Unde electromagnetice

Campul electric si campul magnetic sunt doua aspecte ale unei forme de
existenta a materiei, care se numeste camp electromagnetic. Faptul ca un flux magnetic
variabil prin aria care este marginita de o spira conductoare creeaza, in acea spira, o
tensiune electromotoare de inductie, arata ca un camp magnetic variabil creeaza un
camp electric. Rezultatul poate fi generalizat in sensul ca oriunde, in spatiu, exista un
camp magnetic variabil in timp, ia nastere un camp electric. De asemenea o inductie
electrica variabila da nastere unui camp magnetic (principiul teoriei electromagnetice
stabilit de fizicianul James Clark ax!ell in anul "#$%&. Campul electric si campul
magnetic sunt, deci, in interconexiune, conditionandu'se reciproc.
Campul electromagnetic este un camp rotational si se propaga in spatiu sub
forma de unde electromagnetice cu o viteza care depinde de pemitivitatea si
permeabilitatea mediului considerat. Frecventa undelor obtinute este egala cu frecventa
cu care se deplaseaza electronii. Cu cat mai mare este frecventa, cu atat mai multa
energie este transportata in acelasi interval de timp. (nalog cu ceea ce se petrece in
cadrul undelor elastice, poate fi definita o marime numita lungime de unda a undelor
electromagnetice, si care este egala cu distanta cu care se propaga campul
electromagnetic in timpul unei perioade de oscilatie a dipilului. )ungimile de unda ale
undelor electromagnetice variaza intr'un interval foarte larg. (stfel, in telecomunicatii
se folosesc unde electromagnetice ale caror lungimi de unda a*ung la mai multe mii de
metri, pe cand lungimile de unda ale radiatiilor gama emise de unele elemente
radioactive au valori de ordinul "+ m.
Undele electromagnetice se propaga in aer cu viteza luminii (,+ +++ +++ km-s&,
aproximativ egala cu viteza lor de propagare in vid. Conform acestei teorii, emise de J.
C. ax!ell in "#$., lumina si radiatiile asemanatoare (radiatiile infrarosii, ultraviolete,
etc.& sunt tot de natura electromagnetica, diferind intre ele prin lungimile de unda.
/nformatia se receptioneaza la distanta prin radio, televiziune, telefonie mobila.
0urtatorii informatiei sunt undele electromagnetice de frecventa ridicata, modulate pe
undele de *oasa frecventa care contin informatia. Undele electromagnetice emise de
antenele de emisie se refracta, se difracta, interfereaza si sunt atenuate pana a*ung la
antena receptorului.
1ipuri de unde
Undele 2ertziene (unde lungi, medii, scurte, ultrascurte, microunde& sunt emise de
oscilatiile electronilor din antenele emitatoare folosite in sistemele de radiocomunicatii si
microunde (televiziune, radar, cuptoare&.
(plicatie3 Radarul folosit pentru determinarea vitezei autove2iculelor se bazeaza pe
faptul ca frecventa oscilatiilor receptionate de observator este mai mare daca sursa se
aproprie de el si mai mica daca sursa se departeaza. 4ursa care emite trenuri de unde
electromagnetice este plasata in masina politiei, stationata la marginea soselei. Unda
reflectata de autove2icul care se aproprie este receptionata ca o unda emisa de o sursa
mobila, cu frecventa marita. Unda receptionata este compusa cu o unda cu frecventa
constanta pentru aparitia fenomenului de batai, si prin masurarea sc2imbarii frecventei
cu a*utorul batailor, se determina viteza autove2iculuilui care trece prin dreptul
radarului.
Radiatiile infrarosii sunt unde electromagnetice emise de corpurile calde, fiind si una din
cele trei categorii in care sunt impartite radiatiile solare (radiatiile infrarosii, lumina
vizibila si radiatiile ultraviolete&. 5le se obtin prin oscilatiile moleculelor, atomilor si
ionilor, iar amplitudinile lor depind de temperatura corpurilor si de tranzitiile electronilor
catre invelisurile interioare ale atomilor, cu nivele energetice inferioare. 4unt puternic
absorbite de apa sau de alte substante si produc incalzirea acestora. 4i corpul uman
absoarbe aceste raze si percepandu'le ca si caldura. Radiatiile sunt folosite in diferite
procese de incalzire si uscare, in construirea detectoarelor cu lumina infrarosie, pentru
retinerea pozelor pe filme sensibile la lumina infrarosie, la fotocopiatori termici.
Radiatiile vizibile sunt percepute de oc2iul uman. 4unt emise de soare, stele, lampi cu
filamente incandescente a caror temperatura poate a*unge atinge 6+++ ' ,+++7C,
tuburi cu descarcaturi de gaze, arcuri electrice. 5misia luminii se obtine in urma
tranzitiilor electronilor pe nivele energetice inferioare atomilor.
Radiatiile ultraviolete sunt emise de soare, stele, corpuri incalzite puternic si vaporii de
mercur din tuburi de sticla speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii&.
Radiatiile continute in lumina solara se absorb in mare parte in stratul superior al
atmosferei (stratul de ozon&. Cu cat altitudinea creste, cu atat cresc radiatiile
ultraviolete. (cestea duc la sc2imbari la nivelul pielii3 pigmentare, ardere, cancer.
)umina ultravioleta incura*eaza formarea vitaminei D si omoara bacteriile. 5ste de
asemenea utila in dermatologie, la iluminatul fluorescent si la instalatii de numerotare in
industrie. Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor electronilor de pe nivele cu energii mari
pe nivele cu energii mici.
