Arbitraj commercial Carstea Bogdan

CUPRINS:
1. Natura juridica a arbitrajului comercial international.pag. 2
1.1 Conceptia contractuala
1.2 Conceptia jurisdictionala
1.3 Conceptia mixta
2. Notiunea arbitrajului comercial internationalpag. 4
3. Caracterele arbitrajului comercial internationalpag. 6
3.1 Caracterul comercial
3.2 Caracterul international
3.3 Caracterul arbitral
3.4 Caractere intilnite in doctrina juridica
4. Concluziipag. 8
5.Bibliografie.pag.
!
1.Natura juridica a arbitrajului comercial international
"rientari in doctrina
Natura juridica a arbitrajului comercial international nu a primit o rezol#are unitara in doctrina juridica.
$a a generat o pluralitate de opinii contradictorii%conturindu&se trei conceptii diferite in aceasta pri#inta % si
anume'
a. contractuala
b. jurisdictionala
c. mixta (sau ecletica)
*n functie de conceptia adoptata cu pri#ire la natura juridica a arbitrajului se stabileste regimul de drept
international al acestuia.
1.1 Conceptia contractuala
Aceasta conceptie doctrinara% concepe arbitrajul commercial international ca un ansamblu de acte
juridice a#ind natura contractuala.Aceasta natura juridica rezulta din faptul ca solutionarea litigiului i#it
intre partenerii contractuali este organizata de catre ei insisi prin acordul lor%in limitele determinate de
lege % astfel incit ea sa fie realizata de persoane care le inspira incredere.+e aici consecinta ca puterile
arbitrilor si competenta lor de a statua isi trag geneza din #ointa concordanta a partilor litigante.
,otodata se admite ca sentinta arbitrala nu are putere de lucru judecat intre impricinati % ea fiind
declarata ire#ocabila de asemenea prin #ointa partilor.-orta juridica a acestei sentinte se organizeaza deci
din #ointa juridica a partilor litigante de a o aduce la indeplinire.Nu numai sentinta arbitrala are putere
executorie % ci si alte acte de natura pur contractuala . ca de exemplu % contract de imprumut constatat
printr&un inscris autentic . au o asemenea putere./e de alta parte%faptul ca instanta de judecata este
c0emata sa nominalizeze un arbitru suplinind #ointa partii care nu a fost exprimata in aceasta problema %
da expresie unui aspect particular al fortei obligatorii a contractului.+esesizarea instantei de drept comun
atunci cind constata existenta unei con#entii de arbitraj da expresie cerintei de a nu se aduce atingere
con#entiei de arbitraj.
*n fine % similitudinea ce exista intre moti#ele de recuzare a judecatorilor si cele de recuzare a
arbitrilor este o consecinta a preocuparii legiuitorului de a crea un cadru de impartialitate si moralitate
pentru acti#itatea jurisdictionala a organului arbitral pe care acelasi legiuitor o permite.
1.2 Conceptia jurisdictionala
1e fundeaza pe premisa ca statul este detinatorul puterii legislati#e si al puterii judecatoresti.+e aici
decurge ca dreptul sau exclusi#e de a distribui justitia pe intregul teritoriu cuprins intre frontierele lui
nationale % pentru orice fel de litigii si fara nici un fel de deosebire % pentru toti impricinatii. Aceasta
prerogati#a se analizeaza totodat si ca o obligatie % deoarece ea confera statului o facultate si o indatorire.
1tatul este liber sa dispuna ca in anumite domenii strict delimitate partile in litigiu sa fie autorizate
de a supune diferendul lor spre solutionare arbitrajului. Arbitrajul apare astfel nu ca o creatie a #ointei
partilor % ci ca o forma delegate de justitie incredintata % prin #ointa puterii su#erane a statului % unor
persoane pri#ate ce nu au calitatea de functionari publici ( sau mai exact de angajati ai statului) si nu
actioneaza in numele acestuia.
