FAMILIA

Familia este o tema binecunoscuta a artei din toate timpurile.Ea

definete o societate intr-un anumit stadiu de civi-lizaie,dar
marcheaz profund destinul fiecrui individ. Literatura
urmareste cu precdere traseul parcurs de om de la familia in
care se nate pana la familia pe care si-o !ntemeiaz,fi"#ndu-si
astfel statutul social.Familia reprezint o reunire a v#rstelor dar
si un potetial conflict intre $eneraii.%ocietatea tradiionala
impune individului,ca o cale de inte$rare in comunitate,dar si de
!mplinire individuala,!ntemeierea unei familii.Modelul acesteia
este adoptat sau respins in funcie de propria e"periena de
formare dar si de spiritul epocii.&a instituie familia confer
stabilitate unei societati de aceea este prote'ata prin le$i scrise si
nescrise.%tatul isi asuma responsabilitatea re$lrii relaiilor
dintre indivizi in interiorul familiei mai ales in momente
cruciale.(iserica instituie a statului consfinteste momentele
importante pentru evoluia unei familii prin botez si
cununie,doua dintre cele apte %finte )aine.
Familia*aceasta forma istorica de comunitate umana are
un nucleu social elementar !ntemeiat prin casatorie si apoi prin
raporturi str#nse de ordin biolo$ic,economic,si nu in ultimul
r#nd spiritual.+entru o reuita totala in cldirea unei familii
este nevoie de inteli$enta si de o strdanie continua de a ne
modela pe noi insine printr-un adevrat act de voina,de
educaie si de forta morala.&u aceste cuvinte,at#t brbatul cat si
femeia,trebuie sa devin in ultima instana,creatorii propriului
chip,cluzitor spre armonie,frumusee fizica si
spirituala,sinceritate si mai ales !ncredere.&snicia cea care
creaza familia are la !nceput un dram de necunoscut datorat
deprinderilor bune si rele pe care le au tinerii.&u puin efort ei
pot modifica unele deprinderi ne$ative,ori le pot !nltura sau
!nlocui atunci c#nd e"ista hotr#re,iubire adevrata si dorina
apri$a curata de a crea familia.,umai astfel at#t el cat si ea
devin placuti,utili si respectai.Familia la primii ei pai
!nseamn de ambele pari respect pentru adevr pentru ca
numai aa se poate trai si muri linitit si frumos.-n proverb
spune./minciuna are picioare scurte0,ea nu poate mer$e prea
departe,cci va fi prinsa din urma si descoperita de adevr,spre
ruinea celui care a fcut abuz de ea.+oetul en$lez 1hon 2r3den
dei era casatorit de puin timp se ocupa mai mult de poeziile si
cartile sale dec#t de t#nra lui soie.&am plictisita aceasta i-a
spus intr-o zi./-As prefera sa fiu o carte,poate aa mi-ai acorda
mai multa atenie4
-In cazul acesta dra$a mea,ar trebui sa fi mai de$rab un
calendar4
-2e ce un calendar5
-In fiecare an ai fi astfel noua40
Femeia este intradevar cea care trebuie sa dea dovada de o mare
arta in pstrarea unei atmosfere proaspete si tinere in
csnicie.2aca fiecare din cuplu va veni in a'utorul celuilalt in
momentele mai dificile,acestea vor fi depasite cu o mai mare
usurinta totul devenind in final la normal.2e altfel se spune si
este un adevr ca numai aceea este dra$oste adevrata in care
iubeti partenerul cu defectele lui cu tot.,imeni nu este perfect
iar pentru armonie si pace nici un efort nu este prea
mare.%in$ura si unica noblee intr-o familie proaspt
!ntemeiata,este virtutea de a fi om.
