulburri mintale. n Norvegia, Codul penal, din
1902, prevedea dou msuri de sigurant speciale: 'etterforvaring,
pentru recidivistii normali si 'sikring' pentru delicventii anormali si
considerati de curte iresponsabili sau partial responsabili de Iaptele
lor |92|. Danemarca are un sistem complex de sanctiuni, viznd
anumite categorii de criminali, bazat pe tulburrile mentale,
periculozitate si reactia la pedeaps, dar si pe Iaptele care li se
imputau. n Germania, o lege din 1933 prevede pentru delicventii
psihopati, ncarcerarea, pe durat determinat sau detentie
preventiv, pe durat nedeterminat |94|.
Asistenja n SUA yi Canada. Statul Washington a adoptat
'Sentencing Reform Act(1981), cu o scal standardizat de pedepse:
Clasa A, nchisoare pe viat; B - 10 ani si C - 5 ani. n Canada
primele msuri speciale de detentie preventiv aplicate psihopatilor
sexuali criminali au Iost luate n 1948, apoi 'La Loi de 1977
modifiant le droit penal sau legea C-51, precizeaz msurile
reIeritoare si la delicventii sexual periculosi.
11
CAPITOLUL III
DATE PRIVIND EVALUAREA PERICULOZITTII SI A
RISCULUI DE RECIDIV
3.1. Tulburarea mintal yi criminalitatea
a. Periculo:itatea este o notiune Iolosit de mult vreme, att
n justitie, ct si n legislatia din domeniul snttii mintale.
Religia consider periculozitatea o nclinatie vinovat, care
mpinge individul s ncalce legea divin ('pcatul originar);
medicina consider c persoanele atinse de o boal, incapacitate sau
de o tulburare oarecare, nu sunt responsabile, total sau n parte, de
starea sau de comportamentul lor; societatea a ajuns s considere c
un individ dac este ru, din punct de vedere comportamental, sigur
c acesta trebuie s Iie bolnav mental. n Iine, pe plan furidic,
periculozitatea unui individ se apreciaz dup actele pe care le-a
comis, nclcndu-se legea penal si n raport cu nevoia de a se
asigura protectia persoanelor si a societtii, conIorm dreptului civil.
b. Legiferri i modele de practic. Orientat spre
diagnosticul, tratamentul si prognosticul tulburrilor mintale si de
personalitate, practica medical, desi se opune pedepsei, consider
c, totusi, ncarcerarea pe o durat oarecare de timp poate Ii necesar,
Iunctie si de nivelul riscului pe care l prezint delicventul. Din
perspectiva fudiciar, n msura n care delicventii sunt responsabili
de actele lor, se consider c ei trebuie s primeasc o pedeaps
conIorm cu gravitatea inIractiunii. Din perspectiv social, practica
urmreste protectia societtii, si promoveaz msuri care pot
restrnge drepturile delicventilor, dac asta este necesar, pentru a se
asigura securitatea colectivittii. Criminologic, periculozitatea se
consider a Ii un 'Ienomen psiho-social, caracterizat prin prezenta
indiciilor care arat o mare probabilitate de a Ii comis o violent.
Psihiatric, periculozitatea este nteleas ca un risc crescut de trecere
la act si este legat, n special, de prezenta unei tulburri mintale.
c. Rolul factorilor de risc in evaluarea periculo:ittii i a
riscului de violent . Exist dou categorii de Iactori de predictie ai
12
riscului: Iactori de risc statici care sunt neschimbabili si Iactori de
risc dinamici (stabili si acuti), care sunt schimbabili |148|.
Factorii de risc mentionati de specialisti sunt: vrsta sub 40 de
ani, celibatul, antecedente de violent, tulburarea mental (ex.
schizoIrenia). Delirurile si halucinatiile imperioase, nerespectarea
tratamentului, consumul de alcool, sunt alti Iactori de risc.
d. Evaluarea i predictia periculo:ittii i riscului de recidiv
violent (abordri). Capacitatea psihiatrilor clinicieni de a evalua
periculozitatea a Iost, destul de serios, pus n discutie si s-a aIirmat
c evaluarea clinic a periculozittii nu se bazeaz pe nimic obiectiv.
Dup 1980, cercetrile s-au concentrat, n mod deosebit, asupra
dezvoltrii tehnicilor de evaluare statistic |179|. n abordarea
clinic, evaluatorul si bazeaz predictia pe observatiile clinice
personale si urmreste stabilirea unui diagnostic, dup criterii de
reIerint care variaz, n Iunctie de cadrul teoretic la care acestea se
raporteaz. Nimic nu probeaz c deciziile judectilor clinice ar
depsi nivelul de reusit atribuibil hazardului. n abordarea
statistic evaluatorul si bazeaz rationamentul pe variabile
standardizate, combinate ntre ele dup reguli prestabilite si explicit
speciIicate. Instrumentele statistice nglobeaz variabile, deIinite ca
'Iactori de risc, care se reIer la trsturi relativ statice
3.2. Evaluarea periculozittii yi riscului de recidiv
violent general (instrumente).
Actualmente, pentru evaluarea si predictia riscului de
comportament violent general se utilizeaz: Jiolence Risk Appraisal
Guide (VRAG); Historical Clinical Risk (HCR-20); Psychopathy
Checklist-Revised (PCL-R).
VRAG ('ghid pentru aprecierea riscului de violent) a Iost
conceput, de la nceput, pentru predictia recidivei violente, sexual
sau nonsexual, la delicventii internati n institutii psihiatrice |191].
HCR-20, instrument de judecat clinic semi-structurat,
urmreste nu numai evaluarea riscului de violent ci, n mod egal,
gestiunea sau managementul acestui risc. Variabilele dinamice, n
special cele clinice, se dovedesc superioare variabilelor statice,
13
pentru a predictiona comportamentul violent al bolnavilor
institutionalizati |199|.
PCL-R cuprinde 20 de itemi care intr n componenta a doi
Iactori: 'un anumit mod de viat, cu comportamente antisociale,
impulsiv, iresponsabil si 'un mod de viat aIectiv si interpersonal.
Psihopatia, cu impulsivitate, versatilitate criminal, cruzime
ori lips de remuscare, este un Iactor puternic predictiv |201|.
3.3. Evaluarea periculozittii yi riscului de recidiv
sexual (instrumente).
3.3.1. Evaluarea statistic utilizeaz ca instrumente pentru:
3.3.1.1. Evaluarea periculo:ittii i riscului de recidiv la delicventii
sexuali - Sexual Violence Risk (SVR-20), STATIC-99;
3.3.1.2. Evaluarea sferei psiho-sexuale - Multiphasic Sex Inventory
(MSI) sau Multidimensional Assessment oI Sex and Aggression
(MASA);
3.3.1.3. Evaluarea psihopatiei - Psychopathy Checklist-Revised
(PCL-R), Rorschach sau Minnesota Multiphasic Personality
Inventory(MMPI);
3.3.1.4. Evaluarea stilului de viat criminal - LiIestyle Criminality
Screening Form (LCSF);
3.3.1.5. Evaluarea violentei - Historical Clinical Risk-20 (HCR-20 si
Violence Risk Appraisal Guide (VRAG);
3.3.1.6. Evaluarea ostilittii i agresivittii - Aggression
Questionnaire (AQ);
3.3.1.7. Evaluarea furiei (maniei) i a impulsivittii acestor
delicventi - Novaco Anger Scale (NAS) sau Baratt Impulsivity Scale
(BIS);
3.3.2. Evaluarea clinic continu s reprezinte astzi o
metod larg utilizat. Interviul clinic rmne indispensabil
clinicienilor pentru a ntelege Iunctionarea psihicului delicventilor si
complexitatea conduitelor deviante. Interviul clinic poate Ii liber si
non-directiv, ori semi-structurat sau structurat, prin ntrebri asupra
crora evaluatorul sper s obtin lmuriri, pe parcursul interviului
14
(Structured Clinical Interview Ior DSM-IV (SCID), Structural
Interview (STI), Forensisch Psychiatrische Kriterien (FDP) si altele.
3.3.3. Evaluarea personalitjii, periculozitatea yi recidiva
sexual
a.Testele proiective cuprind stimuli nestructurati (petele de
cerneal a lui Rorschach) sau nedeIinite (situatiile dintre personajele
din TAT) care Iaciliteaz 'proiectia cognitiv sau interpretarea
datelor perceptive |239|. Cele mai Irecvent Iolosite sunt Thematic
Apperception Test (TAT) si altele.
b.Chestionarele i inventarele de personalitate descriu
structura de personalitate a unui individ, a caracteristicilor si
trsturilor acesteia, evidentiind prezenta unei patologii psihice sau a
unei tulburri de personalitate si simptomatologia corespunztoare:
Minnesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI), Sixteen
Personality Factor Questionnaire si altele |249|.
c.Evaluarea eficientei psiho-cognitive, periculo:itate i
recidiv sexual: Wechsler Adults Intelligence Scale-Revised
(WAIS-R), Progressive -Matrices a lui Raven (PM 38) si altele.
3.4. ICD-10, principalul instrument de evaluare yi
clasificare a tulburrilor psihice
Diagnosticele stabilite de ctre comisiile de expertiz nu au
Iost Iormulate conIorm ICD-10 (Cap. V) astIel c a Iost necesar
analiza si ncadrarea acestora n grupele sau categoriile diagnostice
ale clasiIicrii elaborat de ctre OMS. Tulburrile psihice, care au
condus la abolirea discernmntului delincventilor, au Iost ncadrate
n cinci sectiuni ale ICD-10:
F- F9 (Tulburri mentale organice), F1-F19 (Tulburri
mentale/comportamentale datorate utili:rii de substante
psihoactive), F2-F29 (Schi:ofrenia, i tulburrile delirante), F3 -
F39 (Tulburri ale dispo:itiei afective), F7 - F79 (Retardarea
mental).
15
PARTEA A- II- A
CERCETAREA FACTORILOR IMPLICATI N
SVARSIREA FAPTELOR PENALE DE CTRE
BOLNAVII PSIHIC
CAPITOLUL IV.
ANALIZA CLINICO-STATISTIC A FACTORILOR IMPLICATI N
DELINCVENTA BOLNAVILOR
IPOTEZ
Comportamentul exprim un mod individual de a Ii, de a
reactiona, de a se adapta, repetabil n situatii similare.
Plecnd de la aceste considerente si de la Iaptul c Iactorii,
care au Iavorizat sau determinat svrsirea diIeritelor Iapte penale,
persist n mediul de viat al bolnavului, am presupus c
identiIicarea si cuantiIicarea gradului de implicare a acestor Iactori,
considerati de risc, va permite evaluarea riscului de recidiv violent.
MATERIAL SI METOD
Factorii de risc pot Ii considerati, mai nti, ca markeri ai
riscului, apoi ca determinanti ai unui anumit comportament violent
si, n Iine, ca Iactori determinanti, care au Iost modiIicati printr-o
anumit interventie terapeutic.
Studiul s-a desIsurat n Spitalul de psihiatrie i pentru
msuri de sigurant ,Pdureni`, din comuna Grajduri, judetul Iasi,
