Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adolf Hitler Referat Istorie
Adolf Hitler Referat Istorie
Adolf Hitler
Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria d. 30 aprilie 1945, Berlin)
a fost un om politi, lider al !artidului "unitores #erman $a%ional&
'oialist (NSDAP), anelar al #ermaniei din 1933, iar din 1934 ondu(tor a)solut (Fhrer)
al #ermaniei. A*uns la putere +n 1933, liderul mi,(rii na-iste, .itler, a dus o politi( de
pre/(tire ,i de delan,are a elui de al 0oilea 1(-)oi "ondial, preum ,i de punere +n
apliare a unui plan na%ionalist ,i rasist de e2terminare +n mas( a e3reilor ,i altor 4inde-ira)ili5
din 6uropa, preum ,i de li7idare a ad3ersarilor politii din #ermania. 8n anul 1938
amerianii l&au delarat omul anului.
92:
Tineretea
Adolf .itler s&a n(sut la 20 aprilie 1889 +n Braunau am Inn, +n partea de 3est
a Austriei. ;at(l s(u, Alois '7i<l/ru)er, era 3ame, ,i lura la frontiera dintre #ermania ,i
Austria, aproape de Braunau. !otri3it unui -3on, Alois ar fi fost fiul natural al ne/ustorului
+nst(rit e3reu =ran<en)er/er (din #ra-), +n slu*)a (ruia munea mama sa, Anna&"aria
.iedler. 8ns( aest fapt nu a putut fi onfirmat. $u au fost /(site doumente are s( ateste
e2isten%a lui =ran<en)er/er, nii ( mama lui .itler ar fi lurat +n #ra- +n perioada rele3ant(.
93:
0up( toate pro)a)ilit(%ile, -3onul a fost lansat de /u3ernatorul /eneral na-ist al !oloniei din
timpul elui de Al 0oilea 1(-)oi "ondial .ans =ran<.
94:
Alois ,i&a s7im)at numele +n .itler,
dup( numele de fat( al )uniii, .>ttler, ?t ,i dup( numele tat(lui s(u 3itre/, @o7ann&#eor/
.iedler & toate trei fiind 3ariante ale aeluia,i nume de familie, osila%iile orto/rafie fiind puse
pe seama notarilor. '7im)area numelui de familie a fost +nt(rit( de +mpre*urarea ( la un
moment dat, @o7ann&$epomu< .iedler, fratele mai t?n(r al tat(lui 3itre/, a reunosut
testamentar ( el era de fapt tat(l lui Alois '7i<l/ru)er. A treia so%ie a lui Alois a fost Alara
!Bl-l, o 3eri,oar( a lui Alois. 0in aeasta (s(torie au re-ultat ,ase opii, dintre are au murit
patru ,i au supra3ie%uit numai Adolf ,i !aula (n. +n 1893). 0in au-a -3onurilor ( ar fi a3ut
ori/ine e3reias(, preum ,i din au-a e2isten%ei ?tor3a rela%ii inestuoase printre rudele
apropiate ale lui (3e-i ,i pre-umti3a rela%ie amoroas( dintre el ,i nepoata sa, #eli 1au)al),
.itler a (utat s( asund( multe am(nunte despre ori/inea sa ,i rudele sale, dintre are
?te3a au fost internate +n Austria +n ospiiu (3. Aers7aC ,i al%i autori speiali-a%i +n )io/rafia
lui .itler).
