Idei de lucru cu copiii cu autism

Cnd m nvrteam mereu si mereu, ca un ventilator, fceam asta pentru ca era singurul
mod prin care mi simteam corpul ca un ntreg. Dac cineva m oprea din nvrtit nu mai
eram un ntreg, ci bucti separate: aici o mna, aici un picior. Astfel povesteste Tito
a!as"i, un biat cu autism din #ndia, n cartea sa Dincolo de tcere. Tito este unul dintre
copiii cu autism care a rspuns la metoda intitulat comunicare facilitat, ba$at pe
folosirea calculatorului n terapie. Cartea lui de$vluie conflictele unui copil care vede
lumea ca fragmentat, imprevi$ibil si ametitoare.
%ncercnd s vedem lumea prin oc&ii copilului cu autism, vom crea o legtur adevrat
cu el si vom fi capabili s gsim ceea ce lipseste n acel univers.
'evoia de structur
espectarea nevoii acute de ordine a copilului cu autism trebuie s constiutuie un
principiu n educatia acestuia. %n general o persoan cu autism nu poate crea ordinea n
lumea n care trieste: e ceva dincolo de puterile ei. De aceea ordinea trebuie s vin din
afar( trebuie s fie creat de ctre noi pentru ei. #at cum: $iua s fie mprtit n
secvente( ne tre$im, ne splm, micul de!un, s.a.m.d. )au: dup ora de citire copilul
marc&ea$ csuta corespun$toare semnului citire si stie c urmea$ pau$a. Astfel,
fiecare moment al $ilei este numit si deci controlabil.
*oarte eficient ar fi un fel de orar vi$ual n care secventele sunt nu doar numite, ci si
repre$entate printr(o imagine simpl +persoanele cu autism receptionea$ mai bine
informatia vi$ual dect cuvntul,. - variant este cea a unui orar mobil, cu cartonase,
pe care copilul le manipulea$, ase$ndu(le n ordine de(a lungul $ilei.
Cuvintele structur si vi$ual sunt cuvinte c&eie n proiectarea unei interventii
educationale pentru copiii cu autism. epre$entarea vi$ual si n pasi secventiali este
metoda general prin care copiii cu autism ncep s nvete regulile de supravietuire n
societate, ca de e.emplu: salutul, traversatul str$ii, mersul la cumprturi, etc. Dac, de
e.emplu, nainte de a se duce la culcare, copilul cu autism si aran!ea$ un orar vi$ual al
principalelor activitti pentru a doua $i, atunci va adormi n sigurant, cci are mai mari
sanse s controle$e viitorul apropiat.
/rin crearea unui mediu stabil, ordonat si sigur, lumea devine previ$ibil si mai putin
nfricostoare pentru copilul cu autism.
Dieta sen$orial
Copiii cu autism nu se simt conectati cu propriul corp, datorit unui scurt(circuit la nivel
sen$orial: cile de interpretare a informatiei sen$oriale sunt perturbate. Dieta sen$orial
este interventia terapeutic inclus n programul educational al copilului cu autism cu
scopul de a oferi e.periente controlate de e.plorare a lumii prin toate simturile, dar n
special pe cale tactil. Acest tip de terapie, prin e.ercitii si activitti sistematice, are ca
efect constienti$area de ctre copilul cu autism a propriului corp si a po$itiei corpului n
spatiu.
%ntr(un program educational care foloseste interventia sen$orial, fiecare elev are n orar
activitti de stimulare sen$orial de obicei de cte 01 minute de cte 2 ori pe $i, n
fiecare $i la aceleasi ore. 3.emple de stimulri de acest tip ar fi: masa! cu o perie moale
pe mini, spate, picioare, purtarea de greutti n spate +e.ist veste special construite cu
acest scop, dar acelasi efect poate fi obtinut prin plimbarea cu un rucsac greu n spate,,
modela! n plastilin sau lut, cutarea de !ucrii sau mone$i ascunse n ldite umplute cu
seminte de gru sau boabe de fasole, mestecat gum, srituri, etc.
#deea de ba$ a acestei interventii este oferirea prile!ului de integrare la nivel sen$orial a
informatiei despre lumea ncon!urtoare +te.turi, forme, mirosuri,, ca nceput al nvtrii
si al contactului cu realitatea.
'u n ultimul rnd, acest tip de interventie calmea$ sistemul nervos si vine n
ntmpinarea problemelor sen$oriale caracteristice copiilor cu autism +&ipersensibilitate
sen$orial pn la evitare sau insensibilitate, autostimulare, &iperactivitate, etc.,.
Anumite cercetri au demonstrat c&iar c dieta sen$orial, aplicat n mod consistent si
adecvat, ameliorea$ tulburarile de comportament ale copilului cu autism +dup cum
mentionea$ Temple 4randin n lucrarea Cu etic&eta de autist,.
Controlul comportamentului: re(compensa
5ulti dintre copii cu autism pot pre$enta tulburri de comportament. 'eavnd structura
verbal(social prin care s articule$e ceea ce simt, ei se vor e.prima prin tipete,
agresarea celor din !ur, a$vrlirea de obiecte, etc. Comportamentul agresiv al copilului
cu autism nu este o form de reavoint, ci este cel mai bun rspuns +din perspectiva lor,
pe care l pot avea la ceea ce li se ntmpl n acel moment. Cel mai bun rspuns al
educatorului este s(l nvete pe copilul cu autism s nlocuiasc acel comportament
agresiv cu un alt rspuns, adecvat social.