Iiind un studiu retrospectiv, observational, de tip analitic. Au Iost
Iolosite scale de msurare de tip nominal, iar la culegerea si
prelucrarea datelor s-a utilizat codiIicarea numeric.
Materialul, avut la dispozitie si pe baza cruia s-a eIectuat
cercetarea, a Iost reprezentat de dosarele medico-juridice ale
bolnavilor externati din spital. Datele supuse analizei clinic-statistice
16
au Iost extrase din piesele existente n aceste dosare: sentint penal,
raport de expertiz medico-legal psihiatric, anchet social, act de
identitate, Ioaie de observatie clinic si altele.
n baza de date a studiului au Iost inclusi toti bolnavii
externati din spital, ntre 1 Mai 1999 si 30 Aprilie 2009 (o perioad
de 10 ani). Populatia statistic, reprezentat de 416 bolnavi, a Iost
mprtit n trei eantioane clinice, Iunctie de categoria de tulburri
psihice care a condus la abolirea discernmntului.
1.Variabila clinic are trei subdiviziuni: ,tulburari
schi:ofreniforme` (include toate tulburrile psihice codiIicabile de la
F20 la F29); ,tulburri de dispo:itie` (cuprinde tulburrile
codiIicabile cu F30-F39); ,tulburri organice` (include, pe lng
categoria propriu-zis a tulburrilor mentale organice, codiIicabil cu
F00-F09 si cea a retardrilor mentale, codiIicabil cu F70-F79 si pe
cea a tulburrilor mentale si de comportament cauzate de utilizarea
substantelor psihoactive, codiIicabile cu F10-F19).
2.Variabila psihologic se reIer la structura de
personalitate, evidentiat n perioada premorbid si include ca
subdiviziuni structurile de personalitate ,psihopatice`,
,psihopatoide` (tulburare a personalittii si comportamentului de
cauz organic) si cele ,fr tulburri`.
3.Variabila terapeutic, avnd ca subdiviziuni urmtoarele:
,continuu` (tratament corect si eIectuat continuu), ,discontinuu`
(nsemnnd c medicatia a Iost luat sporadic) si ,fr tratament`.
4.Variabila motivatie, care se reIer la motivele ce au
determinat svrsirea Iaptei, are urmtoarele subdiviziuni:
,psihopatologic` (Iapta a Iost svrsit sub inIluenta unor
halucinatii sau idei delirante), ,instinctual` (descrcare aIectiv-
instinctual cu acte automate de satisIacere a unei trebuinte) si
,altele` (nencadrabile n primele dou categorii).
17
5.Variabila victimologic, adic asupra cui s-au rsIrnt
eIectele actului de violent svrsit: ,membru de familie`, persoan
,cunoscut` sau ,necunoscut` si categoria ,altele, care include
acele Iapte care au adus atingere propriettii, statului, legilor si la
ntreaga ordine de drept.
6.Variabila ,consum de alcool se reIer doar la consumul
de alcool din momentul svrsirii Iaptei. Consumul de substante
toxice reprezint un Iactor cu impact major n declansarea
comportamentului violent. Are dou subdiviziuni: ,da si ,nu.
7.Variabila ,recidiv violent. Existenta n antecedentele
acestor bolnavi a oricrui alt antecedent de violent reprezint unul
din cei mai buni predictori ai violentelor viitoare. Are tot dou
subdiviziuni: ,da si ,nu.
8.Variabila ,statut marital cu subdiviziunile:
,necstorit`, ,cstorit`, ,divortat` si ,vduv`.
9.Variabila ,statut profesional subdivizat n: ,salariat`,
,pensionar` si ,omer`.
10.Variabila ,vrst, pentru o mai mare relevant, a Iost
divizat n grupe de vrst de cte zece ani, acestea Iiind : sub 20 de
ani; 21-30; 31-40; 41-50; 51-60; si peste 60 de ani.
11.Variabila ,sex cu diviziunile: ,masculin` si ,feminin`.
12.Variabila ,mediu cu subdiviziunile: ,rural` si ,urban`.
Este de mentionat Iaptul c s-a cercetat si ,Durata de
internare, o variabil care a urmrit cti dintre bolnavii asistati au
Iost externati naite de a se mplini 1 an (,sub 1 an) si cti au avut o
internare mai mare de 5 ani (,peste 5 ani`), durata de internare ntre
`1 i 5 ani` Iiind cea mai Irecvent.
Indicatorii statistici, calculati n cadrul studiului, au
posibilitatea de generalizare, Iacilitnd interpretarea comparativ,
corelativ, a diIeritelor subgrupe ale lotului cercetat. Cu ajutorul
18
indicatorilor statistici se poate eIectua analiza cantitativ, care
permite evaluri si comparatii din punct de vedere a localizrii si al
mprstierii datelor. Acestia exprim numeric, pe baza valorilor de
studiu, Iie localizarea, Iie variatia datelor. Indicatorii de corelatie si
regresie servesc la exprimarea legturilor Iunctionale, dintre dou sau
mai multe caracteristici ale unui Ienomen sau ale unei colectivitti.
n cadrul studiului nostru au Iost utilizate teste, speciIice
diverselor tipuri de date analizate, dintre care putem aminti testul
ANOVA, test de comparare a valorilor medii a unui parametru
corespunztor mai multor loturi de date, precum si teste specifice de
corelatie, att pentru variabilele cantitative, ct si pentru cele
calitative, dintre care putem mentiona Pearson, CHI ptrat (
2
),
Mantel-Haenszel, Fisher, Spearman, Kendall-tau, Gamma.
De asemenea, n acest studiu au Iost utilizate o serie de
metode matematice, implementate n soIt-ul utilizat pentru
prelucrarea datelor: PASW Statistics v.18 si MicrosoIt OIIice
EXCEL, dedicat cercetrii medicale.
4.1. Analiza clinic-statistic a ntregului lot de bolnavi
Lotul cercetat, de 416 persoane (359 brbati-86,30 si 57
Iemei-13,70), cuprinde un procent Ioarte mic (7,9) de indivizi cu
Fig. 1. Repartitia numrului de cazuri n functie de tulburrile psihice precizate
19
o tulburare de dispo:itie, comparativ cu tulburrile schi:ofreniforme
(41,1) si, mai ales, cu tulburrile organice (51).
Fig. 2. Repartitia numrului de cazuri n functie de variabila terapeutic
Doar 6,97 dintre delincventi au Icut tratament continuu, restul de
93,03 nu au Icut tratament de loc - 48,8 sau l-au eIectuat
discontinuu - 44,23. n marea lor majoritate (91,82), acesti
Tabelul 1. Distributia ca:urilor in functie de
statutul profesional
Statut profesional Nr. Cazuri Procent
Salariat 34 8,17
Somer 193 45,43
Pensionar 189 46,39
Total 416 100
bolnavi au Iost lipsiti de o activitate ocupational sustinut,
organizat si supravegheat (pensionari 46,39 si someri 45,43).
Din totalul de 416 bolnavi, 86,3 au Iost brbati, iar peste
jumtate (55,29) aveau vrsta cuprins ntre 21 si 40 de ani, n
Tabelul 2. Distributia ca:urilor pe
grupe de varst
Fig. 3. Repartitia numrului de
cazuri n functie de sexul subiectilor
rascu||n
ler|n|n
8ex
86,307
13,707
Repart|t|a numaru|u| de cazur| |n funct|e de sexu| sub|ect||or
Vrsta Nr.
Cazuri
Procent
20 46 11,6
(21-30| 128 30,77
(31-40| 102 24,52
(41-50| 76 18,27
~ 50 64 15,38
Total 416
20
momentul svrsirii Iaptei. Incidenta maxim a delincventei
(30.77) a Iost nregistrat la grupa de vrst 21 30 de ani.
Trei sIerturi (74,04) din totalul delincventilor cu tulburri psihice
nu aveau o Iamilie proprie, erau necstoriti, divortati sau vduvi, iar
61,25 proveneau din mediul rural.
Tabelul 3. Repartitia numrului de ca:uri Tabelul 4. Distributia ca:urilor in functie de
in functie de recidiva violent statutul marital
Recidiv violent
Nr.
Cazuri
Procent
Da 209 50,24
Nu 207 49,76
Total 416
Mai bine de jumtate (50,24) din lotul studiat a Iost reprezentat de
persoane ale cror Iapte penale reprezint o recidiv, n antecedentele
lor personale semnalndu-se si alte violente.
4.2. Analiza clinico-statistic a eantionului "1ulburri
schizofreniforme`
Esantionul include tulburrile psihice codiIicabile, conIorm
ICD-10, de la F20.0 la F29.9 (cuprinznd schizoIrenia cu toate
Iormele ei clinice, tulburrile schizo-aIective si tulburrile psihotice
polimorIe si tranzitorii, paraIrenia si paranoia).
Fig. 4. Distributia de frecvent a vrstei pacientilor n functie de sex
Statut marital Nr.
Cazuri
Procent
Necstorit 250 60,10
Cstorit 108 25,96
Divortat 50 12,02
Vduv 8 1,92
Total 416 100
21
Esantionul include 170, din cei 416 bolnavi ai lotului, cu o medie de
vrst de 35,86 ani, delincventa maxim Iiind la grupa 31-40 de ani.
Factorul cu cea mai mare implicare (93,53) n comportamentul
delictual este reprezentat de tratamentul discontinuu.
y = 18,5x - 19,66
k = 0,1JJ
0
20
40
60
80
100
120
cootlooltote ulscootloo Fr tratament
Tulburri schizofrenice
Frecvent absolut
Fig. 5. Distributia tulb. schizofrenice vs. Tabel 5. Indicatori statistici ai
variabila terapeutic variabilei terapeutice
CoeIicientul de asimetrie Skewness obtinut este de 0,075 si
indic o usoar nclinare spre stnga a curbei distributiei de Irecvent,
conIirmnd maximul atins n cazul tratamentului discontinuu.
CoeIicientul de boltire Kurtosis -0,108 arat o distributie platicurtic,
aplatizat spre subcategoria pacientilor care nu au eIectuat tratament.
ntruct o proportie Ioarte mare (85,29), dintre delincventii
cu tulburri psihice schizoIreniIorme, este din mediul rural, e de
presupus Iaptul c cea mai mare parte dintre ei nu au Icut un
tratament corect din motive diverse.
0 , 0 0
1 0 , 0 0
2 0 , 0 0
3 0 , 0 0
4 0 , 0 0
3 0 , 0 0
6 0 , 0 0
F r e c v e n [ p r o c e n t u a |
r a s c u | | n
F r e c v e n [ p r o c e n t u a |
l e r | n | n
3 2 , 3 3
3 2 , 9 4 3 , 8 8
8 , 8 2
T u | b u r r | s c h | z o l r e n | c e R u r a | T u | b u r r | s c h | z o l r e n | c e U r b a n
Figura 6. Distributia procentual dup mediu de provenient yi sex
Terapeutic
NValid 171
Lipsa 0
Media 2,1988
Mediana 2,0000
Mode 2,00
Abaterea standard ,54901
Skewness ,075
Kurtosis -,108
22
Un alt Iactor este lipsa de antrenare n activitti ocupationale,
87,65 dintre acesti delincventi Iiind someri sau pensionari.
Tulburrile de personalitate (74,12) evidentiaz particularittile
comportamentale ale acestei categorii de persoane. Felul lor de Ii,
putin ancorat n realitatea concret, conduce la abandonarea sau
pierderea locului de munc (87,65). Incapacitatea de a stabili si
mentine relatii de lung durat, genereaz diIicultti n constituirea
sau n pstrarea unei Iamilii (75,29 - necstoriti sau divortati).
0 , 0 0
1 0 , 0 0
2 0 , 0 0
3 0 , 0 0
4 0 , 0 0
3 0 , 0 0
6 0 , 0 0
N
e
c