Familia ca !mplinire a fiinei este reprezentata cel mai bine
de 6eor$e &linescu in /&artea nuntii0.7pera este primul
roman al autorului in care acesta realizeaz o adevrata
mono$rafie a familiei ca instituie si totodat un poem al iubirii
matrimoniale in care autorul se dovedete a fi un creator de
tipuri umane.In roman sunt conturate doua lumi aflate intr-o
opoziie de fond si de forma.o lume veche reprezentata de /casa
cu molii0 si o lume moderna reprezentata de Ion Marinescu, zis
si 1im,fetele pe care le intalneste si nu in ultimul r#nd familia
+olicrat. 1im este in cutarea perechii ideale,dar si de nevoia de
a scpa dintr-un univers sufocant care !l va ucide pe unchiul
sau %ilivestru. 2ora,Lola si 8era sunt tipuri diferite
reprezent#nd femeile !nt#lnite de 1im.2ei in propria familie nu
se simte in lar$ul lui,1im cuta insa familia ideala in care sa
poat trai lipsit de $ri'i.9ncercarea de a fi cu 2ora la !nceput
esueaza deoarece fata era !ndr$ostita de un locotenent cu care
urma de altfel sa se cstoreasca.-rmtoarea ale$ere Lola da
insa $rei datorita caracterului libertin al fetei de a trata
lucrurile mai serioase.2ei o are intotdeauna aproape pe 8era,
1im nu isi da seama de acest lucru.In final o ale$e pe t#nra din
tren deoarece ea rspunde concepiei sale despre iubire si despre
casatorie.,unta este aici un motiv !nsemn#nd o !nt#lnire
provideniala in care cei doi prota$oniti cunosc dra$ostea
perfecta si bucuria dra$ostei precum in /&#ntarea cantarilor0.
2up moartea lui %ilivestru care las lui 1im si soiei sale toate
apartamentele care aparineau familiei Marinescu,cele trei
surori-printre care si mama lui 1im-rup orice le$tura cu
tinerii,!ncep#nd sa-i b#rfeasc deoarece stteau toata ziua la
piscina.+rin casatoria dintre 1im si 8era si prin casa pe care
%ilivestru le-a lsat-o ca motenire acesta si-a construit in mod
indirect o familie la care visa dar care nu a fost cu putina sa fie
!nfptuita datorita surorilor care nu !i respectau deciziile.Modul
in care s-au !nt#lnit cei doi tineri este foarte interesant av#nd
totodat o urma de mister. 9nt#lnirea din tren c#nd 1im remarca
inocenta si puritatea fetei simindu-se apoi ruinat de $estul pe
care l-a fcut si anume faptul ca a srutat-o.2ei acesta a fost
un sentiment de moment, deoarece tanarul a uitat foarte
repede !nt#mplarea concentr#ndu-se apoi asupra noilor sale
cuceriri. 1im este de asemenea e"trem de deprtat de familia
lui, acesta fiind si principalul motiv al cautarii unei
partenere de viata. :elaia tanarului cu familia sa este destul
de rece. Ion Marinescu aa cum se numea tanarul nu simte
o dra$oste profunda nici chiar cu mama lui la care tipa
chiar din prima clipa a revederii c#nd afla ca aceasta i-a
curatat cartile de praf, dar din neatenie i le-a aezat intr-o
alta ordine. At#t tanti Ma$dalina, mama lui 1im, cat si
celelalte surori ale ei Fira si 6henca !l considerau pe
acesta un slbatic. Ma$dalina se simea 'i$nita c#nd vedea
ca ea nu se poate intele$e cu biatul ei spre deosebire de
celelalte mame care se plimbau mandre pe strada la bra
cu fii lor. )oi din casa !l credeau incapabil sa le$e o
prietenie cu cineva, deoarece seara c#nd acesta venea de la
-niversitate el se !ncheia in camera lui unde scria scrisori
de dra$oste pentru Lola sau r#dea de farsele pe care le-a
pus la cale cu prietenii si , in timp ce mama lui blestema
soarta acestui biat care in loc sa colinde oraul /invata0
pana la miezul nopii. 2e altfel c#nd 1im isi vzu cartile
aezate in mod diferit de cum le lsase el, se enerva si le
darama de pe raft, in acel moment auzindu-se de afara un