8n ,oala primar(, Adolf .itler a fost un ele3 )un. 8ns( la /imna-iu, +n Din-, nu s&a
remarat. !otri3it das(lilor lui, a fost 4ele3 inteli/ent, dar f(r( niio dorin%( de mun(5. $u +i
pl(eau ,tiin%ele naturale ,i matematia, era +nlinat mai mult (tre arte. 8n190E, la 18 ani,
Adolf a3ea am)i%ii s( de3in( un pitor, a marii lui idoli. 0up( moartea p(rin%ilor, s&a mutat
+n 190E la Fiena, unde a e,uat de ?te3a ori la e2amenele pentru admiterea la Aademia de
Arte =rumoase. "oartea mamei sale (21 deem)rie 190E) l&a marat mult. 0up( um afirma
el +nsu,i, 4Alara .itler a fost sin/ura femeie pe are am fost +n stare s( o iu)es5. 0o3ada
poate fi un poem sris +n memoria mamei sale. ;imp de ,ase ani a dus o 3ia%( mi-er( +n ele
1
2
mai s(rae artiere ale ora,ului, sin/ura surs( de 3enit fiindu&i ilustratele u diferite l(diri din
Fiena, pe are le pita ,i 3indea +n afenele.
Da Fiena a f(ut uno,tin%( u onep%iile e2tremiste pe are a3ea s( le pun( +n apliare
dup( e a de3enit anelar al #ermaniei. !rintre preursorii ideolo/ii, autori ai unor teorii ,i
disursuri ,o3ine, antisemite, rasiste are l&au influen%at au fost ideolo/ul antisemit, rasist,
oultist ,i esro @Br/ Dan- 3on Die)enfels, a3alerul #eor/ 1itter 3on '7Bnerer, liderul
4"i,(rii !an/ermane5 (Alldeutsche Bewegungsau Alldeutscher Verband), o /rupare politi(
na%ionalist&,o3in(, ,i primarul Fienei, Aarl Due/er, fondatorul unui partid re,tin de orientare
3irulent antisemit(. 62asperat de eea e el, .itler, perepea a fi 3(-ut +n Fiena o 4)a)ilonie
de rase5, a emi/rat +n mai 1914 +n #ermania, sta)ilindu&se la ">n7en, pe are +l onsidera
ora, 4u ade3(rat /erman5.
Primul razboi mondial
0up( i-)unirea !rimului 1(-)oi "ondial, s&a +nrolat 3oluntar +n armata /erman( (+n
Austria fusese onsiderat drept inapt pentru satisfaerea sta/iului militar pe moti3 de
7andiap fi-i).
.itler a fost om)atant pe frontul de 3est, +n =ran%a ,i Bel/ia, +n re/imentul
)a3are- Reserve, +n alitate de furier al re/imentului. A fost pre-ent la un num(r de )(t(lii
ma*ore, +ntre are prima )(t(lie de la Gpres, B(t(lia de pe 'omme, B(t(lia de la
Arras ,i B(t(lia de la !ass7endaele. .itler a fost de dou( ori deorat pentru 3ite*ie. A
primit Hruea de =ier lasa a doua +n 1914 ,i Hruea de =ier lasa +nt?i +n 1918 & onoare
ie,it( din omun pentru un militar u /radul de aporal. 8ntru?t omandan%ii re/imentului au
onsiderat ( nu a3ea a)ilit(%i de onduere, .itler nu a fost promo3at la ran/ul de
Interoffi-ier (+n traduere 3er)atim 4su)ofi%er5). !otri3it lui Je)er, prima rue de fier i&a fost
onferit( lui .itler de .u/o #utmann, eea e unii ritii au pus pe seama +mpre*ur(rii (
.itler ar fi a3ut ontate str?nse u unii ofi%eri.
'arinile lui .itler la sediul entral al re/imentului i&au permis r(/a-uri pentru desen ,i
pitur(. A a3ut ontri)u%ii /rafie, de ilustrator, pentru o /a-et( militar(. 8n 191K, .itler a fost
r(nit +n -ona in/7inal( sau +n oapsa st?n/(, +n timpul )(t(liei de pe 'omme, dar s&a +ntors
pe front +n martie 191E. A primit Insigna plgilor mai t?r-iu +n aela,i an. Istoriul sriitor
/erman 'e)astian .affner, referindu&se la e2perien%a lui .itler +n linia +nt?i, su/erea-( (
3iitorul ditator a a3ut el pu%in uno,tin%e militare rudimentare.