t
o
r
|
t
C

t
o
r
|
t
u
l
v
o
r
(
a
L
V

d
u
v
u
a
n
u
S
u
b

1

a
n
1
.
.
3

a
n
l

e
s
L
e

3

a
n
l
S L a L u L m a r l L a l C o n s u m
a l c o o l
D u r a t a | n t e r n r |
T u | b u r r | s c h | z o l r e n | c e
3 2 , 3 3
2 0 , 0 0
1 2 , 3 3
0 , 3 9
3 1 , 1 8
3 4 , 1 2
7 , 0 6
3 3 , 3 3
2 4 , 7 1
4 , 7 1 4 , 7 1 3 , 2 9
0 , 0 0
0 , 3 9
1 4 , 1 2
2 , 3 3
8 , 8 2
3 , 3 3 F r e c v e n [ p r o c e n t u | r a s c u | | n
F r e c v e n [ p r o c e n t u a | l e r | n | n
Fig. 7. Distributia frecventei duratei de ineternare vs. statut marital, consum alcool
Incidenta consumului de alcool, n momentul svrsirii Iaptei, este
sczut, peste 2/3 dintre ei, respectiv 54,12 brbati si 14,12
Iemei, neconsumnd alcool. ns, aproximativ jumtate dintre acesti
Tabel 6. Incidenta ca:urilor in functie de variabilele motivatie,
statut marital, durata internrii
Frecvent
absolut
Frecvent
procentual
Tulburri
schizoIre
ni
Iorme
Motivatie
Psihopatologic h+d 80 47,06
Instictual 41 24,12
Altele 49 28,82
Statut
proIesional
Salariat 21 12,35
Somer 54 31,76
Pensionar 95 55,88
Durata
internrii
Sub 1 an 16 9,41
1.. 5ani 106 62,35
Peste 5 ani 48 28,24
23
delicventi (47,06) au savrsit Iaptele sub inIluenta halucinatiilor
sau a ideilor delirante (motivatie psihopatologic), element care
evidentiaz importanta eIecturii unui tratament corect si continuu.
u A
n u
u A
n u
C
o
n
s
u
m