$las ascuit spun#nd. /A venit nebunu;40. Intr-una din zile
c#nd destinul a vrut ca cei doi tineri din tren sa se
reintalneasca din nou, 8era veni la profesorul %ilivestru,
unchiul lui 1im pentru a putea recupera oracolul fratelui ei
(obb3. &#nd o vzu 1im se temu la !nceput
crez#nd ca fata vine sa ii ceara socoteala, dar afl#nd
adevratul motiv se hotari sa o a'ute bucuros, dup care o
conduse cu maina acas. 9nt#lnirile dintre 1im si 8era o
fceau pe fata sa simt adevratele sentimente pentru acel
tanar care insa nu o lua in serios, fiind ocupat cu noile
sale cuceriri pe care le credea de altfel femeile potrivite
stilului sau de viata. Momentul in care 1im o $aseste pe
8era pl#n$#nd reprezint de altfel si clipa de ma"ima
intensitate in desfasurarea aciunii, biatul d#ndu-si seama
atunci de adevratele sale sentimente. 2ei femeile cu care
tria in casa nu credeau ca el se va casatorii niciodat, ele
fura foarte uimite c#nd 1im le ddu vestea pe care o luar
la !nceput ca o $luma, devenind apoi revoltate deoarece
acesta nu le dduse vestea din timp. Femeile doreau intr-un
fel sa !mpiedice casatoria deoarece acelai lucru si cu
Lisandrina si cu %ilivestru, care remarca ca de-a lun$ul
anilor, in familia Marinescu s-au casatorit doar un sin$ur
brbat si cel mult o femeie din acea $eneraie restul
ramanand sin$uri ca si acum in cazul celor doua surori
ale Ma$dalinei. <tiind ca sin$urul din aceasta $eneraie care
va putea trai fericit si care de altfel se va casatori este
1im, %ilivetru hotaraste sa-si pun capt zilelor, el $sind si
linitea sufleteasca de care avea at#ta nevoie. Familia lui
1im se dovedete de la !nceput a fi una unita, bazata pe
dra$oste profunda, respect reciproc, !ncredere si sinceritate.
&eea ce face ca aceasta familie sa fie mai stabila si mai
unita, este copilul care apare in finalul operei in p#ntecele
8erei, si care !l umple de bucurie pe 1im, el simind acum
cu adevrat ca are un motiv foarte puternic pentru care
merita sa lupte si sa triasc asi$ur#ndu-i lui si soiei sale o
lume uoara in culori strlucitoare fara $ri'i si fara tristee.
Astfel propria lui familie se apropie foarte mult de
concepiile sale fiind intr-un final o familie ideala cu
numeroase pre'udecati privitoare la o viata moderna,
corespunztoare unor noi situaii, datorate evoluiei societatii.
Familia ca spectacol cotidian este evocata in
opera lui Marin +reda /Morometii0, in care este prezentat
tipul familiei taranesti care se destram treptat neputandu-si
re$si armonia si unitatea. +entru cei mai muli creatori
reperele propriei viei familiare se proiecteaz in ficiune
cci opera de arta asimileaz e"perienele trite din copilrie
pana la v#rsta maturitatii. Elementele bio$rafice apar in
structura si destinul persona'elor in universul literaturii, al
filmului, etc. Ficiunea nu copiaz realitatea bio$rafica ci o
reinventeaza descoperindu-i si atribuindu-i noi semnificaii.
&apodopera a literaturii noastre, romanul /Morometii0,
marcheaz prin procesul de elaborare, umanitatea evocata,
semnificaiile su$erate, ecoul in constiinta publica, realizarea
artistica, unul din momentele de v#rf ale prozei romaneti,
cea mai solida creaie obiectiva a literaturii romane
inspirata din lumea taraneasca, dup romanul /Ion0 al lui
Liviu :ebreanu. 2ei prin problematica * lumea satului
romanesc * Marin +reda se apropie de Liviu :ebreanu, prin
un$hiul de vedere din care este surprinsa lumea rurala,
intre cei doi mari prozatori e"ista deosebiri de esena. Fata
de taranul devorat de pasiunea posesiunii, Marin +reda
aduce in proza romaneasca noua realitate umana.