Radiatiile 8 sunt emise de tuburi speciale, numite Roentgen, in care sunt accelerati, in
campuri electrice intense, electroni, astfel incat acestia patrund in interiorul invelisurilor
electronice ale atomilor anodului sau gazului din tub si smulg electroni din straturile de
langa nuclee. /n urma franarii acestor electroni si in urma tranzitiilor ulterioare ale
electronilor de pe nivele cu energii mici (straturile 9,)&.
(u frecvente mari si sunt folosite pentru realizarea radiografiilor medicale, deoarece
sunt absorbite diferit de musc2i si oase si impresioneaza placile fotografice. Radiatiile
sunt folosite si in scopuri terapeutice, deoarece a*uta la combaterea dezvoltarii
tesuturilor celulare bolnave. 0roduc fluorescenta unor substante. Radiatiile Roentgen
sunt utile si in descoperirea falsurilor in arta.
Fantele cu largimi d 10 m, comparabile cu distantele interatomoce din solide, produc difractia
razelor X. Forma fifurilor de difractie este folosita in determinarea geometriei structurilor
cristaline. Radiatiile cosmice si radiatiile sunt emise in procesele de dezintegrare nucleara si in
reactiile nucleare din soare, stele (acestea sunt absorbite de atmosfera) si in reactoarele nucleare
terestre. Sunt cele mai penetrante, aand frecente si energiile cele mai mari. Sunt folosite in
defectoscopie, pentru sterilizare si in medicina (tratarea cancerului).
Efectele cmpurilor electromagnetice (EMF)
asupra mediului
:ivelul c;mpurilor electromagnetice (5F& generate de dispozitive create de om au
crescut <n mod constant <n ultimii .+'"++ ani. (ceast= cre>tere se datoreaz= folosirii tot
mai mari a electricit=?ii >i a noilor te2nologii /1@C. An ultimele decade, posibilele efecte
negative ale expunerii 5F asupra s=n=t=?ii omului au reprezentat un important punct
de cercetare, pu?ine rezultate negative fiind, <ns=, reg=site >i publicate despre impactul
5F asupra mediului terestru >i a celui acvatic.
Brganiza?ia mondial= a s=n=t=?ii (CDB& trateaz= aceast= problem= prin intermediul 0roiectului
/nterna?ional 5F (/5F0&. Unul dintre obiectivele acestui proiect este de a oferi sfaturi
autorit=?ilor na?ionale asupra efectelor 5F asupta s=n=t=?ii >i a mediului <ncon*ur=tor, c;t >i
asupra m=surilor de protec?ie sau a ac?iunilor necesare, <n caz de nevoie.
An continuare, v= vom prezenta un sumar al unui articol prezentat de c=tre /5F0 <n februarie
6++., acesta sumariz;nd toate cercet=rile >tiin?ifice asupra efectelor expunerii la c;mpurile 5F
<n spectrul de frecven?= +',++ EDz. (cest spectru acoper= toate frecven?ele emise <n mediu
<ncon*ur=tor prin intermediul te2nologiei 5F.
5xist= vreun motiv real s= ne temem de efectele 5F asupra mediului <ncon*ur=torF
Cunoa>terea impactului c;mpurilor electromagnetice asupra mediului este important= pentru
prezervarea ecosistemului terestru >i marin, care formeaz= baza pentru o dezvoltare sus?inut=.
0rotec?ia mediului >i conservarea naturii au devenit probleme de mare interes pentru publicul
larg, c;t >i pentru guverne. :umeroase proiecte au fost subiectul presiunilor publice, cele care
implicau c;mpurile electromagnetice fiind unele dintre acestea.
De exemplu, construc?ia unui transmi?=tor radio de mare frecven?=, ce urma s= fie utilizat de
Goice of (merica <n /srael (ar fi devenit cea mai mare sta?ie radio din lume&, a fost blocat= din
motive ecologice, <n parte rela?ionate cu temerile despre poten?ialele efecte ale 5F asupra
p=s=rilor migratoare.
1emerile publice <n leg=tur= cu expunerea mediului la c;mpurile electromagnetice au abordat
diferite subiecte, <ncep;nd de la pretinsele reduceri ale produc?iei de lapte pentru vacile care
p=>teau sub liniile de <nalt= tensiune >i p;n= la a>a zisele H<mboln=viriI ale copacilor din
imediata apropiere a radarelor de mare putere. (semenea pl;ngeri ar fi putut afecta
dezvoltarea unor noi te2nologii3 mai multe planuri au fost propuse, <ncep;nd cu "J$+, <n
vederea gener=rii curentului electric <n spa?iu, prin intermediul unor panouri solare lansate pe
orbita 0=m;ntului. Cantit=?i mari de energie electric= generate de asemenea sateli?i solari ar fi
fost transmise c=tre antene special create pe 0=m;nt.
An plus fa?= de dificult=?ile te2nice <nt;lnite, aceste proiecte trebuia s= c;>tige acceptarea
public=.