a
l
c
o
o
l
R
e
c
|
d
|
v

v
|
o
|
e
n
t

T
u
|
b
u
r

r
|

s
c
h
|
z
o
l
r
e
n
|
c
e
3 1 , 1 8
3 4 , 1 2
3 7 , 6 3
4 7 , 6 3
0 , 3 9
1 4 , 1 2
4 , 1 2
1 0 , 3 9
F r e c v e n [ p r o n c e n t u a | l e r | n | F r e c v e n [ p r o c e n t u a | r a s c u | | n
Figura 8. Distributia frecventei tulburrilor schizoforme vs. consum alcool, recidiv violent
Exist o relatie direct proportional ntre motivatia patologic
si statutul de pensionar. Se dovedeste ns c, naIar de Iaptul c
alcoolul este Ioarte putin implicat n aparitia comportamentului
delictual, antecedentele personale ale acestei categorii de bolnavi
sunt Ioarte srace n violente.
4.3. Analiza clinic-statistic a eantionului"tulburri de dispoziie"
Tulburrile aIective au ca simptom Iundamental modiIicarea
dispozitiei si sunt incluse, n ICD-10, n categoria ,tulburri ale
dispozitiei, Iiind codiIicate cu F30.0-F30.9. Prbusirea dispozitiei,
cu actualizarea tririlor neplcute, triste si ameninttoare,
acompaniat mai mult sau mai putin de anxietate, caracterizeaz
depresia.
Analiza statistic a acestui esantion a evidentiat Iaptul c
vrst medie a pacientilor este de 40,82 ani, mai ridicat dect cea
din esantionul studiat anterior. Vrsta medie a acestei categorii de
delincventi este de peste 40 de ani, ceea ce nseamn c este vorba
despre persoane care au avut o oarecare insertie socio-Iamilial si
proIesional, element care joac un rol important n recuperarea si
24
reinsertia acestora, precum si n reducerea riscului de recidiv
violent.
Fig. 9. Distributia de frecvent a vrstei pacientilor n functie de sex
Incidenta crescut a delincventei este deplasat ctre decadele de
vrst mai mari, sub 30 de ani incidenta Iiind mic, att la Iemei, ct
si la brbati. Numrul Ioarte redus al acestora, 35 din 412, adic
8,49, arat Iaptul c persoanele cu tulburri de dispozitie sunt mult
mai putin violente. Incidenta mai mare este n cadrul grupei 30-40 de
ani pentru brbati (30,3).
Analiznd incidenta tulburrilor de personalitate, n perioada
antecedent svrsirii Iaptei penale, 65,71 dintre aceste persoane
prezint o structur psihopatic a personalittii.
Tabel 7. Distributia ca:urilor in functie de variabilele psihologic i statut profesional
Sex
Masculin Feminin
Frecvent
procentual
masculin
Frecvent
procentual
Ieminin
Tulburri
de
dispozitie
Psihologica
Psihopatie 17 6 48,57 17,14
Psihopatoid 5 0 14,29 0,00
Fr
tratament 2 5 5,71 14,29
Statut
proIesional
Salariat 4 0 11,43 0,00
Somer 9 6 25,71 17,14
Pensionari 11 5 31,43 14,29
25
Analiza comparativ, n Iunctie de sex, a inIluentei statutului
proIesional, n corelatie cu structura de personalitate, asupra
delincventei, ne indic o incident mai mare la brbatii pensionari
(31,43) si la Iemeile somere (17,14).
Corelatia motivatiei cu tipul de agresiune arat unele aspecte
interesante care ar putea inIluenta, att durata si modul de asistent,
ct si aprecierea periculozittii si a riscului de recidiv. Acest Iapt
poate avea ca Iactor implicat consumul de alcool, n esantionul
nostru observndu-se o incident crescut, att pentru sexul masculin
(48,57), ct si pentru cel Ieminin (20).
Tabel 8. Distributia frecventelor in functie de sex i variabila terapeutic
Terapeutic
Masculin Feminin
Frecvent
absolut
masculin
Frecvent
absolut
Ieminin
Tulburri
de
dispozitie
Continuitate 0 0 0,00 0,00
Discontinuu 15 8 42,86 22,86
Far
tratament 9 3 25,71 8,57
Este remarcabil Iaptul c nu a Iost identiIicat nici mcar un
caz de delincvent la bolnavi care au Icut tratament continuu. Din
acest motiv, considerm c riscul de recidiv este Ioarte sczut, la
bolnavii cu tulburri de dispozitie, dac exist conditiile necesare
eIecturii unui tratament medicamentos corect si continuu. n plus,
2 3 , 7 1
3 4 , 2 9
8 , 3 7
0 , 0 0
3 , 7 1
1 7 , 1 4
2 , 8 6
3 , 7 1
N e c s t o r | t
C s t o r | t
u l v o r ( a L
V d u v
S
L
a
L
u
L

