Sunteți pe pagina 1din 7

Behaviorismul:

*Scurta introducere
*Burhuss Frederic Skinner
*Albert Bandura
Realizatori:
Ghetu Roxana
Budeanu Talida-Marina
Ciurariu Maria-Alexandra
Martinas Astrid-Roberta
Smilschi aura
An !!" Gru#a !
Despre behaviorism
$atson%: Ce este com#ortamentul& Care sunt #rici#alele ti#uri de
com#ortament& Cum se 'ormeaza com#ortamentul& Ce atitudine trebuie
luata 'ata de (echile continuturi ale #siholo)iei&%
Ras#unsurile la aceste intrebari au condus la orientarea beha(iorista
*beha(iorismul traditional+
Com#ortamentul: ansamblul de ras#unsuri a,ustate stimulilor care il
declanseaza"studiul cu#lului stimul-reactie+
-numai stimulul si reactia intre care exista o relatie directa "nemi,locita si
unilaterala sunt obiecti(e
-s'era (ietii #sihice este im#artita in trei clase de or)anizari
com#rtamentale:
*(iscerale-
*motorii-
*larin)eale+
Fenomenele #sihice denumite traditional: #erce#tie" memorie"
)andire au 'ost con(ertite* reduse la com#ortamente deschise " obser(abile"
obiecti(izate+
!ndi(idul este #rodusul unui #roces de conditionare lenta+ Suntem
ceea ce 'acem" 'acem ceea ce ne cere mediul sa 'acem+ .mul beha(iorist
este real" concret" (iu" solicitat si determinat de actiunile sale din mediul
natural si social in care traieste" saracit sub ra#ort #sihic" )olit de orice
continut #siholo)ic care acorda /substanta% (ietii reale: constiinta"
sentimente" moti(atie" (ointa+
Tollman innoieste beha(iorismul in doua as#ecte esentiale:
01 !ntre stimul si reactie introduce o serie de (ariabile asa-zise
intermediare2im#ulsurile 'iziolo)ice" maturitate "(arsta" ex#ectante"
ex#erienta anterioara" ca#acitatile interelationale si co)niti(e" constiinta"
ideile" )andirea1 re'acand in 'elul acesta ima)inea reala si unitara a omului"
atat de )ra( deteriorata de $atson+
31 4l considera ca omul nu actioneaza in )ol si la intam#lare ci determinat si
orientat de o serie de sco#uri "de ex#ectantele #e care le are+
Skinner si 5all au /reno(at% si ei beha(iorismul traditional" #rimul
aratand ca /o stiinta adec(ata a com#ortamentului trebuie sa tina seama de
e(enimentele care au loc in #lanul launtric al or)anismului" chiar daca nu in
calitate de mediatori 'iziolo)ici ai com#ortamentului" ci ca #arte com#onenta
al com#ortamentului insusi%+
6u#a Skinner" ori)inea com#ortamentului trebuie cautata in mediul
'izic si social" si nu in ideile" sentimentele sau starile de s#irit ale
indi(izilor+
Beha(iorismul" indi'erent de (arianta sa" /a constituit inima
#siholo)iei americane a secolului 77%+
Beha(iorismul a #ro#us o re#rezentare a 'iintei umane com#atibila
2daca nu 'ondatoare1 cu sisteme de )u(ernare ale oamenilor care au dominat
secolul+
Burhuss Frederic Skinner
Burhuss Frederic Skinner a 'ost un #sihol) american beha(iorist" care
s-a consacrat cercetarii si in(atamantului+ Acest cercetator este considerat de
multi #siholo)i americani ca 'iind cel mai im#ortant si in'luent #siholo) al
acestui secol+
Cu mult tim# inainte de a o#ta #entru cariera in #siholo)ie" B+ F+
Skinner si-a dorit sa de(ina scriitor" el reusind sa casti)e admiratiea
#ublicului American #rin articolele sale de #o#ularizare si cartile sale:
/6incolo de libertate si demnitate% " /Com#ortamentul or)anismelor% s+a+
B+ F+ Skinner nu s-a ocu#at in mod s#ecial de subiectul #ersonalitatii
umane" #e care o (edea ca #e o /eticheta #entru anumite as#ecte de