4urse de expunere ale mediului <ncon*ur=tor
5misiile naturale, c;t >i cele artificiale, formeaz= <n prezent mediul 5F <n care tr=im. 4ursele
naturale, care includ radia?iile 5F emise de soare, p=m;nt sau de atmosfer= (inclusiv
desc=rc=rile electrice&, reprezint= doar o mic= frac?iune din totalul emisiilor 5F din banda de
frecven?= cuprins= <ntre +',++ EDz. 4ursele generate de om au devenit o component=
important= a emisiilor 5F totale <n mediul <ncon*ur=tor. 4ursele cele mai importante sunt
reprezentate de3
' 1ransmi?=toarele rafio F >i 1G3 cele mai puternice c;mpuri, <n ma*oritatea ariilor urbane, sunt
asociate cu serviciile de transmisiuni radio >i 1G. An ariile urbane, contribu?ia venit= din partea
sta?iilor de baz= folosite de operatorii mobili ar putea atinge amplitudini similare.
' Radarele3 sistemele radar sunt folosite <ntr'o varietate larg= de aplica?ii, <ncep;nd de la
sisteme de naviga?ie >i p;n= la sisteme de supraveg2ere a avioanelor sau a rac2etelor. B
penetrare mai mare este a>teptat= din partea ve2iculelor dotate cu sisteme radar anticoliziune.
' )iniile de tensiune de mare putere3 liniile de tensiune livreaz= electricitate (<n general la .+
dau $+ Dz& >i pot acoperi sute de kilometri.
' )iniile de tensiune de pe fundul m=rilor3 astfel de cabluri sunt utilizate <n 5uropa (<n special <n
4candinavia >i Erecia&, Canada, Japonia, :oua Keeland= >i Filipine, pentru transferul puterii
electrice. (ceste cabluri conduc, de obicei, curent de intensitate foarte mare, ating;nd "+++ de
amperi sau c2iar dep=>ind aceast= cifr=.
0entru ma*oritatea acestor surse, c;mpuri electromagnetice substan?iale exist= doar <n imediata
apropiere a sursei, unde ar putea dep=>i limitele interna?ionale stabilite, <n "J##, <n cazul
expunerii umane de /C:/R0 (/nternational Committee for :on'/onizing Radiation 0rotection&.
(ceste loca?ii nu sunt, <n general, accesibile publicului, fiind <ncon*urate de c=tre fauna acelei
zone sau de amena*=ri speciale. Bdat=, <ns=, ce ne <ndep=rt=m de aceste surse, c;mpurile
descresc rapid (p=tratic& <n intensitate, cu mult sub limitele stabilite de /C:/R0.
4umarul unor studii relevante
4tudii asupra animalelor
a*oritatea studiilor despre studiile 5F asupra animalelor au fost realizate pentru a investiga
posibile efecte adverse asupra s=n=t=?ii omului. (ceste studii sunt efectuate, <n general, pe
animalele folosite <n cazul studiilor toxicologice (>obolani >i >oareci&, <ns= unele studii au inclus
>i alte animale, cum ar fi mu>tele cu via?= scurt=, pentru a investiga efectele genotoxice. Ans=,
ne intereseaz= <n mod deosebit, este dac= aceste c;mpuri electromagnetice pot avea un impact
negativ asupra speciilor de animale s=lbatice sau domestice.
(stfel, au fost avute <n vedere urm=toarele3
' 4pecii diferite de animale s=lbatice, <n special anumi?i pe>ti, reptile, mamifere >i p=s=ri
migratoare, care folosesc c;mpul magnetic static natural (geomagnetic&, al=turi de al?i
parametri, pentru orientare >i navigareL
' Fermele de animale (porci, oi sau vite& ale c=ror p=>uni sunt traversate de linii de <nalt=
tensiune (.+'$+ Dz& sau care se afl= <n apropierea unor antene de transmisii radio sau 1GL
' Fauna zbur=toare, precum p=s=ri sau insecte, care ar putea trece prin raza principal= a
antenelor de mare putere >i a radarelor sau prin c;mpurile 5)F de mare intensitate generate de
liniile de putere de <nalt= tensiune.
4tudiile efectuate, p;n= la aceast= dat=, au reg=sit pu?ine eviden?e ale efectelor 5F asupra
faunei, la nivele aflate cu mult sub limitele impuse de /C:/R0. An particular, nu au fost g=site
efecte adverse asupra vacilor care se 2r=neau sub liniile de <nalt= tensiune. Bricum <ns=, se >tie
c= performan?ele <n zbor ale insectelor pot fi afectate <n c;mpuri electrice de peste "kG-m, <ns=
efecte importante s'au descoperit doar <n cazul albinelor, atunci c;nd stupuri confec?ionate din
materiale conduc=toare de energie electric= au fost plasate direct sub liniile de <nalt= tensiune.
Conductorii neizola?i, f=r= <mp=m;ntare, care sunt plasa?i <ntr'un c;mp electric, se pot <nc=rca >i
pot cauza r=ni sau pot tulbura activitatea animalelor, p=s=rilor >i insectelor.
4tudii asupra vegeta?iei
4tudiile efectuate asupra plantelor, la .+'$+ Dz, nu au relevat efecte negative <n cazul nivelelor
normale ale 5F reg=site <n natur=, nici c2iar <n cazul celor aflate sub linii de mare intensitate,
ce ating M$. kG. Ans=, se >tiu de*a problemele copacilor care apar <n cazul gener=rii unor
c;mpuri electrice ce dep=>esc limitele impuse de /C:/R0, coroana unui copac fiind afectat= la
v;rful frunzelor. (semenea efecte ale c;mpuri electrice se reg=sesc doar <n cazul copacilor
plasa?i sub liniile de <nalt= tensiune.
