Sunteți pe pagina 1din 4

GERIATRIE

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA LA VARSTNIC


Definitie: hipertensiunea arteriala e un sindro !ara!teriat prin !resterea presiunii arteriale
sistoli!e si a !elei diastoli!e peste "alorile norale# Se !onsidera "alori norale pentru
presiunea arteriala a$ia pana la %&'(%&) H*+ iar pentru inia pana la ,' H*#
Clasifi!are: in fun!tie de etiolo*ie se deose-es!:
A.Hipertensiunea arteriala esentiala sau primara+ in !are nu se poate e"identia o !au/a
or*ani!a si
0.Hipertensiunea arteriala secundara + in !are este do"edita !au/a# Se deose-es!:
( HTA de !au/a renala deterinata de di"erse -oli renale1e$#rin!hi poli!histi!+ hidronefro/a+
steno/a de artera renala+ et!#
( HTA de !au/a endo!rina: feo!roo!to+ sindro Cushin*+ et!#
(HTA de !au/a !ardio("as!ulara: !oar!tatia de aorta+et!#
( HTA de !au/a neurolo*i!a: en!efalite+ tuori !ere-rale+et!#
( HTA de ori*ine edi!aentoasa: e$# A-u/ de !ontra!epti"e orale+ et!#
Trataentul in !a/ul forelor se!undare de HTA +se adresea/a in priul rand !au/ei#
2ore de HTA la "arstni!:
3 an!heta epideiolo*i!a a aratat !a a4oritatea feeilor si -ar-atilor "arstni!i+ au presiunea
sistoli!a superioara "alorii de %5' H*+ si !ea diasoli!a inferioara "alorii de %'' H*# De
ai!i s(a ipus terenul de hipertensiunea arteriala sistoli!a#
Hipertensiunea la "arstni!i !reste la feei !u pre!adere# La -atrani se intalneste o-isnuit
hipertensiunea arteriala sistoli!a dar se intalnes! si fore esentiale 6 hipertensiuea arteriala
sistolo(diastoli!a #
Cu inaintarea in "arsta+ !reste fre!"enta hipertensiunii sistoli!e# Atun!i !and este pre/enta
hipertensiunea esentiala1sistolo(diastoli!a.+ de-utul afe!tiunii a a"ut lo! in perioada de adult#
Hipertensiunea este prin!ipalul fa!tor de ris! la "arstni!+ !res!and in!identa a!!identelor
"as!ulare !ere-rale si !oronariene#
Cara!teristi!ile HTA la "arstni!:
7 HTA esentiala+ nu este !ara!teristi!a "arstni!ului+ ea apare in !ursul "arstei tinere sau adulte
si e"oluea/a la -atrani !u unele !ara!tere !lini!e spe!iale# Este o hipertensiune sistolo(
diastoli!a+ !u o e"olutie ai -landa+ !u *ra"itate oderata# 2orele ali*ne sunt foarte rare#
De o-i!ei hipertensiunea se insoteste de ateros!lero/a#
1
7 Hipertensiunea arteriala sistoli!a+ este ade"arata hipertensiunea *eriatri!a# Tensiunea arteriala
diastoli!a este de ulte ori norala sau putin !res!uta# Se aso!ia/a le/iunilor difu/e de
arterios!lero/a# Apar fre!"ent a!!idente !oronariene si !ere-rale# E"olutia este -eni*na#
7 Hipertensiunea arteriala se!undara sau siptoati!a+ se intalneste e$tre de rar la "arstni!# 3
e$!eptie o!onstituie fora i$ta+ !u !oponenta reno"as!ulara 1pla!i ateroatoase in arterele
renale. si hipertensiunea de ori*ine renala paren!hiatoasa 1pielonefrita si *loerulonefrita
repre/inta )'8 din !a/uri.#
Siptoatolo*ie
Siptoatolo*ia la "arstni! a hipertensiunii arteriale+ are unele parti!ularitati:
( uneori se intalnes! !a/uri !u "alori tensionale !res!ute+ fara sene !lini!e
( siptoatolo*ia este de o-i!ei ne/*ootoasa#
( apar fre!"ent sitoe nespe!ifi!e 1!efalee+ "erti4e+ palpitatii+ tul-urari de "edere+ ni!turie.
( apar adeseori siptoe de suferinta !ardia!a: dispnee de efort+ dis!onfort tora!i!+ palpitatii+
*alop#
( la "arstni!ii dupa 9' de ani+ apar sene de insufi!ienta !ir!ulatorie !ere-rala: insonii+
a*itatie+ de/orientare#
E$plorari para!lini!e: Senifi!ati"e sunt: e$# de la-orator+ e$aenul fundului de o!hi+
radio*rafia tora!i!a1!al!ifi!arile !ar4ei aorti!e.et!#
Copli!atiile sunt !ardia!e+ !ere-rale si renale+ si tin de odifi!arile ateros!leroti!e#