m
a
r
l
L
a
l
F r e c v e n [ p r o c e n t u a | l e r | n | n F r e c v e n [ p r o c e n t u | r a s c u | | n
Fig. 10. Distributia frecventei tulburrilor de dispozitie vs. statut marital
26
peste jumtate dintre aceste persoane (34,29 brbati si 17,14
Iemei), aveau o Iamilie constituit, n care se vor ntoarce.
Tabel 9. Incidenta ca:urilor din lotul de studiu
in functie de variabila motivatie
Frecvent
absolut
Frecvent
procentual
Tulburri
de
dispozitie
Motivatia
Patologic
hd 11 31,43
Instinctual 12 34,29
Altele 12 34,29
Dup cum rezult si din tabelul cu incidenta diIeritelor tipuri
de motivatie, a Iaptelor svrsite, se observ o apropiere ntre cele
trei categorii. ns, motivatia patologic (halucinator-delirant) este
mai sczut, pe cnd cea instinctual pare explicabil la niste
personalitti emotional-instabile (impulsive), mai ales atunci cnd se
asociaz si consumul de alcool. n Iine, categoria ,altele include
acele motivatii legate mai mult de conjugopatii, de tulburarea
Iolosirii locuintei, distrugeri sau diverse nclcri ale ordinii de drept.
4.4. Analiza clinic-statistic a eantionului "1ulburri organice`
Esantionarea populatiei statistice a evidentiat Iaptul c,
naIara tulburrilor ncadrabile n categoriile F20 F29 si F30 F39,
toate celelalte diagnostice se ncadrau n categoriile F0009
(tulburari mentale organice), F1019 (tulburri mentale datorate
consumului de substante psihoactive) si F7079 (retardarea mental).
Tabel 10. Incidenta delincventei in eantionul anali:at
pe categorii diagnostice
Categorii
nosologice
Frecvent
absolut
Frecvent
relativ
F00-09 70 33,17
F10-19 31 14,70
F70-79 110 52,13
27
Ultimele trei grupe de tulburri psihice sunt tulburri cu o
cauzalitate endo-exogen identiIicabil, reunite sub titlul de tulburri
organice. Esantionul, Iormat din 211 pacienti, cu vrsta medie de
32,94 ani, evidentiaz o incident mai crescut a delincventei, att
pentru sexul masculin (36,3), ct si pentru cel Ieminin (3,8), la o
aceeasi grup de vrst de 21-30 ani. 52,13 dintre aceste tulburri
psihice organice sunt retardri mentale usoare, medii sau severe.
Fig. 11. Distributia de frecvent a pacientilor pe grupe de vrst yi n functie de sex
Doar 12,80 dintre ei au avut o motivatie patologic (halucinator-
delirant) n comiterea Iaptei, mai bine de o treime (38) avnd o
Tabel 11. Incidenta ca:urilor din lotul de
studiu in functie de variabila motivatie
12,80
38,39
48,82
Fig. 12. Distributia tulburrilor
organice n raport cu variabila motivatie
Motivatie
Frecvet
absolut
Frecvent
procentual
Tulburri
organice
Patologic
hd 27 12,80
Instictual
81 38,39
Altele
103 48,82
28
motivatie instinctual-aIectiv si aproximativ jumtate (48,82) cu
diverse alte motivatii (inductie reciproc, amenintare, constrngere,
presiune social sau autoritar si altele).
Din punct de vedere victimologic, Iaptele penale au adus
atingere, Iie persoanei (membru de Iamilie, persoan cunoscut sau
necunoscut), Iie statului, propriettii sau drepturilor si liberttilor
persoanei ori la ntreaga ordine de drept, Iapte incluse n categoria
Tabel 12. Incidenta ca:urilor din lotul de studiu in functie de variabila victimologic
Sex
Masculin Feminin
Frecvent
procentual
masculin
Frecvent
procentual
Ieminin
Tulburri
organice
Victimo
logica
Membru de
Iamilie 29 4 13,74 1,90
Cunoscut 29 0 13,74 0,00
Necunoscut
23 0 10,90 0,00
Altele 110 16 52,13 7,58
,altele si care reprezint peste jumtate din esantion (52,13 la
brbati si 7,58 la Iemei). Este de semnalat c agresiunile Iizice sunt
extrem de reduse si aproape absente la Iemei.
Cauze organice de suIerint cerebral cronic pot determina
destructurarea unei personalitti, pn atunci normal. Acestea au
Iost denumite clasic stri psihopatoide si reprezint 81,04 din
total. Psihopatia are o incident sczut (5,21) la acest esantion.
N e c s t o r | t C s t o r | t u l v o r ( a L V d u v S a l a r l a L 5 o m e r e n s l o n a r
S L a L u L m a r l L a l S L a L u L p r o f e s l o n a l
T u | b u r r | o r g a n | c e
6 1 , 6 1
2 1 , 8 0
3 , 2 1
1 , 9 0
3 , 7 9
3 4 , 9 8
3 1 , 7 3
6 , 6 4
1 , 4 2 1 , 4 2
0 , 0 0
0 , 9 3
4 , 2 7 4 , 2 7
F r e c v e n [ p r o c e n t u a | r a s c u | | n F r e c v e n [ p r o c e n t u a | l e r | n | n
Fig. 13. Distributia n functie de sex a statutul marital yi a statutului profesional
29
Se constat o relatie direct proportional ntre delincventa brbatilor
necstoriti (61,61) si a celor someri (54,98), Iapt exprimat
graIic Ioarte bine n Iigura de mai sus.
O analiz comparativ ntre statutul marital, consumul de
alcool si recidiva violent, ne indic un grad crescut de recidiv n
contextul consumului de alcool, mai ales n cazul persoanelor
necstorite, n timp ce persoanele vduve prezint o incident mai
sczut.
Tabel 13. Repartitia numrului de ca:uri dup sex vs.
variabilele statut marital, consum de alcool i recidiv violent
Sex
Masculin Feminin
Frecvent
procentual
masculin
Frecvent
procentual
Ieminin
Tulburri
organice
Statut
marital
Necstorit 130 14 61,61 6,64
Cstorit 46 3 21,80 1,42
Divortat 11 3 5,21 1,42
Vduv 4 0 1,90 0,00
Consum
alcool
DA 123 3 58,29 1,42
NU 69 16 32,70 7,58
Recidiv
violent
DA 112 4 53,08 1,90
NU 80 15 37,91 7,11
Exist o corelatie ntre brbatii necstoriti (61,61), care au
consumat alcool n momentul svrsirii Iaptei (58,29) si cei cu
antecedente personale de violent (53,08). ntru-ct, majoritatea au
si o tulburare de personalitate (86,25) si sunt Ir ocupatie
(59,25), constatm c acestia au un risc Ioarte crescut de recidiv.
y = - 6 , 8 x + 9 7
8 = 0 , 0 3 1
y = - 0 , 3 x + 8 , 7
8 = 0 , 0 1 9
0
2 0
4 0
6 0
8 0
1 0 0
1 2 0
1 4 0
8 u r a l u r b a n S a l a r l a L 5 o m e r e n s l o n a r
M e d l u S L a L u L p r o f e s l o n a l
T u | b u r r | o r g a n | c e
M a s c u l l n
l e m l n l n
Fig. 14. Distributia n functie de sex a statutului profesional yi a mediului de provenient
30
ntre variabilele mediu si statut proIesional exist o
dependent invers proportional, mai pronuntat la sexul masculin.
O mare parte din categoria pensionari beneIiciaz de ajutor
social sau de handicap. Pentru persoanele care provin din mediul
rural, majoritari n studiul nostru, orict de mic ar Ii ajutorul social
sau de handicap, el este suIicient pentru a acoperi nevoile de baz ale
unei Iamilii. Este un motiv puternic pentru ca bolnavul respectiv s
Iie ,ngrijit n Iamilie iar riscul de a recidiva s Iie mai mic.
0,00
3,00
10,00
13,00
20,00
23,00
M
a
s
c
u
l
l
n
l
e
m
l
n
l
n
M
a
s
c
u
l
l
n
l
e
m
l
n
l
n
M
a
s
c
u
l
l
n
l
e
m
l
n
l
n
M
a
s
c
u
l
l
n
l
e
m
l
n
l
n
M
a
s
c
u
l
l
n
l
e
m
l
n
l
n
M
a
s
c
u
l
l
n
l
e
m
l
n
l
n
sub 20 21-30 31-40 41-30 31-60 pesLe 61
Tu| burr| organ| c e Durata | nternr| |
s ub 1 an
Tu| burr| organ| c e Durata | nternr| |
1..5 an|
Tu| burr| organ| c e Durata | nternr| |
pes te 5an|
Figura 15. Distributia tulburrilor organice n functie de durata internrii
Studierea pe grupe de vrst a duratei de internare ne indic o
valoare ridicat (22,27) la grupa de vrst 21-30 de ani, pentru
sexul masculin si respectiv una mult mai mica (2,37) pentru grupa
de vrst 41-50 de ani, la sexul Ieminin, ambele raportate la durata