2
1imilitudinile existente intre acti#itatea judecatoreasca si acti#itatea arbitrajului confirma o data mai
mult daca era necesar caracterul jurisdictional al acestuia din urma ( adica al arbitrajului). +intre
asemanarile care apropie instantele judecatoresti de organele arbitrale se retin urmatoarele'
atit judecatorul % cit si arbitrul ( sau in alti termeni % instanta de judecata % ca si arbitrul) au
puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in litigiu asupra temeiniciei si legalitatii
pretentiilor formulate de reclamant si cind este cazul si asupra pretentiilor formulate de pirit ( prin
actiunea recon#entionala) .
0otarirea pronuntata de judecator si 0otarirea pronuntata de arbitri % stabileste drepturile partilor
litigante si obligatiile lor% altfel ca ea se constituie ca o dezlegare a litigiului susceptibila de
executare silita in e#entualitatea ca nu este executata #oluntar.
de #reme ce atit 0otarirea judecatoreasca % cit si 0otarirea arbitrala sunt susceptibile de
executare silita % rezulta ca si intr&un caz si in celalat aducerea la indeplinire a solutiei data de
organul de jurisdictie poate fi infaptuita cu concursul fortei de constringere a statului.
anumite cai de atac impotri#a sentintei arbitrale sunt de competenta exclusi#e de solutionare a
instantei judecatoresti de drept comun% ceea ce apropie sensibil 0otarirea arbitrala de 0otarirea
judecatoreasca.
unele legislatii nationale admit inter#entia judecatorului in cursul procedurii arbitrale
recunoscindu&i drepul de a desemna un arbitru . atunci cind partea ce trebuie sa faca aceasta
desemnare nu isi nominalizeaza propriul arbitru determinind astfel tergi#ersarea sau c0iar blocarea
desfasurarii procesului arbitral . precum si de a statua asupra unei cereri de recuzare referitoare la un
arbitru de0a desemnat.
+in asemanarile infatisate rezulta ca exista o anumita interferinta intre cele doua acti#itati
jurisdictionale . cea desfasurata de instanta si cea infaptuita de arbitraj . care uneori se realizeaza in
cadrul aceluiasi litigiu % iar aceasta imprejurare confirma idea ca ele (adica acti#itatile respecti#e) sunt
similare ca natura.
*n sprijinul caracterului jurisdictional al acti#itatii arbitrajului se mai aduce un argument desprins din
impactul pe care il produce con#entia de arbitraj asupra competentei instantei de drept comun de a
continua solutionarea litigiului cu care a fost in#estita. *ntrade#ar % instanta de drept comun are obligatia sa
se desesizeze din oficiu in ce pri#este litigiul cu pri#ire la care partile au inc0eiat o con#entie de arbitraj%
situatie ce e#oca ideea de litispendenta compatibila numai cu organele de jurisditie a#ind natura similara.
*n #irtutea argumentelor prezentate se conc0ide ca procedura arbitrala este de esenta judiciara.
2ecunoasterea acestui caracter comporta pe planul dreptului international pri#at o importanta consecinta
practica si anume' lex fori (legea forului) . adica legislatia nationala a tarii pe teritoriul careia se afla
sediul arbitrajului . are prioritate sau c0iar exclusi#itate in ce pri#este procedura in fata arbitrajului
comercial international.
*n realitate% ambele teze sunt criticabile % pentru ca incearca sa dea o explicatie unilaterala unui
fenomen complex % care nu incape in intregime in niciuna din cele doua teze. +e aceea % pentru a intelege
exact natura juridica a arbitrajului trebuie sa distingem intre izvorul puterii arbitrilor si activitatea pe care
acestia o desfasoara. +in acest punct de #edere este e#ident ca iz#orul puterii arbitrilor se afla in
con#entia de arbitraj % care este un contract % iar aceasta nu are aceeasi natura juridica cu acti#itatea
arbitrilor % care este jurisdictionala.Altfel spus % iz#orul arbitrajului are o natura contractuala % iar
acti#itatea de soltionare a litigiului si sentinta pe care o pronunta arbitrul au caracter jurisdictional. +e
aceea % cei mai multi autori sustin aceasta teza.
