Carbunele

De mii de ani, medicina populara trateaza anumite boli cu

carbune de lemn. Astazi, pe la sate, babele il folosesc in
descantece de deochi, dar carbunele are si virtuti terapeutice
reale. tiau ei, stramosii nostri, ce stiau, cand luau din vatra
un taciune si-l dadeau bolnavului, fie om sau animal, sa-l
inghita. Durerea de burta trecea pe loc. In farmacii, se gaseau
pana nu demult niste pastile negre pe care le luam in caz de
balonare acum se gasesc si pastille albe. Ele contin, de fapt,
carbune activ, un remediu natural valoros in terapia bolilor,
recunoscut si de medicii alopati. Astazi, carbunele vegetal nu
mai e folosit ca atare, fiind inlocuit de medicamente
sofisticate si extrem de scumpe. Dar studii recente au aratat
ca tot carbunele de lemn este mai efficient.Cel mai bun
carbune pentru terapie este cel obtinut din lemn de tei..
Carbunele vegetal combate balonarea si infectia cu
microorganisme, elimina aciditatea excesiva. Ajuta in enterite,
colite de fermentatie si putrefactie, diaree si toxiinfectii alimentare.
Carbunele este recomandat atit pentru oameni cit si pentru
animale. si pentru animale.

Diamantul este un mineral nativ i n acelai timp o piatr
preioas. Din punct de vedere chimic este una din formele de
existen ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul
amorf (grafitul) i fulerenele.
Duritatea sa variaza n funcie de gradul de puritate a cristalului.
Din cauza duritii ridicate, cristalele de diamant pot fi lefuite
numai cu pulbere de diamant i din fulerit.
Denumirea de diamant provine din limba franceza
"adams" , ce se traduce prin :"de nenvins",
"indestructibil". n latina clasic Plinius atribuie o denumire
asemntoare safirului. Denumirea diamantului era bine
cunoscut n antichitate. n India se numea "irra", iar in sanscrit i
se spunea "vajira", cuvnt ce definea tot ceea ce era dur.
Arabii i spuneau "al-mas" - adic "cel mai dur", de unde vine i
denumirea slav de "almaz" (diamant).
Iar in 800 .Hr. a avut loc descoperirea primelor diamante.
Diamantele iau natere la adncimi mari (150 km), unde sunt
temperaturi (1200-1400 C) i presiuni ridicate. Rocile mam (de
nsoire) a diamantului sunt Peridotit i Eklogit sau in vulcani, sunt
roci bogate n gazeKimberlite i Lamproite; acestea transport la
erupia vulcanului i diamant (topit) sau fragmente din mantaua
scoarei pmntului. Formndu-se n aceste condiii, grafitul sau
diamantul, aceasta este determinat de timpul de rcire.
Diamantele se pot exploata din rocile nsoitoare prin minerit de
exemplu Namibia, Africa de Sud sau se separ din aluviunile
(depunerile) apelor curgtoare (deertul, sau rmul african).
Trile unde se gsesc diamante n cantiti mai importante
sunt: Rusia, Botswana, Australia, Congo, Canada, Africa de
Sud, Angola, Namibia, Sierra Leone, Ghana, Tanzania i Brazilia.