de internare de 1..5 ani. Durata de internare de sub 1 an prezint
valori Ioarte mici, nesemniIicative statistic, care pot Ii explicate Iie
prin unele diagnostice neconIirmate, Iie prin aparitia de boli grave,
cu risc vital la pacientii cu vrsta de peste 50 de ani. Durata de
internare de peste 5 ani prezint un oarecare interes mai ales la grupa
de vrst 21-30 de ani, la sexul masculin, la sexul Ieminin aceast
durat de internare Iiind necesar la doar cteva cazuri.
31
Capitolul 5. PERSPECTIVELE PE CARE LE DESCHIDE TEZA
Este pentru prima oar cnd se eIectueaz un studiu asupra
populatiei statistice reprezentat de acele persoane care au savrsit
diverse Iapte penale, avnd discernmntul critic abolit datorit
prezentei diIeritelor tulburri psihice. ncercarea de a ne raporta la
studii similare si la date comunicate anterior, cu privire la aceast
categorie de bolnavi a rmas, din pcate, Ir rezultate concrete.
Studiul nostru deschide un drum si oIer niste date de cercetare, care
pot reprezenta un element de comparatie si totodat un punct de
pornire, pentru orice ncercare ulterioar.
Teza ncearc s ridice vlul asezat peste aceast categorie de
bolnavi si s nlture stigmatul, care reprezint o problem sensibil
si, totodat, neglijat, care se datoreaz n special necunoasterii ei.
Propunere: desfyurarea unei campanii ,antistigma" n mass
media.
Prin extinderea cercetrii noastre la celelalte centre de
proIil din tar si prin desfurarea unor studii meta-analitice, s-ar
putea elabora un instrument comun de evaluare a riscului de recidiv
violent a acestor bolnavi, care s obiectiveze si s sustin decizia
luat de comisia de expertiz.
Propunere: elaborarea unei fiye de evaluare a factorilor de risc yi
de apreciere a riscului de recidiv.
IdentiIicarea Iactorilor de risc, n mediul Iamilial sau la
nivelul microgrupului social, implicati n aparitia comportamentului
delictual al bolnavului, poate argumenta si sustine desIsurarea unor
actiuni de colaborare dintre echipa terapeutic si autorittile locale
32
sau organizatiile nonguvernamentale de la nivel comunitar. Teza
oIer datele si poate reprezenta un suport n elaborarea unui model de
,Anchet social care s orienteze echipa terapeutic ce se ocup de
bolnav, cu privire la interventiile de consiliere a Iamiliei bolnavului.
Propunere: elaborarea unui model specific de ,Anchet social".
Teza poate reprezenta o justiIicare si un argument pentru
elaborarea unui ,Program national de tratament ambulator
obligatoriu, conIorm Art.113 CP, care s Iie derulat si prin
intermediul medicilor de Iamilie, acolo unde nu exist psihiatri.
Propunere: program najional de sntate derulat prin medicii de
familie, ,Tratament ambulator obligatoriu conf. Art.113 CP.
Teza readuce n discutie necesitatea procurrii si
introducerii n practica curent a unor instrumente (teste, scale) de
evaluare (ex. HCR-20), general acceptate de specialisii din lume.
Propunere: achizijionarea si adaptarea la condijiile din Romnia,
a unui instrument de evaluare a riscului de recidiv.
Teza evidentiaz necesitatea unor modiIicri legislative
privind, att n ceea ce priveste durata minim obligatorie de
internare, ct si cu privire la obligarea internrii pe timp ndelungat,
n spitalele teritoriale de cronici, a bolnavilor cu retard mintal care au
comis Iapte penale.
Propuneri:
1. stabilirea duratei minime de internare conf. Art.114 CP,
2. internarea oligofrenilor n spitalele teritoriale de psihiatrie
cronici conform Art.114 CP;
3. posibilitatea de aplicare provizorie a nlocuirii msurii de
siguranj a internrii cu obligarea la tratament ambulator.
33
Internarea nevoluntar este eIectuat, conIorm
prevederilor legii nr. 487 din 2001, atunci cnd bolnavul, datorit
tulburrilor psihice pe care le are si pentru c reIuz s Iac
tratament, se aIl el nsusi n pericol sau i pune pe cei din jur n
pericol. Dup ncetarea internrii nevoluntare, acesti bolnavi ar trebui
s Iie inclusi ntr-un program national de sntate, care s-i oblige la
eIectuarea, n ambulator, a unui tratament medicamentos.
Propunere: bolnavii care au avut internare nevoluntar, s fie
obligaji la tratament medical ambulator.
34
Capitolul 6. CONCLUZII
.1. Concluzii preliminare
6.1.1. Conclu:ii cu privire la intregul lot de bolnavi studiat
Profilului general al delincventului cu tulburri psihice:
brbat (86,3), din mediul rural (61,5), cu vrsta ntre 21 si 40 de
ani (55,29), cu violente n antecedente (50,24), Ir ocupatie
(91,82), Ir o Iamilie constituit (74,04), suIerind de o
tulburare schizoIreniIorm (41,1) sau o tulburare psihic organic
(51) si care Iace tratament sporadic sau de loc (93,03).
6.1.2. Conclu:ii privind eantionul `Tulburri schi:ofreniforme`
Profilul delincventului cu tulburri psihice
schizofreniforme: persoan solitar, Ir relatii stabile de cuplu
(74,7), avnd o tulburare de personalitate (60), Ir nici o
ocupatie (87,65), care nu urmeaz tratament corect (93,53),
provine din mediu rural (58,23) si care agreseaz Irecvent
persoanele din jur (47,65), cunoscute sau necunoscute.
6.1.3. Conclu:ii privind eantionul `Tulburri de dispo:iie`
Profilul delincventului cu tulburri de dispozitie: persoan
cstorit (51,43), care provine din mediul rural (65,7), cel mai
adesea Ir ocupatie (88,57), cu o structur de personalitate
emotional-instabil (65,71), cu repetate violente n antecedente
(71,43), care nu Iace tratament corect n 100 din cazuri, ajunge
Irecvent (66,4), dup consumul de alcool, s svrseasc delicte
minore (74,29), care nu aduc atingere integrittii persoanei.
35
6.1.4. Conclu:ii privind eantionul `Tulburri organice`
Profilul persoanei delincvente cu tulburri psihice
organice: necstorit (68,25), Ir ocupatie (95,27), provine din
mediul rural (64,93), Irecvent cu retard mental (52,13) sau cu
alte deteriorri psiho-cognitive grave, cu o tulburare organic a
personalittii si a comportamentului (81,4) si un mare grad de
recidivism (54,98), svrsind Irecvent (59,71), violente
obiectuale, violente care se produc (59,71) dup consum de alcool.
.2. Concluzii finale
1. n primul rnd s-a constatat Iaptul c, dintre cele 3
esantioane, persoanele cu tulburri psihice de tip schizofreniform au
svrsit, n proportia cea mai mare (47,65), Iapte care au adus
atingere integrittii Iizice a persoanei, Iapte care au Iost motivate
patologic (halucinator-delirant) (47,06), n conditiile neeIecturii
unui tratament continuu (93,53), Iiind Ir ocupatie (87,65), Ir
Iamilie (75,29) si, n cea mai mare parte, provenind din mediul
rural (58,23).
Din acest motiv, se impune elaborarea unui program national
de sntate, care s includ toate persoanele cu tulburri psihice de
intensitate psihotic (mai ales schizoIreniile), codiIicate cu codurile
F20 F29 si care s Iie preluate n asistent de centre de psihiatrie
comunitar, unde vor primi tratament, vor Ii antrenate n diIerite
activitti de terapie ocupational, vor eIectua psihoterapie de grup si
vor dezvolta relatii interpersonale. n acest Iel, Iactorii care s-au
dovedit a Ii cel mai puternic implicati n aparitia comportamentului
violent, la aceast categorie de persoane, vor diminua sau vor putea