3
1.3 Conceptia mixta
Aceasta conceptie considera ca cele doua conceptii analizate . contrctuala si jurisdictionala . pri#esc
arbitrajul in mod unilateral luind in considerare fie numai punctual de plecare al acti#itatii ce desfasoara % fie
numai specificul acelei acti#itati. +ar arbitrajul desfasoara o acti#itate complexa si trebuie caracterizat
tinindu&se seama de ansamblul acesteia. 1&a aratat ca arbitrajul este conditionat in acti#itatea lui atit de
originea sa contractuala exprimata prin con#entia de arbitraj ( compromis sau clauza compromisorie) .
exeptie fac doar cazurile cind este pre#azut ca obligatoriu in con#entii internationale% cit si de finalitatea
sa jurisdictionala exprimata in sentinta pe care o pronunta si care este definiti#e si executorie.
*n esenta % un contract . con#entia de arbitraj . produce efecte care sunt si de ordin procedural.
+aca % in principiu % cu prima constatare a autorilor la care ne referim suntem de acord% considerind&
corecta % apoi aceasta a doua afirmatie ni se pare mult prea transanta pentru a putea fi acceptata.
*ntade#ar%nu contractul in general produce efecte de ordin procedural % ci numai un anumit contract% anume
con#entia de arbitraj are o atare #ocatie. /artile contractante % cu exceptia celor din con#entia de arbitraj% nu
au nici o putere de a da #ointei lor juridice si #alente procedurale. +e principiu% procedura jurisdictionala
se determina prin lege % este deci de competenta legii.
$ste in afara oricarei indoieli ca arbitrajul commercial international are atit componente contractuale
cit si componente jurisdictionale% iar aceasta imprejurare ai confera o dubla natura . contractuala si
jurisdictionala in acelasi timp.+upa cum se remarca din doctrina juridica% unele componente ale arbitrajului
se caracterizeaza printr&un pronuntat caracter contractual (de exemplu'conditiile de #aliditate
ale con#entiei arbitrale)% iar altele presupun un e#ident caracter jurisdictional (precum continutul cererii de
arbitrare si al intimpinarii%desfasurarea dezbaterilor%administrarea probelor%pronuntarea 0otaririi%punerea
in executare a acestora)
/otri#it conceptiei mixte % la care ne raliem % pe planul dreptului international pri#at arbitrajul este
supus in principiu legii aplicabile con#entiei de arbitraj% dar suporta si anumite incidente ale legii forului
ce decurg din natura jurisdictionala a acti#itatii de arbitrare % acti#itate ce in esenta sa% c0iar daca este
susceptibila de o dubla caracterizare% ramine unica si are ca finalitate solutionarea corecta si ec0itabila a
litigiului existent intre partile raportului juridic de comert international.
2. Notiunea arbitrajului comercial international
Acti#itatea comerciala este una dintre cele mai #ec0i acti#itati desfasurate in cadrul reltiilor
economice de catre om % fiind strins legata de dreptul de proprietate % care este baza comertului.
Comerciantii au aparut dispunind si #alorificind munca lor . de operatiuni efectuate cu marfuri% ca pe
o ocupatie % ca o indeletnicire profesionala . +ez#oltarea si progresul acti#itatii de comert a condus implicit
si la di#erse diferende intre comercianti % care au cautat solutii optime pentru rezol#area conflictelor i#ite
printr&o justitie pri#ata % care sa ofere o alternati#a la rigorile impuse de aplicarea cu strictete a justiiei
etatice . Aceasta justitie pri#ata consta intr&o modalitate de libertate a formelor juridice cit mai coerenta %
mai desc0isa ne#oilor si posibilitatilor de continuare a comertului pe bazele increderii si parteneriatului
reciproc .