com#ortament% " #rin urmare nu a o'erit o teorie a #ersonalitatii in
ade(aratul sens al cu(antului+ A incercat in schimb sa o'ere ex#licatii #entru
intre)ul com#ortament uman+
Skinner sustinea ca #ersonalitatea este in intre)ime un #rodus al
in'luentelor externe" al #rocesului de in(atare" ambitionandu-se sa
demonstreze ca aceasta a'irmatie nu e doar o s#eculatie" ci #oate 'i do(edita
em#iric+ 2 6e alt'el" Skinner sustinea ca #siholo)ia trebuie sa-si
restrictioneze domeniul la ceea ce #oate 'i (azut" mani#ulate si masurat in
laborator1+ Ast'el" el a #us la baza sistemului sau conce#tul de /conditionare
o#eranta%+
6u#a ani de munca in laboratoarele din subsolul 8ni(ersitatii
5ar(ard" Skinner a a,uns la concluzia ca or)anismele nu 'unctioneaza decat
rareori du#a #rinci#iile conditionarii clasice" care cereau ca mai intai sa
existe un stimul #uternic" determinant 2S1" #entru a a(ea loc ras#unsul"
com#ortamentul 2R1" si a#oi in(atarea+
4x#erimentul clasic al lui Skinner ince#ea cu #lasarea intr-o cusca a
unui animal care nu era in'ometat" asa cum obisnuiau alti cercetatori sa
#rocedeze in #rocesul de in(atare+ 9rima obser(atie care #utea 'i 'acuta era
aceea ca animalul res#ecti( se do(edea a 'i 'oarte acti(" desi nu era 'lamand+
A#oi" cand din intam#lare" animalul atin)ea un buton sau o cla#ita si in
cusca a#area in mod neaste#tat mancare" se #utea obser(a ca animalul tinde
sa re#ete com#ortamentul care i-a adus recom#ensa 2mancarea1+
Actul natural al or)anismelor de a a(ansa in mod s#ontan
com#ortamente a 'ost numit de Skinner /com#ortament o#erant%+
Trans'ormand teoria clasica de ti# S-R in conditionare o#eranta de ti# R-S"
teoria lui Skinner a de(enit cunoscuta ca teorie a /conexiunii in(erse%+
Aplicatiile teoriei lui B.F. Skinner
Chiar daca Skinner si-a realizat studiile asu#ra com#ortamentului #e
animale 2soareci si #orumbei1" asta nu a im#iedicat ca teoria lui sa 'ie
a#licata cu success si in cazul oamenilor" #siholo)ul american considerand
ca di'erentele dintre modurile de a ras#unde ale oamenilor si ale animalelor
sunt di'erite doar in ceea ce #ri(este com#lexitatea lor" mecanismele care
stau la baza ras#unsurilor 'iind de 'a#t similare+
A#licarea conce#tiei teoretice des#re in(atare a lui Skinner la actul
educational nu s-a lasat mult aste#tata+ :e(oia de ras#unsuri numeroase care
sa 'ie imediat intarite" 'olosirea cu #e#onderenta a intaririlor #oziti(e in
ra#ort cu intaririle ne)ati(e "#recum si #arcur)erea sec(entiala a materiei de
in(atat" au constituit #remisele dez(oltarii unei tehnolo)iia in(atarii
cunoscute sub numele de in(atare #ro)ramata+ Aceasta #resu#une
urmatoarele #rinci#ii 'undamentale:
*9rinci#iul #asilor mici-di(izarea continuturilor in unitati de mica
intindere-
*9rinci#iul #rocesului )radat-cresterea #ro)resi(a a sarcinilor din
#unct de (edere al di'icultatii-
*9rinci#iul intaririi immediate a ras#unsurilor #entru 'iecare sec(enta-
*9rinci#iul indi(idualizarii ritmului de instruire-
*9rinci#iul autore)larii acti(itatii-in 'unctie de 'eed-back-ul #rimit
ele(ul re(ine asu#ra unor sarcini sau a(anseaza in #ro)ram+
Acest model de instruire are urmatoarele limite: ne)li,area
laturiia'ecti(e a ele(ului- inhibarea creati(itatii- li#sa unei ima)ini de
ansamblu #rin 'ra)mentarea materiei+
Modelarea com#ortamentala #rin sistemul de recom#ense si #ede#se:
administrarea de recom#ense si #ede#se #oate 'i utilizata ca instrument ce