Prin!ipii de trataent:
Se urareste s!aderea "alorilor tensionale in liite norale#
Trataentul !ore!t redu!e proportia aparitiei infar!tului io!ardi!+ a insufi!ientei !ardia!e si
a!!identelor "as!ulare !ere-rale#
Nu se pres!rie un re*i desodat stri!t+ se"er#
Se urareste s!aderea pro*resi"a ponderata1unde este !a/ul.#
Trataentul tre-uie sa fie -land si !ontinuu+ urarind s!aderea treptata a "alorilor tensionale#
Se in!epe trataentul !u diureti!e+ in do/e i!i si -lande 1furoseidul se pres!rie nuai in
situatii parti!ulare.# Ulterior se pot aso!ia+tot in do/e i!i+ edi!aente hipotensoare din alte
!lase: -eta-lo!ante1da!a nu sunt !ontraindi!ate.+ -lo!anti de !al!iu1Nifedipina.+ inhi-itori ai
en/iei de !on"ersie1Captopril+ Enalepril.+ et!#
HIP3TENSIUNEA ARTERIALA 3RT3STATICA
2
Definitie: Prin hipotensiune arteriala ortostati!a se intele*e s!aderea presiunii arteriale
sistoli!e !u ai ult de :' H*+ in tre!erea de la de!u-it la ortostatis#
2re!"enta !reste !u "arsta#
Nu este o -oala+ este un sindro# Se insoteste de astenie psihofi/i!a+ palpitatii+ "erti4e+ sin!ope+
!aderi+ pierderi de !unostinta#
Este datorata tul-urarilor de re*lare neurohoronale a tensiunii arteriale#
Se des!rie o fora idiopati!a si una se!undara 1arterios!lero/a !ere-rala+neuropatia dia-eti!a
sau etili!a.#
In hipotensiunea ortostati!a pa!ientii sunt sfatuiti sa nu se ridi!e -rus! sau sa nu stea prea ult
tip in pi!ioare# De aseenea+ edi!atia hipotensoare tre-uie atent onitori/ata#
3 fora parti!ulara de hipotensiune !e poate fi intalnita la "arstni!i este hipotensiunea arteriala
postprandiala# In !a/ul hipotensiunii postprandiale+ !orpul nu se poate adapta la s!aderea
tensiunii din tipul esei# Cau/a hipotensiunii postprandiale ar fi redistri-uirea flu$ului
san*uin la ni"elul tu-ului di*esti"+ in detrientul !elorlalte teritorii# Din a!est oti"+ apare
starea de sonolenta+ o-oseala+ in!apa!itatea de !on!entrare dupa asa#
ARTERITA CU CELULE GIGANTE 1ARTERITA TE;P3RALA SAU ARTERITA
H3RT3N.
Apare la -olna"ii "arstni!i+ dupa )' de ani si o-isnuit dupa 5' de ani# Se lo!ali/ea/a la
-ifur!area !arotidei+ lani"elul arterelor e$tra!raniene 1artera fa!iala sau teporala.#
Siptoatolo*ie:
De-utul este insidios prin !efalee+ o-oseala+anore$ie+ s!adere in *reutate+ poliial*ii reuati!e+
fe-ra# Cara!terul !efaleei este su*esti":
7 lo!ali/are teporara+ uni sau -ilaterala+ !u iradiere in pielea !apului si re*iunea o!!ipitala#
7 Alteori apare !and -olna"ul isi pune !apul pe perna+ !and se piaptana+ se spala pe !ap sau isi
pune o!helarii#
3ri!e !efalee persistenta+ !are apare dupa )' de ani+ tre-uie sa su*ere/e si o arterita Horton
1teporala.#
Lo!al se poate o-ser"a tuefa!tia te*uentului re*iunii teporale+ reliefarea traie!tului arterei
teporale+ !are apare sinuos+ !u nodo/itati si erite si tuefa!tie dureroasa# La parpare apare
infiltrarea tesutului+ nodo/itati indurate si lipsa pulsului#
Uneori apare pierderea "ederii+ alteori dureri la asti!atie#
Pot apare si siptoe arti!ulare si us!ulare#
Se pot intalni siptoe !ere-rale+ neuropatii periferi!e+ !laudi!atie interitenta#
Gra"itatea -olii !onsta in faptul !a o e"oluea/a !atre deenta#
0iopsia arteriala+ arata le/iuni inflaatorii#
3
3ri!e fe-ra prelun*ita la un "arstni!+ fara !au/a aparenta+ tre-uie sa su*ere/e si o arterita
teporara# Aneia+ hiperleu!o!ito/a si !resterea "ite/ei de sedientare+ !opletea/a ta-loul#
E"olutia este !roni!a de la !ate"a luni la doi ani sau ai ult#
Trataentul -olii se fa!e !u !orti!oi/i#
4

S-ar putea să vă placă și