Evolutia medicinei in timpul razboaielor

Istorie generala Istoria medicinei

An Eveniment An Eveniment
1870
1914
Lupta pentru
Africa
1867 Joseph Lister publica Principiul antiseptic al
practicii chirurgicale, una dintre cele mai
importante realizari in medicina. Lister era
convins de necesitatea curateniei in sala de
operatie, o idee revolutionara in acea perioada.
El elaboreaza metode chirurgicale antiseptice,
folosind acid carbonic pentru curatarea ranilor
si instrumentelor chirurgicale. Succesul
imediat al metodelor lui duce la o adoptare
generala, rata deceselor cauzate de infectii
scazand de la 60% la doar 4%.
1870-1879 Louis Pasteur i Robert Koch stabilesc teoria
germenilor. Conform teoriei germenilor, o
anumit boal este cauzat de un anumit
organism. nainte de aceast descoperire,
majoritatea medicilor credeau c bolile sunt
cauzate de generarea spontan. De fapt,
medicii efectuau autopsii pe oamenii care
murisera din cauza bolilor infecioase i apoi
ingrijeau pacienii in viata fr sa-si fi splat
minile, nedandu-si seama c astfel
transmiteau boala.
1876 Koch descopera bacteria antrax
1879 Primul vaccin pentru colera
1881 Primul vaccin pentru antrax
1882 Primul vaccin pentru rabie
1890 Emil von Behring descoper antitoxinele i le
utilizeaz pentru a dezvolta vaccinuri pentru
tetanos i difterie.
1895 Fizicianul german Wilhelm Conrad Roentgen
descoper razele X.
1896 Primul vaccin pentru febra tifoida.
1897 Ronald Ross, un ofier britanic n
serviciul Medical Indian, demonstreaz
c paraziii malariei sunt transmisi prin
nari, dei chirurgul francez Charles
Louis Alphonse Laveran identificase
parazii n sngele unui pacient de
malarie n 1880. Tratamentul pentru
malarie a fost identificat mult mai
devreme (i este folosit i astzi).
Planta Qinghao (Artemisia annua) a
fost descris ntr-un tratat medical
chinez din secolul II .e.n.; ingredientul
activ, cunoscut ca artemisinin, a fost
izolat de oamenii de tiin chinezi n
1971 i este nc folosit astzi.
Tratamentul mai cunoscut, Chinina, a
fost derivat din scoara unui copac
numita scoar Peruvian sau Cinchona
i a fost introdus la spanioli de indigenii
din America de Sud n timpul secolul al
XVII-lea.
Primul vaccin pentru plaga
1898 Razboiul Hispano-
American

1899 Felix Hoffman dezvolt aspirina (acid acetil
salicilic). Sucul din scoarta de copac a salciei
fusese utilizat nc din 400 BC pentru a calma
durerea. Oamenii de tiin ai secolului 19 au
tiut c acidul salicilic din salcie a fost cel care
a fcut acest lucru, dar irita garnitur de gur i
stomac. Hoffman sintetizeaza acidul acetil
salicilic in ceea ce este acum cel mai utilizat
medicament.
1901 Austriac-Americanul Karl Landsteiner descrie
compatibilitatea i respingerea sangelui (adic
ce se ntmpl atunci cnd o persoan primete
o transfuzie de snge de la un alt om fie cu tip
compatibil sau incompatibil de snge),
dezvoltand sistemul ABO de clasificare a
sngelui. Acest sistem clasific sangele de
fiine umane n grupurile A, B, AB, i O.
Landsteiner primete in 1930 Premiul Nobel
pentru Fiziologie sau Medicin pentru aceast
descoperire.
1906 Sir Frederick Gowland Hopkins sugereaz
existena unor vitamine i concluzioneaza ca
sunt eseniale pentru sntate. Primete in 1929
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin.
1907 Primul succes de transfuzie de snge uman
folosind tehnica de clasificare a lui Landsteiner
1913 Dr. Paul Dudley White devine unul dintre
prima cardiologi americani, un medic
specializat n inima i funciile sale i un
pionier n utilizarea de electrocardiografului,
explorand potenialul su ca un instrument de
diagnosticare.
1914 Incepe Primul
Razboi Mondial