chiar s dispar (279).
36
2. n al doilea rnd, esantionul care a inclus persoanele cu
tulburri de dispozitie s-a dovedit a Ii Ioarte redus ca mrime (7,9),
multe dintre aceste persoane Iiind cstorite (51,43), cu tulburri
de personalitate de tip emotional instabil (65,71), cosumatoare
constante de alcool (66,4), niciuna dintre ele (100), neIcnd un
tratament corect si continuu si care au svrsit, n mod repetat,
diIerite violente (71,43), procentul de violente Iizice asupra
persoanelor Iiind ns relativ redus (25,71).
Pentru aceast categorie de persoane, care au un suport
Iamilial si material bun ori satisIctor, se impun mai nti msuri de
instituire si de eIectuare continu a unui tratament medicamentos, n
special cu timostabilizatoare si luarea de msuri pentru a mpiedica
consumul de alcool.
3. Peste jumtate (52,13), din totalul persoanelor cu
tulburri psihice de cauz organic sau toxic, sunt retardri mintale
sau oligoIrenii, o proportie semniIicativ (92,42) neIcnd
niciodat vre-un tratament (68,25) iar ctiva Icnd tratament
sporadic (24,17), majoritatea dintre ei Iiind din mediul rural
(64,93), neavnd o ocupatie stabil (95,27) si neavnd o Iamilie
constituit (76,78). Aceste persoane cu deIiciente psiho-cognitive
diverse si n mare parte irecuperabile, (52,13 dintre ei Iiind cu
retard mintal de diIerite intensitti), au sanse reduse de recuperare
printr-o internare n spitalele de psihiatrie si pentru msuri de
sigurant. Datorit deIicientelor de tratare si de supraveghere n
Iamilie a acestor persoane, externarea lor din spital treneaz si
supraaglomereaz spitalul, crend diIicultti majore n ngrijirea
corespunztoare a celorlalte categorii persoane delincvente cu
tulburri psihice severe.
37
Bibliografie selectiv
1.Luria, A. R. (1973): The frontal lobes and the regulation of
behavior. In K.H. Pribram & A.R. Luria (Eds), Psychophisiology oI
the Irontal lobes (pp. 3-26). New York: Academic Press, 1973.
2.Goldstein, K. and Scheerer, M. (1941): Abstract and concrete
behavior. An experimental studv with special tests. Psychological
Monographs, 1941; 43: 1-151.
3.Goldstein, K. (1959): Functional disturbances in brain damage.
In: Arieti, S. (Ed.) American Handbook oI Psychiatry.Vol. 1.New
York: Basic Books, 1959; 39.
4.Alexander, G. E., Delong, M. R., Strick, P. L. (1986): Parallel
organi:ation of functionallv segregateg circuits linking basal ganglia
and cortex. Ann. Rev. Neurosci., 1986; 9: 357-381.
5.Dubois, B., Pillon, B., Sirign, A. (1994a): Fonctions integratrices
et cortex prefrontal che: lhomme. Dans: Seron X., Jeanrenaud M.
(eds.) Traite de neuropsychologie humaine. Bruxelles Mardaga,
1994; 453-469.
6.Pillon, B., Agid, Y., Dubois, B. (1996): Rolul ganglionilor ba:ali
in organi:area cognitiv i comportamental.n: Botez M.I. (ed.):
Neuropsihologie clinic si Neurologia comportamentului. Editia a-II-
a. Ed. Medical Bucuresti, 1996, pp. 303-320.
7.Spiers, P. A., Schomer, D. L., Blume, H. W., Mesulam, M. M.
(1985): Temporo-limbic epilepsv and behavior. In: Mesulam M.M.
(ed.): Principles oI Behavioral neurology. FA Davis Company,
Philadelphia, 1985, 289-326.
8.Green, 1. D. (1951): The comparative anatomv of the hvpophvsis
with special reference to its local blood supplv and innervation. Am.
J. Anat. 1951; 88: 225-231.
38
9.Siegel A, Edinger HM, Role of the limbic svstem in
hvpothalamicallv elicited attack behavior. Neurosci Biobehav Rev
1976; 7:395407.
10.Gillibert, 1.(1961): Genese, structure et origine de ltre. n Evol.
Psych., 1961, 4.
11.Nuttin, 1.(1971): La structure de la personnalite, P.U.F., Paris,
1971, p. 210 si 233-234.
12.Sherrington, C.S.(1933): The Brain and its Mechanism,
Cambridge, 1933.
13.Kreindler, A.(1976): Structura i functiile sistemului nervos
central, Bucuresti, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romnia,
1976, p.391.
14.Karl, Pierre (1976): Les bases neurophvsiologiques des
processus de motivation, n 'Journal de physiologie, Paris, Ed.
Masson, nr. 4, t. 72, 1976, p. 503.
15.Cioclei, V.(1999): Mobilul n conduita criminal, Editura ALL
BECK, Bucuresti, 1999.
16.Pradines, M. (1986) :Traite de Psychologie Generale, Tome I,
Ed. P.U.F.,1986, p.80.
17.Nuttin, 1. (1991): Theorie de la Motivation Humaine Du besoin
au profet daction, 3-eme, Ed. P.U.F.,Paris, 1991, p. 34.
18.Kinberg, Olof(1959): Les problemes fondamentaux de la
criminologie, Paris, Ed.Cujas, 1959, p. 214 si 218.
19.Scripcaru Gh. et al. (2002) : Psihiatrie medico-legal, Editura
Polirom, 2002, Iasi.
20.Bowlby, 1. (1996): Attachment and Loss. Hogart Press, Londra,
1996.
21.Durkheim (1952): Suicide. A Studv in Sociologv. London:
Routledge and Kegan Paul (First pub. 1897), 1952.
39
22.Mihalache I. (1998): ,Discernmantul parametru de
normalitate psihic i responsabilitate furidic. n: Chirit V.,
Boisteanu P., Astrstoaie V. (sub red.) ,Comportamentul deviant n
relatiile socio-Iamiliale, Edit.Psihomnia, Iasi, 1998, p204-212.
23.Dragomirescu T.V.(1995): Experti:a medico-legal psihiatric.
n: 'Tratat de medicin legal, sub red. Belis V., Editura Medical,
Bucuresti, 1995, Vol. 2, 693-790.
24.XXX - HGR nr. 774 din 07.09.2000 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a dispo:itiilor OG nr. 1/2000 privind
organi:area activittii i functionarea institutiilor de medicin
legal, cu modificrile ulterioare HG 1204/2002 i Legea 271/2004,
Monitorul oIicial al Romniei, Partea I, nr. 459/19.09.2000.
25.XXX - Ordin pentru aprobarea Normelor procedurale privind
efectuarea experti:elor, a constatrilor i a altor lucrri medico-
legale nr. 1.134/C/ 25.05.2000 al Ministerului Justitiei i nr.
255/04.04.2000 al Ministerului Snttii i Familiei , publicat n
Monitor OIicial al Romniei, Partea I, nr. 459/19.09.2000.
26.Albernhe, T. et Tyrode, Y. (1994): Pratique Medico-Legale. n
'Legislation en Sante Mental, Tome III, Imprimerie Rey,
Villeurbanne, France, 1994, p. 319.
27.Baker, E.(1993): Dangerousness, Rights, and Criminal Justice,
The Modern Law Review, 56, July 1993, pp.228-247.
28.Mathiesen, T. (1965): The Defences of the Weak. A Sociological
Studv of a Norwegian Correctional Institution London. Tavistack
Publications, 1965.
29.Bonta, 1., Harman, R.K., Hann, R.G., Cormier, R.B. (1996):
The prediction of recidivism among federallv sentenced
offenders. A re-validation of the SIR scale. Revue cnnadienne de
criminologie, 1996, 38: 61-79.
40
30.Monahan, 1.A. (1984): The prediction of violent behavior.
Toward a second generation of theorv and policv. American
Journal oI Psychiatry, 141, 1984, p.10-15.
31.Harris, G.T., Rice, M.E. et Quinsey, V.L. (1993): Jiolent
recidivism of mentallv Disordered offenders. The
development of a statistical prediction instrument, CriminalJustice
and Behavior, Nr. 20, 1993, p. 315-335.
32.Ross, D.1., Hart, S.D. et Webster,C.D.(1998): Aggression in
Psvchiatric Patients. Using The HCR-20 to Assess Risk for Jiolence
in Hospital and in the Communitv, Port Coquitlam, BC, Canada :
Riverview Hospital Impulsivity Project, 1998.
33.Hill, C. D.,Rogers, R. Et Bickford, M. E. (1996): Predicting
aggressive and sociallv disruptive behavior in a maximum