4tudii despre via?a acvatic=
De>i toate organismele sunt expuse c;mpului geomagnetic, animalele marine sunt, >i ele,
expuse c;mpurilor electrice naturale cauzate de curen?ii marini ce se mi>c= prin c;mpul
geomagnetic. (nimalele electrosenzitive, precum rec2inii sau pisicile de mare, se pot orienta
singure ca un r=spuns la c;mpuri electrice de mic= intensitate, datorit= organelor
electroreceptive proprii. Unii investigatori au sugerat c= toate c;mpurile electromagnetice
generate de om (prin intermediul cablurilor electrice marine& pot interfera cu abilit=?ile
naviga?ionale ale acestor animale <n imediata apropiere a cablurilor electrice.
C2iar >i a>a <ns=, nici unul dintre studiile efectuate p;n= acum, viz;nd impactul cablurilor
electrice marine asupra pe>tilor migratori (ex. somoni sau ang2ile& >i asupra <ntregii faune
imobile de pe fundul m=rii (molu>tele& nu au reg=sit afectate comportamentele substan?iale ale
pe>tilor, ori un impact negativ biologic, demn de interesul ecologi>tilor.
Ce trebuie f=cutF
4tudiile ecologice suplimentare sunt necesare, din moment ce orice influen?e adverse ale
c;mpurilor electromagnetice asupra plantelor, animalelor sau asupra oric=ror organisme vii, pot
s= aib= un impact negativ asupra vie?ii >i s=n=t=?ii umane.
ulte dintre studiile existente au fost efectuate <n mod aleatoriu >i nu au avut totdeauna
calitatea necesar=. B agend= de cercetare coordonat=, care s= adreseze problemele >tiin?ifice
ridicate de cre>terea nivelului c;mpurilor electromagnetice, nu exist= <nc= <n prezent, <ns= <n
lumina celor prezentate mai sus, nu este o nevoie urgent= pentru a atribui acestui domeniu
prioritate <n fa?a altor probleme legate de s=n=tate, mult mai importante <n prezent.
1.POLUAREA ELE!ROMA"#E!$% A ME&$ULU$
OMPA!$'$L$!A!EA ELE!ROMA"#E!$% A APARA!UR$$ &E AU!OMA!$(ARE
!dat" cu folosirea intensi" a circuitelor integrate, problema interferen#ei $i
susceptibilit"#ii electromagnetice a deenit o condi#ie %n proiectarea unor ec&ipamente de
automatizare de %nalt" fiabilitate. 'rin compatibilitate electromagnetic" se %n#elege
particularitatea unui ec&ipament, sau a unui sistem %n ansamblu, de a func#iona %n condi#iile
unui mediu poluat electromagnetic, f"r" a fi perturbate intolerabil func#iile acestuia.
(nterferen#a electromagnetic" ( F)( * electomagnetic interference, sau RF( * radio fre+uence
interference ) este reprezentat" printr*un semnal nedorit, care este indus datorit" c,mpului
electromagnetic poluant, semnal care poate defecta func#ionarea unui ec&ipament sau sistem.
(nterferen#a electromagnetic" poate fi definit" ca o poluare electromagnetica, la fel de
periculoas" ca poluarea aerului sau a apei %n mediul ambiant. Fenomenul de compatibilitate
electromagnetic" are trei componente - sursa unui c,mp electromagnetic poluant, calea de
propagare $i receptorul afectat, reprezentat prin ec&ipamentul sau sistemul %n func#ionare
normal". Sursele de zgomot electromagnetic sunt cauzate de fenomene naturale sau artificiale,
ca de e.emplu-
/gomotele electrice generate de furtuni electrice, reprezint" surse naturale de zgomote
electromagnetice cu frecente sub 10 )0z.
/gomotele generate de radia#iile solare $i zgomotele cosmice reprezint" surse naturale de
zgomote cu frecente peste 10 )0z.
/gomotele electrice artificiale sunt generate de actiit"#ile umane $i pot fi neinten#ionat sau
inten#ionat create. Sursele neinten#ionat create de om sunt ec&ipamente a c"ror func#ionare nu
are ca scop emisia de c,mpuri electromagnetice, precum calculatoarele electronice,
motoarele electrice, ec&ipamentele cu relee cu contacte, tuburi fluorescente, sudura cu arc,
motoarele cu autoaprindere, cablurile 12 etc. Sursele de poluare electromagnetic" inten#ionat
create de actiitatile umane sunt acele ec&ipamente a c"ror func#ionare normal" const" %n
emisia de semnale electromagnetice, ca de e.emplu ec&ipamente radar, radiouri mobile,
ec&ipamente cu modulare %n frecent" sau amplitudine etc.
(mportant %n poluarea electromagnetic" este mecanismul de cuplare %ntre surs" $i receptor,
care poate fi prin radia#ie sau prin conduc#ie. 3uplarea prin radia#ie se face prin intermediului
c,mpului electromagnetic %ntre surs" $i receptor ca %ntre dou" aparate, ca de e.emplu un pistol de
lipit %n contact manual $i cu transformator poate afecta prin impulsurile c,mpului
electromagnetic un calculator. 3uplarea prin conduc#ie %ntre dou" aparate se face prin firele
re#elei de alimentare , prin firul comun de %mp"m,ntare al ec&ipamentelor , etc. 4e e.emplu,
cupl,nd la aceia$i re#ea de alimentare un calculator $i un termostat pentru %nc"lzirea unui olum,
conectarea5deconectarea automat" a rezistentei de %nc"lzire a termostatului prooac" aria#ii ale
tensiunii de alimentare a re#elei care influen#eaz" aparatele conectate la aceia$i re#ea de
alimentare. 'oluarea electromagnetica, adic" opera#ia unor tensiuni parazite %n circuitele
electrice, poate fi numai %ntre dou" aparate, ci $i %n cadrul aceluia$i aparat. 4e e.emplu, poluarea
prin conduc#ie apare %n cadrul unui aparat %n care func#ionarea unui eta6 de putere %n impulsuri
poate prooca aria#ii ( c"deri ) ale tensiunii de alimentare, ceea ce poate influen#a ( prin
conduc#ie ) alte eta6e ale aparatului respecti. 'oluarea prin induc#ie %n cadrul unui aparat poate
apare atunci c,nd de e.emplu aria#ii ale unui semnal electric prooac", datorit" c,mpului
magnetic propriu, semnale %n alte circuite ale aparatului.