1917 Revolutia Rusa
1919 Conferinta
de Pace
Liga
Natiunilor

1921 Edward Mellanby descoper vitamina D i
arat c absena ei cauzeaza rahitism
1922 Insulina folosita pentru prima data pentru a
trata diabetul
1923 Primul vaccin pentru difterie
1926 Primele vaccinuri pentru pertussis (tuse
convulsiv).
1927 Primul vaccin pentru tuberculoza
Primul vaccin pentru tetanos
1928 Bacteriologul scoian Sir Alexander Fleming
descoper penicilina. El a impartit in 1945
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin
cu Ernst Chain i Sir Howard Florey.
1929 Incepe Marea criza
economica

1933 Hitler
devine
cancelar
Roosevelt
devine
presedinte

1935 Primul vaccin pentru febra galbena
Dr. John H. Gibbon, Jr., foloseste cu
succes o inima plaman masina pentru
circulaia extracorporal a unei pisici
(de exemplu, toate funciile inimii i
plmnilor sunt manipulate de main
n timp ce se efectueaza interventii
chirurgicale). Dr. Gibbon folosete
aceast metod cu succes pe un om n
1953. Acum este folosit frecvent n
chirurgia pe cord deschis.
1937 Primul vaccin pentru tifos
Bernard Fantus ncepe prima banca de
sange la Spitalul Judetean Cook n
Chicago, folosind o soluie de citrat de
sodiu 2% pentru a pstra sngele.
Sngele refrigerat rezista zece zile.
1939 Incepe Al Doilea
Razboi Mondial

1943 Microbiologul Selman A. Waksman descoper
antibioticul streptomicin, mai trziu utilizat n
tratamentul tuberculozei i a altor boli.
1945 Se termina Al
Doilea Razboi
Mondial
1945 Primul vaccin pentru gripa
1947 Incepe
Razboiul
Rece
Incepe
decolonizar
ea Indiei

1952 Paul Zoll dezvolt primul stimulator cardiac
pentru a controla bataile neregulate ale inimii.
1953 James Watson si Francis Crick la Universitatea
Cambridge descriu structura moleculei de
ADN. Maurice Wilkins i Rosalind Franklin la
King's College din Londra, de asemenea,
studiaz ADN-ul. (Wilkins imparte datele lui
Franklin cu Watson i Crick fr tirea ei.)
Watson, Crick, i Wilkins primesc Premiul
Nobel pentru Fiziologie sau Medicin n anul
1962 (Franklin a murit i Premiul Nobel merge
numai la destinatari in via).
1954 Doctorul Joseph E. Murray face primul
transplant de rinichi intre doi gemeni identici
1955 Jonas Salk dezvolt prima poliomielita
1957 Este creata Piata
Comuna
Europeana
1957 Dr.Willem Kolff i Dr. Tetsuzo Akutzu
implanteaza prima inima artificial ntr-un
cine. Animalul supravietuieste 90 de minute
1961 Se ridica Zidul
Berlinului

1962 Primul tratament oral pentru polie (ca o
alternativa la vaccinul injectabil)
1964 Incepe Razboiul
din Vietnam
1964 Primul vaccin pentru pojar
1967 Chirurgul cardiolog sud-african
Christiaan Barnard face primul
transplant uman de inima
Primul vaccin pentru oreion
1970 Primul vaccin pentru rubeola
1974 Primul vaccin pentru varicela
1977 Primul vaccin pentru pneumonie







Bibliografie
http://www.iupui.edu/~histwhs/h364.dir/20c.time.html
http://www.factmonster.com/ipka/A0932661.html

1978 Primul vaccin pentru meningita
Primul copil in eprubeta este nascut in
Marea Britanie.
1980 W.H.O. (Organizaia Mondial a sntii)
anun ca variol este eradicat.
1981 Primul vaccin pentru hepatita B
1982 Dr. William DeVries implanteaza inima
artificial Jarvik-7 n pacientul Barney Clark.
Clark triete 112 zile.
1983 HIV, virusul care cauzeaza SIDA, este
identificat.
1989 Caderea Zidului
Berlinului
Sfarsitul
Razboiului Rece

1992 Primul vaccin pentru heptatita A
1996 Oaia Dolly devine primul mamifer clonat din o
celula adult (moare in 2003)
1998 Primul vaccin pentru boala Lyme
2007 Oamenii de tiin descopera cum s utilizeze
celulele pielii umane pentru a crea celule stem
embrionare