1

Adolf Hitler
Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria d. 30 aprilie 1945, Berlin)
a fost un om politi, lider al !artidului "unitores #erman $a%ional&
'oialist (NSDAP), anelar al #ermaniei din 1933, iar din 1934 ondu(tor a)solut (Fhrer)
al #ermaniei. A*uns la putere +n 1933, liderul mi,(rii na-iste, .itler, a dus o politi( de
pre/(tire ,i de delan,are a elui de al 0oilea 1(-)oi "ondial, preum ,i de punere +n
apliare a unui plan na%ionalist ,i rasist de e2terminare +n mas( a e3reilor ,i altor 4inde-ira)ili5
din 6uropa, preum ,i de li7idare a ad3ersarilor politii din #ermania. 8n anul 1938
amerianii l&au delarat omul anului.
92:
Tineretea
Adolf .itler s&a n(sut la 20 aprilie 1889 +n Braunau am Inn, +n partea de 3est
a Austriei. ;at(l s(u, Alois '7i<l/ru)er, era 3ame, ,i lura la frontiera dintre #ermania ,i
Austria, aproape de Braunau. !otri3it unui -3on, Alois ar fi fost fiul natural al ne/ustorului
+nst(rit e3reu =ran<en)er/er (din #ra-), +n slu*)a (ruia munea mama sa, Anna&"aria
.iedler. 8ns( aest fapt nu a putut fi onfirmat. $u au fost /(site doumente are s( ateste
e2isten%a lui =ran<en)er/er, nii ( mama lui .itler ar fi lurat +n #ra- +n perioada rele3ant(.
93:
0up( toate pro)a)ilit(%ile, -3onul a fost lansat de /u3ernatorul /eneral na-ist al !oloniei din
timpul elui de Al 0oilea 1(-)oi "ondial .ans =ran<.
94:
Alois ,i&a s7im)at numele +n .itler,
dup( numele de fat( al )uniii, .>ttler, ?t ,i dup( numele tat(lui s(u 3itre/, @o7ann&#eor/
.iedler & toate trei fiind 3ariante ale aeluia,i nume de familie, osila%iile orto/rafie fiind puse
pe seama notarilor. '7im)area numelui de familie a fost +nt(rit( de +mpre*urarea ( la un
moment dat, @o7ann&$epomu< .iedler, fratele mai t?n(r al tat(lui 3itre/, a reunosut
testamentar ( el era de fapt tat(l lui Alois '7i<l/ru)er. A treia so%ie a lui Alois a fost Alara
!Bl-l, o 3eri,oar( a lui Alois. 0in aeasta (s(torie au re-ultat ,ase opii, dintre are au murit
patru ,i au supra3ie%uit numai Adolf ,i !aula (n. +n 1893). 0in au-a -3onurilor ( ar fi a3ut
ori/ine e3reias(, preum ,i din au-a e2isten%ei ?tor3a rela%ii inestuoase printre rudele
apropiate ale lui (3e-i ,i pre-umti3a rela%ie amoroas( dintre el ,i nepoata sa, #eli 1au)al),
.itler a (utat s( asund( multe am(nunte despre ori/inea sa ,i rudele sale, dintre are
?te3a au fost internate +n Austria +n ospiiu (3. Aers7aC ,i al%i autori speiali-a%i +n )io/rafia
lui .itler).