(nterferen#a electromagnetic" poate apare $i %ntre ec&ipamente de calcul, at,t prin induc#ie
( prin sursa de alimentare %n ca ) c,t $i prin conduc#ie ( prin c,mpul electromagnetic creat de
func#ionarea unui calculator ). 'entru a studia interferen#a electromagnetic" sunt necesare teste,
prin care se m"soar" amplitudinea $i frecen#a semnalului nedorit, indus de sursa poluant" %n
aparatul supus test"rii. 7ceste m"sur"ri se fac cu analizoare spectrale.
'entru a reduce semnalele parazite care apar prin induc#ie de la sursa poluant" se folosesc
ecrane electrice %ntre surs" $i aparatul testat. 'entru a reduce semnalele parazite care apar prin
conduc#ie %ntre sursa poluant" $i aparatul testat, se folosesc filtre electrice pe tensiunile de
alimentare. 4e e.emplu, %n acest scop la aparatele cu circuite integrate, circuitul imprimat este
astfel realizat %nc,t barele de alimentare ( 8, * ) sa fie suprapuse pe suprafa#e c,t mai mari, ceea
ce formeaz" de fapt un condensator electric cu rol de filtrare.
9n prezent, datorit" apari#iei a numeroase surse poluante, problema compatibilit"#ii
electromagnetice este deosebit de actual", e.ist,nd institu#ii de specialitate care se ocup" cu
elaborarea de standarde $i recomand"ri %n acest domeniu. :a niel interna#ional, e.ist"
organiza#ii de standardizare, specializate pe anumite domenii de aplica#ie, ca de e.emplu-
(S! * %n domenii largi ( mecanic , electric etc. )
(;3, 3(S'R * %n domeniul electrote&nic, electronic
33(11 * %n domeniul telecomunica#iilor
33(R * %n comunica#ii radio
9n prezent e.ist" $i agen#ii na#ionale, care de e.emplu preiau recomand"rile de la 3(S'R
( (nterna#ional Special 3ommittee on Radio (nterference ). 'rin aceste standarde se stabile$te
nielul acceptabil de interferen#a ( de susceptibilitate ) electromagnetic" pentru diferite surse
poluante $i dierse ec&ipamente influen#ate prin poluare electromagnetica. 9n domeniul aparaturii
de automatizare cel mai important organism interna#ional este (;3 ( (nternational ;lectrote&nical
3ommission ). 7cest organism are comitete pe diferite domenii, ca de e.emplu-
13 << * 3ompatibilitate electromagnetic" %ntre ec&ipamente electrice, inclusi re#ele
13 => * )"sur"ri industriale $i conducerea proceselor
9n tara noastr", (nstitulul Rom,n de Standardizare $i )"rci are ca preocupare principala
coordonarea lucr"rilor de cercetare $i de adaptare a recomand"rilor $i regulamentelor
interna#ionale %n domeniul standardelor, inclusi %n domeniul compatibilit"#ii electromagnetice.

$#FLUE#)A *MPULU$ ELE!ROMA"#E!$ A+UPRA OR"A#$+MULU$ UMA#.
!peratorul uman, %n actiitatea sa de %ndeplinire a rolului s"u de a conduce un proces
te&nologic, este supus influentei c,mpurilor electromagnetice. 'rincipala ac#iune a c,mpurilor
electromagnetice asupra organismului uman const" %n agraarea sau accelerarea apari#iei bolilor
cardiace, asculare, neurologice $i psi&ice. 7ceast" influen#", care depinde de intensitatea
c,mpurilor electromagnetice $i de durata de e.punere, este %n continu" cre$tere datorit" m"ririi
num"rului de surse poluante cu c,mpuri electromagnetice. 'entru aprecierea influentei
c,mpurilor electromagnetice asupra organismelor ii s*au f"cut cercet"ri e.perimentale asupra
unui indiid separat $i asupra unui grup de indiizi, de diferite ,rste, pe durate diferite de
e.punere %n timpul sericiului $i pentru diferi#i parametrii ai factorilor poluan#i. 4e e.emplu
dintr*o grup" de indiizi, cu ,rste peste ?0 ani, care se ocupau cu instala#ii la frecen#e %nalte
10@0z * A0 )0z, cu o intensitate de 100 * A00 25m, numai <,? B nu au reclamat perturb"ri ale
st"rii de s"n"tate $i %n primul r,nd al sistemului neros $i cardio*ascular. 3ercet"ri similare s*au
efectuat %n spa#ii de produc#ie, unde s*a constatat c" prezen#a c,mpurilor electromagnetice de
6oasa frecen#" are o influen#" negati" asupra sistemului cardio*ascular al muncitorilor,
obser,ndu*se o reducere a pulsului, o modificare a ;3C, o mic$orare a puterii de recep#ie
izuale $i auditie $i o accentuare a st"rii de oboseala.