stimuleaza in(atarea dar numai daca se 'ace intr-un mod ,udicios+ !n ceea ce
#ri(este recom#ense"aceasta #oate stimula moti(atia #entru in(atare" dar
daca este o'erita #rea des #oate #roduce e'ectul contrar+ 6e cealalta #arte
com#ortamentul #uniti(e #rezinta o serie de deza(anta,e: e'ectele sale nu
sunt #rdictibile in aceeasi masura cu cele ale recom#ensei" indi(idual #oate
a(ea un ras#uns chiar mai #utin dezirabil decat cel #entru care a 'ost
#ede#sit+
Feed-back-ul: are deasemenea o im#ortanta deosebita in re)larea
#rocesului instructi(e-educati(" cu cat acesta este mai com#lex"cu atat
calitatea demersului didactic s#oreste #ermitand ele(ului sa aiba o ima)ine
reala a#er'ormantei sale"iar #ro'esorului sa-si re)leze #ermanent strate)iile
in 'unctie de ele(+
Teoria lui Skinner are a#licatii si in domeniul ci(il" unde toate
#ro)ramele de in(atare asistata #e calculator au la baza #rinci#iile
in(atamantului #roramat" iar in America an de an sunt sal(ati numerosi
oameni" (ictime ale nau'ra)iului" cu a,utorul #ro)ramului 9i)eon+ Acesta
#resu#une colaborarea dintre om si #orumbei conditionati sa ras#unda la
culoarea (estelor de sal(are+ 8n alt domeniu in care teoria lui Skinner se
a#lica este #sihotera#ia+ Ast'el" tulburarile de com#ortament 'iind ex#licate
#rintr-o serie de conditionari" rezulta ca tratarea acestora este #osibila #rintr-
o #rocedura de deconditionare+
Criticii l-au acuzat #e Skinner ca beha(iorismul lui descri#ti(e
in'atiseaza un or)anism (idat de orice #roces #sihic deoarece intre stimul si
ras#uns nu este acce#tat nimic+ 6e asemenea" a 'ost criticata #ozitia lui
determinist-mecanicista #ri(ind omul si societatea" dar Skinner si-a i)norat
criticii" considerand ca este inteles )resit+
Albert Bandura
Albert Bandura s-a nascut #e ; decembrie 0<3=" in Canada+ A a(ut o
cariera de a#roa#e sase decenii si a 'ost res#onsabil #entru contribu>iile
re(olutionare" in mai multe domenii de #siholo)ie" inclusi( teoria social?
co)niti(a" tera#ia si #siholo)ia #ersonalitatii" si a 'ost" de asemenea"
in'luen>at @n tranzi>ia @ntre beha(iorismul si #siholo)ia co)niti(a+ 4l este
cunoscut ca ini>iator al teoriei in(atarii sociale si teoria auto-e'icacitate+
6es#re (iata #ersonala: Bandura s-a nascut @n Mundare" in Alberta" un
mic oras de a#roximati( ;AA de locuitori" 'iind cel mai mic co#il @ntr-o
'amilie de o#t co#ii+ Bandura este de ori)ine ucraineana si #oloneza+
Bandura isi aminteste 'a#tul ca in re)iunea unde locuia el" era doar o
sin)ura scoala" un sin)ur #ro'esor" iar din aceasta cauza" co#ii erau ne(oiti sa
in(ete mai mult sin)uri din manuale" lucru care l- a a,utat in dez(oltarea
(iitoarelor sale teorii+ Totodata el mai s#une si des#re cum a ince#ut
#asiunea sa des#re #siholo)ie+ Fiind student la 'acultatea British Columbia"
trebuia sa 'aca zilnic na(eta" iar din aceasta cauza era ne(oit sa #etreaca
zilnic cate(a ore in biblioteca inaintea ince#erii orelor+ Ast'el" intr-o zi " din
intam#lare a luat de #e ra'turile bibliotecii o carte " care era de #siholo)ie si
de atunci si-a dorit o cariera in acest domeniu+
A continuat studiile la Facultatea din !oBa" unde i-a a(ut ca #ro'esori
#e $illiam Cames" Denneth S#ence si Clark 5ull+
Albert Bandura este un #siholo) canadian celebru care intr-o cariera
de #este EA de ani a adus contribu>ii im#ortante in multe domenii ale
#siholo)iei+ 4ste al #atrulea cel mai citat #siholo) din toate tim#urile" du#a