+ersona'ul central al cartii lui nu mai e dominat de dorina
de a avea pamant. 2aca la :ebreanu, romanul urmarea
felul cum o $ospodarie deczuta se reface prin ambiia
impulsiva si tenace a lui /Ion0, in /Morometii0 romancierul
studiaz o $ospodrie ce va intra in cele din urma in
declin. Aici nu e"ista nici un $las al pamantului, nici unul
al iubirii. ,ici Ilie Moromete, nici +araschiv, nici ,ila, nici
Achim, nici ,iculae nu actioneaza sub imperativul vreunuia
dintre aceste chemri= Alte atracii imperioase dinamizeaz
familia Morometilor. &onul de lumina se oprete asupra
relaiilor din s#nul hibridei familii. %criitorul este interesat
mai ales de reacia sufleteasca a persona'elor. &onflictul
dintre o structura veche a familiei si noua realitate
sufleteasca, evoluata, a membrilor ei, care nu mai incape in
vechile tipare, da substana romanului. 8echea structura
familista este adusa in roman in starea de criza prin
i$norarea realitatilor sufleteti individuale. Ilie Moromete s-a
casatorit a doua oara. El aduce din prima casatorie trei fii.
pe +araschiv, ,ila si Achim, iar soia, la r#ndul ei o fiica,
)ita. 2up casatorie familia are inca doi copii. ,iculae si
Ilinca. Morometii sunt in concluzie o bizara reuniune care
cuprinde copii din trei casatorii. Armonizarea lor se
dovedete in cele din urma imposibila, cu at#t mai mult cu
cat fraii mai mari sunt indreptati cu re$ularitate !mpotriva
mamei vitre$e de cineva din afara familiei. 6uica, sora lui
Moromete. 8iata satului este recreata cu talent al
am#nuntului revelator si cu economie de mi'loace, dar nu
ea este scopul ultim al romanului, ci familia Morometilor.
&opiii cei mari, care ursc pe mama vitre$a, pun la cale o
lovitura !mpotriva familiei. Achim pleac la (ucureti cu
oile sub prete"tul unui casti$ mai bun, dar in realitate
pentru a nu se mai !ntoarce, ceilali trebuind sa !l urmeze
dup o bucata de vreme, lu#nd cu ei si caii. Ilie Moromete
nu tie de planul pus la cale de copii si, de aceea este de
acord cu plecarea lui Achim la (ucureti cu oile, un timp
reuseste sa nu vanda pamant, sa nu taie salc#mul cerut de
)udor (alosu, sa am#ne pentru momente mai favorabile
achitarea datoriei la banca si a foncierei. Inteli$enta, ironia,
umorul, stiinta de a povesti fac din persona'ul principal al
operei un taran filozof. 2eosebirea dintre Ilie Moromete si
Ion al lui :ebreanu da nota de puternica ori$inalitatea
cartii lui Marin +reda. 2e altfel persona'ul traieste
concomitent doua lumi. &ea reala compusa din familie, din
prieteni, din de-ai lui Aristide sau (alosu, din perceptori
care cer cu insistenta fonciirea> cealalt lume, mult mai
comple"a, e lumea interioara in care eroul evolueaz
nestin$herit. +ersona'ul descoper acolo unde unii nu
observa nimic si ceilali vad banalul farmecul. 2rama lui
Ilie Moromete anuna drama colectivitatii din care face
parte si pune sub semnul !ntrebri structurile care au
$enerat-o. )impul interior se convertete in istorie, drum
ireversibil. Ilie Moromete ilustreaz un tip de personalitate
umana in lupta cu vitre$iile istoriei in confruntare cu una
din cele mai $rave probleme care s-au pus c#teodat
statului . dispariia civilizaiei rurale tradiionale. +entru Ilie
Moromete, evoluia evenimentelor din noul conte"t social nu
aduce nimic bun, dei dintr-un anume punct de vedere, o
serie de probleme isi $sesc rezolvarea. +entru schimbrile
din viata satului pe /schimbarea venica a lumii0 si crede
ca schimbrile /o sa fie prin liberul consimtamant0 . In trei
dimensiuni eseniale e urmrita evoluia persona'ului .