Arbitrajul are deci o origine contractuala % iar functia sa este jurisdictionala. Arbitrajul este mult mai
complex decit pare si mult mai dificil decit este profesat uneori. Complexitatea si dificultatea arbitrajului
pro#in indeosebi din doua din conditiile sale de existenta ' partile isi aleg judecatorii si respectind cite#a
4
limite % inerente de altfel existenei lor juridice in societate % ele isi organizeaza judecata % din dorinta de a
trata cu discretie un diferend considerat solutionabil si de a intretine speranta in spiritul pacifist 4 justitia
etatica nu este cu totul inlaturata % ci inter#ine numai de a desa#irsi arbitrajul sau a ai corecta erorile.
*n ultima #reme se constata astfel o re#italizare a arbitrajului % oferind noi perspecti#e de abordare si
solutionare a problemelor arbitrabilitatii % prin aplicarea sa din ce in ce mai raspindita.
Arbitrajul commercial international reprezinta o modalitate alternati#a de solutionare a litigiilor
comerciale de catre persoane sau organisme alese si in#estite de catre parti % care prin #ointa lor inlatura in
pri#inta respecti#ului litigiu competenta instantelor judecatoresti si aplicabilitatea procedurilor nationale.
*n baza in#estirii primite de la parti persoanele sau organismele mentionate solutioneaza litigiul
printr&o sentinta obligatorie .
Conceptul de arbitraj comercial interna5ional este susceptibil de mai multe accep5iuni% 6i
anume'
ntr-o prim accepiune, acest concept desemneaz7 mijlocul corespunz7tor de a reglementa rapid
6i ec0itabil litigiile interna5ionale care pot s7 rezulte din tranzac5iile comerciale 8n domeniul
sc0imburilor de bunuri 6i ser#icii 6i din contractele de cooperare industrial7.
ntr-o alt accepiune conceptul la care ne referim poate fi definit ca metod7 de solu5ionare a
litigiilor n7scute din rela5iile comerciale interna5ionale.
n fine% arbitrajul comercial interna5ional se analizeaz7 ca jurisdic5ie special7 6i derogatorie de la
dreptul comun procesual% menit7 s7 asigure rezol#area litigiilor iz#or9te din raporturile comerciale
interna5ionale 6i totodat7 s7 faciliteze participarea statului la di#iziunea mondial7 a muncii.
Ca metoda de solutionare a litigiilor . arbitrajul . este uzitat cu precadere in relatiile comerciale
internationale care necesita mecanisme eficiente si specifice de rezol#are a e#entualelor diferende de
natura sa asigure increderea partilor cu pri#ire la regimul de drept aplicabil % cit si a procedurilor si
termenelor de solutionare .
Arbitrajul este un mijloc corespunzator de a reglementa rapid si ec0itabil litigiile care pot rezulta din
tranzactiile comerciale internationale.
Arbitrajul commercial international este un sistem jurisdictional derogator de la dreptul comun (cel
al instantelor de stat) . *n cadrul sau % in temeiul #ointei partilor o instanta speciala este organizata si
abilitata sa solutioneze un anumit litigiu care s&a nascut sau care se #a naste in #iitor . :ointa partilor are
asemenea efecte deoarece legea (statul) recunoaste celor implicati in cadrul comertului international
abilitatea de a recurge la asemenea instante cu caracter pri#at.
*nstitutia arbitrajului comercial international ca modalitate actuala si moderna de solutionare a
litigiilor #ine sa raspunda unor neajunsuri implicate de di#ersitatea pre#ederilor sistemelor de drept ale unor
state diferite % conferind partilor posibilitatea ca in absenta unor reglementari internationale unitare si a unei
jurisdictii internationale unice cunoscute de catre toti participantii % acestia sa poata cunoaste si allege inca
de la stabilirea relatiilor contractuale regimul caruia i se supune contractul inc0eiat % precum si jurisdictia
competenta.