securitv forensic hospital, Journal oI Forensic Sciences, 1996, 41,
56-59.
34.Exner, 1.(1993): The Rorschach. A Comprehensive
Svstem.(Vol.1; 3rd ed.). New York.
35.Van Gijseghem, H. (1996): Levaluation du presume agresseur
denfants. n J. Aubut (Ed.), Le rle du temoin expert: Determination
de la culpabilite chez l`agresseur sexuel (pp.53-89). Montreal:
Cheneliere/Mac Graw Hill, 1996.
36.Mihalache I., Ludat M.T. (2001): ,Infractiunea, stigmat i
factor de cen:ur al comportamentului bolnavului cu periculo:itate
social i reintegrarea sa socio-familial. n: Carmen Covrig,
Zichil G., Turcu I., Cornutiu G., Selaru M., Boisteanu P. (sub red.),
Coordonate actuale ale reintegrrii bolnavului psihic, Ed. Babel,
Bacu, 2001.
41
LISTA DE LUCRRI STIINTIFICE PUBLICATE IN EXTENSO
N REVISTE SI VOLUME DE SPECIALITATE DIN TAR
1. Mihalache, I., Roxana Chirit (2010): ,Evaluation of relapse
risk at delinquents with mood disorders and with the safetv
measure of hospitali:ation`. Bulletin oI Integrative Psychiatry,
New Series, Edited by ,Socola Clinical Psychiatry Hospital oI
Iasi, An XVII, Nr. 2(45).ISSN 973-9375-08-1(cotat CNCSIS
B).
2. Mihalache I., Roxana Chirit (2010): ,Assessment of the risk
of recurrences at delinquents with schi:ophrenia tvpe disorders
and with the safetv measure of medical admission`. Bulletin oI
Integrative Psychiatry, New Series, Edited by ,Socola Clinical
Psychiatry Hospital oI Iasi, An XVI, Nr. 1(44), p.60-78. ISSN
973-9375-08-1 (cotat CNCSIS - B).
3.Mihalache I., Roxana Chirit (2009): ,Prolegomena in
appraising the recurrence risk of vhe mentallv disordered
offenders bv the safetv measure of hospital admission. Bulletin oI
Integrative Psychiatry, New Series, Edited by ,Socola Clinical
Psychiatry Hospital oI Iasi, An XV, Vol. XIV, Nr. 3(42), p.30-33.
ISSN 973-9375-08-1 (cotat CNCSIS - B).
4.Mihalache I., Frasin M. (2007): ,Evaluation risk of violence
for psvchic patients.Bulletin oI Integrative Psychiatry, New
Series, Edited by ,Socola Clinical Psychiatry Hospital oI Iasi, An
XIII, Vol. XII, Nr. 4(35), p.104-107. ISSN 973-9375-08-1.
5.Mihalache I., Armayu V. (2005): ,Evaluarea i predictia
periculo:ittii bolnavului psihic. Buletin de psihiatrie integrativ,
Editat de Spitalul de psihiatrie ,Socola Iasi, 2005, An XI, Vol. X,
nr.1(24), p.163-170. ISSN 973-9375-08-1.
42
6.Mihalache I., Melinte S. (2004): ,Mecanisme i structuri
limbice implicate in comportamentul normal i patologic.
Buletin de psihiatrie integrativ, Editat de Spitalul de psihiatrie
,Socola Iasi, 2004, An X, Vol. IX, nr.3(21), p.47-52. ISSN 973-
9375-08-1.
7.Mihalache I., Melinte S. (2004): ,Ganglionii ba:ali i
implicarea lor in comportament. Buletin de psihiatrie integrativ,
Editat de Spitalul de psihiatrie ,Socola Iasi, 2004, An X, Vol.
VIII, nr.4(18), p.125-128. ISSN 973-9375-08-1.
8.Mihalache I. (2003): ,Consideratii cu privire la
comportamentul homicidar al bolnavului psihic. Buletin de
psihiatrie integrativ, Editat de Spitalul de psihiatrie ,Socola Iasi,
2003, An IX, Vol.VIII, nr.1(15), p.153-159. ISSN 973-9375-08-1.
43
Curriculum Vitae
Nume: MIHALACHE
Prenume: IOAN
Domiciliu stabil : Iayi, Sos. National, Nr. 194, Bloc D,
Sc. D, Etaj 7, Ap. 27
TeleIon Iix: 0332802065; TeleIon mobil: 0745528849
Mail: ioanmihalacheyahoo.com
Experienta profesional
2003 - yi n prezent, medic primar psihiatrie, seI sectie, Clinica IV
Acuti, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,Socola Iasi, care include si
,Compartimentul de Psihiatrie Expertal;
2000 - 2003 - Director General, Spitalul de psihiatrie si pentru
msuri de sigurant ,Pdureni, comuna Grajduri, Judetul Iasi;
1999 - 2003 medic primar, seI sectie, Spitalul de psihiatrie si
pentru msuri de sigurant ,Pdureni, comuna Grajduri, Judetul
Iasi;
1988 medic primar, seI sectie PneumoItiziologie si Psihiatrie,
Sectia exterioar Grajduri a Spitalului clinic de Psihiatrie ,Socola
Iasi;
1997 medic primar psihiatrie, sectia exterioar Grajduri a Spitalului
Clinic de Psihiatrie ,Socola Iasi;
44
1988 - 1997 medic specialist psihiatru n sectiile exterioare
Rducneni si apoi, din anul 1993, Grajduri, ale Spitalului Clinic de
Psihiatrie ,Socola Iasi;
1987 - 1988 medic specialist psihiatru, Policlinica Gharian, Libia;
1985 medic specialist, sectia exterioar Rducneni, Spitalul Clinic
de Psihiatrie ,Socola Iasi;
1982 - 1985 medic secundar psihiatrie, Spitalul orsenesc Dorohoi,
judetul Botosani;
1981 - 1982 medic medicin general, DMC Cozmesti, judetul
Iasi;
1978 - 1981 medic stagiar Spitalul judetean Bacu si Spitalul clinic
de Psihiatrie ,Socola , Iasi;
1972 - 1978 Facultatea de Medicin General, I.M.F. Iasi.
Principalele activitti yi responsabilitti
Asistenta psihiatric a persoanelor cu tulburri psihice, evaluri si
expertize psihiatrice;
Activitti de management sanitar, de coordonare, ndrumare si
control a a personalului medical si de ngrijire, la nivel de sectie
clinic;
Activitate de expertiz n cadrul comisiei de expertiz medico-
legal psihiatric care Iunctioneaz la Spitalul de psihiatrie si pentru
msuri de sigurant ,Pdureni, jud. Iasi;
Delegat din partea Comisiei de Psihiatrie a Ministerului Snttii,
n perioada 2002 2006, n ,Comisii de evaluare a bolnavilor asistati
n spitalele pentru msuri de sigurant din tar si a conditiilor de
ngrijire si tratament.
45
Educatie yi formare
2007 - 2008 Atestat de studii complementare n ,Managementul
Serviciilor de Sntate, Seria C/No.022043/20.05.2008.
Competente n domeniul managementului serviciilor de sntate.
2007 CertiIicat de absolvire cursuri postuniversitare de
perIectionare ,Metodologia efecturii expertizei medico-legale n
raport cu noua legislajie privind sntatea mintal n Romnia,
Serie F, Nr. 0002161, nregistrat cu nr. 2161 la 06.04.2008.
Universitatea de Medicin si Farmacie ,Carol Davila, Bucuresti,
Medicin Legal.
2004 Curs postuniversitar ,Principii etico-juridice yi evaluri
medico-sociale n asistenja expertal psihiatric, CertiIicat Seria D
Nr. 0029621, nregistrat cu nr. 3028 din 07.10.2004. Universitatea de
Medicin si Farmacie ,Gr. T. Popa, Iasi.
1999 Formare postuniversitar n domeniul terapiei
medicamentoase moderne ,Introducere n Aeurochimia
psihiatric, CertiIicat Seria A, Nr. 108322, nregistrat cu nr. 65015,
la data de 14.12.1999, Institutul de PerIectionare Postuniversitar a
Medicilor si Farmacistilor.
1987 Formare postuniversitar n domeniul terapiei moderne
,Implementarea elementelor de terapie ocupajional yi
ergoterapie, Adeverinta Seria A, Nr. 02680, nregistrat cu nr.
17930, la data de 27.06.1987. Centrul de PerIectionare a Personalului
Sanitar Superior.
Informatii suplimentare
Autor si co-autor a peste 40 de lucrri stiintiIice comunicate si/sau
publicate.
Co-autor de carte: Boiteanu P., Andrei R., Mihalache I. ,Socola o
stare de spirit. 195-25`. Ed. Cantes, Iasi, 2005.
46
Medaliat cu Ordinul ,Meritul Sanitar n grad de ,OIiter prin
Decret prezidential Nr. 1102, din 10.12.2004, Presedintele Romniei.
Membru n Colegiul Medicilor din Romnia.
Membru n Asociatia Psihiatric Romn si n WPA (World
Psychiatric Association)
Limbi strine: Iranceza si engleza.