B+F+ Skinner" Si)mund Freud si Cean 9ia)et" 'iind totodata autorul unuia
dintre cele mai 'aimoase ex#erimente din istoria #siholo)iei" des'asurat in
anul 0<E0 si intitulat F9a#usa BoboF+
Bandura demonstreaza in cadrul ex#erimentului 'a#tul c? micutii
de#rind si imita com#ortamentele #e care le obser(a la cei din ,ur+ Co#iii din
studiul lui Bandura obser(a cum un adult se mani'esta (iolent 'ata de o
#a#usa+ asati mai tarziu sin)uri sa se ,oace intr-o camera alaturi de
res#ecti(a marioneta" ei @nce# s? imite ac>iunile a)resi(e ale adul>ilor #e
care i-au #ri(it anterior+ Co#ii (edeau G scenarii: in #rimul a)resorul era
ras#latit" in ce H al de al doilea 'ilm (edea ca asu#ra a)resorului nu este
indre#tata nicio actiune" iar in cel de al treilea 'ilmulet co#ii obser(au ca
a)resorul era #ede#sit #entru ceea ce 'acuse+
Autorul a incercat sa ex#lice modelele com#ortamentale a)resi(e"
dorind sa demonstreze ca a)resi(itatea #oate 'i" macar #artial" inteleasa" #rin
a sa teorie a in(atarii sociale+ Teoria a'irma ca modelele com#ortamentale
a)resi(e sunt de#rinse @n urma obser(?rii si imitarii actiunilor celor din ,ur+
A 'ost un ex#eriment de re'erinta in #siholo)ie la momentul res#ecti(" 'iind
urmat de multe altele care au @ncercat sa 'aca lumina cu #ri(ire la e'ectele #e
care contactul (izual cu scenele de (iolenta 2de #ilda #rin intermediul
tele(izorului ori a cinemato)ra'ului1 le au asu#ra co#iilor+
Albert Bandura a 'ost #reocu#at de determinarea 'actorilor ce
'a(orizeaza imitarea com#ortamentului unui model+ Concluziile
cercetatorilor des'asurate in aceasta directie au 'ost urmatoarele:
-sunt imitate mai ales acele com#ortamente ale modelului care au 'ost
recom#ensate si nu cele care au 'ost #ede#site+
-sunt imitate mai 'rec(ent modelele cu un status su#erior decat cele cu un
status in'erior- o ex#licatie este aceea ca #rimele constituie autoritati si sunt
mai atracti(e" deoarece se #resu#une ca (or 'i mai curand urmate de o
intarire #oziti(a+
-sunt imitate mai 'rec(ent com#ortamentele modelelor considerate
com#etente decat cele considerate incom#etente+
-interactiunea a'ectuasa dintre model si obser(ator 'aciliteaza
imitatia -atractia 'ata de model si com#etenta modelului interactioneaza in
im#actul lor asu#ra com#ortamentului imitati(+
-sunt imitate mai ales acele modele #e care obser(atorul le crede
asemanatoare in anumite #ri(inte cu el insusi2similaritatea 'a(orizeaza
imitatia1+
-recom#ensa 'inanciara #oate stimula mai mult imitatia decat o 'ac
sanctiunile sociale2a#robarea sau deza#robarea celorlalti1+
-exista tendinta ca modelele masculine sa 'ie mai 'rec(ent imitate decat cele
'eminine+
!n ceea ce #ri(este a#licabilitatea sa" acest model de in(atare #entru
actul aducational mer)e de la dobandirea unor com#ortamente (erbale 2de
exem#lu insusirea limbilor straine #rin imitarea com#ortamentelor (erbale
ale adultului : IIAsculta si s#une JII1 la insusirea unor de#rinderi
motorii2insusirea scrisului1 si #ana la achizitionarea unor com#ortamente
sociale" a unor atitudini #rin identi'icarea cu adultul a#reciat+ !n acelasi
cadru al im#licatiilor educationale" unii autori au aratat ca #ro'esorul #oate
ser(i in mod e'ecti( in clasa dre#t model #entru in(atarea #rin imitatie+
9ro'esorii mai a)resi(i au de obicei ele(i mai a)resi(i" in com#aratie cu
co#iii care au #ro'esori ce nu a#lica #ede#se" co#iii cu #ro'esori ce
#ede#sesc mani'esta mai multa a)resi(itate in com#ortament+