1istemul arbitrajului comercial international este consacrat atit in legislatiile nationale cit si in
con#entii internationale ( astfel este Con#entia europeana asupra arbitrajului comercial international
adoptata si desc0isa spre semnare la ;ene#a la 2! aprilie !6!) . /utera arbitrilor de a solutiona litigiul
este conferita de parti care contin ca litigiul lor sa fie prezentat spre solutionare unor persoane pariculare.
*n acest scop partile in litigiu ai desemneaza pe arbitri si se angajeaza sa accepta 0otarirea pe care
acestia o #or pronunta.
*n doctrina juridica intilnim mai multe pareri in ceea ce pri#este arbitrajul comercial international.
/rofesorul /eter 1anders sublinia ca arbitrajul ca institutie juridica < s&a extins si #a continua sa se
extinda datorita eficientei sale=% demonstrata in solutionarea litigiilor comerciale internationale.
>
?nul dintre cei mai cunoscuti specialisti in domeniul arbitrajului comercial international % @an
/aulsson obser#a ca < modalitatile de solutionare pe cale arbitrala s&au perfectionat < % ca urmare a
experientei acumulate a corelarii reglementarilor cu cerintele practicii si adaptarii lor la aceste cerinte .
$xtinderea arbitrajului comercial & atrage atentia @an /aulsson . < este o realitate recunoscuta < si < o
cerinta a #ietii comerciale internationale <.
*n fine % din cele mentionate mai sus putem concluziona faptul ca arbitrajul comercial international
e s te o in s tit u ti e ju r id ica p r in in te rm ed iul ca r e ia liti g i i ac tua le s au v iit oa r e s e s o lu ti onea z a de ca tr e
pe rs oane inve s tit e cu acea s ta s a r c ina de ca tr e pa r til e unui con tr act ce a gene r at s au e s te p o s ib il s a
gene r e z e un liti g iu.
3.Caracterele arbitrajului comercial international
Caracterele arbitrajului comercial international sunt sugerate prin c0iar denumirea data acestei
jurisdictii .
+enumirea de arbitraj international a primit consacrare prin con#entii internationale % ca si in
practica de comert international si in doctrina juridica de specialitate. $ste suficient sa amintim in acest
sens ca aceasta denumire apare in c0iar titlul Con#entiei $uropene asupra arbitrajului comercial
international din 2! aprilie !6! ( semnata la ;ene#a ). /e de alta parte Con#entia pentru recunoasterea
sentintelor arbitrale straine semnata la !A iunie !>8 la NeB CorD a fost precedat de o conferinta a
Natiunilor ?nite asupra arbitrajului comercial international .
C0iar din definitia acestei institutii juridice se desprind cite#a caractere juridice.Astfel ele urmeaza a
fi analizate in continuare.
3.1 Caracterul comercial
Conform art.! % alin.! % pct.a din Con#entia $uropeana asupra arbitrajului comercial international
(;ene#a !6!) are caracter commercial arbitrajul a#ind ca obiect litigii nascute sau care se #or naste din
operatiuni de comert international % intre peroanele fizice sau juridice ce in momentul inc0eierii
Con#entiei de arbitraj au resedinte sau sedii in state diferite.
Caracterul comercial al arbitrajului rezulta din faptul ca obiectul sau constituie litigiile < nascute sau
care se #or naste din operatii de comert international< .,oate litigiile supuse arbitrajului rezulta < din
elementele intriseci al operatiunii comerciale=. Aceste elemente sunt % in principal% de natura economica.