Da 15 otom)rie 1918, .itler a fost internat +ntr&un spital de ampanie, temporar or)it de un
ata u iperit( (/a- mu,tar). !si7olo/ul en/le- 0a3id DeCis ,i Bern7ard .orstmann
su/erea-( a or)irea ar fi putut fi fost re-ultatul unei tul)ur(ri de on3ersie. .itler a afirmat (
+n aea perioad(, el s&ar fi on3ins ( sopul 3ie%ii sale era sal3area #ermaniei. Inii
eret(tori, +ndeose)i DuL 0aCidoCi-, sus%in ( inten%ia de a
e2termina e3reii din 6uropa era pe deplin format( +n mintea lui .itler +n aele momente, de,i
el, pro)a)il +n( nu ar fi a3ut un plan pri3ind modalitatea implement(rii unei atari idei. !otri3it
2
3
ma*orit(%ii omunit(%ii ,tiin%ifie, dei-ia pri3ind apliarea soluiei !inale a fost luat( +n 1941, iar
unii e2per%i presupun ( a sur3enit +n 1942.
Dupa primul razboi mondial
0up( r(-)oi, .itler ,i&a s7i%at +n minte eea e urma s( de3in( na%ional&soialismul.
M /?ndire )a-at( pe un antisemitism 3irulent ,i o onep%ie rasist( despre soietate ,i a
3alorilor ei (Vol"sge#einscha!t, 4omunitatea etni(5). 8n 1919, era a/ent al departamentului
politi al armatei )a3are-e, din +ns(rinarea (ruia a intrat +n ontat u o forma%iune politi(
radial(, o)sur(, numit( Partidul $uncitoresc %er#an (Deutsche Arbeiterpartei&, a)re3iat
0A!). !artidul era, +n iuda numelui, de e2trem( dreapt(, ultrana%ionalist, antisemit ,i
antiapitalist. .itler s&a +nre/imentat politi, de3enind dup( ?te3a -ile mem)ru al omitetului
e2euti3. 6ner/ia ,i talentul oratori l&au impus, +n?t .itler, al(turi de fondatorul
partidului, Anton 0re2ler, a formulat pro/ramul politi +n fe)ruarie 1922. A fost deis(
totodat( adoptarea unui nume nouN !artidului "unitores #erman $a%ional&
'oialist (Nationalso'ialistische Deutsche Arbeiterpartei, a)re3iatNSDAP), u-ual numit partid
na'ist. Astfel s&a des7is drumul asensiunii spre putere al lui .itler.
8ntre 8&9 noiem)rie 1923 Adolf .itler a +nerat, spri*init de o /rup( de sus%in(tori, s(
a*un/( +n fruntea #ermaniei printr&o lo3itur( de stat. Aeast( tentati3( nereu,it( a r(mas in
istorie su) numele de O!uiul de la )er(rieO, din priina faptului ( prinipalii omploti,ti au
pus la ale planul +n )er(ria B>r/er)rPu<eller din ">n7en. !uiul (e,uat) a fost inspirat de
4"ar,ul asupra 1omei5, reu,it de Benito "ussolini +n Italia (otom)rie 1922). Arestat
(+mpreuna u al%i omplii) la 11 noiem)rie 1923, .itler a fost *udeat pentru tr(dare ,i
ondamnat la ini ani deten%iune, dintre are a e2eutat +ns( numai nou( luni +n +n7isoarea
din Dands)er/ am De7, Ba3aria. Aii a sris ele)ra sa arte O"ein AampfO.