8n ,oala primar(, Adolf .itler a fost un ele3 )un. 8ns( la /imna-iu, +n Din-, nu s&a
remarat. !otri3it das(lilor lui, a fost 4ele3 inteli/ent, dar f(r( niio dorin%( de mun(5. $u +i
pl(eau ,tiin%ele naturale ,i matematia, era +nlinat mai mult (tre arte. 8n190E, la 18 ani,
Adolf a3ea am)i%ii s( de3in( un pitor, a marii lui idoli. 0up( moartea p(rin%ilor, s&a mutat
+n 190E la Fiena, unde a e,uat de ?te3a ori la e2amenele pentru admiterea la Aademia de
Arte =rumoase. "oartea mamei sale (21 deem)rie 190E) l&a marat mult. 0up( um afirma
el +nsu,i, 4Alara .itler a fost sin/ura femeie pe are am fost +n stare s( o iu)es5. 0o3ada
poate fi un poem sris +n memoria mamei sale. ;imp de ,ase ani a dus o 3ia%( mi-er( +n ele
1
2
mai s(rae artiere ale ora,ului, sin/ura surs( de 3enit fiindu&i ilustratele u diferite l(diri din
Fiena, pe are le pita ,i 3indea +n afenele.
Da Fiena a f(ut uno,tin%( u onep%iile e2tremiste pe are a3ea s( le pun( +n apliare
dup( e a de3enit anelar al #ermaniei. !rintre preursorii ideolo/ii, autori ai unor teorii ,i
disursuri ,o3ine, antisemite, rasiste are l&au influen%at au fost ideolo/ul antisemit, rasist,
oultist ,i esro @Br/ Dan- 3on Die)enfels, a3alerul #eor/ 1itter 3on '7Bnerer, liderul
4"i,(rii !an/ermane5 (Alldeutsche Bewegungsau Alldeutscher Verband), o /rupare politi(
na%ionalist&,o3in(, ,i primarul Fienei, Aarl Due/er, fondatorul unui partid re,tin de orientare
3irulent antisemit(. 62asperat de eea e el, .itler, perepea a fi 3(-ut +n Fiena o 4)a)ilonie
de rase5, a emi/rat +n mai 1914 +n #ermania, sta)ilindu&se la ">n7en, pe are +l onsidera
ora, 4u ade3(rat /erman5.
Primul razboi mondial
0up( i-)unirea !rimului 1(-)oi "ondial, s&a +nrolat 3oluntar +n armata /erman( (+n
Austria fusese onsiderat drept inapt pentru satisfaerea sta/iului militar pe moti3 de
7andiap fi-i).
.itler a fost om)atant pe frontul de 3est, +n =ran%a ,i Bel/ia, +n re/imentul
)a3are- Reserve, +n alitate de furier al re/imentului. A fost pre-ent la un num(r de )(t(lii
ma*ore, +ntre are prima )(t(lie de la Gpres, B(t(lia de pe 'omme, B(t(lia de la
Arras ,i B(t(lia de la !ass7endaele. .itler a fost de dou( ori deorat pentru 3ite*ie. A
primit Hruea de =ier lasa a doua +n 1914 ,i Hruea de =ier lasa +nt?i +n 1918 & onoare
ie,it( din omun pentru un militar u /radul de aporal. 8ntru?t omandan%ii re/imentului au
onsiderat ( nu a3ea a)ilit(%i de onduere, .itler nu a fost promo3at la ran/ul de
Interoffi-ier (+n traduere 3er)atim 4su)ofi%er5). !otri3it lui Je)er, prima rue de fier i&a fost
onferit( lui .itler de .u/o #utmann, eea e unii ritii au pus pe seama +mpre*ur(rii (
.itler ar fi a3ut ontate str?nse u unii ofi%eri.
'arinile lui .itler la sediul entral al re/imentului i&au permis r(/a-uri pentru desen ,i
pitur(. A a3ut ontri)u%ii /rafie, de ilustrator, pentru o /a-et( militar(. 8n 191K, .itler a fost
r(nit +n -ona in/7inal( sau +n oapsa st?n/(, +n timpul )(t(liei de pe 'omme, dar s&a +ntors
pe front +n martie 191E. A primit Insigna plgilor mai t?r-iu +n aela,i an. Istoriul sriitor
/erman 'e)astian .affner, referindu&se la e2perien%a lui .itler +n linia +nt?i, su/erea-( (
3iitorul ditator a a3ut el pu%in uno,tin%e militare rudimentare.