Controlul comportamentului este foarte eficient dac este fcut ntr(o manier po$itiv,
prin recompensarea continu si sistematic a ceea ce este acceptabil. De e.emplu: dac
un copil care tip, atac alti copii sau pur si simplu a$vrle obiecte va primi cte o
recompens pentru $ilele n care are un comportament acceptabil, la un moment dat cu
sigurant va arta semne de ameliorare. - conditie este monitori$area sistematic, pentru
nceput, a momentelor n care comportamentul lui este acceptabil.
3.emplu de interventie: pentru fiecare or +sau $i 6 unitatea de timp trebuie gsit
functie de gravitatea comportamentului, n care copilul reuseste s nu fie agresiv, va
primi un abtibild sau un cartonas de felicitare. Dac va colectiona 2 +sau mai multe, ceea
ce, de asemenea, depinde de gravitatea comportamentului si de nivelul de de$voltare,,
atunci n sc&imbul acelor cartonase 7 abtibilduri va avea dreptul de a participa la
activitatea preferat, la o iesire n oras sau !ocul cu un obiect dorit, etc. Aceste
recompense trebuie s fie n legtur cu ceea ce i place copilului respectiv, cu nivelul lui
de de$voltare si s fie productoare de plcere: po$e pe care le colectionea$, mncarea
preferat, e.tra(timp de !oac, etc.
Creativitatea si intuitia ne vor a!uta s gsim ceea ce merge n ca$ul fiecrui copil n
parte. 5otivarea prin recompense este posibil nu doar la nivel individual, ci si la
nivelul ntregii clase: vi$itarea unui mu$eu sau mersul la film, etc, pot fi promise ca
recompens atunci cnd toti copiii vor colectiona un numr dat de cartonase de bun
purtare.
#mportant este oferirea unui indiciu vi$ual, ca de e.emplu o imagine( pu$$le cu mu$eul
sau obiectivul de vi$itat, la care profesorul mai adaug o parte n $ilele n care ntreaga
clas are comportament acceptabil. Atunci cnd pu$$le(ul este complet, acesta este un
indiciu c toat clasa merit s participe la e.cursia(recompens. 3.emplele, binenteles,
pot varia.
Asociatia pe care urmrim s o crem astfel n mintea copilului este simpl:
comportament acceptabil egal plcere7 recompens.
Cum s rspundem la ciudteniile unui copil cu autism8
Copiii cu autism de$volt fi.atii pe obiecte, persoane, persona!e din crti sau
perseverea$ cu aceleasi miscri la infinit, etc. *i.atia pe care un copil cu autism o
de$volt nu trebuie inter$is, ci gndit ca un nou nceput. Conceperea programului
educational trebuie s se fac avnd ca ba$ pasiunile, interesele si fi.atiile copilului cu
autism. De e.emplu, cu un copil cu autism cu fi.atie pe pesti se pot folosi pesti decupati
ca s nvete operatiile aritmetice, forme geometrice, mrimi, miscri specifice, s
participe ntr(un !oc pe aceasta tema, etc.
Dac fi.atiile lor a!ung s perturbe participarea n clas la un nivel considerabil +sunt
distructive sau consum foarte mult timp, nct copilul nu poate participa la alte
activitti,, atunci trebuie luat n considerare nlocuirea compor(tamentului. /unctul de
plecare ar fi ncercarea de a vedea prin oc&ii lor de ce fac ceea ce fac si de a inlocui
treptat ceea ce e nepotrivit cu ceea ce ar fi acceptabil. 'u putem s inter$icem un
comportament dac nu avem cum s(i nvtm s nlocuiasc acel comportament cu altul
care satisface aceeasi nevoie +n ca$ul lui Tito, acea cutare a unittii corpului prin
nvrtire continu, ca un ventilator, a fost cu succes nlocuit cu e.plorarea sen$orial a
propriului corp prin e.ercitii specifice "inetoterapeutice,.
- educatie creativ a copilului cu autism, care foloseste fi.atiile lor in manier po$itiv,
acceptabil, poate avea re$ultate uimitoare. Am ntlnit o tnr cu autism de 09 ani,
foarte agresiv, care a de$votat o fi.atie pe povestea Alb ca :pada. epeta n mod
mecanic si continuu pasa!e ntregi din poveste si cteodat, total pe neasteptate, agresa
persoanele din !ur. Ascultarea, timp de 0; minute, a unui CD cu mu$ica din filmul Alb
ca :pada a devenit recompensa ei la sfrsitul orelor, n fiecare $i n care reusea s nu fie
agresiv, iar acest lucru s(a dovedit a fi foarte eficient.
Copilul cu autism este cel mai bun profesor al nostru ( tot ce vine din lumea lor trebuie
s fie un indiciu care s ne a!ute s construim comunicarea cu ei.
<aiatul meu este frumos
Ce este autismul8 Autismul este biatul meu, iar biatul meu este frumos=( acestea
sunt cuvintele prin care un tat al unui copil cu autism rspundea la o ntrebare care i(a
fost adresat ntr(o conferint pe tema autismului +e.emplul este preluat din cartea
Demistificarea e.perientei autiste, autor >. )tillman,.
Dac autismul este dificil pna la e.asperare pentru cei ce asist o persoan cu autism,
nu trebuie uitat c e.ist o mare frumusete si gratie n fiecare individ cu autism.
5intea desc&is, capacitatea de a iubi si asuma riscuri, creativitatea sunt caracteristicile
esentiale care ar defini o persoan dornic s cldeasc un drum spre mintea si sufletul
unui copil cu autism.