.itler admirase de mult timp #ermania ,i, +n timpul primei onfla/ra%ii mondiale, a
de3enit un na%ionalist /erman. Het(%enia /erman( a o)%inut&o +ns( a)ia +n 1932. A fost
elo/iat pentru 3ite*ie pe front de omandantul s(u. Hapitularea #ermaniei +n noiem)rie 1918
a repre-entat pentru .itler, a ,i pentru eruri lar/i /ermane de orientare onser3atoare ,i
ultraonser3atoare, un ,o. Aidoma multor na%ionali,ti, .itler a re-ut ferm +n 4le/enda
+n*un/7ierii pe la spate5 (Dolchsto(legende), are, +n esen%(, aredita ideea ( aea
apitulare ar fi fost opera for%elor politie de st?n/a, de orientare mar2ist(. 8n *ar/onul
e2tremi,tilor de dreapta, preum ,i al lui .itler ,i al na%ional&soiali,tilor (na-i,tilor), oamenii
politii /ermani are s&au deis pentru apitulare +n !rimul 1(-)oi "ondial ,i pentru a)olirea
monar7iei +n #ermania, +ndeose)i soial&demora%ii, au fost poreli%i )cri#inalii din
Noie#brie* (Nove#berverbrecher).
Ideologia nazismului
3
4
Ideolo/ia na-ismului s&a )a-at ini%ial pe idei preluate de la unii teoretiieni rasi,ti are,
la sf?r,itul seolului al QIQ&lea, lansaser( oneptele rasa arian(, puritatea rasei. Honform
aelor idei, omenirea ar fi fost al(tuit( +n )a-a unei ierar7ii 3alorie a raselor, iar 3ia%a
repre-enta numai 4supra3ie%uirea adapta)ililor5. !oporul /erman era onsiderat superior,
parte din 4rasa arian(5 ,i +i re3enea sarina de a men%ine puritatea rasei ,i de a su)ordona
rasele inferioareN e3reii, %i/anii, sla3ii ,i rasele de uloare. .itler onsidera omunitatea
e3reias( drept un aner are distru/ea trupul #ermaniei.
'l()it( de efetele !rimului 1(-)oi "ondial, ?t ,i de ondi%iile foarte /rele de desp(/u)iri de
r(-)oi impuse prin ;ratatul de la Fersailles, #ermania a intrat +ntr&o ri-( eonomi( /ra3(.
=ira3a demora%ie (1epu)lia de la Jeimar) nu +i putea fae fa%(, popula%ia de3enind din e
+n e mai pauperi-at( ,i nemul%umit(. 0up( o surt( redresare, situa%ia s&a a/ra3at din nou
prin delan,area +n 1929 a ri-ei eonomie mondiale. $um(rul ,omerilor a a*uns la ira
,ase milioane. !entru e3olu%ia ulterioar(, puterile +n3in/(toare +n !rimul 1(-)oi "ondial nu
au fost apa)ile s( +n%elea/( ( o %ar( umilit( nu putea fi pol de sta)ilitate. Hondi%iile impuse
#ermaniei, a repara%ii de r(-)oi, nu a3eau um s( fie aeptate de o popula%ie fl(m?nd(,
s(tul( de r(-)oi, dar foarte m?ndr(. 6fetele s&au do3edit fatale. 0in aeast( situa%ie,
mi,area na-ist(, ondus( de .itler, a reu,it s( o)%in( un apital politi important prin 3oturile
are i&au fost aordate, p?n( +n 1932.