Da 15 otom)rie 1918, .itler a fost internat +ntr&un spital de ampanie, temporar or)it de un
ata u iperit( (/a- mu,tar). !si7olo/ul en/le- 0a3id DeCis ,i Bern7ard .orstmann
su/erea-( a or)irea ar fi putut fi fost re-ultatul unei tul)ur(ri de on3ersie. .itler a afirmat (
+n aea perioad(, el s&ar fi on3ins ( sopul 3ie%ii sale era sal3area #ermaniei. Inii
eret(tori, +ndeose)i DuL 0aCidoCi-, sus%in ( inten%ia de a
e2termina e3reii din 6uropa era pe deplin format( +n mintea lui .itler +n aele momente, de,i
el, pro)a)il +n( nu ar fi a3ut un plan pri3ind modalitatea implement(rii unei atari idei. !otri3it
2
3
ma*orit(%ii omunit(%ii ,tiin%ifie, dei-ia pri3ind apliarea soluiei !inale a fost luat( +n 1941, iar
unii e2per%i presupun ( a sur3enit +n 1942.
Dupa primul razboi mondial
0up( r(-)oi, .itler ,i&a s7i%at +n minte eea e urma s( de3in( na%ional&soialismul.
M /?ndire )a-at( pe un antisemitism 3irulent ,i o onep%ie rasist( despre soietate ,i a
3alorilor ei (Vol"sge#einscha!t, 4omunitatea etni(5). 8n 1919, era a/ent al departamentului
politi al armatei )a3are-e, din +ns(rinarea (ruia a intrat +n ontat u o forma%iune politi(
radial(, o)sur(, numit( Partidul $uncitoresc %er#an (Deutsche Arbeiterpartei&, a)re3iat
0A!). !artidul era, +n iuda numelui, de e2trem( dreapt(, ultrana%ionalist, antisemit ,i
antiapitalist. .itler s&a +nre/imentat politi, de3enind dup( ?te3a -ile mem)ru al omitetului
e2euti3. 6ner/ia ,i talentul oratori l&au impus, +n?t .itler, al(turi de fondatorul
partidului, Anton 0re2ler, a formulat pro/ramul politi +n fe)ruarie 1922. A fost deis(
totodat( adoptarea unui nume nouN !artidului "unitores #erman $a%ional&
'oialist (Nationalso'ialistische Deutsche Arbeiterpartei, a)re3iatNSDAP), u-ual numit partid
na'ist. Astfel s&a des7is drumul asensiunii spre putere al lui .itler.
8ntre 8&9 noiem)rie 1923 Adolf .itler a +nerat, spri*init de o /rup( de sus%in(tori, s(
a*un/( +n fruntea #ermaniei printr&o lo3itur( de stat. Aeast( tentati3( nereu,it( a r(mas in
istorie su) numele de O!uiul de la )er(rieO, din priina faptului ( prinipalii omploti,ti au
pus la ale planul +n )er(ria B>r/er)rPu<eller din ">n7en. !uiul (e,uat) a fost inspirat de
4"ar,ul asupra 1omei5, reu,it de Benito "ussolini +n Italia (otom)rie 1922). Arestat
(+mpreuna u al%i omplii) la 11 noiem)rie 1923, .itler a fost *udeat pentru tr(dare ,i
ondamnat la ini ani deten%iune, dintre are a e2eutat +ns( numai nou( luni +n +n7isoarea
din Dands)er/ am De7, Ba3aria. Aii a sris ele)ra sa arte O"ein AampfO.