'rincipalele surse de poluare sunt -
3,mpul electric natural al '"m,ntului care depinde de latitudine $i altitudine
3,mpul electric static artificial ( care de e.emplu apare %n procesul de prelucrare a unor mase
plastice, %n utilizarea unor #es"turi din materiale sintetice etc. )
3,mpul magnetic terestru ( care are o component" ariabil", numit" furtun" magnetic", %n
func#ie de fenomene astronomice, ca de e.emplu datorit" e.ploziilor solare )
3,mpurile electromagnetice naturale ( de e.emplu de la fulgere )
3,mpurile electromagnetice artificiale ( de e.emplu, undele radio %n gama A 10> * A 10<
0z, re#elele industriale de alimentare cu energie electric", la frecen#a de >0 0z etc. )
'entru m"surarea intensit"#ii c,mpului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucr"ri de
cercetare ( foarte scumpe, de precizie ridicat" $i produse intr*un num"r redus de e.emplare ) $i
aparate pentru erific"ri e.perimentale ( de precizie redus" $i produse %n serie mare ). 'entru
m"surarea intensit"#ii c,mpurilor electromagnetice %n laboratoare, %n spatii industriale de lucru,
%n centre urbane etc. se pot folosi aparate, care au costuri reduse $i cu o precizie satisf"c"toare.
9n prezent, pe plan mondial, se %ntreprind ac#iuni pentru limitarea efectelor c,mpurilor
electromagnetice asupra organismelor ii, dintre care cele mai importante sunt-
Dormarea intensit"#ii admisibile ale c,mpurilor electromagnetice, pentru actiitati
industriale $i pentru locuin#e, %n centre urbane sau rurale. 7ceast" diferen#iere este
necesar" deoarece timpul de e.punere a unei persoane difer" %ntr*o actiitate industrial"
$i %n spa#iul de locuit. 4e e.emplu, %n SE7 este recomandat" densitatea de putere
ma.im" a c,mpului electromagnetic de 10 mF5cmG, %n domeniul de frecen#e de 10
10> )0z. 9n multe #"ri sunt elaborate tabele, prin care se determin" alorile admisibile %n
func#ie de timpul de e.punere.
7plicarea de m"suri de protec#ie %n desf"$urarea unor actiit"#i cu surse de
c,mpuri electromagnetice, dintre care se pot men#iona -
'rotec#ia fa#" de c,mpuri magnetice puternice, constante $i de 6oas" frecen#",
realiz,nd ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicat", ca de
e.emplu din alia6e fier*nic&el.
'rotec#ia prin limitarea timpului de e.punere, utiliz,nd aparate de aertizare
acustic" sau optica.
'rotec#ia prin desf"$urarea actiit"#ilor la distan#" calculat" fa#" de sursa de c,mp
electromagnetic, se face utiliz,nd rela#ii empirice %n care interin parametrii sursei
radiante.
'rotec#ia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de e.emplu a unor
%nc"peri formate din plase metalice.
'rotec#ia prin utilizarea unor suprafe#e reflectorizante ale c,mpului electromagnetic,
ca de e.emplu a unor folii metalice.
'rotec#ia prin utilizarea unor &alate sau alte articole de %mbr"c"minte de protec#ie,
realizate din #es"turi din bumbac, m"tase, etc. , %n structura c"rora intr" fire sub#iri
metalice, care de e.emplu formeaz" oc&iuri de dimensiunile 0,> 0,> mm.
3ercet"rile recente priind influen#a c,mpurilor electromagnetice asupra organismelor
ii, au demonstrat c" acestea actioneaza %ntr*un mod deosebit de comple. asupra fenomenelor
intracelulare, asupra celulelor $i organelor $i organismului pe ansamblu. 9n prezent cercet"rile %n
acest domeniu sunt diri6ate spre elaborarea de noi normatie priind sursele de poluare $i pentru
implementarea de noi te&nici de protec#ie a omului fa#" de influen#a c,mpurilor
electromagnetice.
,. $MPA!UL +E!ORULU$ E#ER"E!$ A+UPRA ME&$ULU$
;nergia este esen#ial" pentru bun"starea economic" $i social", pentru bunul mers al
ma6orit"#ii actiit"#ilor industriale $i comerciale. 3u toate acestea, produc#ia $i consumul de energie
e.ercit" presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribu#ii la sc&imb"rile climatice,
deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit $i producerea de efecte aderse
asupra s"n"t"#ii umane.
Sectorul energetic presupune actiit"#i ce au ca scop principal ob#inerea de energie electric"
$i energie caloric" necesare %nc"lzirii sau pentru incinerarea de$eurilor.
Sectorul energetic cuprinde urm"toarele actiit"#i- e.trac#ia $i prepararea c"rbunelui,
e.trac#ia petrolului $i gazelor naturale, e.trac#ia $i prepararea minereurilor radioactie, industria de
prelucrare a #i#eiului, produc#ia, transportul $i distribu#ia de energie electric" $i termic", gaze $i ap"
cald".
;nergia e.ist" %n diferite forme definite ca energie mecanic", energie termic", energie
c&imic", energie electric", energie radiant" $i energie atomic".