Antisemitismul
A2iomele ideolo/ie ale na-ismului au fost superioritatea rasial( arian(
,i antisemitismul. Ira profund( fa%( de e3rei a fost tema dominant( a arierei politie a lui
.itler. '&a speulat foarte mult pe seama moti3elor, dar nimeni nu a putut /(si un r(spuns
satisf((tor. Hea mai plau-i)il( e2plia%ie o ofer( #eoff DaLton +n lurarea 4#ermaniaN Al
;reilea 1ei7, 1933&19455N
4.itler a fost produsul, ,i nu reatorul unei soiet(%i de*a infestate. 8n orie a-, ar fi
eronat s(&l onsider(m un antisemit oareare. Ira fa%( de e3rei era o)sesi3( ,i
3indiati3( ,i i&a influen%at +ntrea/a filosofie politi(. H( el a fost +n stare s( o pun( +n
prati(, nu poate fi e2pliat de?t prin irumstan%ele speife ale #ermaniei
post)elieN umilin%a suferit( la Fersailles ,i pro)lemele /ra3e de ordin soio&eonomi
dintre anii 1918&1923 ,i 1929&1933. 8ntr&o asemenea situa%ie, .itler a fost +n m(sur(
s( e2ploate-e e2isten%a unei ostilit(%i latente +mpotri3a e3reilor ,i s( o transforme +ntr&
o politi( radial( a urii.5
Mri?te e2plia%ii s&ar +nera, faptele ,i ifrele sunt o3?r,itoareN num(rul oamenilor e
au (-ut 3itime politiii 7itleriste este +n/ro-itor. Rase milioane de e3rei au fost
e2termina%i +n la/(rele mor%ii de la Aus7Cit-, H7eSmno, "a*dane<, ;re)lin<a ,i +n /7etoul
din Far,o3ia. !retinsa superioritate rasial( arian( a fost introdus( de .itler +n mod treptat,
4
5
tomai pentru a am(/i opinia pu)li( interna%ional(. Da 15 septem)rie 1935 au fost
adoptate primele le/i rasiale, unosute a De/ile de la $>rn)er/. Aeste le/i pre3edeau
( et(%enia /erman( putea fi de%inut( numai de persoanele de ori/ine /erman(T de
asemeni, au fost inter-ise (s(toriile mi2te dintre e3rei ,i etniii /ermani preum ,i
rela%iile e2traon*u/ale mi2te. Da 9 noiem)rie 1938 au fost adoptate m(suri antisemite
fi-ie prin pro/ramul /enerali-at +n toat( #ermania. 8n 4noaptea po/romului5
(+ristallnacht) au fost distruse ase, ma/a-ine e3reie,ti ,i sina/o/iT peste o sut(
de e3rei au fost omor?%i ,i ira 20.000 trimi,i +n la/(re de onentrare. !untul ulminant
al aestor rime antisemite a fost atins la Honferin%a de la Jannsee, +n adrul (reia
+nal%i fun%ionari de stat din partidul na-ist ,i /u3ern au deis O'olu%ia final( +n 7estiunea
e3reias(O, la ererea e2pres( a lui .itler.
Prabusirea Germaniei
8mpin/erea #ermaniei +n r(-)oi a fost, de fapt, primul semn al +neputului sf?r,itului
lui .itler. Hu toate 3itoriile remara)ile de +neput dintre anii 1939&1941, .itler ,i onduerea
militar( a #ermaniei au f(ut marea /re,eal( de a&,i su)estima inamiii, "area
Britanie ,i Iniunea 'o3ieti(, preum ,i /re,eala de a +nepe un r(-)oi pe dou( fronturi u
aeste dou( puteri. Mr)it de suesele +nre/istrate de 4r(-)oiul ful/er5 (Blit'"rieg), .itler a dat
semnalul Mpera%iunii Bar)arossa, are pre3edea in3adarea Iniunii 'o3ietieprintr&o
ampanie rapid(, +nainte de 3enirea iernii. In3a-ia a +neput la 22 iunie 1941. .itler prime,te
o nou( lo3itur( +n luna deem)rie a aeluia,i an prin intrarea +n r(-)oi a 'tatelor Inite ale
Ameriii. 8n3er,unarea so3ietiilor, noroiul, apoi n(me%ii ,i fri/ul iernii au oprit +naintarea
#ermaniei. .itler a r(mas on3ins ( 3itoria final( era posi)il(, eea e do3ede,te (&,i
pierduse lar3i-iunea militar( e +l arateri-ase la +neputul r(-)oiului. 8n 1943, armata
/erman( se afla +n defensi3(, pier-?nd ini%iati3a ,i, treptat, toate 3isurile lui .itler s&au sf?r,it,
l(s?nd +n urm( o 6urop( distrus( ,i ini-ei de milioane de 3itime.
5