Caracteul comercial al arbitrajului isi gaseste expresia in '
!) raportul comercial supus judecatii
2) reglementarea comerciala in temeiul careia se desfasoara arbitrajul (judecata)
3) in calitatea arbitrilor care sunt alesi dintre personalitatile competente in domeniul comercial
3.2 Caracterul international
+in cuprinsul art.! % alin.! %pct.a al Con#entiei $uropene asupra arbitrajului comercial international
(;ene#a !6!) % rezulta si caracterul international al arbitrajului. *ntr&ade#ar delimitind domeniul
arbitrajului comercial international acest text face referire expresa la litigii nascute sau care se #or naste
din operatii de comert international.
6
*n doctrina juridica s&a exprimat opinia conform careia caracerul international al arbitrajului nu poate
fi < caracterizat prin obiectul arbitrajului si anume litigiul arbitral=. *n acest sens s& a aratat ca e posibil ca
litigiul sa aiba caracter international% iar organul sesizat cu solutionarea lui sa fie national.
Caracterul international al arbitrajului este determinat de '
!) elementele de extraneitate a situatiei litigioase
2) internationalitatea organului arbitral
3) autonomia arbitrajului fata de structurile nationale
/rofesorul B.;oldman defineste internationalitate prin existenta legaturilor organului arbitral < cu
ordinea juridica din mai multe state=% apreciind ca internationalitatea ar decurge dintr&o < di#ergenta de
conexiuni=. 1e considera ca structurile de arbitraj trebuie sa nu aiba conexiuni cu organizarea statala si a
nu fie tinute de obligatia de a aplica o lege statala a arbitrajului. 1e apreciaza ca exigentele
internationalitatii sunt intrunite de Curtea de Arbitraj de pe linga Camera de Comert Internationala din
aris.
*n definirea caracterului international al arbitrajului sunt luate in considerare ' sediul partilor in
litigiu% locul desfasurarii arbitrajului% transferal peste 0otare a marfurilor si #alorilor in disputa.
*nternationalitatea arbitrajului este conditionata de asemenea elemente intriseci% asa cum este% de
exemplu% fluxul de marfuri % de ser#icii%de de#ize sau de alte #alori peste 0otare.Eitigiile in legatura cu
raporturile contractuale pri#ind tranzactiile respecti#e au % in mod e#ident un c0aracter international.
3.3 Caracterul arbitral
Caracterul arbitral isi gaseste expresia in faptul ca arbitrii au puterea de a statua ceea ce inseamna < a
judeca=%= a transa un litigiu= % adica < a #erifica sau de a constata o situatie juridica preeexistenta asupra
careia exista un dezacord intre parti=.
Cu toate ca arbitrajul este desemnat de parti% el nu actioneaza in numele #reuneia dintre ele.Ca si in
cazul judecatorului % arbitrul este c0emat sa statueze %adica sa transeze litigiul in mod impartial .
/uterea arbitrilor isi are iz#orul in acordul partilor in litigiu%care & ai dau expresie . tocmai pe baza
increderii pe care o au in impartialitatea arbitrilor. C0iar daca arbitrajul . asa cum am #azut . are o
componenta contractuala % ramine= un act de jurisdictie= % deosebindu&se % prin aceasta de alte institutii
contactuale % cum ar fi% de exemplu% tranzactia,mandatul%etc%.
*n functie de probele administrate in proces si de con#ingerea pe care arbitrii si&o formeaza
analizind acele probleme%solutia data de ei #a putea fi una de condamnare a ambelor parti ori numai a
uneia dintre ele sau de exonerare de plata a ambelor parti.*n cazul in care arbitrii constata ca elementele
de fapt ale pretentiei corespund cu cele a#ute in #edere de norma de drept aplicabila %#or decide ca
pretentia formulata este intemeiata si #or transa litigiul ca atare.
3.4 Caractere intilnite in doctrina juridica
Caracter consensual
1pre deosebire de judecatori%a caror competenta de solutionare a litigiilor decurge din lege%
competenta arbitrilor decurge din #ointa partilor% care in anumite domenii au libertatea de a renunta la
competenta atribuita de catre lege instantelor judecatoresti ale statului si de a conferi aceasta competenta
unor persoane desemnate de ele.