3re$terea ertiginoas" a necesarului de energie, o component" de baz" %n eolu#ia omenirii,
s*a realizat, %n decursul mai multor genera#ii, prin ignorarea total" a efectului pe care %l are asupra
mediului, %nregistr,ndu*se numeroase accidente ecologice, unele cu efecte iremediabile.
4intre sursele de energie, centralele termo-electrice reprezint" sursa cea mai important"
care polueaz" aerul prin procesele de combustie $i care genereaz" emisii de gaze cu efect de ser".
;nergia nuclear" furnizeaz" o propor#ie redus" din totalul energiei necesare iar energia
solar" constituie o rezer" a iitorului.
'rincipalii combustibili folosi#i %n prezent $i care or fi folosi#i $i %n iitor sunt combustibilii
fosili (c"rbune, petrol, gaze naturale).
1eoretic, printr*o ardere complet" a unui combustibil pur, ar rezulta numai bio.id de carbon $i ap",
substan#e practic lipsite de nociit"#i considerabile. (n practic" %ns" nici combustibilii nu sunt
puri $i nici procesul de ardere nu este complet. Rezult" deci din aceste procese de ardere o cantitate
de produ$i secundari care intr" %n compozi#ia fumului $i care sunt emi$i %n atmosfer". 3antitatea lor
este cu at,t mai mare cu c,t combustibilul con#ine mai multe impurit"#i $i arderea este mai pu#in
complet". Fumul rezultat con#ine at,t suspensii, c,t $i gaze ce con#in o.izi de azot, bio.id de sulf,
o.id de carbon, acid fluor&idric, alde&ide $i alte &idrocarburi. 1oate aceste substan#e au efecte
nocie at,t asupra omului c,t $i asupra mediului %ncon6ur"tor.
'oluarea aerului duce la ploi acide, datorate %n primul r,nd emisiilor de bio.id de sulf $i
o.izi de azot de la centralele termoelectrice $i autoe&icule, care produc daune p"durilor $i lacurilor.
Hidrocentralele modific" peisa6ul, ecosistemele, arietatea $i num"rul de specii, calitatea
apei (prin concentrarea %n s"ruri), apa nefiind potabil". 3onstruc#ia unei &idrocentrale necesit"
eliberarea unei suprafe#e mari de teren, defri$"ri masie, deplasarea popula#iei spre alte zone.
4atorit" e.cesului de umiditate atmosferic" %n zon" se produc perturba#ii climatice- sc"derea
temperaturii medii, cea#".
:acul de acumulare creaz" presiuni mari %n straturi, generatoare de cutremure, totodat"
acestea preiau olumul mare de ap" %n caz de iituri, eit,nd producerea inunda#iilor. Hara6ele sunt
bariere %n calea migra#iei pe$tilor, cei mai afecta#i fiind somonii $i p"str"ii. (n lac cre$te
temperatura apei, deci pot disp"rea unele specii de pe$ti $i scoici. 4ac" o specie dispare, %ntreg
ec&ilibrul ecologic este afectat, prin lan#ul trofic.
Centralele nuclearo-electrice polueaz" mediul prin debitul mare de ap" necesar %n sistemul
de r"cire $i prin con#inutul %n radionuclizi al gazelor, lic&idelor $i materialelor solide eacuate. 7pa
cald" proenit" din sistemul de r"cire poate prooca poluarea termic" %n zona de eacuare, deci o
%nmul#ire a algelor, dispari#ia unor specii.
Centralele eoliene ocup" o mare suprafa#" de teren $i prin zgomot produc poluare fonic" *
mult mai redus", comparati cu celelalte surse de energie.
Centralele solare bloc&eaz" o suprafa#" mare de teren pentru captare, dar nu au alt impact
asupra mediului.
Rom,nia %ncearc" s" se alinieze cu #"rile Eniunii ;uropene %n priin#a principalelor
preederi referitoare la impactul sistemelor energetice asupra mediului. Reducerea impactului
sistemelor energetice asupra mediului $i apropierea normelor pre"zute %n acest domeniu de
reglement"rile Eniunii ;uropene urmeaz" s" se realizeze prin lucr"rile de reabilitare $i modernizare,
prin ecologizarea &aldelor de zgur" $i cenu$", monitorizarea continu" a calit"#ii mediului %n zona
marilor obiectie energetice, reabilitarea solurilor poluate $i reintroducerea acestora %n circuitul
agricol, reducerea emisiilor de no.e la rafin"rii $i minimizarea pierderilor, refacerea ecologic" a
unor zone petrolifere prin reducerea riscului %n operare.
Finalizarea $i punerea %n func#iune a Enit"#ii G de la 3entrala Duclearoelectric" 3ernaod"
a contribui semnificati la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului.
4e asemenea, %n domeniul petrolier urmeaz" s" se produc" benzine $i motorine ecologice $i
s" se continue adoptarea de norme $i reglement"ri pentru stabilirea condi#iilor de introducere pe
pia#" a unor produse petroliere %n conformitate cu standardele Eniunii ;uropene.
(n sectorul e.tracti se a urm"ri monitorizarea, preenirea $i reducerea impactului asupra
mediului, precum $i reabilitarea zonelor miniere dezafectate.
Sectorul energetic poate $i trebuie s" beneficieze de oportunitatea creat" de poten#ialul de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de ser", prin mecanismele fle.ibile promoate de 'rotocolul de la @Ioto
la 3onen#ia*3adru a Da#iunilor Enite asupra sc&imb"rilor climatice, ratificat de Rom,nia prin
:egea nr. A5G001. 2alorificarea acestui poten#ial prin proiecte Jimplementate %n comunJ sau
Jcomer# cu emisiiJ este o important" surs" de finan#are a procesului de eficientizare $i dezoltare
durabil" a sectorului energetic. 3ompatibilitatea cu mediul pentru produsele $i te&nologiile
energetice este parte integrant" a competitiit"#ii acestora.