conflictul cu baietii fu$ii, cu &atrina si relaia cu ,iculaie
si noile realitati. 9ncearc sa-i readuc acas pe baieti, ceea
ce va atra$e ura &atrinei. &alatoria la (ucureti se soldeaz
cu eec, iar tatl, ca un veritabil /pater familias0 crede ca
marea pedeapsa poate fi aceasta , sa nu mai reverse asupra
lor spiritul lui ocrotitor . /(ine, +araschive, bine, ,ila si
Achime. (ine4 Mi-am luat mana de pe voi. Mana mea
asupra voastr nu mai e"ista.0 . &u &atrina, lucrurile vor
evolua spre neintele$eri $rave. Ilie Moromete nu a trecut
casa si pamantul care i se cuvenea pe numele ei, ls#nd-o
sa triasc !n$rozita de $#ndul ca s-ar putea !ntoarce
baietii si ar da-o afara din casa. ,oii prieteni politici, Matei
2imir, ,ae &ismaru, 6iur$udel si alii suplinesc cu $reu
sentimentul ca /nu mai avea in spate o familie in care
cuvintele si $esturile lui sa fie !ncrcate cu intelesuri0.
,iculae sesizeaz e"act criza tatlui .0&redea ca el e in
centrul universului si cum le aran'aza el aa de bine, toata
lumea trebuie sa-l asculte.0. Eroului nu-i mai mer$e
/comedia uimirii totale0, cu datoriile, /nu mai era de
$luma0. In confruntarea cu ,iculae, / apostolul0 unei noi
vremi. Moromete apra o iluzie, dar se subliniaz
consecventa morala, demnitatea lui. / +ana in clipa din
urma omul e dator sa tina la rostul lui chit ca rostul asta
cine tie ce s-o ale$e de el40 . Monolo$ul interior dintr-o
pa$ina de mare finee a analizei psiholo$ice, din capitolul al
III-lea, su$ereaz drama sufleteasca a persona'ului,
prpastia dintre el si o lume care ii conditioneaza ne!ncetat
felul de a fi, !ncearc sa-i impun un alt cod esenial dec#t
cel pe care si l-a construit sin$ur. 2up acest moment ni se
relateaz despre Moromete prin intermediul Ilincai, pentru
ca in final un narator impersonal sa dea o aura de
le$enda si mit lumii in care este evocat persona'ul. +e
patul de moarte , Moromete $aseste puterea sa afirme cu
m#ndrie . /2omnule, eu totdeauna am dus o viata
independenta40
In societatea socialista, familia este o unitate
!ntemeiata pe o !nalta constiinta, pe sentimente trainice si pe
e$alitatea si respectul reciproc al soilor. Fiecare familie
este un mic colectiv inte$rat in marele colectiv al oamenilor
muncii din tara noastr. ,u poate fi conceputa viata si
activitatea unei familii in afara vieii si activitatii !ntre$ii
noastre societati. Intre familie si societatea noastr e"ista o
deplina unitate de interese si de teluri marete. In lumina
acestor caracteristici ale familiei socialiste, rspunderea
parintilor pentru creterea si educarea copiilor lor se
proiecteaz mai pre$nant.
/In aceasta lume plina de $reutati, famila
este cea care prin intele$ere, !ncredere, respect si iubire
reciproca reuseste sa le depasasca, ea fiind totodat unul
dintre lucrurile de pe aceasta lume pentru care viata capata
un sens> un lucru pentru care merita sa mori si sa traiesti
in acelai timp> un lucru minunat ce nu poate fi definit
prin cuvinte> ceva plin de mister, ceva ce !ntruchipeaz
binele, si de asemenea modul si locul in care copiii isi
re$sesc at#t stp#nirea de sine cat si !ncrederea si
respectul in propria persoana.0