Cu alte cu#inte%fundamental unui arbitraj il constituie #ointa partilor% ele fiind acelea care%intelegind
sa&si rezol#e litigiul% astfel%determina arbitrii%puterea acestora% regulile procedurale de urmat si maniera
F
fundamentarii solutiel la care #or ajunge (arbitraj institutionalizat sau ad&0oc% de drept strict sau de
ac0itate).
Caracter nestatal
Arbitrajul reprezinta o exceptie de la principiul conform caruia justitia este un monopol al statului.
1pre deosebire de instantele judecatoresti care fac parte din sistemul statal%principala caracteristica a
Curtilor de Arbitraj%precum si a tribunalelor arbitrale ad&0oc o reprezinta o totala autonomie fata de stat
sau orice alte autoritati statale sau gu#ernamentale.
Caracter independent
Asemeni judecatorilor%arbitrii sunt independenti si neutri.Alegerea unui arbitru de catre o parte nu
implica faptul ca respecti#ul arbitru ca reprezenta interesele acelei parti.$i sunt independenti si impartiali
in indeplinirea atributiilor lor.
Caracterul voluntar
*n instantele judecatoresti statale%reclamantul isi poate #alorifica pretentiile fara a cere acordul
celeilalte parti% in timp ce% in fata tribunalului arbitral% reclamantul nu poate formula cerere de arbitrare
fara existenta unui acord prealabil al celeilalte parti% fara existenta consimtamintului expres al acesteia sub
forma con#entiei de arbitraj.
4. Concluzii
In urma celor mentionate mai sus putem concluziona urmatoarele! prin urmare, solutionarea
litigiilor aparute intre parti daca acestea au convenit astfel, sa realizeaza prin intermediul arbitrajului.In
situatia in care partile nu au ajuns la un acord in aceasta privinta, litigiul nu poate fi solutionat pe calea
arbitrajului.
Astfel, procedura arbitrajului este diferita de procedura judecatoreasca , avind in vedere ca aceasta
din urma se defasoara la cererea reclamantului, fara a fi necesar acordul piritului.
In ceea ce priveste arbitrajul, aceasta este o cale de solutionare a unor litigii in baza acordului
partilor , excluzindu-se competenta instantelor judecatoresti.Asadar, arbitrajul are caracter
conventional,de aceea el nu este obligatoriu pentru partile in litigiu " ca mod de solutionare # , ci
facultativ.
Arbitrajul reprezinta o modalitate de solutionare a litigiului de catre o persoana sau de catre un
organ stabilit$ prin acordul partilor litigante sau prin acord international, a carui sedinta este
obligatorie pentru acele parti.
8
I!I"#R$%I&

!
2AAA
1.GarD Huleatt&@ames% Nic0olas ;ould . Arbitrajul Comercial *nternational. $ditura A2C 2AA!
2.:iorel 2os .Arbitrajul Comercial *nternational. Bucuresti% 2AAA
3.:ictor Babiuc . +reptul Comerului *nternational. Bucuresti% 2AA2
4.+umitru Gazilu . +rptul Comertului *nternational. $ditura E?G*NA E$I% 2AAA
5."#idiu ?ngureanu% Calina @ugastru . Ganual de drept international pri#at. $ditura AEE B$CJ%
'.Gircea N. Costin% 1ergiu +eleanu . +reptul Comertului *nternational. $ditura E?G*NA E$I%
(.:aleriu Babara . +rept international pri#at. C0isinau % 2AA
). Eegea cu pri#ire la arbitraj% nr.23& I:* din 22.A2.2AA8
*.Eegea cu pri#ire la arbitrajul comercial international% nr.24& I:* din 22.A2.2AA8
1+.Con#entia $uropeana cu pri#ire la Arbitrajul Comercial *nternational de le ;$N$:A % !6!
!A