Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 in Trgul de

Floci sau Drgoesti si a decedat la 9 august

1601, Turda. A fost ban de Mehedinti,
stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi
domnitor al Trii Romnesti si, pentru o
scurt perioad n 1600, conductor de
facto al tuturor celor trei tri care formeaz
Romnia de astzi: Tara Romneasc,
Transilvania si Moldova.
Mihai Viteazul, portretul de la Praga, din anul
1601
Victoriile mpotriva Imperiului otoman

Aderarea Trii Romnesti la "Liga Sfnt" a condus la izbucnirea (13

noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldat cu suprimarea
creditorilor levantini si a ntregii garnizoane otomane stationat n
Bucuresti. Pe acest fundal, Mihai porneste o ofensiv general
mpotriva naltei Porti, atacnd cettile turcesti de pe ambele prti
ale Dunarii (Giurgiu, Hrsova, Silistra). Urmeaz o serie de victorii
mpotriva ttarilor si turcilor (Putineiu, Stnesti si Serptesti)
culminat cu incendierea Rusciukului.
Datorit recunoasterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de ctre
Aron Vod si succesorul su, Rzvan Stefan, Mihai trimite o
delegatie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic
relatiile munteano-transilvnene. Nerespectnd porunca
domnitorului, delegatia de boieri condus de mitropolitul Eftimie
negociaz si semneaz la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu
Bathory prin care Mihai devenea de fapt loctiitorul acestuia pe
propriul su tron (din Tara Romneasc). Puterea revenea astfel
Sfatului Domnesc alctuit din 12 boieri de rang inalt.
Mihai Viteazul obtine contra turcilor victoria la Clugreni - 13/23
august 1595 (evocat n mod strlucit n poemul "Pasa Hassan" al
poetului George Cosbuc). Contraofensiva otoman l forteaz s se
retrag temporar n munti, asteptnd sprijinul lui Sigismund Bathory.
Mihai Viteazul ncepe, cu sprijin transilvnean si moldovean
eliberarea oraselor Trgoviste (5-8 octombrie 1595), Bucuresti (12
octombrie 1595) si Giurgiu (15-20 octombrie 1595).
Unirea trilor romne
Consolidarea Unirii
Stema lui Mihai Viteazul dup Unirea trilor romne
Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de msuri:
adopt aceeasi stem pentru toate teritoriile (trile romne)
construieste o biseric ortodox la Alba Iulia
acord anumite nlesniri preotilor si iobagilor romni numeste ca
mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop.
Destramarea unirii
Contextul international era complet nefavorabil Unirii. Puterile vecine
vedeau n noul stat o contradictie cu interesele proprii. Habsburgii si
vedeau amenintate planurile de meninere a Transilvaniei n sfera de
influent, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei,
iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunrii la Tara
Romneasc. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formul
puternic, capabil s schimbe raportul de forte din regiune. Existau
ns si conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor
maghiari din Transilvania care nu acceptau msurile impuse de noul
Domn
Forat s ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul mpratului Rudolf al
II-lea, care, n contextul renscunarii lui Sigismund Bathory pe
tronul Transilvaniei, accept s-l susin pe romn. mpreun cu
generalul Basta, Mihai pornete campania de recucerire a
teritoriilor romneti. Prin victoria de la Guruslu (3 august 1601),
voievodul valah l ndeprteaz pe Bathory din Transilvania.
Continu prin a recupera ara Romneasc gonindu-l pe Simion
Movil de pe tron. n aceste condiii, se ntrezreau perspectivele
unei noi uniri romneti, perspectiv ce nu convenea mpratului
habsburgic, Rudolf al II-lea.. domn al rii Romneti i Ardealului
i Moldovei."
Din ordinul su se pune la cale nlturarea fizic a
domnitorului romn, i la 9/10 august 1601, la
3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de
generalul Gheorghe Basta (vezi Mormntul lui
Mihai Viteazul). Capul su este luat de unul
dintre cpitanii domnitorului i nmormntat de
Radu Buzescu la Mnstirea Dealu, lng
Trgovite. Pe lespedea sa de piatr de la
Mnstirea Dealu st scris: "Aici zace cinstitul i
rposatul capul cretinului Mihail, Marele
Voievod, ce au fost domn al rii Romneti i
Ardealului i Moldovei."
ntreaga crestintate balcanic l-a privit ca pe un eliberator,
iar dup moartea sa, n hrtiile gsite sub pern, s-a aflat o
scrisoare n care acesti crestini l numeau Steaua lor
rsritean.
Proiect la istorie realizat de Vetrila Cristi, cl. IX-a, CNITV