-. $MPA!UL O#+UMULU$ &E E#ER"$E A+UPRA ME&$ULU$
;misiile totale de gaze cu efect de ser" %n E; au sc"zut %n 1KK0 $i G000, dar emisiile din
sectorul energetic, reprezent,nd cea mai mare parte a acestora, au aut o sc"dere mult mai redus",
f"c,nd improbabile sc"derile semnificatie ale emisiilor totale %n deceniile urm"toare.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser" din domeniul energetic %n cursul ultimului
deceniu a fost realizat" datorit" reducerilor considerabile %n cadrul sectorului industrial $i al
sectorului de producere a energiei, reduceri ce au fost %n general dep"$ite de cre$terea din domeniul
transportului.
3onsumul de energie este o surs" ma6or" de poluare atmosferic". 7cesta contribuie la
peste K0B din emisiile de bio.id de sulf din E;, la aproape totalitatea emisiilor de o.izi azotici,
la aproape 6um"tate din emisiile de compu$i organici olatili f"r" metan $i la apro.imati L>B
din particule. )"surile luate pentru reducerea polu"rii atmosferice din sectorul energetic au dus
la sc"derea emisiilor de bio.id de sulf $i o.izi azotici. ! contribu#ie important" a aut*o trecerea
de la utilizarea c"rbunelui la utilizarea gazului natural, cre$terea eficien#ei producerii de
electricitate cu a6utorul combustibililor fosili, precum $i procentul tot mai mare al surselor de
energie nuclear" $i regenerabil".
7lte presiuni asupra mediului datorate producerii $i consumului de energie includ de$euri
miniere $i nucleare. 'oluarea cu petrol de la rafin"riile de coast", platformele petroliere $i
transportul maritim a fost redus", %ns" continu" s" aib" un impact semnificati asupra mediului
marin.
'rin folosirea energiei termice se produce poluare termic i estetic.
Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic i estetic mediul, %ns"
impactul asupra mediului %ncon6ur"tor priind distribu#ia $i furnizarea energiei electrice este
nesemnificati.
Poluarea vizual se resimte prin deteriorarea peisa6ului, mai pregnant izibil %n zonele
rurale $i %n special %n zonele turistice.
4in analiza categoriilor de impact negati al cmpului electromagnetic creat de elementele re#elei
electrice de foarte %nalt" tensiune rezult" c" %n Rom,nia nu se dep"$esc limitele normate sau
recomandate de standardele interna#ionale. Singurele categorii care ar putea afecta popula#ia,
c,mpul magnetic $i ionizarea creat" de desc"rcarea de tip coron" $i desc"rc"rile par#iale nu sunt
clarificate pe plan interna#ional, cercet"ri $tiin#ifice desf"$ur,ndu*se %n continuare.
(n mod normal, %n timpul actiit"#ii de distribu#ie $i furnizare a energiei electrice nu rezult" poluan#i
%n aer.
Poluarea psihic este proocat" de teama de apropierea de instala#iile energetice.
Poluarea zonelor protejate este limitat" deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt eitate. (n
cazurile e.cep#ionale se apeleaz" la solu#ii te&nice ecologice, cum ar fi- montarea pe ,rful st,lpilor
de cuiburi de barz", montarea pe izolatoarele de 110 M2 de dispozitie antipas"re, folosirea de linii
cu multiple func#iuni cu fibr" optic", transmisii de %nalt" frecen#" F(F. (n cazul amplas"rii
instala#ilor energetice %n zone silice, se efectueaz" defri$"ri %n faza de construc#ie, care se men#in $i
pe perioada e.ploat"rii, refec,ndu*se numai egeta#ia de mic" %n"l#ime.
Dielul de zgomot $i ibra#ii produs este %n limitele normate (S17S1000K5LL)N
ec&ipamentele care produc zgomot, sunt ecranate fiind amplasate %n cl"diri zidite, sta#iile de
distribu#ie de energie electric" sunt amplasate la distan#e de protec#ie fa#" de zonele de locuit
conform '; 101 751KL>.
'entru diminuarea aproape de zero a nielului de radia#ii emise %n mediu, instala#iile sunt amplasate
la distan#e de protec#ie fa#" de sol, cl"diri.
Sursele ma6ore de poluare a mediului sunt reprezentate de centralele termoelectrice cu
func#ionare pe p"cur" $i gaze naturale, cu func#ionare pe lignit $i gaze naturale $i de centralele
termice din a$ez"rile urbane.
'rincipalii poluan#i emi$i de sursele de ardere produc poluarea aerului. 7ce$tia pot fi-
pulberi cenua zburtoare, particule de crbune, zgur, pmnt, funingine, etc!"
o#izi de sulf $%
&
i $%
'
!"
o#izi de azot (% i (%
&
!"
o#izi de carbon"
gudroane"
hidrocarburi"
acizi organici, etc.
3ombustibilul nuclear uzat reprezint" de$eul cel mai puternic radioacti, %n multe cazuri
fiind neoie de c,tea sute de mii de ani pentru ca acestea s" se dezintegreze. 4eoarece cantitatea
produs" depinde %n principal de cantitatea de energie produs" de centralele nucleare.