.itler admirase de mult timp #ermania ,i, +n timpul primei onfla/ra%ii mondiale, a
de3enit un na%ionalist /erman. Het(%enia /erman( a o)%inut&o +ns( a)ia +n 1932. A fost
elo/iat pentru 3ite*ie pe front de omandantul s(u. Hapitularea #ermaniei +n noiem)rie 1918
a repre-entat pentru .itler, a ,i pentru eruri lar/i /ermane de orientare onser3atoare ,i
ultraonser3atoare, un ,o. Aidoma multor na%ionali,ti, .itler a re-ut ferm +n 4le/enda
+n*un/7ierii pe la spate5 (Dolchsto(legende), are, +n esen%(, aredita ideea ( aea
apitulare ar fi fost opera for%elor politie de st?n/a, de orientare mar2ist(. 8n *ar/onul
e2tremi,tilor de dreapta, preum ,i al lui .itler ,i al na%ional&soiali,tilor (na-i,tilor), oamenii
politii /ermani are s&au deis pentru apitulare +n !rimul 1(-)oi "ondial ,i pentru a)olirea
monar7iei +n #ermania, +ndeose)i soial&demora%ii, au fost poreli%i )cri#inalii din
Noie#brie* (Nove#berverbrecher).
Ideologia nazismului
3
4
Ideolo/ia na-ismului s&a )a-at ini%ial pe idei preluate de la unii teoretiieni rasi,ti are,
la sf?r,itul seolului al QIQ&lea, lansaser( oneptele rasa arian(, puritatea rasei. Honform
aelor idei, omenirea ar fi fost al(tuit( +n )a-a unei ierar7ii 3alorie a raselor, iar 3ia%a
repre-enta numai 4supra3ie%uirea adapta)ililor5. !oporul /erman era onsiderat superior,
parte din 4rasa arian(5 ,i +i re3enea sarina de a men%ine puritatea rasei ,i de a su)ordona
rasele inferioareN e3reii, %i/anii, sla3ii ,i rasele de uloare. .itler onsidera omunitatea
e3reias( drept un aner are distru/ea trupul #ermaniei.
'l()it( de efetele !rimului 1(-)oi "ondial, ?t ,i de ondi%iile foarte /rele de desp(/u)iri de
r(-)oi impuse prin ;ratatul de la Fersailles, #ermania a intrat +ntr&o ri-( eonomi( /ra3(.
=ira3a demora%ie (1epu)lia de la Jeimar) nu +i putea fae fa%(, popula%ia de3enind din e
+n e mai pauperi-at( ,i nemul%umit(. 0up( o surt( redresare, situa%ia s&a a/ra3at din nou
prin delan,area +n 1929 a ri-ei eonomie mondiale. $um(rul ,omerilor a a*uns la ira
,ase milioane. !entru e3olu%ia ulterioar(, puterile +n3in/(toare +n !rimul 1(-)oi "ondial nu
au fost apa)ile s( +n%elea/( ( o %ar( umilit( nu putea fi pol de sta)ilitate. Hondi%iile impuse
#ermaniei, a repara%ii de r(-)oi, nu a3eau um s( fie aeptate de o popula%ie fl(m?nd(,
s(tul( de r(-)oi, dar foarte m?ndr(. 6fetele s&au do3edit fatale. 0in aeast( situa%ie,
mi,area na-ist(, ondus( de .itler, a reu,it s( o)%in( un apital politi important prin 3oturile
are i&au fost aordate, p?n( +n 1932.
Antisemitismul
A2iomele ideolo/ie ale na-ismului au fost superioritatea rasial( arian(
,i antisemitismul. Ira profund( fa%( de e3rei a fost tema dominant( a arierei politie a lui
.itler. '&a speulat foarte mult pe seama moti3elor, dar nimeni nu a putut /(si un r(spuns
satisf((tor. Hea mai plau-i)il( e2plia%ie o ofer( #eoff DaLton +n lurarea 4#ermaniaN Al
;reilea 1ei7, 1933&19455N
4.itler a fost produsul, ,i nu reatorul unei soiet(%i de*a infestate. 8n orie a-, ar fi
eronat s(&l onsider(m un antisemit oareare. Ira fa%( de e3rei era o)sesi3( ,i
3indiati3( ,i i&a influen%at +ntrea/a filosofie politi(. H( el a fost +n stare s( o pun( +n
prati(, nu poate fi e2pliat de?t prin irumstan%ele speife ale #ermaniei
post)elieN umilin%a suferit( la Fersailles ,i pro)lemele /ra3e de ordin soio&eonomi
dintre anii 1918&1923 ,i 1929&1933. 8ntr&o asemenea situa%ie, .itler a fost +n m(sur(
s( e2ploate-e e2isten%a unei ostilit(%i latente +mpotri3a e3reilor ,i s( o transforme +ntr&
o politi( radial( a urii.5
Mri?te e2plia%ii s&ar +nera, faptele ,i ifrele sunt o3?r,itoareN num(rul oamenilor e
au (-ut 3itime politiii 7itleriste este +n/ro-itor. Rase milioane de e3rei au fost
e2termina%i +n la/(rele mor%ii de la Aus7Cit-, H7eSmno, "a*dane<, ;re)lin<a ,i +n /7etoul
din Far,o3ia. !retinsa superioritate rasial( arian( a fost introdus( de .itler +n mod treptat,
4
5
tomai pentru a am(/i opinia pu)li( interna%ional(. Da 15 septem)rie 1935 au fost
adoptate primele le/i rasiale, unosute a De/ile de la $>rn)er/. Aeste le/i pre3edeau
( et(%enia /erman( putea fi de%inut( numai de persoanele de ori/ine /erman(T de
asemeni, au fost inter-ise (s(toriile mi2te dintre e3rei ,i etniii /ermani preum ,i
rela%iile e2traon*u/ale mi2te. Da 9 noiem)rie 1938 au fost adoptate m(suri antisemite
fi-ie prin pro/ramul /enerali-at +n toat( #ermania. 8n 4noaptea po/romului5
(+ristallnacht) au fost distruse ase, ma/a-ine e3reie,ti ,i sina/o/iT peste o sut(
de e3rei au fost omor?%i ,i ira 20.000 trimi,i +n la/(re de onentrare. !untul ulminant
al aestor rime antisemite a fost atins la Honferin%a de la Jannsee, +n adrul (reia
+nal%i fun%ionari de stat din partidul na-ist ,i /u3ern au deis O'olu%ia final( +n 7estiunea
e3reias(O, la ererea e2pres( a lui .itler.
Prabusirea Germaniei
8mpin/erea #ermaniei +n r(-)oi a fost, de fapt, primul semn al +neputului sf?r,itului
lui .itler. Hu toate 3itoriile remara)ile de +neput dintre anii 1939&1941, .itler ,i onduerea
militar( a #ermaniei au f(ut marea /re,eal( de a&,i su)estima inamiii, "area
Britanie ,i Iniunea 'o3ieti(, preum ,i /re,eala de a +nepe un r(-)oi pe dou( fronturi u
aeste dou( puteri. Mr)it de suesele +nre/istrate de 4r(-)oiul ful/er5 (Blit'"rieg), .itler a dat
semnalul Mpera%iunii Bar)arossa, are pre3edea in3adarea Iniunii 'o3ietieprintr&o
ampanie rapid(, +nainte de 3enirea iernii. In3a-ia a +neput la 22 iunie 1941. .itler prime,te
o nou( lo3itur( +n luna deem)rie a aeluia,i an prin intrarea +n r(-)oi a 'tatelor Inite ale
Ameriii. 8n3er,unarea so3ietiilor, noroiul, apoi n(me%ii ,i fri/ul iernii au oprit +naintarea
#ermaniei. .itler a r(mas on3ins ( 3itoria final( era posi)il(, eea e do3ede,te (&,i
pierduse lar3i-iunea militar( e +l arateri-ase la +neputul r(-)oiului. 8n 1943, armata
/erman( se afla +n defensi3(, pier-?nd ini%iati3a ,i, treptat, toate 3isurile lui .itler s&au sf?r,it,
l(s?nd +n urm( o 6urop( distrus( ,i ini-ei de milioane de 3itime.
5